Consultanta specializata pentru CONTABILI 
Cod fiscal actualizat - Titlul 10
05 Mar 2014
TITLUL X
Dispozitii finale
ART. 297 Data intrarii in vigoare a Codului fiscal
Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu exceptia cazului in care in prezentul cod se prevede altfel.
ART. 298 Abrogarea actelor normative
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului Cod fiscal se abroga:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002;
2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare;
3. Articolul 13 si articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu modificarile ulterioare;
4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001;
5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;
6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
8. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;
9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv actele normative date in aplicarea legii;
11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
12. Literele b) si c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr. 630/2002*), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Ordonanta Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plata a impozitului pe veniturile realizate de consultantii straini pentru activitatea desfasurata in Romania, in cadrul unor acorduri internationale guvernamentale sau neguvernamentale de finantare gratuita, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
14. Ordonanta Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
15. Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile ulterioare;
16. Ordonanta Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 29/1997, cu modificarile ulterioare;
17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;
18. Literele e) si f) ale articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;
19. Articolul 6, articolul 7 si alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanta Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor masuri in vederea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin aderarea la Conventia internationala EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigatiei aeriene si la Acordul multilateral privind tarifele de ruta aeriana, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2001;
20. Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu modificarile ulterioare;
21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al articolului 9 din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completarile ulterioare;
22. Alineatul (4) al articolului 12^2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 210/2003;
23. Alineatele (1) si (2) ale articolului 6 si articolul 8 din Ordonanta Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizarii Unitatii 2 din cadrul obiectivului de investitii "Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - 5 x 700 Mwe", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 335/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
24. Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
25. Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
26. Literele b) si c) ale articolului 7 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002;
27. Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Articolul 162 din Ordonanta Guvernului nr. 39/2003**) privind procedurile de administrare a creantelor bugetare locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 358/2003;
29. Sectiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;
30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adaugata din articolul 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuarii lucrarilor si a finantarii obiectivului de investitii "Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni" si pentru aprobarea garantarii unui credit in favoarea Companiei Nationale "Aeroportul International Bucuresti-Otopeni" - S.A., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobata prin Legea nr. 21/2000;
32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare;
33. Literele b) si c) ale articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor masuri de stimulare a activitatii titularilor de acorduri petroliere si subcontractantilor acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 399/2001;
34. Articolul 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001, cu modificarile ulterioare;
35. Articolul 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 200/2002;
36. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 134/2001;
37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 382/2002, cu modificarile ulterioare;
38. Articolul 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
39. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 523/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al articolului 145 si alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002***) privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 525/2002, cu modificarile ulterioare;
41. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 273/2003;
42. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor masuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, cu modificarile ulterioare;
43. Hotararea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru bauturi alcoolice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
43^1. *** Abrogat
43^2. Litera a) a articolului 26 si litera g) a articolului 83 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
43^3. Articolul III din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare.
44. Orice alte dispozitii contrare prezentului cod.
(2) *** Abrogat
------------
*) Legea nr. 630/2002 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 39/2005.
**) Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogata prin Legea nr. 448/2006.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 a fost abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 a fost abrogata prin Legea nr. 297/2004.
NOTE:
1. A se vedea si prevederile art. II, art. II^1, art. III si art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004, cu modificarile ulterioare.
"ART. II
In cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import, inclusiv rulate, introduse in tara in baza contractelor de leasing initiate dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adauga cuantumul taxelor vamale si alte taxe speciale, dupa caz, datorate la momentul inchiderii operatiunii de import."
"ART. II^1
Avansurilor incasate pentru livrarile de animale vii li se aplica regimul fiscal privind taxa pe valoarea adaugata, in vigoare la data incasarii avansului."
"ART. III*)
(1) Prin derogare de la dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prevederile prezentei ordonante de urgenta intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2005, cu urmatoarele exceptii:
a) incepand cu 1 mai 2005: lit. a) a art. 42; alin. (2) al art. 43; lit. k) a alin. (4) al art. 55; art. 76; art. 77;
b) incepand cu 1 iunie 2005: lit. g) a art. 41; lit. g) a art. 42; lit. a) a alin. (2) al art. 65; alin. (1) al art. 66; alin. (4) si (4^1) ale art. 66; alin. (2) al art. 67; lit. a), a^1), a^2), a^3), e), e^1) si g) ale alin. (3) al art. 67; alin. (4) si (5) ale art. 67; art. 77^1 - 77^3; alin. (3^1) al art. 83; lit. b) a alin. (4) al art. 83;
c) *** Abrogat
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) Cota de impozit de 16% se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006 si pentru veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente, prevazute la art. 115, cu exceptia veniturilor obtinute din jocuri de noroc pentru care se mentine cota de impozit de 20% ."
*) ART. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004) a fost modificat prin art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 568/2005, a stabilit ca dispozitiile art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitoare la dispozitiile art. III alin. (1) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004, sunt neconstitutionale, deoarece contravin prevederilor art. 78 din Constitutie.
Ulterior, art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 a fost modificat si prin art. VI pct. 5 din Legea nr. 343/2006.
"ART. V
In vederea diminuarii evaziunii fiscale in domeniul produselor accizabile supuse sistemului de marcare, antrepozitarii autorizati vor utiliza pentru marcare numai banderole si timbre inseriate si numerotate. Termenul si procedura de aplicare a noilor modele de marcaje, precum si regimul stocului de marcaje valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
2. A se vedea si prevederile art. II din Legea nr. 343/2006 cu modificarile ulterioare.
"ART. II
Prevederile alin. (15) al art. 161 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, nu se aplica in situatia in care, prin acte aditionale incheiate dupa data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prevederilor prezentei legi, valabilitatea contractelor de vanzare cu plata in rate si/sau a contractelor de leasing este prelungita dupa data aderarii."
3. A se vedea si prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2008.
"ART. II
Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite
(1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului Comertului.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2) se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor si al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala."
4. A se vedea si prevederile art. III alin. (4) si (5), art. V, precum si ale mentiunii privind transpunerea normelor comunitare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009.
"(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pana la 31 decembrie 2010 sunt admise deplasarile de produse accizabile in regim suspensiv de accize catre alte state membre care nu au adoptat sistemul informatizat potrivit art. 21 - 27 din Directiva 2008/118/CE, efectuate conform procedurii prevazute la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize si alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), deplasarile de produse accizabile care au fost initiate inainte de 1 aprilie 2010 sunt efectuate si incheiate in conformitate cu procedura prevazuta la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize si alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare."
"ART. V
Declararea, stabilirea si plata impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice inainte de 1 ianuarie 2010 se face in conformitate cu legislatia in vigoare pana la aceasta data."
"Prezenta ordonanta de urgenta transpune in legislatia nationala Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/117/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, in vederea combaterii fraudei fiscale legate de operatiunile intracomunitare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 14 din 20 ianuarie 2009, Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor si de abrogare a Directivei nr. 92/12/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 9 din 14 ianuarie 2009, Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool si bauturi alcoolice si Directiva 92/84/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor la alcool si bauturi alcoolice, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la tigari si Directiva 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decat pentru tigarete, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, modificate prin Directiva 2002/10/CE a Consiliului din 12 februarie 2002 de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE si 95/59/CE privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decat impozitele pe cifra de afaceri care afecteaza consumul de tutun prelucrat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 291 din 6 decembrie 1995, modificata prin Directiva 2002/10/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 283 din 31 octombrie 2003."
5. A se vedea si prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2010 ().
"ART. II
Prin exceptie de la dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica pentru determinarea impozitului pe profit incepand cu anul 2010."
6. A se vedea si prevederile art. II - IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 ().
"ART. II
(1) Prevederile art. I pct. 3 se aplica incepand cu a 10-a zi urmatoare comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii pentru aplicarea acestor prevederi, pana la data de 31 decembrie 2011. Ministerul Finantelor Publice va publica pe site-ul sau oficial www.mfinante.ro data comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii.
(2) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care intentioneaza sa desfasoare dupa data de 1 august 2010 operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa solicite organelor fiscale competente inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit prevederilor art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse pana la data de 1 august 2010 de catre persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data de 1 august 2010. In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse dupa data de 1 august 2010 de persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile vor fi solutionate in termenul si in conditiile prevazute la art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Incepand cu data de 1 august 2010, pentru realizarea schimbului de informatii in domeniul taxei pe valoarea adaugata cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi utilizate informatiile din Registrul operatorilor intracomunitari."
"ART. III
Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se depun la organele fiscale competente incepand cu data publicarii prezentei ordonante de urgenta."
"ART. IV
(1) Prevederile art. I pct. 4, 21 si 22 se aplica incepand cu data de 1 iulie 2010.
(2) Autorizatiile detinute de antrepozitarii autorizati pentru antrepozitele fiscale de depozitare produse accizabile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. I pct. 5, isi inceteaza valabilitatea la data de 1 septembrie 2010.
(3) Antrepozitarii autorizati pentru productia de produse energetice si antrepozitarii autorizati pentru productia de tigarete, inclusiv persoanele afiliate acestora, prevazuti la art. I pct. 5, care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin mai mult de 8 antrepozite fiscale de depozitare de produse energetice si mai mult de doua antrepozite fiscale de depozitare tigarete, au obligatia ca in termen de 10 zile lucratoare de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sa comunice Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor lista antrepozitelor fiscale de depozitare, in numar de maximum 8, respectiv doua, pentru care se intentioneaza reautorizarea acestora.
(4) Dupa 48 de ore de la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia cazurilor prevazute la art. I pct. 5, se interzice deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize catre antrepozite fiscale de depozitare.
(5) Antrepozitarii autorizati care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin autorizatii valabile, care au depasit perioada de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si, respectiv, de un an in celelalte cazuri de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei si doresc sa isi continue activitatea ca antrepozitar autorizat, au obligatia de a solicita reautorizarea pana la data de 31 august 2010 inclusiv, in conditiile prevazute in Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Antrepozitarii autorizati care detin autorizatii valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, a caror valabilitate, pana la data de 31 august 2010, nu depaseste 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii si, respectiv, un an in cazul contribuabililor mici de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei, au obligatia de a se conforma prevederilor art. I pct. 13, 15 si 17 pana la data de 31 august 2010 inclusiv.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (5) si (6) atrage revocarea autorizatiilor de antrepozit fiscal."
7. A se vedea si prevederile art. II si art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 (), cu modificarile ulterioare.
"ART. II
La calculul castigului net si al impozitului pe venit aferent in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, pentru anul 2010, se aplica urmatoarele reguli:
1. Pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 se determina castigul net/pierderea neta aferent/aferenta acestei perioade in functie de perioada de detinere si se asimileaza castigului net anual/pierderii nete anuale. Impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impunere de 1% si, respectiv, 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual.
2. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale se compenseaza cu castigul net asimilat castigului net anual aferent perioadei 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010. Daca in urma compensarii rezulta pierdere, aceasta se reporteaza numai asupra castigului net anual impozabil aferent anului 2011.
3. Obligatiile fiscale sunt cele in vigoare in perioada respectiva.
4. Pentru perioada 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010 prevederile art. 66 alin. (5), (5^1) si (6) si art. 67 alin. (3) lit. a) si a^1) si alin. (5) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010."
"ART. III
(1) Orice venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, se impoziteaza cu cota de impozit pe venit.
(2) In sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor pentru somaj, prin venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala, in sensul prezentei ordonanțe de urgenta, se intelege acele venituri realizate din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau venituri rezultate din activitati profesionale desfasurate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil, precum si contractele civile si cele de colaborare incheiate in temeiul prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, cu modificarile ulterioare, respectiv art. 18 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Asupra acestor venituri se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj.
(3) Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care, potrivit prezentei ordonante de urgenta, se datoreaza si se plateste contributia individuala de asigurari sociale si contributia individuala de asigurari pentru somaj, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul asigurarilor pentru somaj si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de indemnizatie de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) cu privire la statutul de asigurat obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul asigurarilor pentru somaj nu se aplica persoanelor pentru care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se prevede, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ca asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este facultativa si care detin statutul de asigurat in acest sistem in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, cu exceptia cazului in care aceste persoane renunta la contractul de asigurare.
(5) Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, si persoanelor care au calitatea de pensionari nu le sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(6) Persoanele care, in mod ocazional, realizeaza, pe langa veniturile de natura salariala, si venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
(7) Persoanele care, in mod ocazional, realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile prevazute la alin. (2). In aceasta situatie baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(8) Persoanele care realizeaza, cu caracter de regularitate, pe langa veniturile de natura salariala, si venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala la baza de calcul astfel cum este prevazuta la alin. (17).
(9) Persoanele care realizeaza, cu caracter de regularitate, exclusiv venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile prevazute la alin. (2) la baza de calcul astfel cum este prevazuta la alin. (17).
(10) In sensul alin. (6) si (7), prin venituri realizate in mod ocazional se intelege acele venituri realizate ca urmare a desfasurarii unei activitati, in mod sporadic, fara a avea un caracter de regularitate.
(11) Obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj, corespunzatoare veniturilor prevazute la alin. (2), revine platitorului de venit.
(12) Prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la obligatiile angajatorilor in ceea ce priveste declararea, calcularea, retinerea si plata contributiilor de asigurari sociale, respectiv a contributiilor de asigurari pentru somaj, precum si sanctiunile corelative in cazul nerespectarii acestora se aplica in mod corespunzator si obligatiei prevazute la alin. (11).
(13) Platitorii de venit au obligatia de a depune, lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile de natura profesionala, cate o declaratie privind evidenta nominala a persoanelor care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala.
(14) Declaratiile prevazute la alin. (13) se depun la casele teritoriale de pensii, respectiv la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi are sediul platitorul de venit.
(15) Platitorii de venit nu au obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale, corespunzatoare veniturilor profesionale platite, persoanelor prevazute la alin. (4) care detin statutul de asigurat in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, precum si persoanelor prevazute la alin. (5), dupa caz.
(16) Persoanele prevazute la alin. (3) au obligatia de a dovedi platitorului de venit ca fac parte din categoria persoanelor prevazute la alin. (4) care detin statutul de asigurat in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, precum si din categoria celor prevazute la alin. (5).
(17) Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj este:
a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuiala prevazuta la art. 50 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, la art. 50 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe;
b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfasurata in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil.
(18) Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj nu poate depasi in cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(19) Cotele contributiilor individuale prevazute la alin. (2) sunt cele stabilite de legea bugetului asigurarilor sociale de stat, pentru contributia individuala de asigurari sociale si pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj.
(20) Persoanele care realizeaza veniturile prevazute la alin. (2) datoreaza contributia individuala de asigurari sociale si daca se regasesc in situatia mentionata la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(21) Persoanele care realizeaza veniturile prevazute la alin. (2) datoreaza contributia individuala de asigurari pentru somaj si in situatia in care se regasesc la art. 19 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(22) Contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj se vireaza in conturi distincte stabilite cu aceasta destinatie si comunicate de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
(23) Pentru perioadele in care s-au datorat si s-au platit contributiile individuale de asigurari sociale, numarul de puncte realizat lunar in sistemul public de pensii se calculeaza potrivit art. 78 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, la care se aplica coeficientul rezultat ca raport intre cota de contributie individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale.
(24) Pentru persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala prevazute la alin. (2), stagiul de cotizare in sistemul public de pensii se constituie din toate perioadele pentru care s-a datorat si s-a platit contributia individuala de asigurari sociale, conform prezentei ordonante de urgenta.
(25) Perioadele in care s-au datorat si s-au platit contributiile individuale de asigurari pentru somaj in conformitate cu prevederile prezentului articol constituie stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor pentru somaj.
(26) Veniturile de natura profesionala prevazute la alin. (2) pentru care se datoreaza si se platesc contributiile individuale de asigurari pentru somaj se iau in calcul la stabilirea cuantumului indemnizatiei de somaj, potrivit legii, prin aplicarea asupra acestora a unui coeficient rezultat ca raport intre cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj si cota de contributie datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj.
(27) Sumele reprezentand contributii achitate in plus ca urmare a depasirii plafonului prevazut la alin. (18) se restituie sau se compenseaza, la cererea asiguratului, depusa la casele teritoriale de pensii, respectiv la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Aceste institutii au obligatia de a transmite cererile asiguratilor catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si, dupa caz, la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Restituirea si/sau compensarea se fac de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si, dupa caz, de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin structurile lor teritoriale, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(28) In masura in care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instructiuni cu privire la contributia individuala de asigurari sociale, respectiv contributia individuala de asigurari pentru somaj, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice."
8. A se vedea si prevederile art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010
"ART. III
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica pentru veniturile de natura celor prevazute la art. II din prezenta ordonanta de urgenta, platite dupa data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj platite anterior datei intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 791/2010, sunt considerate obligatii achitate si nu mai fac obiectul prezentei ordonante de urgenta.
(3) Perioada pentru care persoanele prevazute la art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 au datorat si au platit contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari de somaj, potrivit prevederilor legale in vigoare pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, constituie stagiu de cotizare in aceste sisteme de asigurari.
(4) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2010.
(5) Orice dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta se abroga."
Norme metodologice:
ART. 7.
11. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
1^1. Prin centrul intereselor vitale se intelege statul cu care relatiile personale si economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atentie familiei sale, sotului/sotiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate in intretinerea persoanei fizice si care sosesc in Romania impreuna cu aceasta, relatiilor sale economice si relatiilor sale sociale. Prin relatii economice se poate intelege: angajat al unui angajator roman, implicarea intr-o activitate de afaceri in Romania, conturi la banci in Romania, carduri de credit/debit la banci in Romania. Prin relatii sociale se poate intelege: membru intr-o organizatie caritabila, religioasa, participari la activitati culturale sau de alta natura.
Norme metodologice:
ART. 8.
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost-plus".
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 11.
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor). Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective. La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului). In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate. In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda costplus .
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului. Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor. Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului. Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate. In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt. Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.a
1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.b
3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.d
4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.e
5. Abrogat
Norme metodologice:
ART. 15 lit. f, g
6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. f), g) si h) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri.
Norme metodologice:
ART. 15 al.2 lit.k
7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.
Norme metodologice:
ART. 15 al.3
8. Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzator acestora. Determinarea profitului impozabil se face in conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
- calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
8^1. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
8^2. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 16
9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data inmatricularii persoanei juridice infiintate potrivit legislatiei europene, in cazul in care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
d) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a), b) si c).
In cazul dizolvarii urmata de lichidarea contribuabilului, perioada impozabila inceteaza la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, conform legii, infiintarea acestuia.
Norme metodologice:
ART. 18
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
11^1. Contribuabilii mentionati la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
11^2. In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 250 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului minim in suma de 367 lei.
Exemplul II
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 500 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 500 lei.
11^3. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500 / 12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
11^4. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculeaza potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevazute la art. 26 din titlul II "Impozitul pe profit".
Exemplul IV
O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2008 pierdere fiscala in suma de 700 lei. In cursul anului 2009 societatea inregistreaza in trimestrul I pierdere fiscala, iar in trimestrul al II-lea inregistreaza un profit impozabil in suma de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200 - 700) x 16% = 2.000 lei
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 2.000 lei.
11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.
11^6. Contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia sunt obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta impozitului minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul anului 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la 31 decembrie 2009.
11^7. Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data inregistrarii la oficiul registrului comertului. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin fuziunea a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate. In cazul fuziunilor prin absorbtie sau in cazul divizarilor prin care activele si pasivele se transfera catre una sau mai multe societati existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de catre societatile beneficiare, la veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau in calcul si veniturile totale anuale ale societatilor cedente, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate.
Norme metodologice:
ART. 19
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5^1) din Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual.
14^1. Veniturile si cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor, efectuata potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil. In valoarea fiscala a titlurilor de participare si a obligatiunilor se includ si evaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
14^2. Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzile/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, in anul fiscal in care se inregistreaza anularea acestora, in conditiile in care dobanzile/penalitatile/daunele-interese stabilite in cadrul contractelor economice initiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe masura inregistrarii lor.
14^3. Cheltuielile reprezentand pierderile din creante inregistrate ca urmare a aducerii creantelor preluate prin cesionare de la valoarea nominala la costul de achizitie, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, tinut in forma scrisa sau electronica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. In registrul de evidenta fiscala trebuie inscrise veniturile impozabile realizate de contribuabil, din orice sursa intr-un an fiscal, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare, potrivit art. 21 din Codul fiscal, precum si orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale datelor furnizate de inregistrarile contabile. Evidentierea veniturilor impozabile si a cheltuielilor aferente se efectueaza pe natura economica, prin totalizarea acestora pe trimestru si/sau an fiscal.
Norme metodologice:
ART. 19 al.3
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata in rate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrarilor executate si serviciilor prestate, valorificate in baza unui contract cu plata in rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe masura ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.
Norme metodologice:
ART. 19 al. 4
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).
Norme metodologice
ART. 19^2
17^1. In sensul prevederilor art. 19^2 alin. (1) din Codul fiscal, prin productia de echipamente tehnologice se intelege realizarea acestora in regie proprie si inregistrarea ca mijloace fixe potrivit reglementarilor contabile in corelatie cu prevederile art. 24 din Codul fiscal.
17^2. Exemple de calcul:
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit si a valorii fiscale, in cazul in care profitul contabil este mai mare decat valoarea investitiei realizate
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 170.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 15 noiembrie un echipament tehnologic in valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind in suma de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
170.000 x 16% = 27.200 lei
27.200 - 10.000 = 17.200 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului investit:
Avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 in suma de 90.000 lei acopera investitia realizata, impozitul scutit este:
80.000 x 16% = 12.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 80.000 - 80.000 = 0
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit si a valorii fiscale, in cazul in care profitul contabil este mai mic decat valoarea investitiei realizate
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 60.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 20 noiembrie un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
60.000 x 16% = 9.600 lei
9.600 - 4.000 = 5.600 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului investit: in aceasta situatie, profitul contabil nu acopera investitia realizata, decat pana la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent partii din investitie finantata din profit este:
30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situatia in care impozitul pe profit dupa aplicarea facilitatii este mai mic decat impozitul minim
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 45.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei.
Societatea achizitioneaza la data de 15 decembrie un utilaj in valoare de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea a inregistrat venituri totale anuale in suma de 250.000 lei, la care corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
45.000 x 16% = 7.200 lei
7.200 - 2.000 = 5.200 lei;
- avand in vedere faptul ca, in acest caz profitul contabil acopera investitia realizata, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
25.000 x 16% = 4.000 lei;
- dupa aplicarea facilitatii, impozitul pe profit este:
5.200 - 4.000 = 1.200 lei;
- in aceasta situatie, deoarece impozitul pe profit dupa aplicarea facilitatii este mai mic decat impozitul minim, impozitul pentru trimestrul IV se datoreaza la nivelul impozitului minim in suma de 1.625 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 25.000 - 25.000 = 0
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii obligati la plata anuala a impozitului pe profit
La sfarsitul anului 2010 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic in valoare de 110.000 lei si in data de 15 octombrie un echipament tehnologic in valoare de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2010:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
- se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:
70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;
- avand in vedere faptul ca profitul contabil acopera investitiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
270.000 x 16% = 43.200 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii:
400.000 - 43.200 = 356.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentelor tehnologice, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala a echipamentelor tehnologice achizitionate:
70.000 - 70.000 = 0
110.000 - 110.000 = 0
90.000 - 90.000 = 0
17^3. In situatia in care investitiile in echipamente tehnologice realizate nu sunt acoperite in totalitate de profitul contabil, pentru determinarea valorii fiscale, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, se are in vedere ordinea cronologica a inregistrarii acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal.
17^4. In aplicarea prevederilor art. 19^2 alin. (7), facilitatea se acorda pentru valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie inregistrate in perioada 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010 si puse in functiune in aceeasi perioada potrivit art. 24 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 19^3 lit b)
17^5. In aplicarea prevederilor art. 19^3 lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, sumele inregistrate in creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor nu reprezinta elemente similare veniturilor la momentul inregistrarii, acestea fiind tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 19^3 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal.
Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost.
Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:
- cost de achizitie: 1.000.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;
- amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:
- suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;
- actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului inflatat este de 50.000 lei;
- metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.
Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.
Operatiuni efectuate la momentul retratarii
In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:
Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:
1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;
2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.
Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:
- suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 19^3 lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 19^3 lit. c) pct. 4 din Codul fiscal.
Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:
1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;
2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.
Conform art. 19^3 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.
Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit 19^3 lit. b) pct. 3 din Codul fiscal.
In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.
Norme metodologice:
ART. 20 b)
18. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. a) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 20^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:
a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine, emis de autoritatea competenta din statul tert al carui rezident fiscal este;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit in statul tert respectiv;
c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
Norme metodologice:
ART. 20 c)
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 20 d)
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 20^1
21^1. In aplicarea prevederilor art. 20^1 din Codul fiscal, conditia legata de perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. C 9 din 11 ianuarie 1997, in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94. Astfel, in situatia in care, la data inregistrarii dividendului de catre societatea-mama, persoana juridica romana, respectiv de catre sediul permanent al unei societati-mama, persoana juridica straina dintr-un stat membru, conditia referitoare la perioada minima de detinere de 1 an nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, in anul fiscal in care conditia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului in care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie sa depuna declaratia rectificativa privind impozitul pe profit.
21^2. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile-mama, persoane juridice straine, trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
- impot des societes/vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, in Grecia;
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- T ulumaks, in Estonia;
- phoros eisodematos, in Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- P elno mokestis, in Lituania;
- T arsasagi ado, in Ungaria;
- T axxa fuq l-income, in Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- korporativen dank, in Bulgaria;
- porez na dobit in Croatia.
21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare, societati-mama, sunt:
- societatile infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata".
- [Liniuta a 2-a] *** Abrogata
Norme metodologice:
ART. 21
22. *** Abrogat
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii;
d) dobanzile, penalitatile si daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura inregistrarii lor;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca;
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului;
i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
j) cheltuielile reprezentand cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, care include si consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distributiei energiei electrice;
k) cheltuielile inregistrate la scoaterea din gestiune a creantelor asupra clientilor, determinate de punerea in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.
24. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al.2
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 21 c
26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 21 e)
27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariatilor cuprind si:
a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii;
b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora.
28. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 f)
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.
Norme metodologice:
ART. 21 g)
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
*) Legea nr. 356/2001 a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 62/2011, republicata.
31. *** Abrogat
32. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 n)
32^1. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 a)
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. In cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egala sau mai mare de 100 lei.
Norme metodologice
ART. 21 al. 3 c)
33^1. Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
34. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 d)
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 j), k)
35^1. Sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor de catre angajator.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
Norme metodologice:
ART. 31 al.3 l)
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 m)
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 a)
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 b)
39. Prin autoritati romane/straine se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 c)
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 e)
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) *** Abrogata
e) alte cheltuieli in favoarea acestora.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 f)
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.
45. *** Abrogat
46. *** Abrogat
47. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 21 al. 4 i)
47^1. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 m)
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 p)
49^1. In cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc cifra de afaceri, aceasta se determina astfel:
a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit - persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, cifra de afaceri cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
b) pentru institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde:
- venituri din dobanzi;
- venituri din dividende;
- venituri din taxe si comisioane;
- castiguri (pierderi) realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii - net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
- castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;
- diferente de curs de schimb [castig (pierdere)] - net;
- castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii - net;
- alte venituri din exploatare;
c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, cifra de afaceri cuprinde:
(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
(ii) venituri privind titlurile;
- venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil;
- venituri din participatii;
- venituri din parti in cadrul societatilor comerciale legate;
(iii) venituri din comisioane;
(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
(v) alte venituri din exploatare.
Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2014, in aceeasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000 lei.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2014, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei
Total cifra de afaceri = 1.002.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare = 90.000 lei
Total cheltuieli 860.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru anul 2014:
Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006 lei.
Pentru anul 2014 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 - 3.006 = 22.114 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 11.994 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
Norme metodologice
ART. 21 al. 4 t)
49^2. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile utilizate, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul activitatii economice sunt cele prevazute la pct. 45^1 din normele metodologice date in aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata".
Justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii integrale la calculul profitului impozabil, se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar etc.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta se aplica si asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuielile cu intretinerea si reparatiile - 2.000 lei,
- partea de TVA nedeductibila - 240 lei,
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile
2.240 lei (2.000 + 240)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile
2.240 x 50% = 1.120 lei
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei
- partea de TVA nedeductibila - 120 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor privind combustibilii
1.120 x 50% = 560 lei.
Norme metodologice:
ART. 22 a)
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c). Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare a efectuarii unor operatiuni de reorganizare, prevazute de lege, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatorie.
51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 22 b)
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Norme metodologice:
ART. 22 al.1 lit. d^1
53^1. Intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal si se deduce la calculul profitului impozabil diferenta dintre valoarea soldului initial al filtrelor prudentiale calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente in sold la data de 31 decembrie 2011 si valoarea sumelor inregistrate la data de 1 ianuarie 2012 in soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" aferente activelor existente in sold la data de 31 decembrie 2011.
In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal, sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se impoziteaza in ordinea inversa inregistrarii acestora.
Norme metodologice:
ART. 22 c)
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 22 d)
53^2. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii facultative, respectiv administratori care furnizeaza pensii private, deduc la calculul profitului impozabil provizioanele tehnice constituite in baza dispozitiilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in baza prevederilor Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
54. *** Abrogat
55. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 22 h)
56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.
Norme metodologice:
ART. 22 l)
56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta.
Norme metodologice:
ART. 22 m)
56^2. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, prin institutii de credit se intelege persoanele juridice romane, inclusiv sucursalele din strainatate ale acestora si sediile permanente ale institutiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terte, asa cum acestea sunt prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conditia de includere a creantelor in venituri impozabile se considera indeplinita daca cesionarul inregistreaza ca venit diferenta dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului.
Norme metodologice:
ART. 22 al.2
57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.
Norme metodologice:
ART. 22 al.5
57^1. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul "Rezultatul reportat" sau in contul "Alte rezerve", analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.
Norme metodologice:
ART. 22 al. 5^1
57^2. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in sold in contul "1065" la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
57^3. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, dedusa la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale pana la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, si care nu a fost capitalizata prin transferul direct in contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare" pe masura ce mijloacele fixe au fost utilizate. Aceasta parte a rezervei se impoziteaza potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
De asemenea, nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, aferenta mijloacelor fixe transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul scaderii din gestiune a acestora la persoana juridica ce efectueaza transferul, in conditiile in care rezerva respectiva este preluata de societatea beneficiara, prevederile art. 22 alin. (5^1) aplicandu-se in continuare la societatea beneficiara.
Norme metodologice:
ART. 22 al.6
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
Norme metodologice:
ART. 23
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:
Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) +
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
----------------------------------------------
2
Gradul de indatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (inceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sfarsitul perioadei)
----------------------------------------------
2
astfel:
Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) +
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (inceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sfarsitul perioadei)
68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
70^1. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
Norme metodologice:
ART. 24 al.11
70^2. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.
In aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei.
Norme metodologice:
ART. 24 al.8
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:
Ani
Modul de calcul
Amortizarea anuala degresiva (lei)
Valoarea ramasa (lei)
1
350.000.000 x 20%
70.000.000
280.000.000
2
280.000.000 x 20%
56.000.000
224.000.000
3
224.000.000 x 20%
44.800.000
179.200.000
4
179.200.000 x 20%
35.840.000
143.360.000
5
143.360.000 x 20%
28.672.000
114.688.000
6
114.688.000 x 20% = 114.688.000 / 5
22.937.600
91.750.400
7
22.937.600
68.812.800
8
22.937.600
45.875.200
9
22.937.600
22.937.600
10
22.937.600
0
Norme metodologice:
ART. 24 al.12
71^1. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile inregistrate si puse in functiune pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala ramasa se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% si se recupereaza pe durata normala de functionare. In cazul in care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale in vigoare, perioada pentru care exista obligatia pastrarii in patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
- deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
- valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
- amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
- mii lei -
__________________________________________________
Luna Amortizarea Cheltuielile
Fiscala de amortizare
inregistrate
contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004 6.000.000 0
__________________________________________________
Octombrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005 40.000 50.000
__________________________________________________
... ... ... ... ... ... ... ... ...
__________________________________________________
August 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
__________________________________________________
71^3. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 24 al.10.
71^4. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare in categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevazute de reglementarile contabile aplicabile.
Norme metodologice:
ART. 24 al.15
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniu se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VI.
71^6. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de amortizat, in baza valorii ramase neamortizate.
71^8. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare sau abandonare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.
Norme metodologice:
ART. 25
72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
Norme metodologice:
ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 5, respectiv 7 ani, in ordinea in care au fost inregistrate acestea de catre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale inregistrate de contribuabilul cedent in perioada din anul curent cuprinsa intre 1 ianuarie si data la care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta pierdere este luata in calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din anul fiscal respectiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti.
In scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
a) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa intre 1 ianuarie si data la care operatiunea de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, in vederea stabilirii partii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele si pasivele transferate/mentinute;
b) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti transferata/mentinuta, in registrul de evidenta fiscala;
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, inregistrate in declaratiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul in care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal in parte;
- in cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala inregistrata in anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum si pierderile fiscale din anii precedenti, proportional cu activele si pasivele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d) contribuabilul beneficiar inregistreaza, in registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent, in care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscala transferata.
76^1. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca intreg in cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii se intelege activitatea economica/ramura de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independenta si capabila sa functioneze prin propriile mijloace. Caracterul independent al unei activitati economice/ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor pct. 86^2. In situatia in care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca intreg, in sensul identificarii unei activitati economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscala inregistrata de contribuabilul cedent inainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest contribuabil.
76^2. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, incepand cu data de 1 februarie 2013, aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor respecta si urmatoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale:
- pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;
- pierderea fiscala din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, inregistrata de catre un contribuabilul care, in aceasta perioada, a fost platitor de impozit pe profit, se recupereaza, potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, in sensul celor 7 ani consecutivi;
- in cazul in care contribuabilul revine in cursul anului 2013, la sistemul de plata a impozitului pe profit potrivit art. 112^6 din Codul fiscal, pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este luata in calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, si se recupereaza potrivit art. 26 din Codul fiscal, incepand cu anul 2014, in limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi.
77. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27
78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.
Norme metodologice:
ART. 27 al.2
80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
83. *** Abrogat
84. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27 al.3
85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 27 al.3 c)
86. In scopul aplicarii prevederilor art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, activele si pasivele apartinand unei activitati economice a persoanei juridice romane care efectueaza transferul sunt identificate pe baza criteriilor de identificare a totalitatii activelor si pasivelor, prin care se apreciaza caracterul independent al ramurii de activitate prevazute la pct. 86^2. Nu se considera active si pasive apartinand unei activitati economice elementele de activ si/sau de pasiv apartinand altor activitati economice ale persoanei juridice romane care efectueaza transferul, activele si/sau pasivele izolate, precum si cele care se refera la gestiunea persoanei juridice respective.
Norme metodologice:
ART. 27^1
86^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
- societati infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata";
- societati infiintate in baza legii bulgare, cunoscute ca "sbiratelnoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo", "drujestvoto s ogranicena otgovornost", "aktionernoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo s aktii".
Pentru indeplinirea conditiei de la art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a statului respectiv, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
- impot des societes/vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, in Grecia;
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- T ulumaks, in Estonia;
- phoros eisodematos, in Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- P elno mokestis, in Lituania;
- T arsasagi ado, in Ungaria;
- T axxa fuq l-income, in Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- korporativen dank, in Bulgaria;
- impozit pe profit, in Romania;
- porez na dobit in Croatia.
Norme metodologice
ART. 28^2
86^3. In aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 28^2 din Codul fiscal, pentru situatia in care profitul obtinut de persoana juridica romana, participanta intr-o asociere cu personalitate juridica inregistrata intr-un alt stat, a fost impozitat in acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueaza similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent intr-un alt stat, reglementata conform normelor date in aplicarea art. 31 din Codul fiscal.
87. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27 al. 3 pct. 11
86^2. Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza indeplinirea cumulata a unor conditii referitoare la:
a) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;
b) existenta clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu si altele. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
c) constituirea, la momentul realizarii transferului si in raport cu organizarea societatii cedente, intr-un ansamblu capabil sa functioneze prin mijloace proprii, in conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia;
d) identificarea totalitatii activelor si pasivelor care sunt legate in mod direct sau indirect de ramura transferata, sunt inscrise in bilantul societatii cedente la data in care operatiunea de transfer produce efecte, in functie de natura lor comerciala, industriala, financiara, administrativa etc.;
e) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita.
Ramura completa de activitate nu cuprinde:
a) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;
b) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;
c) elemente izolate de activ si/sau de pasiv.
Norme metodologice:
ART. 29 al.4
88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
89. In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(i) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
a) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
b) partile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 30
89^1. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
Norme metodologice:
ART. 30 al.4
89^2. In sensul art. 30 alin. (4) din Codul fiscal, in situatia in care cumparatorul este o persoana juridica romana sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine, acesta are obligatia declararii si platii impozitului pe profit in numele persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la art. 30 alin. (1) din Codul fiscal.
Persoana juridica straina care realizeaza veniturile mentionate la art. 30 alin. (1) din Codul fiscal declara si plateste impozit pe profit, potrivit art. 35 din Codul fiscal, luand in calcul atat impozitul pe profit trimestrial, retinut potrivit prevederilor art. 30 alin. (4) din Codul fiscal de catre cumparator, persoana juridica romana sau sediu permanent al unei persoane juridice straine, dupa caz, cat si impozitul pe profit trimestrial, declarat potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 31
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
Norme metodologice
ART. 31 al. 3
93^1. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
93^2. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
93^3. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", profiturile vor fi scutite de impozit pe profit in Romania. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit daca se prezinta documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate. In scopul aplicarii "metodei scutirii", pentru determinarea profitului impozabil la nivelul persoanei juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate prin intermediul sediului permanent reprezinta venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 32
94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara in care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
Norme metodologice:
ART. 34
95. *** Abrogat
96. *** Abrogat
97. NOTA: ART. 33 Legea nr. 571/2003 este abrogat. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. In conditiile in care se realizeaza pierdere din aceste tranzactii pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, pe perioada prevazuta la art. 26 din Codul fiscal.
97^1. Contribuabilii nou-infiintati in cursul unui an fiscal, altii decat cei prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, aplica, pentru anul infiintarii, sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
97^2. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obtinute de contribuabili din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura se face la sfarsitul fiecarui an fiscal, iar in situatia in care veniturile majoritare se obtin din alte activitati decat cele mentionate, acestia vor aplica pentru anul fiscal urmator sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
97^3. In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
97^4. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal, contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligatia de a plati impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe intreaga perioada in care intervine obligatia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare.
Norme metodologice
ART. 34 al. 11
97^5. Contribuabilii care aplica regulile prevazute la art. 34 alin. (11) - (13) din Codul fiscal sunt contribuabilii beneficiari sau cedenti, dupa caz, din cadrul operatiunilor de fuziune, divizare, desprindere de parti din patrimoniu/transferuri de active, efectuate potrivit legii, si anume:
a) societatile comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor - persoane juridice straine, beneficiare ale operatiunilor de reorganizare respective, contribuabili obligati sa aplice sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, potrivit prevederilor art. 34 alin. (4) din Codul fiscal;
b) contribuabilii beneficiari ai operatiunilor de reorganizare respective, care aplica pe baza de optiune, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) - (3) din Codul fiscal, sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, in anul fiscal in care operatiunea de reorganizare produce efecte;
c) contribuabilii cedenti ai operatiunilor de desprindere de parti din patrimoniu/transferuri de active, care aplica pe baza de optiune, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) - (3) din Codul fiscal, sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, in anul fiscal in care operatiunea de reorganizare produce efecte.
98. *** Abrogat
99. *** Abrogat
99^1. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 34 al. 13^1
97^6. Contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
Un contribuabil a optat, in conformitate cu legislatia contabila in vigoare, in anul 2012, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exercitiul financiar este 1 august 2012-31 iulie 2013. Potrivit art. 16 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilul a solicitat, in data de 27 iunie 2014, ca anul fiscal sa corespunda exercitiului financiar.
In acest caz, in functie de sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit, contribuabilul aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
a) pentru primul an fiscal modificat:
1. in cazul in care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit:
- luna iulie 2014 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 octombrie 2014;
- declaratia privind impozitul pe profit 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2014-31 iulie 2015, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2015, inclusiv;
2. in cazul in care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit, cu plati anticipate efectuate trimestrial:
- luna iulie 2014 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platii anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 octombrie 2014;
- declaratia privind impozitul pe profit 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2014-31 iulie 2015, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2015, inclusiv.
b) perioada 1 august 2015-31 iulie 2016 reprezinta urmatorul an fiscal modificat, format din trimestrele august-octombrie 2015, noiembrie 2015-ianuarie 2016, februarie-aprilie 2016, mai-iulie 2016.
Norme metodologice
ART. 34 al.18
98. *** Abrogat.
99. *** Abrogat.
99^1. *** Abrogat.
Nota: Punctele 99^2 - 99^4 au fost introduse prin Hotararea Guvernului nr. 150/2011 () si se refera la alin. (15) - (18) din art. 34 in vigoare la acea data.
99^2. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, contribuabilii obligati la plata trimestriala a impozitului pe profit depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010 numai daca, pana la data de 1 octombrie 2010, au datorat impozit minim cel putin intr-un trimestru. Contribuabilii care, in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, ca urmare a efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat, in cele 3 trimestre, impozit pe profit depun declaratia privind impozitul pe profit pentru intreg anul 2010.
Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a) si alin. (5) din Codul fiscal calculeaza in Registrul de evidenta fiscala impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, in vederea efectuarii comparatiei cu impozitul minim recalculat in mod corespunzator pentru aceasta perioada. In cazul in care, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mare decat impozitul pe profit, acesti contribuabili depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010. In cazul in care, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mic decat impozitul pe profit, acesti contribuabili depun declaratia privind impozitul pe profit pentru intreg anul 2010.
Contribuabilii care depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010 vor avea in vedere urmatoarele:
a) pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, prin exceptie de la prevederile art. 34 alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, depunerea declaratiei privind impozitul pe profit si plata impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii se efectueaza pana la data de 25 februarie 2011;
b) pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, contribuabilii depun declaratia privind impozitul pe profit si platesc impozitul pe profit datorat potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:
- pana la data de 25 februarie 2011, contribuabilii care definitiveaza perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 pana la aceasta data, situatie in care, pentru trimestrul IV, prin declaratia 100 nu se declara impozitul pe profit;
- pana la data de 25 aprilie 2011, situatie in care sunt aplicabile prevederile art. 34 alin. (10) din Codul fiscal, respectiv, pentru trimestrul IV, prin declaratia 100 se declara impozitul pe profit la nivelului impozitului calculat si evidentiat pentru trimestrul III 2010.
99^3. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, respectiv 1 octombrie - 31 decembrie 2010, se vor avea in vedere urmatoarele:
a) cheltuielile deductibile limitat se stabilesc in functie de baza de calcul corespunzatoare, aferenta fiecarei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioada fiind definitive;
b) pentru aplicarea prevederilor titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" referitoare la colectarea taxei aferente depasirii plafonului pentru cheltuielile de protocol, taxa colectata se calculeaza asupra depasirii plafonului aferent fiecarei perioade, prin insumarea acestora;
c) pentru determinarea limitei fiscale a cheltuielilor prevazute la art. 21 alin. (3) lit. j) si k) si la art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, in situatia in care limita de 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro nu este depasita in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, in perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 limitele respective se vor determina ca diferenta intre 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro si limitele pana la care cheltuielile respective au fost deduse in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010;
d) provizioanele fiscale se deduc la calculul profitului impozabil in fiecare perioada daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal;
e) limita de deducere a rezervei legale se stabileste in functie de baza de calcul corespunzatoare, aferenta fiecarei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioada fiind definitive;
f) gradul de indatorare potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal se determina luand in calcul capitalul imprumutat si capitalul propriu aferente fiecarei perioade, astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, gradul de indatorare se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul acestei perioade;
- pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, gradul de indatorare se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul si sfarsitul acestei perioade;
g) in aplicarea prevederilor art. 31 din Codul fiscal, veniturile si cheltuielile realizate in anul 2010 de o persoana juridica romana prin intermediul unui sediu permanent situat intr-un stat strain se vor lua in calcul la determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2010, prin inscrierea veniturilor si cheltuielilor la rd. 11, respectiv rd. 12 in declaratia privind impozitul pe profit aferenta acestei perioade;
h) in aplicarea prevederilor art. 19^2 din Codul fiscal, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, profitul investit in aceasta perioada reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, din care se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010.
99^4. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (18) din Codul fiscal, pierderea fiscala aferenta perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, potrivit art. 26 din Codul fiscal, perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 fiind considerata primul an de recuperare a pierderii fiscale.
Pierderea fiscala aferenta perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2010 se recupereaza potrivit art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, din profiturile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani consecutivi in cazul pierderilor realizate prin intermediul unui sediu permanent situat intr-un stat strain.
Pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2010 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, anul 2010 fiind considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi.
Norme metodologice:
ART. 35.
99^5. In aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din Codul fiscal efectueaza definitivarea si plata impozitului pe profit anual prin formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator.
100. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 36
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
100^2. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste aceste conditii.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada neintrerupta de 1 an implinit la data platii dividendelor. In situatia in care la data platii dividendului pentru care a fost retinut si platit impozitul pe dividende, in conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoana juridica romana beneficiara indeplineste conditiile stabilite prin prevederile art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, persoana juridica romana care plateste dividendul poate solicita restituirea impozitului, in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
100^3. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 38 al.1
101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2003 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare.
102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de munca.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 38 al.4
105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
Norme metodologice:
ART. 38 al.12
108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a) - d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, revendicarile se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.
112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
Norme metodologice:
ART. 41
1. Veniturile din activitati independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice in cadrul unor asocieri fara personalitate juridica, din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile din activitati agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzator fiecarei surse de venit, impozitul fiind final.
2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, in cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
Norme metodologice:
ART. 42
3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de intretinere pentru fiecare copil incredintat sau dat in plasament familial;
- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat;
- indemnizatia acordata persoanei cu handicap grav in situatia in care angajatorul nu poate asigura acesteia un inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;
- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav si accentuat;
- indemnizatia lunara acordata nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi in varsta de pana la 3 ani;
- ajutorul pentru incalzirea locuintei;
- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;
- indemnizatia de maternitate;
- indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, precum si stimulentul acordat potrivit legislatiei privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului;
- indemnizatia pentru risc maternal;
- indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
- indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania;
- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, in limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primita de cadrele militare trecute in rezerva, fara drept de pensie, apte de munca, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
- sumele platite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj;
- prima de incadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritatii judecatoresti, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, in caz de deces al acestuia;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989 si care are in intretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;
- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate;
- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice si etnice;
- indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945 - 1952 au fost inlaturati din justitie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordata potrivit legii;
- renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor;
- renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
- indemnizatia de merit acordata in conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;
- drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau insotitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.
3^1. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal si cele pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, reprezentand drepturi primite de persoanele fizice conform legii, incepand cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de pana la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
4. In sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se intelege, printre altii, si:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;
- organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
4^1. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
- ajutoarele de stat acordate producatorilor agricoli, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 14/2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu anul 2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 74/2010, cu completarile ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat;
- sprijinul acordat producatorilor agricoli sub forma schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, si actelor normative date in aplicarea acesteia;
- sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, prin masurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri si 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta;
- alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;
- forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operational pentru Pescuit 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.
4^2. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013", in bani si in natura, primite de catre cursanti pentru participarea la cursuri, precum si bursele acordate in cadrul acestui program.
Norme metodologice:
ART. 42 b)
5. Sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate.
7. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.
Norme metodologice:
ART. 42c)
7^1. In aceasta categorie se includ si produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti.
Norme metodologice:
ART. 42g)
7^2. Veniturile obtinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, in vederea dezmembrarii, care fac obiectul programelor nationale finantate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice sunt venituri neimpozabile.
Nu sunt cuprinse in bunurile mobile din patrimoniul personal deseurile valorificate prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IX "Venituri din alte surse" din Codul fiscal.
7^3. Este considerat bun mobil din patrimoniul personal masa lemnoasa exploatata in regie proprie de persoanele fizice potrivit prevederilor Codului silvic sau prin intermediul formelor de proprietate asociative, din padurile pe care contribuabilii le au in proprietate, in volum de maximum 20 mc/an. Veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea acesteia direct sau prin intermediul formelor de proprietate asociative sunt venituri neimpozabile.
Norme metodologice:
ART. 42i
8. Prin cadru institutionalizat se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
9. *** Abrogat
10. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 42 k)
Acest alineat este abrogat prin OG 8/2013.
9. *** Abrogat.
10. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 42 s)
11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor institutii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport in comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999*) privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevazute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 41 din Codul fiscal.
*) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 448/2006, republicata.
Norme metodologice:
ART. 42 t)
13. Beneficiaza de aceste prevederi si urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor in materie.
Norme metodologice:
ART. 42 u)
14. In aceasta categorie se cuprind:
- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 43
15. La determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.
Norme metodologice:
ART. 44
16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri.
17. In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.
Norme metodologice:
ART. 46
18. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.
19. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.
21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activitati de productie;
- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial*), indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte fapte de comert definite in Codul comercial*).
*) Codul comercial a fost abrogat partial. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.
21^1. *** Abrogat
22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
23^1. Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.
23^2. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net anual pentru aceasta categorie, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla. Aplicarea acestei reglementari se efectueaza potrivit prevederilor ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
23^3. Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere.
24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
24^1. Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
25. *** Abrogat
26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.
27. *** Abrogat
28. *** Abrogat
29. *** Abrogat
30. *** Abrogat
31. *** Abrogat
32. *** Abrogat
33. *** Abrogat
34. *** Abrogat
35. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 48
36. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum ar fi: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obtinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii prin centrele de colectare a deseurilor si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, inclusiv incasarile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
In venitul brut al afacerii se include si suma reprezentand contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitarii activitatii si la incetarea definitiva a acesteia in patrimoniul personal al contribuabilului, operatiune considerata din punct de vedere fiscal o instrainare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
In cazul incetarii definitive a activitatii, din punct de vedere fiscal, sumele obtinute din valorificarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri se includ in venitul brut.
In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in conditiile continuarii activitatii, se include in venitul brut al afacerii care urmeaza sa se transforme/schimbe si contravaloarea bunurilor si drepturilor care trec in patrimoniul afacerii in care s-a transformat/schimbat.
In cazul bunurilor si al drepturilor amortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, se aplica urmatoarele reguli:
- cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar la aceasta valoare, care constituie si baza de calcul al amortizarii;
- cele complet amortizate se inscriu in Registrul-inventar la valoarea stabilita prin expertiza tehnica sau la pretul practicat pe piata; pentru acestea nu se calculeaza amortizare si valoarea acestora nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
In cazul bunurilor si al drepturilor neamortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, acestea se inscriu in Registrul-inventar la valoarea inscrisa in evidenta contabila din care provin si nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
Nu constituie venit brut urmatoarele:
- aporturile facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare ori de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
In cazul inceperii unei activitati ca urmare a schimbarii modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, aporturile aduse in noul patrimoniu nu constituie venit brut.
In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada in care activitatea independenta a fost desfasurata de contribuabil intr-o forma de organizare prevazuta de lege.
Venitul net anual/Pierderea anuala se determina prin insumarea venitului net/pierderii inregistrat/inregistrate in toate perioadele fiscale din anul fiscal in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii.
Venitul net anual/Pierderea anuala se inscrie in declaratia privind venitul realizat.
Pierderea fiscala inregistrata in anul in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii se reporteaza si se compenseaza potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 80 din Codul fiscal.
36^1. *** Abrogat
37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.
Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor sunt si urmatoarele:
a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite, inclusiv in cazul cheltuielilor reprezentand plati efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale.
38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu [numerotarea este adaugata in acest fisier pentru usurarea citirii]:
1. cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
2. cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
3. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
4. chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
5. dobanzile aferente creditelor bancare;
6. [Liniuta a 6-a] *** Abrogata
7. cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
8. cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;
9. cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
10. cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
11. cheltuielile cu energia si apa;
12. cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
13. cheltuieli de natura salariala;
14. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
15. cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
16. cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;
17. valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
18. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
19. cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor, potrivit legii;
20. cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
21. cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
22. [Liniuta a 22-a] *** Abrogata
23. cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;
24. cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
25. alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.
Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.
39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii;
- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
- cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii, precum si cheltuieli reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajator potrivit legii;
- cheltuieli reprezentand contributiile platite in numele angajatilor, la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, in limita echivalentului in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Deducerea acestor cheltuieli se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului, si sunt luate in calcul la determinarea venitului net anual corespunzator anului in care contributiile au fost platite. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul in care s-a efectuat plata.
Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
39^1. (1) In sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l^1) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile prevazute, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la pct. 45^1 din normele metodologice date in aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata".
(2) Daca vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) si (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu exceptia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplica regulile privind amortizarea prevazute in titlul II, dupa caz. In cadrul cheltuielilor supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecarui vehicul, inclusiv cele reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta etc.
In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
40. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
40^1. *** Abrogat
41. Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.
Norme metodologice:
ART. 49
42. In sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri comerciale si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul elaborat de Ministerul Finantelor Publice, venitul net se determina pe baza de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
Prin ordin al ministrului finantelor publice se vor stabili activitatile din Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997, cu modificarile ulterioare, care genereaza venituri comerciale in sensul art. 49 din Codul fiscal.
In situatia in care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate in doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.
In cazul in care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit de la locul desfasurarii fiecarei activitati, corectate potrivit criteriilor specifice.
42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. Norma anuala de venit pentru fiecare activitate de la locul desfasurarii acesteia nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.
42^3. In cazul in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, norma anuala de venit corespunzatoare fiecarui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.
Pentru determinarea venitului net anual al fiecarui membru asociat se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit.
43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
- vadul comercial si clientela;
- varsta contribuabililor;
- timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 44 si 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
- caracterul sezonier al unor activitati;
- durata concediului legal de odihna;
- desfasurarea activitatii cu salariati;
- contributia fiecarui asociat in cazul activitatii desfasurate in cadrul unei asocieri;
- informatiile cuprinse in declaratia informativa depusa in scop de TVA potrivit prevederilor art. 156^3 din Codul fiscal;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
44. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:
- perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
- perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
45. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.
46. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:
- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 45, si altele asemenea;
- perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
47. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
48. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
49. Contribuabilii care in cursul anului fiscal isi completeaza obiectul de activitate cu o alta activitate care nu este cuprinsa in nomenclator vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.
Norme metodologice:
ART. 50
50. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
51. *** Abrogat
52. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 50 al.4
53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.
In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala se includ in venitul brut atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura.
Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.
In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului.
54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:
- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;
- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;
- lucrari de restaurare a acestora.
56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.
57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.
Norme metodologice:
ART. 51
58. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia pana la data de 31 ianuarie inclusiv;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia in termen de 15 zile de la inceperea activitatii.
59. *** Abrogat
60. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 52
61. Platitorii veniturilor prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipata se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% la diferenta dintre venitul brut si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal. Retinerea impozitului reprezentand plata anticipata se efectueaza din veniturile platite in baza contractului civil incheiat in forma scrisa intre platitorul de venit si beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal.
62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:
- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
63. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
64. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa efectueze in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.
64^1. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Codul fiscal determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla. Fac exceptie de la determinarea venitului net anual pe baza contabilitatii in partida simpla contribuabilii care realizeaza venituri prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal.
64^2. Pentru contribuabilii care desfasoara o activitate care genereaza venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza normelor de venit, aceasta fiind prevazuta la art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, platitorii de venituri nu au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate potrivit art. 52 din Codul fiscal, cu conditia prezentarii de catre contribuabilii respectivi a copiei formularului 260 "Decizie de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit".
65. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.
66. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.
66^1. Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, a contractelor de agent, precum si din activitati de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, au dreptul sa opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 52^1 din Codul fiscal.
66^2. Pentru veniturile realizate in baza contractelor aflate in derulare la data de 1 octombrie 2011, altele decat cele pentru care la data respectiva erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal, si care sunt calificate drept contracte civile incepand cu data de 1 octombrie 2011, obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului reprezentand plati anticipate sunt cele in vigoare la data platii veniturilor respective.
Norme metodologice:
ART. 55 al.2
67. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 55 din Codul fiscal, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii;
- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.
68. Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
- salariile de baza;
- sporurile si adaosurile de orice fel;
- indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3, avand aceeasi natura;
- recompensele si premiile de orice fel;
- sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
- sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;
- orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
c) drepturile personalului militar in activitate si ale militarilor angajati pe baza de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;
c^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
d) drepturile administratorilor obtinute in baza contractului de administrare incheiat cu companiile/societatile nationale, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii;
e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislatiei in vigoare;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea;
i) indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;
j) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
k) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
l) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
l^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 55 alin. (4) lit. h) si i) din Codul fiscal;
n) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
n^1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca;
n^2) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca urmare participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii;
n^3) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;
n^4) indemnizatii primite la data incetarii raporturilor de serviciu;
n^5) remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata in cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata, potrivit legii;
n^6) indemnizatia primita de angajati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, precum si orice alte sume de aceeasi natura, pentru partea care depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, pentru drepturile aferente perioadei incepand cu data de 1 februarie 2013.
o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Norme metodologice:
ART. 55 al.3
69. Avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
70. La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie;
i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent daca acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
71. Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
72. Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
73. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si in conditiile prevazute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.
74. Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
75. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
76. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
77. Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
- reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform legii;
- contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare participant;
- primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, incheiate si suportate de societatea comerciala pentru care desfasoara activitatea, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
78. Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
79. La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 a)
80. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.
81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, Zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase se aplica pentru fiecare copil minor al fiecarui angajat, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 martie, in ceea ce priveste atat darurile constand in bunuri, cat si cele constand in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.
81^1. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice in baza unor legi speciale si finantate din buget, cu respectarea destinatiilor si cuantumului prevazute la paragrafele 1 si 2 ale alin. (4).
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 b)
82. In aceasta categorie se cuprind:
- [Prima liniuta] *** Abrogata
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 c)
83. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 e)
84. Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
- contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in conditiile legii;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 g)
85. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 h)
86. Prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 i)
87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.
87^1. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 55 al. 4 m)
87^2. Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile si nu se declara in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal.
87^3. Veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania sunt impozabile in Romania daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care nu depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea si veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident in Romania.
87^4. In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care au desfasurat activitatea dependenta in alt stat pentru o perioada mai mica decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea isi prelungesc ulterior perioada de sedere in statul respectiv peste perioada prevazuta de conventie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain.
Dupa expirarea perioadei prevazute in conventie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania nu mai calculeaza, nu mai retine si nu mai vireaza impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal datoreaza in statul strain impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in acel stat.
87^5. (1) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine statului strain in care persoana fizica isi desfasoara activitatea.
(2) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal urmeaza sa desfasoare activitatea dependenta in alt stat intr-o perioada mai mare decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea, dar detasarea acestora inceteaza inainte de perioada prevazuta in conventie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului roman.
a) In situatia in care persoana fizica isi continua relatia contractuala generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a retinut si nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat fata de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare luna. Impozitul astfel calculat se retine de catre angajator din veniturile din salarii incepand cu luna incetarii detasarii si pana la lichidarea impozitului. Impozitul se recupereaza intr-o perioada cel mult egala cu perioada in care persoana fizica a fost detasata in strainatate.
Angajatorul, la solicitarea autoritatii fiscale, prezinta documente care atesta incetarea detasarii, respectiv documentul/documente care atesta data sosirii in Romania a persoanei detasate.
b) In situatia in care persoana fizica nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul si acesta din urma nu poate efectua retinerea diferentelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizica se realizeaza de catre organul fiscal competent pe baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate.
87^6. Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania prin sediul sau permanent stabilit in statul in care persoana fizica isi desfasoara activitatea si salariul este suportat de catre acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului strain indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
87^7. In cazul contractelor de detasare incheiate pe o perioada mai mare decat perioada prevazuta de conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care este detasat contribuabilul prevazut la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal, aflate in derulare la 1 februarie 2013, angajatorul nu mai are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii incepand cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2013.
87^8. Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platiti de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului roman, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
Norme metodologice:
ART. 56
88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.
89. Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
90. Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere;
- persoana fizica intretinuta sa aiba venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla.
91. Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
92. In sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria "alt membru de familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
93. Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel:
- rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.
94. Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
95. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
96. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 2.500.000 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul de a fi preluat in intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la preluarea in intretinere a copilului, parintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoana in intretinere pentru acest copil se acorda:
- persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat copilul;
- unuia dintre sotii care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia.
Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, dreptul de a fi luat in intretinere se acorda unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie.
Nu se acorda dreptul de a prelua in intretinere urmatoarelor persoane:
- parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care parintii nu mai au dreptul de a-l lua in intretinere, intrucat deducerea personala se acorda o singura data.
97. Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 2.500.000 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere.
98. In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
99. Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;
b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 2.500.000 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative.
100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
101. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
- nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;
- angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
102. Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
103. Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
104. In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
105. Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.
Norme metodologice:
ART. 57
106. Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
107. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
108. Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se in calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 56 din Codul fiscal, dupa caz.
109. Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 74 - 76 si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
109^1. Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.
110. Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:
- in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata; sau
- in celelalte cazuri, cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si administrate de catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Deducerea contributiilor retinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului. Pe parcursul anului platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
- indemnizatiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
- salariilor, diferentelor de salarii, dobanzilor acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile;
- sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 68 lit. c^1) si l^1) din Codul fiscal;
- veniturile prevazute la pct. 68 litera n^5).
111^1. In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contributii se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatului.
111^2. In cazul sumelor platite direct de catre angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizatia sindicala platita se deduce, in limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii in care s-a efectuat plata cotizatiei, pe baza documentelor justificative emise de catre organizatia de sindicat.
111^3. Veniturile reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, sunt considerate venituri realizate in afara functiei de baza, iar impozitul se calculeaza, se retine la data efectuarii platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii.
112. In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are incheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.
Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
113. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
114. Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalcheaza pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
115. Contributiile obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi:
- contributia individuala de asigurari sociale;
- contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
- contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
- alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
116. Se admit la deducere contributiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si administrate de catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, astfel incat la nivelul anului suma acestora sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 de euro pentru fiecare participant.
117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sanatate.
117^1. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
In categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop.
Norme metodologice:
ART. 58
118. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
120. Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile obligatorii, dupa caz.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.
Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
121. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
122. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2) al art. 58 din Codul fiscal.
123. Contributiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale in materie.
Norme metodologice:
ART. 59
124. Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeaza de platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala. Platitorul de venit este obligat sa elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut.
124^1. *** Abrogat
125. Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajatii care au fost detasati la o alta entitate se completeaza de catre angajator sau de catre platitorul de venituri din salarii in cazul in care angajatul detasat este platit de entitatea la care a fost detasat.
126. In situatia in care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica platitorului de venituri din salarii la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare angajat.
Pe baza acestor date platitorul de venituri din salarii la care angajatii au fost detasati intocmeste statele de salarii si calculeaza impozitul, in scopul completarii declaratiei privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.
127. Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
127^1. Platitorii de venituri din salarii au obligatia de a completa declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit si pentru veniturile din salarii platite angajatilor pentru activitatea desfasurata de acestia in strainatate, indiferent daca impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, retinut si virat. La completarea declaratiei, platitorii de venituri din salarii identifica persoanele care in cursul anului precedent au desfasurat activitate salariata in strainatate.
128. Pentru contribuabilii prevazuti la art. 60 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine contribuabilului.
129. In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
- impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.
In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul/platitorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata/incasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
Norme metodologice:
ART. 60
130. Contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
132. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica ori juridica la care isi desfasoara activitatea contribuabilul. Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Norme metodologice:
ART. 61
133. In aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
134. Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altora asemenea, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct si altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate.
Norme metodologice:
ART. 62
135. In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
135^1. Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, in declaratia privind venitul realizat.
135^2. In cazul in care arenda se plateste in natura, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea in vedere preturile medii ale produselor agricole, ultimele care au fost comunicate de catre consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in raza teritoriala a caruia se afla terenul arendat. Modalitatea concreta de retinere la sursa a impozitului se stabileste prin acordul partilor.
136. In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, ca de exemplu:
- intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;
- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;
- repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.
137. In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
137^1. In situatia in care chiria reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.
138. Venitul net se determina ca diferenta intre sumele reprezentand chiria in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 25% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
139. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 25% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 65
139^1. Nu reprezinta dividend urmatoarele distributii efectuate de la persoane juridice, potrivit legii:
- in legatura cu excluderea, retragerea, dobandirea prin succesiune a titlurilor de valoare, venituri care sunt calificate drept castiguri din transferul titlurilor de valoare;
- care aplica regimul transparentei fiscale, potrivit legii speciale.
Norme metodologice:
ART. 65 al.2 c)
140. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele:
- dobanzi obtinute din obligatiuni;
- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
- alte venituri obtinute din titluri de creanta.
140^1. In cadrul operatiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ si urmatoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si definite ca atare in legislatia care reglementeaza aceste tranzactii:
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dobanzii
- optiuni pe cursul de schimb
- optiuni pe rata dobanzii.
140^2. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 66
140^3. Pretul de cumparare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investitii este pretul determinat si evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adauga costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationala a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pretul de cumparare pentru determinarea impozitului pe castigul obtinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.
Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la detinerile pe simbol, se inregistreaza cronologic, in functie de data dobandirii, de la cea mai veche detinere la cea mai noua detinere.
141. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.
142. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitor, persoana fizica, si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, daca este cazul.
142^1. In cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate in valuta, cursul de schimb valutar utilizat in vederea determinarii castigului si a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ziua determinarii castigului.
142^2. Pretul de cumparare in cazul transferului titlurilor de valoare dobandite in conditiile prevazute la art. 27 si 27^1 din Codul fiscal in cadrul operatiunilor de transfer neimpozabil este stabilit in functie de valoarea nominala sau pretul de cumparare, dupa caz, a/al titlurilor de valoare cedate, inainte de operatiune. In cazul in care titlurile de valoare initiale cedate au fost dobandite cu titlu gratuit, valoarea nominala/pretul de cumparare a/al titlurilor respective este considerat(a) zero.
142^3. In cazul in care partile sociale au fost dobandite prin mostenire, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare care este considerat(a) zero.
Norme metodologice:
ART. 66 al.5
143. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
- societatii de investitii, in cazul in care nu are incheiat un contract de administrare;
- societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
Norme metodologice:
ART. 66 al.8
143^1. In cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia si cursul spot/forward prevazute in contract la care tranzactia se inchide in piata la scadenta prin operatiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului si evidentiata in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
In cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta de curs favorabila intre cursul de schimb spot si cel forward folosite in tranzactie, multiplicate cu suma notionala a contractului rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.
In cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta de dobanda favorabila dintre rata de dobanda fixa si rata de dobanda variabila stabilite in contract multiplicata cu suma notionala a contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentiate in contul clientului.
In cazul optiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila de curs intre cursul de schimb de cumparare/vanzare si cursul de schimb la care se efectueaza in piata operatiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumparare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
In cazul optiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre dobanda variabila incasata si dobanda fixa convenita in contract, rezultata in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
143^2. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, proprietatile imobiliare din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
Baza impozabila in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel:
a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
NOTA:
Modificarea efectuata prin art. I lit. C (Titlul III - Impozitul pe venit) pct. 4 din Hotararea Guvernului nr. 1579/2007 () nu este inclusa in textul actualizat deoarece nu a putut fi interpretata. Reproducem mai jos aceste prevederi.
"4. La punctul 143^2, alineatul (8) se abroga."
Norme metodologice:
ART. 67 al.1
144. Impozitul pe veniturile sub forma de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, distribuite incepand cu anul fiscal 2006, se calculeaza si se retine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora.
Norme metodologice:
ART. 67 al.2
144^1. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu data de 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la vedere, depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire, precum si contractelor civile.
Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire genereaza un nou depozit/achizitionarea unui nou instrument de economisire.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3
144^2. Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul si impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului anterior.
Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat in calcul la stabilirea platii anticipate, se determina aplicandu-se cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului.
144^2.1. Pentru castigurile din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, realizate incepand cu 1 ianuarie 2013, nu se aplica prevederile punctului 144^2.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 b)
144^3. Pentru tranzactiile cu valori mobiliare in cazul societatilor inchise si parti sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care partile contractante au convenit ca plata sa se faca esalonat, cotele de impozit sunt cele in vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Dupa data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzactii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz.
In cazul operatiunilor de excludere/retragere/dobandire prin succesiune a partilor sociale, baza impozabila se stabileste astfel:
a) se determina suma reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) se determina excedentul sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. In cazul succesiunilor suma reprezentand aportul la capitalul social este zero.
Calculul, retinerea si virarea impozitului se efectueaza de persoana juridica la care persoana fizica asociata a detinut partile sociale. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru inregistrarea operatiunilor respective la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 d)
144^4. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice.
NOTA:
Modificarea efectuata prin art. I lit. C (Titlul III - Impozitul pe venit) pct. 5 din Hotararea Guvernului nr. 1579/2007 () nu este inclusa in textul actualizat deoarece nu a putut fi interpretata. Reproducem mai jos aceste prevederi.
"5. La punctul 144^4, litera d) a alineatului (3) se abroga."
144^5. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale reprezinta suma pierderilor inregistrate in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, indiferent de perioada de detinere a titlurilor respective.
Norme metodologice
ART. 70
145. Venitul din pensii se determina de catre platitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevazute la art. 68 din Codul fiscal.
146. Incepand cu 1 ianuarie 2008, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, in ordine, a urmatoarelor:
- a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica; si
- a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei.
146^1. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond de pensii.
146^2. Diferentele de venituri din pensii primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar din pensii se stabileste prin deducerea din suma totala, reprezentand diferentele de venituri din pensie, a plafonului neimpozabil lunar de 1.000 lei si a contributiilor obligatorii.
147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se vireaza de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.
149. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia platilor din luna urmatoare.
Norme metodologice:
ART. 71
149^1. Veniturile din activitati agricole realizate individual sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII titlul III din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activitatii. Veniturile din activitati agricole supuse impunerii pe baza de norme de venit in conformitate cu prevederile art. 73 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate in arenda.
149^2. Veniturile din activitati agricole mentionate la art. 71 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 73 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent daca se face sau nu dovada valorificarii produselor.
149^3. Terminologia folosita pentru definirea grupelor de produse vegetale si animale prevazute la art. 73 din Codul fiscal pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit este cea stabilita potrivit legislatiei in materie.
A) Produsele vegetale cuprinse in grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
In cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:
a) mazare pentru boabe;
b) fasole pentru boabe;
c) bob;
d) linte;
e) naut;
f) lupin.
B) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt definite dupa cum urmeaza:
1. vaci si bivolite:
- Vaci - femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;
- Bivolite - femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;
2. ovine si caprine:
- Oi - femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;
- Capre - femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;
3. porci pentru ingrasat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproductie;
4. albine - familii de albine;
5. pasari de curte - totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.
149^4. In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vegetale si fiecare grupa de animale vor fi avute in vedere suprafetele/capetele de animal insumate in cadrul grupei respective.
Exemplu I (calcul pentru sectorul vegetal): exploatatie de 100 ha cereale (grau si porumb); primele 2 ha din grupa cereale nu se impoziteaza, pentru urmatoarele 98 ha se aplica norma de venit de 449 lei/ha, astfel:
Venit anual impozabil = 98 ha x 449 lei/ha = 44.002 lei
Impozit = 44.002 lei x 16% = 7.040,32 lei
Exemplu II (calcul pentru sectorul animal): exploatatie de vaci si bivolite de 102 capete.
Pentru primele doua capete nu se impoziteaza. Pentru restul de 100 de capete se aplica norma de venit de 453 lei/cap de animal, astfel:
Venit anual impozabil = 100 capete x 453 lei/cap = 45.300 lei
Impozit = 45.300 lei x 16% = 7.248 lei
Exemplu III (calcul pentru sectorul animal): exploatatie de ovine si caprine (care au fatat cel putin o data) 200 capete.
Pentru primele 10 capete animale (oi si capre) nu se impoziteaza. Pentru restul de 190 capete se aplica norma de venit de 65 lei/cap de animal, astfel:
Venit anual impozabil = 190 capete x 65 lei/cap = 12.350 lei
Impozit = 12.350 lei x 16% = 1.976 lei
149^5. Sunt considerate in stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne in viu si carcasa, miere si alte produse apicole definite potrivit legislatiei in materie, precum si altele asemenea.
Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute in stare naturala.
Norma de venit stabilita in conditiile prevazute la art. 73 din Codul fiscal include si venitul realizat din instrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, in stare naturala.
Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
In cazul suprafetelor destinate produselor vegetale hamei, pomi si vie, suprafetele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod incepand cu primul an de intrare pe rod. Suprafetele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantati in livezi.
Norma de venit corespunzatoare veniturilor realizate din cresterea si exploatarea animalelor, precum si din valorificarea produselor de origine animala in stare naturala, in conformitate cu prevederile art. 73 din Codul fiscal, include si venitul realizat din:
a) exemplarele feminine din speciile respective care nu indeplinesc conditiile prevazute la pct. 149^3 lit. B);
b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentand animale provenite din propriile fatari si cele achizitionate numai in scop de reproductie pentru animalele detinute de contribuabili si supuse impunerii potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal (de exemplu: vitei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
Veniturile din activitati agricole generate de exemplarele prevazute la lit. a) si b) incluse in norma de venit nu se impoziteaza distinct fata de veniturile realizate din cresterea si exploatarea animalelor din grupele prevazute la pct. 149^3 lit. B). Contribuabilii au obligatii declarative numai pentru animalele cuprinse in grupele care indeplinesc conditiile prevazute la pct. 149^3 lit. B).
Veniturile din activitati agricole realizate din cresterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de varsta, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activitati independente", venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, numai in cazul in care acestea au fost achizitionate in scopul cresterii si valorificarii lor sub orice forma.
149^6. Veniturile din activitati agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activitati independente", venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor lor din contabilitatea in partida simpla.
149^7. Veniturile din activitati agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 in sistem real trec prin efectul legii la impunerea pe baza de norme de venit, in situatia in care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale si animale conform prevederilor art. 73 din Codul fiscal. In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vor fi avute in vedere prevederile art. 72 din Codul fiscal.
149^8. In situatia contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole impuse pe baza de norma de venit si care trec la impunerea in sistem real incepand cu 1 februarie 2013 prin efectul legii, nu exista obligatia depunerii declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pentru veniturile anului 2013. Totalul platilor anticipate in contul impozitului datorat pentru anul 2013 va fi stabilit de organul fiscal competent la nivelul sumei platilor anticipate stabilite in anul 2012.
Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente pentru care venitul net anual se determina in sistem real. La stabilirea venitului net anual vor fi luate in calcul veniturile si cheltuielile efectuate dupa data de 1 februarie 2013.
149^9. Contribuabilii care obtin doar venituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligatii contabile.
In cazul cheltuielilor efectuate in comun care sunt aferente veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, respectiv determinare pe baza de norma de venit si venit net anual determinat pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cotele de cheltuieli vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren/numarul de capete de animale/numarul de familii de albine detinute.
Norme metodologice:
ART. 72
149^10. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica din valorificarea in stare naturala a urmatoarelor:
- produse culese din flora salbatica, altele decat cele supuse impunerii in conformitate cu prevederile art. 71 alin. (2) din Codul fiscal;
- produse capturate din fauna salbatica, altele decat cele care genereaza venituri din activitati independente.
149^11. Nu au obligatii de declarare si nu datoreaza impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal:
a) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, precum si pentru pasuni si fanete naturale, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal;
b) contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului III din Codul fiscal;
c) contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea in mod individual, in limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul in care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie si sunt atribuite conform pct. 149^12. Suprafetele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse in patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal;
d) contribuabilii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 71 alin. (1) din Codul fiscal si pentru care veniturile din activitati agricole sunt impuse pe baza de norma de venit, dupa data de 25 mai a anului fiscal in care s-a produs evenimentul pentru veniturile realizate dupa 25 mai si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
In cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.
Norme metodologice:
ART. 73
149^12. Veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafete destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine), detinute in comun sau in devalmasie de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole, in situatia in care acestea nu se cunosc. In cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizata procedura succesorala, veniturile corespunzatoare suprafetelor destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole.
149^13. In cazul contribuabilului care realizeaza in mod individual venituri din desfasurarea a doua sau mai multe activitati agricole pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, organul fiscal competent stabileste venitul anual prin insumarea veniturilor corespunzatoare fiecarei activitati.
Norme metodologice:
ART. 74
149^14. Perioada de declarare a suprafetelor cultivate/cap de animal/familie de albine este pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul in curs si cuprinde informatii privind suprafetele cultivate/capetele de animal/familiile de albine detinute la data declararii.
In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati agricole atat individual, cat si intr-o forma de asociere, in declaratia depusa pana la data de 25 mai inclusiv contribuabilii vor completa numai informatii referitoare la activitatea desfasurata in mod individual.
Contribuabilii/asocierile fara personalitate juridica care au depus declaratia prevazuta la art. 74 alin. (2) din Codul fiscal pot depune o noua declaratie pentru anul in curs, pana la data de 25 mai a anului respectiv, in situatia modificarii structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familii de albine.
In cazul contribuabililor/asocierilor fara personalitate juridica care depun cu intarziere declaratia pentru anul in curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse in declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute la data de 25 mai.
149^15. Pe baza declaratiilor depuse de contribuabili/asocieri fara personalitate juridica, organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat. Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.
149^16. Nu au obligatii declarative contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative fiind indeplinite de asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.
Norme metodologice:
ART. 75
150. In aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
a) veniturile prevazute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
- venituri sub forma de premii obtinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.
- venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
Prin castiguri de tip jack-pot se intelege castigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu castiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionarii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatarii acestor mijloace de joc, in scopul acordarii unor castiguri suplimentare persoanelor participante la joc in momentul respectiv.
Aditionarea sumelor din care se acorda castigurile de tip jack-pot se realizeaza in cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel putin doua masini mecanice sau electronice cu castiguri, evidentierea acumularii putand fi realizata prin dispozitive auxiliare sau in cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate in sistem.
Organizatorii activitatii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu castiguri au obligatia de a evidentia distinct castigurile de tip jack-pot acordate.
150^1. In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 77
151. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana fizica si sa retina impozitul datorat aferent acestuia.
In situatia in care in cursul aceleiasi zile aceeasi persoana fizica efectueaza mai multe operatiuni care genereaza castiguri la jocuri de tip cazino, de la acelasi organizator, atunci organizatorul are obligatia sa recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:
- se insumeaza castigurile realizate;
- se diminueaza nivelul astfel stabilit cu suma reprezentand venitul neimpozabil de 600 lei/zi;
- la baza impozabila astfel determinata se aplica cotele de impozit prevazute la art. 77 alin. (2), determinandu-se astfel impozitul datorat;
- din impozitul datorat se deduce impozitul calculat si retinut anterior rezultand impozitul datorat recalculat la sfarsitul zilei.
151^1. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 77^1
151^2. Definirea unor termeni:
a) prin contribuabil, in sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului.
In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.
In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie in care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;
b) prin constructii de orice fel se intelege:
- constructii cu destinatia de locuinta;
- constructii cu destinatia de spatii comerciale;
- constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
- orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) prin terenul aferent constructiilor se intelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege terenurile situate in intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, arabil, pasune, faneata, forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi incadrate in categoria terenurilor aferente constructiilor in intelesul lit. c);
e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea, prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, dare in plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza in baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;
e^1) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila a dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii;
f) data de la care incepe sa curga termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face in conditiile dreptului comun.
Termenul in raport cu care se calculeaza data dobandirii este:
- pentru constructiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data incheierii procesului-verbal de receptie finala, in conditiile prevazute de lege;
- pentru constructiile neterminate si terenul aferent acestora, termenul se calculeaza de la data dobandirii dreptului de proprietate sau dezmembramintelor sale asupra terenului;
g) data dobandirii se considera:
- pentru imobilele dobandite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data validarii, prin hotararea comisiei judetene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor facute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numarul si data hotararii sunt inscrise in adeverintele eliberate de comisiile locale fiecarui solicitant indreptatit la restituire ori constituire;
- pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. in baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispozitia de restituire sau orice alt act administrativ in materie;
- in cazul in care fostii proprietari sau mostenitorii acestora au dobandit dreptul de proprietate prin hotarare judecatoreasca, data dobandirii este considerata data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti;
- pentru imobilele dobandite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, data dobandirii este considerata data la care a inceput sa curga termenul de uzucapiune;
- in cazul instrainarii unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobandirii acestor imobile este data dobandirii imobilului initial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrarii;
- in cazul instrainarii terenurilor alipite si ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandit imobilul cu suprafata cea mai mare din operatia de alipire;
- in cazul instrainarii unor imobile rezultate din alipirea unora dobandite la date diferite, impozitul se va calcula in functie de data dobandirii parcelei cu suprafata cea mai mare;
- in cazul in care parcelele alipite au suprafetele egale, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandita ultima parcela;
- in cazul schimbului, data dobandirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbas, a dobandit proprietatea.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.2
151^3. Nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite in conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date in aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse in categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza contabilitatii in partida simpla.
In cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datoreaza impozit.
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 84/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 18 februarie 2005.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.3
151^4. In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:
a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data intocmirii incheierii de finalizare a succesiunii;
b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public;
c) in situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici in situatia in care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se intocmeste incheierea finala suplimentara inainte de expirarea termenului de 2 ani;
d) in cazul finalizarii succesiunii prin intocmirea incheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut in art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal;
e) in cazul in care succesiunea a fost finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare inainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit in conditiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona in incheierea finala suplimentara;
f) in cazul succesiunilor vacante si a partajului succesoral nu se datoreaza impozit;
g) impozitul se calculeaza si se incaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse in masa succesorala.
Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si in conditiile art. 77^1 alin. (1) si (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. In scop fiscal, prin activul net imobiliar se intelege valoarea proprietatilor imobiliare dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator acestora. In pasivul succesiunii se includ obligatiile certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de inmormantare pana la concurenta sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu inscrisuri.
In cazul in care in activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;
h) in cazul in care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile pct. 151^7 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.4
151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 77^1 alin. (1) si (3) din Codul fiscal se calculeaza la valoarea declarata de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este mai mica decat valoarea orientativa stabilita prin expertizele intocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta din urma valoare.
In cazul proprietatilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport in natura la capitalul social, astfel:
- in cazul in care legislatia in materie impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea rezultata din expertiza de evaluare;
- in cazul in care legislatia in materie nu impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea stabilita in conditiile art. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.
La constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 20% din valoarea orientativa stabilita prin expertiza intocmita de camera notarilor publici. Aceeasi valoare se va stabili si la stingerea pe cale conventionala sau prin consimtamantul titularului a acestor dezmembraminte.
La transmiterea nudei proprietati, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 80% din valoarea orientativa stabilita prin expertizele camerei notarilor publici.
Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiza, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti, dar nu mai putin decat valoarea stabilita pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiza va fi intocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat in conditiile legii.
La schimb imobiliar, impozitul se calculeaza la valoarea fiecareia din proprietatile imobiliare transmise.
In cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, impozitul se calculeaza la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliara.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.5
151^6. Expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare vor fi comunicate directiilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru a fi utilizate incepand cu data de intai a lunii urmatoare primirii acestora..
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.6
151^7. Impozitul se va calcula si se va incasa de catre notarul public, pe chitanta sau bon fiscal, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, intr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.
Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona in incheierea de autentificare, respectiv in incheierea de finalizare a procedurii succesorale si in certificatul de mostenitor.
Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la incasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.
In indeplinirea obligatiei ce le revine, registratorii de carte funciara vor verifica daca in cuprinsul actului notarial sunt mentionate documentele de plata a impozitului, prevazute la paragrafele 1 - 3.
Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenta teritoriala a instantei de fond hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. In situatia in care instantele judecatoresti nu transmit in termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia in care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilita potrivit hotararii judecatoresti sau documentatiei aferente hotararii, in situatia in care acestea includ valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului.
In cazul in care in hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii sau in documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili in conditiile pct. 151^6 din prezentele norme metodologice.
In cazul transferurilor prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, contribuabilul are sarcina declararii venitului la organul fiscal competent, in termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, in vederea stabilirii impozitului, in conditiile legii.
In cazul in care se solicita intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, in temeiul hotararii judecatoresti, registratorii de carte funciara vor verifica existenta deciziei de impunere emise de organul fiscal competent si dovada achitarii impozitului.
In cazul transferurilor prin executare silita, dupa expirarea termenului de 10 zile inclusiv, in care contribuabilul avea sarcina declararii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, organul de executare silita sau cumparatorul, dupa caz, trebuie sa solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului si emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentatiei aferente transferului.
151^8. *** Abrogat
151^9. *** Abrogat
151^10. *** Abrogat
151^11. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 78
152. In aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
- veniturile obtinute din valorificarea deseurilor prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, cu urmatoarele exceptii:
a) partea din venituri finantata din fonduri publice in cazul bunurilor mobile care fac obiectul programelor nationale finantate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice care sunt venituri neimpozabile;
b) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii de catre contribuabilii care au ca obiect de activitate colectarea si valorificarea de deseuri; in acest caz nu sunt aplicabile prevederile art. 53 alin. (2) si art. 79 din Codul fiscal, veniturile respective fiind considerate venituri din activitati independente si supuse impunerii potrivit regulilor proprii acestei categorii, respectiv cap. II "Venituri din activitati independente".
- sumele platite de catre organizatori persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;
- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea;
- tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
- veniturile distribuite persoanelor fizice asociate in forme de proprietate asociative - persoane juridice, prevazute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, altele decat cele prevazute la pct. 73;
- venituri sub forma anumitor bunuri, servicii si alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, fosti salariati, si membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
- venituri realizate de persoana fizica ca urmare a contractului de administrare/prestari de servicii silvice incheiat potrivit Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare;
- sume ramase disponibile dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor si a caror restituire a fost solicitata de proprietarii de paduri persoane fizice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
- veniturile obtinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanta, respectiv de cesionar ca urmare a realizarii venitului din creanta respectiva, inclusiv in cazul drepturilor de creante salariale obtinute in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, din patrimoniul personal, altele decat cele care se incadreaza in categoriile prevazute la art. 41 lit. a) - h) si art. 42 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 80
153. Venitul net anual se determina de catre contribuabil, pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
c) venituri din activitati agricole impuse in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.
153^1. Venitul net anual impozabil/Castigul net anual impozabil se determina de organul fiscal competent.
154. Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel:
a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei surse din categoriile de venit mentionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;
b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.
Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
157. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.
158. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 80 al.3
158. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 80 al.4
159. Daca in urma compensarii admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al cincilea an inclusiv.
160. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, incepand cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.
Norme metodologice:
ART. 81
161. Contribuabilii care incep o activitate independenta, precum si cei care realizeaza venituri din activitati agricole impuse in sistem real, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente, au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza in anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat/norma de venit revine atat contribuabililor care determina venitul net in sistem real si desfasoara activitatea in mod individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, cu exceptia veniturilor din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit.
Nu depun declaratii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfasoara activitati independente pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
In cazul in care contribuabilul obtine venituri intr-o forma de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica, cu exceptia asociatiilor care realizeaza venituri din activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit.
162. Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, odata cu inregistrarea acestuia la organul fiscal.
163. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursa de realizare a venitului, odata cu inregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, in termen de 15 zile de la incheierea acestuia.
Nu depun declaratie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizeaza venituri din arenda.
164. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie, completata corespunzator. Contribuabilii care incep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit in termen de 15 zile de la producerea evenimentului, completata corespunzator.
165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
166. In sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii privind venitul estimat/norma de venit in vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se intelege: intreruperi temporare de activitate in cursul anului din motive medicale justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 82
167. Platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
168. Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat.
169. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat/norma de venit.
171. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.
Norme metodologice
ART. 82 al. 7
171^1. Contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de 5 zile organul fiscal competent. In acest sens se vor anexa, in copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.
Norme metodologice:
ART. 83
172. *** Abrogat
173. *** Abrogat
174. *** Abrogat
175. Declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile deductibile efectuate in scopul realizarii veniturilor, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate.
176. Declaratiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.
Fac exceptie de la depunerea declaratiei privind venitul realizat contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal si cei care obtin venituri prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal si care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal, pentru care impozitul retinut este final.
Declaratiile privind venitul realizat se depun, in intervalul 1 ianuarie - 25 mai inclusiv al anului urmator celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuita din asociere.
177. Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile in Romania au obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
178. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
Norme metodologice:
ART. 84
179. *** Abrogat
180. *** Abrogat
181. *** Abrogat
181^1. Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la punctul 117^1 dat in aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
181^2. Organul fiscal competent stabileste venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si impozitul anual datorat pe baza declaratiei privind venitul realizat si emite decizia de impunere la termenul si in forma stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
181^3. Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 85
182. Venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
183. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.
Norme metodologice:
ART. 86
184. Sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil*).
185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare are si urmatoarele obligatii:
- sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
- sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
- sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
- alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
*) Vechiul Cod civil a fost abrogat. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.
185^1. In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are urmatoarele obligatii:
a) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
b) sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
c) sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
d) sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
e) sa determine venitul impozabil obtinut in cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati;
f) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 86 al.3
186. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune, pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei in declaratia privind venitul realizat.
Norme metodologice:
ART. 86 al.5
187. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
188. In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).
188^1. In cazul societatii civile cu personalitate juridica, constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
In cazul filialei constituite potrivit legii speciale prin asocierea unei societati profesionale cu raspundere limitata cu una sau mai multe persoane fizice, filiala fiind supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, determinarea venitului obtinut in cadrul entitatii se efectueaza in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
Pentru membrii asociati in cadrul filialei se aplica urmatoarele reguli:
1. persoanele fizice asociate au obligatia sa asimileze acest venit distribuit in functie de cota de participare venitului net anual din activitati independente;
2. societatea profesionala cu raspundere limitata asociata in cadrul filialei va include venitul distribuit in functie de cota de participare in venitul brut al activitatii independente, pentru anul fiscal respectiv.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica (SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.
189. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 86 al.8
189. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 87
190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
192. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.
Norme metodologice:
ART. 88
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului III din Codul fiscal.
193^1. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
194. a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport.
La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
195. Contribuabilii prevazuti la pct. 194 sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
- certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;
- documentele care atesta dreptul de munca si de sedere, dupa caz, pe teritoriul Romaniei.
Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
196. Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. In situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
198. Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
199. In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati.
Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.
Prin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru impunerea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor impune in Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
200. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui imputernicit sau reprezentant fiscal.
201. Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.
Norme metodologice:
ART. 89
201^1. Persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit prezentului titlu obligatii privind declararea acestora depun declaratiile privind venitul realizat la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 90
202. Contribuabilii care obtin venituri din strainatate potrivit art. 90 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia declararii acestora.
Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind venitul realizat.
Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. Suma lunara neimpozabila se acorda pentru fiecare sursa de venit din pensii.
Norme metodologice:
ART. 91
203. Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
In situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
204. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania.
Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
Cota medie de impozit se calculeaza astfel:
impozit platit in strainatate
Cota medie de impozit = ----------------------------------- .
venit global obtinut in strainatate
Venitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate.
205. Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de catre organul fiscal competent, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii prevazute mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
208. In cazul veniturilor prevazute la art. 41 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 41 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205.
209. (1) In vederea regularizarii de catre organul fiscal a impozitului pe salarii datorat in Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania au obligatia de a declara in Romania veniturile respective potrivit declaratiei privind veniturile realizate din strainatate la termenul prevazut de lege, cu exceptia contribuabililor care realizeaza venituri de aceasta natura in conditiile prevazute la pct. 87^3, pct. 87^5 alin. (2) lit. a) si pct. 87^8 pentru care impozitul este final.
(2) In situatiile prevazute la pct. 87^4 si 87^7, organul fiscal regularizeaza impozitul pe venitul din salarii datorat de contribuabil in baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate si restituie, dupa caz, in totalitate sau in parte impozitul retinut de catre angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania la cererea persoanei fizice. In acest caz, declaratia privind veniturile realizate din strainatate reprezinta si cerere de restituire.
(3) Declaratia privind veniturile realizate din strainatate se depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, insotita de urmatoarele documente justificative:
a) documentul mentionat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal intocmit de angajatorul rezident in Romania ori de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului si impozitul retinut in Romania pentru salariul platit in strainatate;
b) contractul de detasare;
c) documente justificative privind incetarea raportului de munca, dupa caz;
d) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate, pentru situatia in care dreptul de impunere a revenit statului strain.
209^1. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
209^2. Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza un venit si care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", respectivul venit va fi scutit de impozit in Romania. Acest venit se declara in Romania, dar este scutit de impozit daca se anexeaza documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate.
210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia privind venitul realizat documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.
211. *** Abrogat
212. *** Abrogat
213. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 94.
212. *** Abrogat.
213. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 112^1
1. Pentru incadrarea in conditia prevazuta la art. 112^1 lit. a) din Codul fiscal, persoana juridica romana nu trebuie sa inregistreze venituri din activitatile prevazute la art. 112^2 alin. (6) din Codul fiscal.
Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.
2. *** Abrogat
3. *** Abrogat
4. Pentru incadrarea in conditiile privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, prevazute la art. 112^1 lit. a^1) si lit. c) din Codul fiscal, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 112^7 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
4^1. Conditia prevazuta la art. 112^1 lit. a^1) din Codul fiscal trebuie verificata pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil in anul 2013.
Norme metodologice:
ART. 112^2
5. Persoanele juridice romane pentru care perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul respectiv, incepand cu trimestrul in care inceteaza perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii.
Persoanele juridice romane nou-infiintate in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, care nu au optat pana la data de 31 ianuarie 2013 sa aplice sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, nu sunt obligate potrivit prevederilor legale in vigoare incepand cu data de 1 februarie 2013 sa aplice acest sistem de impunere pentru anul 2013. Aceste persoane juridice urmeaza sa verifice conditiile prevazute de art. 112^1 din Codul fiscal, la data de 31 decembrie 2013, in vederea incadrarii in categoria contribuabililor platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul fiscal 2014.
6. Persoanele juridice romane care nu intra sub incidenta acestui sistem de impunere pe veniturile microintreprinderilor sunt urmatoarele:
a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul bancar (societatile comerciale bancare, casele de schimb valutar, bancile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.). Nu intra sub incidenta acestor prevederi institutiile financiare nebancare care sunt infiintate si functioneaza conform legislatiei in vigoare;
b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu, societatile de asigurare-reasigurare), al pietei de capital (de exemplu, bursele de valori sau de marfuri, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de registru, societatile de depozitare), cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii (brokerii si agentii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc
7. Microintreprinderile care in cursul unui trimestru incep sa desfasoare activitati de natura celor prevazute la art. 112^2 alin. (6) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu trimestrul respectiv.
8. Persoanele juridice romane care, la data de 31 decembrie 2012, au realizat venituri incadrate, prin echivalare in lei, intre 65.000 euro si 100.000 euro si care indeplineau concomitent si celelalte conditii prevazute de reglementarile legale in vigoare pana la data de 1 februarie 2013 si care au solicitat iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pana la data de 31 ianuarie 2013 inclusiv, nu sunt obligate sa aplice, incepand cu 1 februarie 2013, acest sistem de impunere. Aceste persoane juridice urmeaza sa verifice conditiile prevazute de art. 112^1 din Codul fiscal, la data de 31 decembrie 2013, in vederea incadrarii in categoria contribuabililor platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul fiscal 2014.
Norme metodologice:
ART. 112^4
9. In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii acesteia in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila a unei microintreprinderi se incheie, in cazul divizarilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanei juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau a mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor, in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a) si b).
Perioada impozabila a microintreprinderii se incheie, in cazul dizolvarii urmate de lichidare, la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, potrivit legii, infiintarea persoanei juridice respective.
10^1. In cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului, data pana la care se depune declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor este una dintre datele mentionate la pct. 10, la care se incheie perioada impozabila.
Norme metodologice:
ART. 112^6
11. In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care limita sau ponderea au fost depasite, luandu-se in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Contribuabilul va comunica, in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, organului fiscal iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor prin depunerea unei declaratii de mentiuni, potrivit Codului de procedura fiscala.
12. Veniturile luate in calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale de peste 20% inclusiv sunt aceleasi cu cele care constituie baza impozabila prevazuta la art. 112^7 din Codul fiscal.
13. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea exercitiului financiar precedent.
Norme metodologice:
ART. 112^7
14. Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, din care:
a) se scad urmatoarele categorii de venituri:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- veniturile din subventii;
- veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferente de curs valutar;
- veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii;
b) si se adauga urmatoarele categorii de venituri:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
- in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.
Norme metodologice:
ART. 115 c)
1. Veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului V din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 115 d)
2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
(1^1) Nu reprezinta redevente sumele platite in schimbul obtinerii drepturilor exclusive de distributie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate in schimbul folosintei sau dreptului de folosinta a unui element de proprietate inclus in definitie. Intermediarul distribuitor rezident nu plateste dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt vandute bunurile, el obtine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpara de la producator.
(2) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
(3) In cazul transferului unui drept partial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
(4) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
(5) In cazul achizitiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, in consecinta nefiind o redeventa.
(5^1) Nu reprezinta redevente sumele platite de intermediarii distribuitori ai unui software in baza unui contract prin care se acorda frecvent dreptul de distributie a unor exemplare ale software-ului, fara a da dreptul de reproducere. Distributia poate fi facuta pe suporturi tangibile sau pe cale electronica, fara ca distribuitorul sa aiba dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezinta redeventa suma platita pentru un software ce urmeaza a fi supus unui proces de personalizare in vederea instalarii sale. In aceste tranzactii, intermediarii distribuitori platesc numai pentru achizitionarea exemplarelor de software si nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
(6) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
(7) In intelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare) cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
(8) a) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
b) tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
c) se considera redeventa situatia tranzactiilor in care plata este facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Aceasta ar fi situatia, unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital.
(9) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.
(10) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca nici un rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
(11) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa.
(12) Sumele platite operatorilor de sateliti de catre societatile de radio, televiziune sau de catre societatile de telecomunicatii ori de catre alti clienti, in baza unor contracte de inchiriere de transponder care permit utilizarea capacitatii de a transmite in mai multe zone geografice, nu reprezinta redeventa daca nu este transferata nicio tehnologie legata de satelit si daca clientul nu se afla in posesia satelitului cand realizeaza transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. In situatia in care proprietarul satelitului inchiriaza satelitul unei alte parti, suma platita de operatorul de satelit proprietarului este considerata ca reprezentand inchirierea unui echipament industrial, comercial sau stiintific. Un tratament similar se aplica sumelor platite pentru inchirierea ori achizitionarea capacitatii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicatii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului.
(13) Sumele platite de un operator de retea de telecomunicatii catre un alt operator, in baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezinta redevente daca nu este utilizata sau transferata o tehnologie secreta. Sumele platite in cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume platite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau stiintific, daca nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezinta o taxa pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii furnizate de operatorul de retea din strainatate. In mod similar sumele platite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecventele radio nu reprezinta redevente.
(14) Sumele platite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezinta redeventa.
3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 115 k)
3^1. Prin transport international se intelege orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o intreprindere in trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta operare si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile in care mijlocul de transport este operat exclusiv intre locuri aflate pe teritoriul Romaniei.
Norme metodologice:
ART. 115 o)
4. Prin concursuri organizate in Romania se intelege concursuri organizate in orice domeniu in Romania.
Norme metodologice:
ART. 115 p)
5. Venituri obtinute la jocuri de noroc inseamna castiguri in bani si/sau in natura acordate participantilor de catre orice persoana juridica romana, autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc.
Norme metodologice:
ART. 115 al.2 b)
6. Venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).
Norme metodologice
ART. 115 al. 2 d)
7. Prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.
Norme metodologice:
ART. 116 al.1
8. (1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa si virarii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) In cazurile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, platitorul impozitului prevazut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.
Norme metodologice:
ART. 116 al. 3 a)
8^1. *** Abrogat
8^2. Incepand cu data de 1 februarie 2013, pentru veniturile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. a) - g), k) si l) din Codul fiscal platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, se aplica o cota de impozit de 50%, indiferent daca rezidenta persoanei beneficiare a acestor venituri este intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau nu.
8^3. Incepand cu data de 1 februarie 2013, pentru veniturile realizate sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, se aplica o cota de impozit de 50%, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Cota de 50% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile romane, reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 50% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 februarie 2013 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul depozitelor la vedere, certificatelor de depozit si altor instrumente de economisire.
8^4. In sensul art. 116 alin. (2) lit. c^1) din Codul fiscal, instrumentele juridice incheiate de Romania in baza carora se realizeaza schimbul de informatii reprezinta acordurile/conventiile bilaterale/multilaterale in baza carora Romania poate realiza un schimb de informatii care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale.
Lista acordurilor/conventiilor se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si se actualizeaza periodic.
9. La impunerea si declararea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane sunt aplicabile dispozitiile titlului III din Codul fiscal.
9^1. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania se impun cu o cota de 16% din suma acestora atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se face schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile romane, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
9^2. *** Abrogat
9^3. *** Abrogat
9^4. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 116 al.5
9^5. a) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
b) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.
c) Prin plata a unui venit se intelege indeplinirea obligatiei de a pune fonduri la dispozitia creditorului in maniera stabilita prin contract sau prin alte intelegeri convenite intre parti care conduc la stingerea obligatiilor contractuale.
9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei valori mobiliare/parti sociale sunt transferate.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) se depune la reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va anexa la declaratia de venit.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta, atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei titluri de participare sunt transferate.
b) In cazul in care dobanditorul valorilor mobiliare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta/persoana fizica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al partilor sociale este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor valori mobiliare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) In cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlurile II si III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
d) In cazul in care transferul oricaror titluri de valoare detinute de o persoana fizica nerezidenta se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative revin beneficiarului nerezident al castigului sau reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevazute astfel in titlul III din Codul fiscal. In acest caz, intermediarul va indeplini obligatiile ce ii revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al castigului sau imputernicitul desemnat va depune declaratia privind venitul realizat, va indeplini obligatiile fiscale si va anexa la aceasta declaratie o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana.
In situatiile prevazute in mod expres in titlul III din Codul fiscal, cand intermediarul are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozitul pe castigul din transferul oricaror titluri de valoare, acesta are obligatia de a pastra certificatul de rezidenta fiscala al beneficiarului venitului, precum si de a indeplini celelalte obligatii declarative.
In situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare este o persoana fizica nerezidenta, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.
e) Detinerile persoanelor juridice straine la fondurile inchise de investitii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal.
9^7. *** Abrogat
9^8. *** Abrogat
9^9. *** Abrogat
9^10. *** Abrogat
9^11. *** Abrogat
9^12. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 117 e)
9^13. Premiile prevazute la art. 117 lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale.
Norme metodologice
ART. 117 h)
10. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume:
Daca la data platii perioada minima de detinere de 1 an nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate cere restituirea impozitelor platite in plus de catre nerezident.
Intra sub incidenta prevederilor art. 117 lit. h) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul dividendelor indeplineste conditiile prevazute de lege
11. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 117 j)
11^1. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani prevazuta la art. 124^18 alin. (10) din Codul fiscal va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume:
Daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate cere restituirea impozitelor platite in plus de catre nerezident.
Norme metodologice:
ART. 118 al.1
12. (1) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
(2) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.
(3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(7^1) *** Abrogat
(8) Dispozitiile titlurilor II si III din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).
In acest sens, se vor avea in vedere veniturile mentionate la art. 115 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile obtinute de artisti si sportivi, precum si alte venituri pentru care Romania are potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare.
(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.
(10) Prevederile Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi se aplica de la data aderarii la Uniunea Europeana.
(10^1) In cazul Romaniei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi sunt cele mentionate la pct. 21^3 din normele de aplicare a art. 20^1 din Codul fiscal, respectiv cele mentionate la art. 124^26 lit. x) din Codul fiscal.
(11) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia comunitara sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit mai favorabila, daca beneficiarul venitului face dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si, dupa caz, indeplineste conditia de beneficiar al legislatiei Uniunii Europene..
Norme metodologice:
ART. 118 al.2
13. (1) Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul sau de rezidenta, precum si de cele ale legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa prezinte certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.
(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania vor depune la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotite de o traducere autorizata in limba romana. In situatia in care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala in format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut in vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din Romania, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.
(3) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale ori puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(4) Prevederile alin. (3) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.
(4^1) Nerezidentii, beneficiari ai veniturilor obtinute din Romania care au deschise conturi de custodie la agentii custode, definiti potrivit legii romane, vor depune la acesti agenti custode originalul certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, fiecarei persoane care a facut plati catre beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizata, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(5) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.
(6) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala ori documentul prevazut la alin. (1).
(7) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.
(8) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.
Norme metodologice:
ART. 118 al.3
13^1. (1) In cazul cand in Romania s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri sau din legislatia Uniunii Europene, dupa caz, suma impozitului retinut in plus poate fi restituita la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(2) Pentru restituirea impozitului retinut in plus din veniturile platite nerezidentului, acesta depune, in termenul legal de prescriptie, o cerere de restituire a impozitului platit in plus la platitorul de venit.
(3) Restituirea impozitului retinut in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislatiei Uniunii Europene, dupa caz, coroborate cu legislatia interna, se efectueaza de catre platitorul de venit, independent de situatia obligatiilor sale fiscale.
(4) Platitorul de venit va calcula si va restitui nerezidentului suma reprezentand impozit retinut in plus astfel:
a) in situatia in care cota de impunere stabilita in conventiile de evitare a dublei impuneri sau de legislatia Uniunii Europene este mai mica decat cea prevazuta de Codul fiscal, suma restituita nerezidentului este egala cu diferenta de impozit platit in plus;
b) in situatia in care potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri sau legislatiei Uniunii Europene nu se datoreaza impozit, suma restituita nerezidentului este egala cu impozitul platit in Romania.
(5) In vederea recuperarii de la buget a sumelor efectiv restituite, platitorul de venit va depune la organul fiscal competent in administrarea sa declaratia/declaratiile fiscala/fiscale rectificativa/rectificative cu diminuarea obligatiilor fiscale, in care va inscrie suma efectiv restituita persoanei nerezidente cu titlu de impozit retinut in plus.
(6) Ulterior depunerii declaratiei fiscale rectificative, platitorul de venit va depune la acelasi organ fiscal o cerere de restituire a impozitului platit in plus, solutionarea cererii realizandu-se potrivit legislatiei in materie.
(7) In situatia in care restituirea impozitului retinut in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislatiei Uniunii Europene, dupa caz, coroborate cu legislatia interna, nu se poate efectua de catre platitorul de venit, contribuabilul nerezident isi va recupera de la bugetul statului acest impozit platit in plus, personal sau prin imputernicit. Procedura de restituire a impozitului platit in plus se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Norme metodologice
ART. 118 al.4
14. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta certificatului de rezidenta fiscala atat pentru rezidenti, cat si pentru persoanele fizice nerezidente care au indeplinit conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) din Codul fiscal, care sunt supusi impozitului pe veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, avand in Romania obligatie fiscala integrala.
14^1. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta Certificatului privind atestarea activitatii desfasurate in Romania de catre sediul permanent al unei persoane juridice straine. Organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe poate elibera, la cererea acestora, certificatul prin care se atesta ca sediul permanent a desfasurat activitate in Romania.
15. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 119
15^1. Declaratia depusa de platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania are urmatorul cuprins:
DECLARATIE INFORMATIVA
PRIVIND IMPOZITUL RETINUT SI PLATIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE RETINERE LA SURSA/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Anul _________
A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI DE VENIT
Denumire/Nume, prenume Cod de identificare fiscala/CNP
Adresa: Judet Sector Localitatea
Strada Nr. Bloc Scara Etaj Ap.
Cod postal Telefon Fax E-mail
B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DE VENIT NEREZIDENT
Nr.crt.
Denumirea statului de rezidenta al beneficiarului de venit
Denumire/Nume Prenume
Cod de identificare fiscala
atribuit de autoritatea din
Romania
C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL RETINUT LA SURSA/VENITURI SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Nr.crt.
Denumire/Nume si prenume beneficiar de venit nerezident
Natura venitului
Venitul beneficiarului de venit nerezident
(suma bruta)
Impozit retinut si platit la bugetul statului / scutire de impozit
Actul normativ care reglementeaza impunerea / scutirea
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.
Nume, prenume ____________________ Semnatura si stampila
Functia __________________________
Loc rezervat organului fiscal Numar de
inregistrare___________
Data
Declaratia se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.
NOTE:
1. Punctul 15^1 a fost modificat prin art. I lit. D pct. 10 din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 (). Reproducem mai jos prevederile art. IV din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 ().
"ART. IV
Formularul prevazut la art. I lit. D pct. 10 se utilizeaza de platitorii de venituri pentru declararea veniturilor obtinute incepand cu 1 ianuarie 2012 de nerezidenti din Romania."
2. Reproducem mai jos prevederile art. III din Hotararea Guvernului nr. 84/2013 ().
"ART. III
Formularul prevazut la pct. 15^1 din normele metodologice de aplicare a titlului V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, utilizat de platitorii de venituri pentru declararea veniturilor obtinute incepand cu 1 ianuarie 2012 din Romania de nerezidenti, se completeaza la ultima coloana de la capitolul B "Datele de identificare a beneficiarului de venit nerezident" fie cu codul de identificare fiscala al nerezidentului, atribuit de autoritatea din Romania, atunci cand nerezidentul are atribuit un astfel de cod, fie cu datele de identificare ale beneficiarului de venit nerezident, atunci cand nu a fost atribuit un astfel de cod."
15^2. Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor pot solicita organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul lor fiscal atribuirea codului de identificare fiscala pentru contribuabilii nerezidenti, definiti potrivit Codului fiscal, care realizeaza venituri supuse regulilor de impunere la sursa.
Norme metodologice:
ART. 120 al.1
16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
Norme metodologice:
ART. 120 al.3
17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia.
(2) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
Norme metodologice
ART. 122
18. (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa faca fapte de comert, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
(2) Persoanele juridice straine care doresc sa-si infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
(3) Autorizatia obtinuta poate fi anulata in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.
Norme metodologice:
ART. 123
19. In cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta in Romania in cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza incepand cu data de 1 a lunii in care reprezentanta a fost infiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza in cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc desfiintarea reprezentantei..
Norme metodologice:
ART. 124
20. *** Abrogat
20^1. Impozitul datorat la data de 25 iunie de reprezentantele care sunt infiintate in primul semestru al anului este proportional cu numarul de luni de activitate desfasurata de reprezentanta in cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezentand echivalentul in lei al sumei de 2.000 de euro se va plati pana la data de 25 decembrie inclusiv.
Norme metodologice:
ART. 124 al.2
21. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenta si instructiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Declaratia anuala de impunere, precum si declaratia fiscala in cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei in cursul anului pot fi depuse in numele persoanei juridice straine si de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial in raza caruia reprezentanta isi desfasoara activitatea.
Norme metodologice:
ART. 124 al.3
22. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenta in caz de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei si instructiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) In termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei fiscale de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada in care reprezentanta va desfasura sau isi va inceta activitatea, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 124 al.4
23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea in partida simpla, conform prevederilor legislatiei din Romania.
(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activitatii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile intocmite in conditiile legii.
(3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entitati pana la 31 decembrie 2003.
24. *** Abrogat
25. *** Abrogat
26. *** Abrogat
27. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 125^1 alin. 2 lit.c)
1. (1) Locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii economice este locul unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul persoanei impozabile si unde sunt exercitate functiile administratiei sale centrale. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii sale economice este necesar sa se aiba in vedere o serie de factori, cum ar fi, in cazul persoanelor juridice, sediul inregistrat al acestora, locul unde se desfasoara administratia centrala, locul unde se intrunesc directorii si locul, de regula acelasi, unde se stabileste politica generala a companiei. De asemenea, mai pot fi avuti in vedere si alti factori, cum ar fi locul unde domiciliaza principalii directori, locul unde se intrunesc adunarile generale, locul unde sunt stocate documentele administrative si contabile, precum si locul unde tranzactiile financiare si in special cele bancare sunt realizate in principal. Faptul ca locul de la care sunt realizate efectiv activitatile de persoana impozabila nu este situat intr-un stat membru nu exclude posibilitatea ca persoana impozabila sa aiba stabilit sediul activitatii sale economice in statul membru respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate in tezele anterioare.
(2) In cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activitatii economice in sensul alin. (1), domiciliul stabil al acestor persoane va fi considerat sediul activitatii economice, in scopul determinarii statului in care acestea sunt stabilite, in sensul art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(3) In scopul aplicarii prevederilor art. 125^1 alin. (2) lit. c) si art. 150 din Codul fiscal:
a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru respectivele operatiuni;
b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii inainte sau in timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor intelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni post-vanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura in care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale in legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se va considera ca in orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;
c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu va fi considerata ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare indeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se va considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru aceste operatiuni;
d) atunci cand factura este emisa indicand codul de inregistrare in scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta va fi considerat ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila poate face dovada contrariului.
(4) Atunci cand gazul sau energia electrica sunt livrate de o persoana impozabila sau catre o persoana impozabila care detine in Romania o licenta care ii permite sa desfasoare activitatea economica in sectorul gazului sau al energiei electrice, incluzand si cumparari si revanzari ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenta licentei in sine nu este suficienta pentru a considera ca respectiva persoana impozabila are un sediu fix in Romania. Pentru ca sediul fix sa existe in Romania este necesar ca persoana impozabila sa indeplineasca conditiile art. 125^1 alin. (2) lit. b).
Norme metodologice:
ART. 125^2
1^1. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 125^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate in teritoriul Comunitatii.
(2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru."
Norme metodologice:
ART. 126
2. (1) In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una dintre conditiile prevazute la lit. a) - d) nu este indeplinita.
(2) In sensul art. 126 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii trebuie sa se efectueze cu plata. Conditia referitoare la "plata" implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.
(3) In sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila sau de orice persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(4) In sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro, prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.
(6) In aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare se iau in considerare urmatoarele elemente:
a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare, cu exceptia achizitiilor intracomunitare prevazute la alin. (7);
b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare;
c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import.
(7) La calculul plafonului pentru achizitii intracomunitare nu se vor lua in considerare:
a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 152^2 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 152^2 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizitiilor de gaze naturale si energie electrica a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit, persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Inregistrarea va ramane valabila pentru perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator.
(9) Persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 153^1 alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare efectuate cel putin pentru inca un an calendaristic, daca plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit si in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
(10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(11) In sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de la data la care isi exercita optiunea si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a 2 ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 153^1 alin. (6) din Codul fiscal.
(12) In cazul in care dupa incheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la inregistrare persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 126 alin. (6) si art. 153^1 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relatia de transport al bunurilor din primul stat membru in Romania trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin beneficiarului livrarii ulterioare, daca Romania este al treilea stat membru:
a) sa plateasca taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator care nu este stabilit in Romania in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (4) si art. 157 alin. (1) sau (2), dupa caz;
b) sa inscrie achizitia efectuata in rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 sau 156^3 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.
(14) In cazul operatiunilor triunghiulare efectuate in conditiile art. 126 alin. (8) lit. b), daca Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa emita factura prevazuta la art. 155 din Codul fiscal, in care sa fie inscris codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania si codul de inregistrare in scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrarii;
b) sa nu inscrie achizitia intracomunitara de bunuri care ar avea loc in Romania ca urmare a transmiterii codului de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabila. In decontul de taxa aceste achizitii se inscriu la rubrica rezervata achizitiilor neimpozabile;
c) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica rezervata livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa a decontului de taxa si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal urmatoarele date:
1. codul de inregistrare in scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
2. codul T in rubrica corespunzatoare;
3. valoarea livrarii efectuate.
Norme metodologice:
ART. 127 al.2
3. (1) In sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in concordanta cu principiul de baza al sistemului de TVA potrivit caruia taxa trebuie sa fie neutra, se refera la orice tip de tranzactii, indiferent de forma lor juridica, astfel cum se mentioneaza in constatarile Curtii Europene de Justitie in cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri utilizate in scop personal de persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite legal sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
(3) Persoana fizica, care nu a devenit deja persoana impozabila pentru alte activitati, se considera ca realizeaza o activitate economica din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, daca actioneaza ca atare, de o maniera independenta, si activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In cazul construirii de bunuri imobile de catre persoanele fizice, in vederea vanzarii, activitatea economica este considerata inceputa in momentul in care persoana fizica respectiva intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia persoanei respective trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare initierii activitatii economice. Activitatea economica este considerata continua din momentul inceperii sale, incluzand si livrarea bunului sau partilor din bunul imobil construit, chiar daca este un singur bun imobil.
(5) In cazul achizitiei de terenuri si/sau de constructii de catre persoana fizica in scopul vanzarii, livrarea acestor bunuri reprezinta o activitate cu caracter de continuitate daca persoana fizica realizeaza mai mult de o singura tranzactie in cursul unui an calendaristic. Totusi, daca persoana fizica deruleaza deja constructia unui bun imobil in vederea vanzarii, conform alin. (4), activitatea economica fiind deja considerata inceputa si continua, orice alte tranzactii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Desi prima livrare este considerata ocazionala, daca intervine o a doua livrare in cursul aceluiasi an, prima livrare nu va fi impozitata dar va fi luata in considerare la calculul plafonului prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Livrarile de constructii si terenuri, scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute in vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activitatii economice, cat si la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O persoana fizica, care nu a mai realizat tranzactii cu bunuri imobile in anii precedenti, a livrat in cursul anului 2010 doua terenuri care nu sunt construibile. Desi persoana fizica a devenit persoana impozabila pentru aceste livrari, totusi livrarile respective fiind scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica nu are obligatia inregistrarii in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal. Daca aceeasi persoana fizica livreaza in cursul anului 2010 o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa daca livrarea respectiva cumulata cu livrarile anterioare depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O persoana fizica (familie) vinde in cursul anului 2010 un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi in principiu operatiunea nu ar fi scutita de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrarii, daca persoana fizica nu realizeaza si alte operatiuni pentru care ar deveni persoana impozabila in cursul anului 2010, aceasta operatiune este considerata ocazionala si persoana fizica nu ar avea obligatia inregistrarii in scopuri de taxa. Daca in acelasi an, aceeasi persoana fizica livreaza un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoana va deveni persoana impozabila si va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa inainte de efectuarea celei de-a doua livrari, daca prima livrare a depasit plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Daca a doua livrare ar fi scutita conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, fiind o constructie care nu este noua sau un teren care nu este construibil, persoana fizica ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa conform art. 153 inainte de realizarea celei de-a doua livrari daca prima livrare depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O persoana fizica realizeaza in cursul anului 2010 doua livrari care ar fi scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Daca nu mai realizeaza nicio operatiune in anul 2010, iar in anul 2011 va livra o constructie noua sau un teren construibil in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa in anul 2011 numai daca va depasi plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O persoana fizica a inceput in cursul anului 2009 constructia unui bun imobil cu intentia de a vinde aceasta constructie. In cursul anului 2009 nu a incasat avansuri si in principiu nu are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa. Daca in anul 2010, inainte sa inceapa sa incaseze avansuri sau inainte sa faca livrari ale unor parti ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil in integralitatea sa, livreaza un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa atunci cand depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Aceasta livrare nu este considerata ocazionala, activitatea economica fiind considerata continua din momentul inceperii constructiei, respectiv din anul 2009.
In cazul exemplelor prezentate au fost avute in vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activitati economice desfasurate si faptul ca orice livrare de locuinte personale, de case de vacanta sau de alte bunuri prevazute la alin. (2) nu este luata in considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activitatii nefiind considerata operatiune in sfera de aplicare a taxei.
(6) In cazul in care bunurile imobile sunt detinute in coproprietate de o familie, daca exista obligatia inregistrarii in scopuri de taxa pentru vanzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soti va fi desemnat sa indeplineasca aceasta obligatie.
(7) Transferul in patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achizitionate sau dobandite de persoanele fizice si care au fost folosite in scopuri personale, in vederea utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 148 si 149 din Codul fiscal.
(7^1) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de munca, ci prin alte instrumente juridice, nu actioneaza de o maniera independenta in conditiile prevazute la art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv atunci cand activitatea este exercitata de o persoana care nu dispune de o libertate de organizare corespunzatoare in ceea ce priveste resursele materiale si umane folosite pentru exercitiul activitatii in discutie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materiala necesare desfasurarii activitatii sale, si riscul economic inerent acestei activitati nu este suportat de aceasta persoana. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla impotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.
(8) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
(9) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(10) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
(11) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal.
4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal, cu urmatoarele conditii:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani; si
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
(4) Grupul fiscal se poate constitui de catre persoane impozabile care sunt administrate de catre acelasi organ fiscal competent.
(5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre Registrul Comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare:
a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(9) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organele fiscale competente, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 156^2 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
3. nu va plati nicio taxa datorata si nu va solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul:
1. va prelua, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
2. va raporta in propriul decont de taxa, mentionat in art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
4. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
5. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
5. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 1
6. (1) In sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se considera ca fiind o livrare de bunuri, cu exceptia situatiei prevazute la art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
(2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal si ale pct. 53 si 54.
(6) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
(7) Transferul de active prevazut la art. 128 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa intentioneze sa desfasoare activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-497/01 - Zita Modes.
(8) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu va fi sanctionata de organele de inspectie fiscala, in sensul anularii dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
(9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal:
a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor, pentru demonstratii la punctele de vanzare;
c) bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii sale economice. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
(10) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri;
b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri.
(11) In sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor va declara si achizitia intracomunitara asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer.
(12) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(13) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
(14) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, in sensul art. 128 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
b) prestare de servicii, in sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 2
(3) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal si ale pct. 53 si 54.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 3
(6) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 7
(7) Transferul de active prevazut la art. 128 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa intentioneze sa desfasoare activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-497/01 - Zita Modes.
(8) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu va fi sanctionata de organele de inspectie fiscala, in sensul anularii dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 8
(9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal:
a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor, pentru demonstratii la punctele de vanzare;
c) bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii sale economice. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
(10) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri;
b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 10
(11) In sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor va declara si achizitia intracomunitara asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer.
(12) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(13) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
(14) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, in sensul art. 128 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
b) prestare de servicii, in sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
Norme metodologice:
ART. 129
7. (1) In sensul art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand nu exista un contract de comision sau intermediere intre parti si nu se refactureaza cheltuielile conform pct. 19 alin. (4), dar pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, prin tranzactii succesive, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.
(2) Normele metodologice prevazute la pct. 6 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si pentru prestarile de servicii prevazute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul in ceea ce priveste taxa.
(4) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului civil. In cazul in care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestari de servicii, furnizorul/prestatorul efectueaza livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre mandant, respectiv catre beneficiar sau, dupa caz, catre furnizor/prestator.
(5) Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 6 alin. (3). De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.
(6) In sensul art. 129 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, precum si prestarea de servicii in mod gratuit, pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii sale economice. Sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile in folosul propriu sau serviciile prestate in mod gratuit de catre persoana impozabila pentru uzul propriu, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1 din Codul fiscal. De exemplu, o societate comerciala care produce frigidere pe care le pune la dispozitia gradinitei de copii organizate in cadrul societatii comerciale se considera ca utilizeaza in folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.
(7) In sensul art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a). Prevederile pct. 6 alin. (10) lit. b) se aplica in mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
(8) Prevederile pct. 6 alin. (9) se aplica corespunzator si pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
(9) Prevederile pct. 6 alin. (7) si (8) se aplica corespunzator si pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
(10) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu plata in sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.
(11) In sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 125^1 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 3.
7^1. In sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca nu actioneaza de o maniera independenta persoana care desfasoara o activitate dependenta potrivit art. 7 din Codul fiscal.
(8) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 4.
(9) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(10) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
Norme metodologice:
ART. 130
8. (1) Operatiunile prevazute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
(2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte..
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 7
(11) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 8.
4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal, cu urmatoarele conditii:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani; si
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
(4) Grupul fiscal se poate constitui de catre persoane impozabile care sunt administrate de catre acelasi organ fiscal competent.
(5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre Registrul Comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare:
a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(9) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organele fiscale competente, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 156^2 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
3. nu va plati nicio taxa datorata si nu va solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul:
1. va prelua, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
2. va raporta in propriul decont de taxa, mentionat in art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
4. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
5. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 10.
5. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1.
Norme metodologice:
ART. 130^1
9. (1) ART. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "in oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare 9. (1) Art. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "in oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, intr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri in functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor de la art. 132^1 din Codul fiscal.
(2) Prevederea de la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "in oglinda" a celei de la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania intr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra in Romania in aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punct de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru in Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer in statul membru de origine.
(3) Prevederile art. 130^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane in alt stat membru, in situatia in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania.
(4) In sensul art. 130^1 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
(5) Conform art. 130^1 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri in alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza in Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata in Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare in Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita in alt stat membru, importa bunuri in Romania, pe care apoi le transporta/expediaza in alt stat membru, poate solicita in Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei in celalalt stat membru.
(6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata, utilizarea in Romania de catre o persoana impozabila in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana, in numele acesteia.
Norme metodologice:
ART. 132
10. (1) In sensul art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia, daca transportul este in sarcina furnizorului sau a cumparatorului. Terta persoana care realizeaza transportul in numele si in contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine in numele si in contul furnizorului ori al cumparatorului in realizarea serviciului de transport.
(2) Prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. b).
(3) Conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul in care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, intre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita in Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite in alt stat membru sau in Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana, care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A - B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B - C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A - B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar in relatia B - C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde incepe transportul, respectiv in statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand incepe transportul.
11. (1) In sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul in lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, cand cifra sutelor este egala cu sau mai mare decat 5, si prin reducere, cand cifra sutelor este mai mica decat 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.
(2) In cazul in care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania depasesc plafonul prevazut la alin. (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru in Romania au loc in Romania pe perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, la depasirea plafonului calculat conform alin. (4) si (5). Inregistrarea ramane valabila pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmator celui in care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta in Romania, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (3).
(3) In cazul in care plafonul prevazut la alin. (1) este depasit si in anul calendaristic urmator, se aplica prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.
(4) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) se iau in considerare:
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate in Romania din statul membru de import, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depasirea plafonului.
(5) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) nu se iau in considerare:
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata in Romania de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia, conform art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor in statul membru de plecare in cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazute la art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitatii sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire, conform art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(6) Furnizorul unei vanzari la distanta in Romania poate opta in statul membru in care este stabilit sa schimbe locul livrarii in Romania pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru in Romania. Optiunea se comunica si organelor fiscale competente din Romania printr-o scrisoare recomandata in care furnizorul va specifica data de la care intentioneaza sa aplice optiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, inainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii ramane valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7).
(7) Daca plafonul prevazut la alin. (1) este depasit in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (6), se aplica prevederile alin. (2) - (5) in privinta locului pentru vanzarile la distanta in Romania.
(8) Vanzarea la distanta are loc intr-un stat membru, altul decat Romania, conform art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din Romania depaseste plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate sa difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Romania, sau in cazul in care furnizorul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (6). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic. In sensul art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA sunt persoanele care beneficiaza in statul lor membru de derogarea prevazuta la art. 3 alin. (2) din Directiva 112, al carei echivalent in Codul fiscal este art. 126 alin. (4).
(9) In cazul in care furnizorul depaseste plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din Romania in statul membru de destinatie au loc in acel stat membru pentru perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Daca se depaseste plafonul si in anul urmator, se aplica aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie sa comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii in alt stat membru, pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind in Romania, ci in statul membru in care s-a depasit plafonul.
(10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru se iau in considerare:
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din Romania catre un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert si importate in Romania, care se considera ca au fost expediate din Romania, in conditiile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea vanzarii care conduce la depasirea plafonului in celalalt stat membru.
(11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru nu se iau in considerare:
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din Romania in cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitatii sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific, prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire.
(12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii intr-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din Romania catre acel stat membru. Optiunea se comunica printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania si se exercita de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (13).
(13) Daca plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru este depasit si in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (12), se aplica prevederile alin. (9) - (11) pentru locul vanzarilor la distanta in celalalt stat membru.
Norme metodologice:
ART. 132^1
12. (1) Conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In sensul art. 132^1 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:
a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153^1 din Codul fiscal, achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizata de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferenta achizitiei intracomunitare conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) In conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 132^1 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14).
Norme metodologice:
ART. 133
13. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are in vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, nu influenteaza modul in care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii. Regulile prevazute la art. 133 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care serviciile nu se pot incadra in niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4), (5), (7) si (8) din Codul fiscal. Daca serviciile pot fi incadrate in una dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4), (5), (7) si (8), intotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 133 alin. (2) si (3).
(2) Locul de prestare a serviciilor catre o persoana juridica neimpozabila se determina conform art. 133 alin. (3) - (5) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care respectiva persoana este deja inregistrata in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal sau, pentru alte operatiuni, conform art. 153 din Codul fiscal ori conform echivalentului acestor articole din legislatia altui stat membru. In aceasta situatie, locul prestarii serviciilor catre persoana juridica neimpozabila se determina, ca regula generala, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Pentru a se califica drept sediu fix al unei persoane impozabile, gradul de permanenta si structura acestuia in ceea ce priveste resursele tehnice si umane trebuie sa fie suficiente pentru a efectua regulat prestari de servicii impozabile, in cazul sediului fix de la care sunt prestate servicii conform art. 133 alin. (3) din Codul fiscal, sau pentru a fi capabil sa primeasca si sa utilizeze serviciile respective, in cazul sediului fix catre care sunt furnizate servicii, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In situatia in care un prestator stabilit in Romania furnizeaza servicii care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal catre:
a) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice sau, dupa caz, un sediu fix situat in alt stat, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii au fost prestate catre sediul activitatii sale economice sau catre un sediu fix stabilit in alt stat, si nu catre sediul/sediile fix/fixe din Romania;
b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, dar este stabilita in afara Romaniei prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este sediul fix catre care serviciile sunt prestate, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii nu au fost prestate catre sediul activitatii economice din Romania, ci catre sediul/sediile fix/fixe din afara Romaniei. Dovezile pe care beneficiarul poate sa le prezinte pentru a demonstra ca serviciile sunt in fapt prestate catre sediul activitatii sale economice sau catre un sediu fix pot consta in: contractul si/sau formularul de comanda care identifica sediul care primeste serviciile, faptul ca sediul respectiv este entitatea care plateste pentru serviciile respective sau costul serviciilor este in fapt suportat de respectiva entitate, natura serviciilor permite identificarea, in mod particular, a sediului/sediilor catre care serviciul este prestat, orice alte informatii relevante pentru stabilirea locului prestarii.
(5) In cazul serviciilor care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila nestabilita in Romania catre o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, se considera ca locul prestarii nu este in Romania, daca beneficiarul poate face dovada ca serviciul este prestat catre un sediu fix situat in afara Romaniei. Dovezile pe care beneficiarul poate sa le prezinte pentru a demonstra ca serviciile sunt in fapt prestate catre un sediu fix sunt cele prevazute la alin. (4).
(6) Un contract global reprezinta un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate catre o persoana impozabila. Pentru serviciile prestate in baza unui astfel de contract global, care urmeaza sa fie utilizate in mai multe locuri, locul de prestare este considerat in principiu locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. In situatia in care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de catre un sediu fix si acest sediu fix suporta costurile respectivelor servicii, locul prestarii acestora este locul in care se afla respectivul sediu fix.
(7) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Comunitatii, se numesc prestari de servicii intracomunitare si se declara in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, daca nu beneficiaza de o scutire de taxa. Persoanele impozabile care presteaza astfel de servicii si care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare in scopuri de TVA prevazute la art. 153 si 153^1 din Codul fiscal.
(8) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti in afara Comunitatii sau, dupa caz, prestate de prestatori stabiliti in afara Comunitatii catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 153 si 153^1 din Codul fiscal.
(9) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite in Romania, atunci cand beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru si serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau un sediu fix aflat in alt stat membru decat Romania, prestatorul trebuie sa faca dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in Comunitate. Se considera ca aceasta conditie este indeplinita atunci cand beneficiarul comunica prestatorului o adresa a sediului activitatii economice sau, dupa caz, a unui sediu fix din Comunitate, precum si un cod valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, inclusiv in cazul persoanelor juridice neimpozabile care sunt inregistrate in scopuri de TVA. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Comunitate are statutul de persoana impozabila:
a) atunci cand respectivul client i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA si daca prestatorul obtine confirmarea validitatii codului de inregistrare respectiv, precum si a numelui/denumirii si adresei aferente acestuia in conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata;
b) atunci cand beneficiarul nu a primit inca un cod individual de inregistrare in scopuri de TVA, insa il informeaza pe prestator ca a depus o cerere in acest sens, si daca prestatorul obtine orice alta dovada care demonstreaza ca clientul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila care trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA, precum si daca efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii ori a platii. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Comunitate are statutul de persoana neimpozabila atunci cand demonstreaza ca acel client nu i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal, in functie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu prevederile alin. (4).
(10) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana impozabila stabilit in alt stat membru, care a comunicat prestatorului un cod valabil de TVA, pentru a stabili daca serviciile prestate sunt utilizate in scop personal sau pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile, prestatorul va tine cont de natura serviciilor prestate. Numai atunci cand datorita naturii serviciilor prestate se prezuma ca acestea ar putea fi utilizate in scopuri personale prestatorul va solicita o declaratie din partea clientului sau in ceea ce priveste scopul in care serviciile vor fi utilizate. Daca din aceasta declaratie reiese ca beneficiarul nu va utiliza respectivele servicii in scop personal sau pentru uzul personal al angajatilor, se considera ca prestatorul a actionat cu buna-credinta in ceea ce priveste determinarea locului prestarii serviciilor si este scutit de orice viitoare obligatie de plata a taxei. Atunci cand serviciul urmeaza a fi utilizat de beneficiar partial pentru scopuri personale sau pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile si partial in scopul activitatii economice, prestarea respectivului serviciu va fi tratata ca fiind realizata in relatia cu o persoana impozabila. Atunci cand serviciul urmeaza a fi utilizat de beneficiar integral in scopuri personale ori pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile, prestarea respectivului serviciu va fi tratata ca fiind realizata in relatia cu o persoana neimpozabila. In ceea ce priveste utilizarea fiecarui serviciu pentru stabilirea locului prestarii, vor fi luate in considerare numai circumstantele existente in momentul prestarii serviciului. Orice modificare subsecventa a uzului serviciului respectiv de catre beneficiar in sensul acestui alineat nu va avea consecinte in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii, cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive.
(11) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilit pe teritoriul Comunitatii, nu au locul in Romania. De asemenea, nu au locul in Romania aceleasi servicii care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite in afara Comunitatii, fiind aplicabile prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. In ambele situatii este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit in afara Comunitatii. Aceasta conditie se considera indeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice sau a sediului fix ori, in absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite, din afara Comunitatii. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.
(12) Pentru alte servicii decat cele prevazute la alin. (11), prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii si care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara Comunitatii. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un beneficiar stabilit in afara Comunitatii are statutul de persoana impozabila:
a) daca obtine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritatile fiscale competente din tara beneficiarului, prin care se confirma ca respectivul beneficiar desfasoara activitati economice astfel incat sa i se permita acestuia sa obtina o rambursare a TVA in temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii;
b) atunci cand beneficiarul nu detine certificatul respectiv, daca prestatorul dispune de codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de tara de stabilire si utilizat pentru a identifica societatile ori de orice alta dovada care sa ateste faptul ca clientul este o persoana impozabila si daca prestatorul efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoana neimpozabila, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal, in functie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu prevederile alin. (4).
(13) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiaza persoane impozabile stabilite in Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit in Romania, au locul prestarii in Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 140 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 141, 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania nu este inregistrat in scopuri de taxa, trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
(14) In aplicarea prevederilor art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) si alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. In situatia in care pe teritoriul Romaniei se efectueaza lucrari si evaluari ale bunurilor mobile corporale de origine comunitara, persoana care primeste bunurile in vederea realizarii lucrarilor trebuie sa inscrie bunurile in registrul bunurilor primite prevazut la pct. 79. Beneficiarul persoana impozabila stabilit in Romania, care trimite bunuri mobile corporale pentru a fi efectuate lucrari sau evaluari intr-un alt stat membru, va tine evidenta bunurilor cu ajutorul registrului nontransferurilor prevazut la pct. 79. Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) lit. a) din Codul fiscal.
(15) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, in functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:
a) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea ori alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii ori altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, in sensul art. 128 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 132 din Codul fiscal;
b) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, in sensul art. 129 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, in acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) sau, dupa caz, art. 133 alin. (5) lit. d) ori alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, in functie de statutul beneficiarului.
(16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera efectuat cu plata de catre o persoana impozabila reprezinta o prestare de servicii, pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) sau, dupa caz, art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Daca locul prestarii pentru un astfel de serviciu este in Romania, niciuna dintre scutirile prevazute la art. 141 din Codul fiscal nu poate fi aplicata.
(17) In sensul art. 133 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul "activitati" include si evenimentele la care se face referire in art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal.
14. (1) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (4) din Codul fiscal fac exceptie de la regulile generale prevazute la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.
(2) Serviciile efectuate in legatura directa cu un bun imobil includ acele servicii care au o legatura suficient de directa cu respectivele bunuri imobile si au locul prestarii la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Serviciile efectuate in legatura cu bunurile imobile cuprind, printre altele, operatiuni precum:
a) elaborarea de planuri pentru o constructie sau o parte a unei constructii care sunt alocate unei anumite parcele de teren, indiferent daca constructia este ridicata ori nu;
b) furnizarea de servicii de supraveghere/securitate pe santier;
c) construirea unei cladiri sau edificarea unei constructii, precum si lucrarile de constructii si demolare efectuate asupra unei constructii ori asupra unor parti ale unei constructii;
d) lucrari asupra pamantului, inclusiv servicii agricole, cum ar fi aratul, semanatul, irigatul si fertilizarea;
e) supravegherea si evaluarea riscurilor si integritatii bunurilor imobile;
f) servicii de evaluare a bunurilor imobile, inclusiv in cazul in care astfel de servicii sunt necesare in scopul incheierii unei asigurari, pentru a determina valoarea unei proprietati ca garantie pentru un imprumut sau pentru evaluarea riscului si daunelor-interese in contextul unor litigii;
g) arendarea, concesionarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, altele decat cele reglementate la alin. (3), inclusiv depozitarea de bunuri pentru care este atribuita o anumita parte din bunul imobil pentru uzul exclusiv al clientului;
h) servicii de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu functie similara, precum tabere de vacanta ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, inclusiv dreptul de a sta intr-o anumita locatie pe o durata limitata de timp ca rezultat al conversiei dreptului de utilizare comuna a locatiei respective;
i) atribuirea si transmiterea de drepturi, altele decat cele prevazute la lit. g) si h), de a utiliza un bun imobil in intregime sau parti ale unui bun imobil, inclusiv autorizarea de a utiliza o parte a unui bun imobil, cum ar fi acordarea dreptului de pescuit, de vanatoare ori de acces la salile de asteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se platesc taxele de trecere, cum ar fi un pod ori tunel;
j) lucrari de transformare, finisare, instalare, reparatii, intretinere, renovare a unei constructii sau a unei parti de constructii, inclusiv lucrari cum ar fi curatarea, placarea, tapetarea si parchetarea;
k) instalarea sau asamblarea de masini ori echipamente care, dupa instalare sau asamblare, sunt ori devin parte din bunul imobil, respectiv cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi;
l) intretinerea, reparatia, inspectia si supravegherea de masini, utilaje sau echipamente, in cazul in care acestea se califica drept bunuri imobile;
m) managementul proprietatii, altul decat managementul portofoliului de investitii in proprietati imobiliare prevazut la alin. (3), care consta in exploatarea proprietatilor imobiliare de tip comercial, industrial sau rezidential de catre ori in numele proprietarului respectivelor proprietati imobiliare;
n) intermedierea in vanzarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, precum si intermedierea in anumite drepturi asupra bunurilor imobile;
o) serviciile de natura juridica referitoare la transmiterea sau transferul unui titlu de proprietate asupra unui bun imobil, la anumite drepturi asupra bunurilor imobile, cum ar fi serviciile notariale, ori intocmirea unui contract de vanzare-cumparare pentru un astfel de bun, indiferent daca tranzactia in sine care ar conduce la modificarea naturii juridice a proprietatii se realizeaza sau nu;
p) acordarea de credite atunci cand o anumita constructie sau o parte dintr-o constructie ori un anumit teren ce urmeaza a fi achizitionate, construite, renovate sau reparate se ipotecheaza;
q) servicii de asigurare si de reasigurare care acopera riscul de pierdere si de deteriorare a bunurilor imobile;
r) punerea la dispozitie de spatii de parcare;
s) inchirierea de seifuri care sunt bunuri imobile prin natura lor.
(3) Nu se considera servicii legate de bunul imobil in sensul art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal operatiuni precum:
a) elaborarea de planuri/schite pentru o constructie sau o parte a unei constructii care nu sunt alocate unei anumite parcele de teren;
b) depozitarea marfurilor intr-un bun imobil fara ca o anume parte a bunului imobil sa fie atribuita pentru uzul exclusiv al clientului;
c) inchirierea unui bun imobil sau a unei parti a unui bun imobil pentru a fi utilizat/utilizata in mod concret in scopuri publicitare;
d) intermedierea in ceea ce priveste serviciile de cazare la un hotel sau cazare in sectoare cu functie similara, precum tabere de vacanta ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, in cazul in care este realizata de catre un intermediar care actioneaza in numele si in contul altei persoane;
e) asigurarea unei locatii in stand la un targ sau la o expozitie si la alte evenimente similare si alte servicii specifice prin care se permite expozantului sa isi expuna obiectele, cum ar fi designul standului, transportul si depozitarea obiectelor, furnizarea de utilaje, instalarea de cablu, servicii de asigurare si furnizarea de materiale publicitare;
f) instalarea sau asamblarea, intretinerea si repararea, verificarea ori supravegherea de masini sau echipamente care nu sunt ori nu devin parte din bunul imobil;
g) gestionarea unui portofoliu de investitii in proprietati imobiliare;
h) servicii de natura juridica, altele decat cele reglementate de alin. (2), in legatura cu contracte, inclusiv recomandari date cu privire la termenii unui contract de transfer de bunuri imobile, sau in legatura cu punerea in aplicare a unui astfel de contract ori pentru dovedirea existentei unui astfel de contract, in cazul in care astfel de servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate pentru un bun imobil.
(4) Pentru a determina daca prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intra sau nu sub incidenta prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.
14^1. (1) Conform art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau in transportul de calatori este locul in care se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse.
(2) Transporturile nationale de calatori sunt transporturi care au locul prestarii in Romania, avand punctul de plecare si punctul de sosire pe teritoriul Romaniei.
(3) Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national.
(4) Pentru transportul international de calatori, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de calatori, determinata dupa cum urmeaza:
a) pentru transportul care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
b) pentru transportul care are punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
d) in cazurile prevazute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au imbarcat si debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.
(5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, prestat catre persoane neimpozabile, precum si pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa. Persoana care efectueaza servicii de transport international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, catre persoane neimpozabile si/sau servicii de transport international de calatori beneficiaza de dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri si/sau servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania, in baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
14^2. In sensul art. 133 alin. (4) lit. d) si f) din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.
14^3. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 133 alin. (2), (3), alin. (4) lit. e) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sunt considerate mijloace de transport vehiculele, motorizate sau nu, si alte echipamente si dispozitive destinate transportului de persoane ori obiecte dintr-un loc in altul, care pot fi trase, tractate sau impinse de vehicule si care sunt in mod normal proiectate sa fie utilizate pentru transport si pot realiza efectiv acest lucru.
(2) Potrivit prevederilor alin. (1), sunt incluse in categoria mijloacelor de transport in special urmatoarele vehicule:
a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete si rulote;
b) remorcile si semiremorcile;
c) vagoanele feroviare;
d) navele;
e) aeronavele;
f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau ranite;
g) tractoarele agricole si alte vehicule agricole;
h) vehiculele pentru invalizi actionate manual sau electronic.
(3) Nu sunt considerate mijloace de transport in sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate in permanenta si containerele.
(4) In sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizarii continue a mijlocului de transport se stabileste pe baza prevederilor contractului incheiat intre partile implicate. Totusi, organele fiscale competente pot stabili prin orice element de fapt sau de drept durata reala a posesiei si utilizarii continue a mijlocului de transport.
(5) In situatia in care doua sau mai multe contracte de inchiriere a aceluiasi mijloc de transport incheiate cu acelasi client se succed cu o intrerupere de doua zile ori mai putin, termenul primului contract va fi luat in considerare pentru a se stabili daca al doilea contract va fi considerat sau nu pe termen scurt, in sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
(6) Atunci cand se incheie cu un client contracte in aceleasi conditii pentru aceleasi mijloace de transport, durata fiecaruia dintre contractele precedente se ia in considerare la stabilirea duratei contractelor urmatoare, in sensul aplicarii prevederilor art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Cu toate acestea, durata unui contract pe termen scurt, derulat anterior unui contract care se califica drept contract pe termen lung ca urmare a contractelor anterioare, nu va fi reevaluata retroactiv, cu exceptia situatiei in care se poate face dovada abuzului de lege.
(7) In situatia in care un contract pe termen scurt, in sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, face obiectul unei prelungiri care are ca efect depasirea termenului de 30, respectiv 90 de zile, este necesara o reevaluare a respectivului contract, cu exceptia cazului in care prelungirea contractului se datoreaza unor circumstante independente de vointa partilor, datorate unor cauze de forta majora.
(8) Atunci cand un contract pe termen scurt este urmat de un alt contract pe termen scurt incheiat intre aceleasi parti, dar pentru mijloace de transport diferite, fiecare contract va fi analizat separat, in vederea incadrarii sau neincadrarii in prevederile art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, daca nu se dovedeste o incalcare a legii.
(9) In sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispozitia clientului la locul in care se afla mijlocul de transport atunci cand clientul preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea in posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispozitia clientului a mijlocului de transport.
(10) Acordarea de catre o persoana impozabila care detine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, o prestare de servicii asimilata inchirierii de mijloace de transport, locul prestarii fiind stabilit in functie de perioada de utilizare. Acelasi regim se aplica si pentru acordarea de catre intreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor in trafic international, pentru care se incaseaza taxa stabilita prin Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa in trafic international, aprobat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate.
14^4. (1) Locul prestarii este locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuata in Comunitate, astfel cum este prevazut la art. 133 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal. Caracteristicile serviciilor de restaurant si catering sunt cele prevazute la pct. 14^2.
(2) Pentru a identifica partea transportului de calatori efectuata in interiorul Comunitatii, mijlocul de transport este decisiv, si nu calatoria individuala a fiecarui pasager. Se considera ca se efectueaza o singura parte de transport de calatori in interiorul Comunitatii, chiar si atunci cand exista opriri in interiorul Comunitatii, in situatia in care calatoria este efectuata cu un singur mijloc de transport.
(3) O calatorie efectuata cu aeronave, careia i s-a atribuit un singur numar de zbor si care implica escale in interiorul Comunitatii, se considera ca reprezentand o singura parte de transport de calatori efectuata in Comunitate. Pentru calatoriile cu trenul, in vederea identificarii partii unice a transportului de calatori in interiorul Comunitatii, itinerarul este decisiv.
(4) Pentru aplicarea art. 133 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, locurile in care pasagerii, in mod individual, se imbarca sau debarca in/din mijlocul de transport nu au relevanta in stabilirea partii unei operatiuni de transport efectuate in interiorul Comunitatii.
(5) Partea din serviciile de catering si restaurant oferite in timpul unei parti a unei operatiuni de transport care nu este considerata a fi efectuata in Comunitate, dar totusi este efectuata pe teritoriul unui stat membru, intra sub incidenta art. 133 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, respectiv are pozitia la locul prestarii efective.
15. Locul serviciilor prestate catre persoane neimpozabile se determina in conformitate cu prevederile art. 133 alin. (3) din Codul fiscal, daca nu se aplica exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4) si (5) din Codul fiscal.
15^1. (1) In aplicarea art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal:
a) serviciile constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora, se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt prestate pe teritoriul Romaniei;
b) serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei;
c) serviciile de transport de bunuri efectuate in Romania sunt serviciile al caror punct de plecare si punct de sosire se afla pe teritoriul Romaniei, acestea fiind considerate efectiv utilizate si exploatate pe teritoriul Romaniei.
(2) Daca locul prestarii serviciilor conform art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Romaniei, operatiunile sunt impozabile in Romania, fiind aplicabile cotele de taxa prevazute la art. 140 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de taxa prevazute la art. 141, 143, 144, 144^1 si 152 din Codul fiscal.
(3) Prevederile art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Comunitatii, dar comunica prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si adresa unui sediu fix din Comunitate catre care sunt prestate serviciile. Se considera ca prestatorul a actionat de buna-credinta in ceea ce priveste determinarea faptului ca beneficiarul este o persoana impozabila atunci cand a obtinut confirmarea validitatii codului de TVA atribuit beneficiarului de autoritatile fiscale din alt stat membru, prin intermediul procedurilor de securitate existente la nivel comunitar.
(4) In sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:
a) acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare include prestarea serviciilor ale caror caracteristici esentiale constau in garantarea dreptului de acces la un eveniment in schimbul unui bilet ori al unei plati, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizatii periodice;
b) conceptul de acces la un eveniment cuprinde urmatoarele servicii, fara a se limita la acestea:
1. dreptul de acces la spectacole, reprezentatii teatrale, reprezentatii de circ, parcuri de distractii, concerte, targuri, expozitii si alte evenimente similare;
2. dreptul de acces la evenimente sportive, precum meciuri sau competitii;
3. dreptul de acces la evenimente educationale si stiintifice, precum conferinte si seminare;
c) conceptul de acces la un eveniment nu cuprinde utilizarea unor facilitati, in schimbul platii unei cotizatii, precum cele oferite de o sala de gimnastica sau altele asemanatoare;
d) serviciile auxiliare prevazute la art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate in mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare furnizate separat unei persoane care participa la un eveniment, in schimbul platii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ in special utilizarea vestiarelor sau a instalatiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vanzarea biletelor.
(5) In sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, conceptul de eveniment nu cuprinde serviciile de instruire, indiferent de durata procesului de instruire, care nu sunt organizate sub forma unor seminare.
Norme metodologice
ART. 134
15^2. In cazul persoanelor impozabile scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, care au emis facturi sau au incasat avansuri, pentru contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, pentru care faptul generator de taxa intervine dupa scoaterea din evidenta, se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare si taxa colectata pentru partea facturata/incasata inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 134^1
16. (1) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii lor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a acestora este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia acestora. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, iar transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie, dar si pentru alte activitati economice.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica in situatia in care bunurile provin din import si beneficiarul inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoana obligata la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 136 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru un import.
Norme metodologice:
ART. 134^2
16^1. (1) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica in situatia in care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.
(2) In aplicarea art. 134^2 alin. (9) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Pentru operatiunile a caror baza impozabila este determinata in valuta, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelasi ca al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea de baza. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul si, corespunzator, si cursul de schimb valutar de la aceasta data, in cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata in valuta.
(3) In cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota in vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 135 din Codul fiscal. In situatia in care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri in suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 mai 2010. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 12 mai 2010, respectiv 4,18 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 19%, astfel: 1.000 euro x 4,18 lei/euro x 19% = 794,2 lei.
In luna iulie, societatea primeste factura emisa la data de 16 iulie 2010 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, in suma de 5.000 euro, valoarea integrala a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 16 iulie 2010, respectiv 4,26 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 24%, astfel: 5.000 euro x 4,26 lei/euro x 24% = 5.112 lei.
La data de 5 august 2010, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
1.000 euro x 10% x 4,18 lei/euro x 19% = 79,42 lei
5.000 euro x 10% x 4,26 lei/euro x 24% = 511,2 lei.
(4) In cazul in care evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior scoaterii persoanei impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicandu-se regimul de impozitare al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura conform prevederilor pct. 20 alin. (1) pe care inscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare si a taxei colectate ca urmare a evenimentelor prevazute la art. 138 din Codul fiscal. Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal.
16^2. (1) Persoanele impozabile eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, prevazute la art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, care opteaza pentru aplicarea sistemului trebuie sa aplice prevederile art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal.
(2) In situatia in care o persoana impozabila opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, aceasta trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare pentru toate operatiunile realizate, cu exceptia operatiunilor care nu au locul livrarii/prestarii in Romania conform prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal, precum si a operatiunilor prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, pentru care se aplica regulile generale privind exigibilitatea TVA prevazute la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal.
(3) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise de persoanele care aplica sistemul TVA la incasare este obligatorie mentiunea "TVA la incasare", cu exceptia operatiunilor pentru care persoanele respective au obligatia sa aplice regulile generale de exigibilitate prevazute la alin. (2).
(4) La determinarea cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei, prevazuta la art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au in vedere baza de impozitare inscrisa pe randurile din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal corespunzatoare operatiunilor taxabile si/sau scutite de TVA conform art. 141, 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal, operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate conform prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal, precum si randurile de regularizari aferente. Nu sunt luate in calcul sumele inscrise in randurile din decont aferente unor campuri de date informative cum sunt facturile emise dupa inspectia fiscala, informatii privind TVA neexigibila sau nedeductibila. In cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de catre organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare la data de 1 ianuarie 2014 poate continua aplicarea sistemul TVA la incasare sau poate solicita radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, conform prevederilor art. II Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor masuri fiscale si pentru modificarea unor acte normative.
(6) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care depaseste in cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei prevazut la art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit. In cazul acestor persoane impozabile se aplica corespunzator prevederile art. 156^3 alin. (12) din Codul fiscal.
(7) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, se aplica urmatoarele reguli:
a) in situatia in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si au radiat persoana impozabila din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, iar inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal are loc in acelasi an, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal sau poate solicita sa fie reinregistrata in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare daca la data inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, cifra de afaceri, determinata potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, realizata in anul calendaristic precedent si, respectiv, in anul calendaristic in curs, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada din anul respectiv in care persoana impozabila nu a avut un cod valabil de TVA;
b) in situatia in care inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, are loc in alt an decat cel in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal, sau poate solicita reinregistrarea in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, daca la data inregistrarii cifra de afaceri din anul calendaristic precedent si, respectiv, din anul calendaristic in curs, determinata potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada in care persoana respectiva nu a avut un cod valabil de TVA.
(8) In sensul art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, prin incasarea contravalorii livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii se intelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida pentru aceste operatiuni de la beneficiarul sau ori de la un tert, precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata.
(9) In situatia in care are loc o cesiune de creante:
a) daca furnizorul/prestatorul cesioneaza creantele aferente unor facturi emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, se considera ca la data cesiunii creantelor, indiferent de pretul cesiunii creantelor, este incasata intreaga contravaloare a facturilor neincasate pana la momentul cesiunii. In cazul in care cedentul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creantelor. Indiferent de faptul ca furnizorii/prestatorii au cesionat creantele, in cazul beneficiarilor care aplica sistemul TVA la incasare, precum si al celor care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei este amanat pana la data la care taxa aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate a fost platita;
b) daca persoana care achizitioneaza bunuri/servicii cesioneaza furnizorului/prestatorului, drept plata a acestor achizitii, orice creante, inclusiv cesiunea dreptului de rambursare a TVA prevazuta la art. 30 din Codul de procedura fiscala, data cesiunii este data la care se considera ca beneficiarul a efectuat plata, respectiv ca furnizorul a incasat contravaloarea livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii la nivelul creantei cesionate. In cazul in care cesionarul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei aferente livrarilor/prestarilor efectuate in beneficiul cedentului creantei intervine la data cesiunii creantei si corespunzator valorii creantei cesionate. In cazul in care beneficiarul livrarii/prestarii este cedentul creantei si este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare sau achizitioneaza bunuri/servicii de la o persoana care a aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei intervine la data cesiunii creantei corespunzator valorii creantei cesionate, iar dreptul de deducere a taxei aferente eventualei diferente intre contravaloarea achizitiilor de bunuri/servicii si contravaloarea creantei cesionate este amanat pana la data la care taxa aferenta diferentei respective este platita.
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. a): Societatea A, avand perioada fiscala luna calendaristica, care aplica sistemul TVA la incasare, a emis o factura pentru livrarea unui bun in suma de 124.000 lei (inclusiv TVA) la data de 10 octombrie 2014 catre societatea B. TVA in suma de 24.000 lei a fost inregistrata in creditul contului 4428 "TVA neexigibila", nefiind incasata de la beneficiar in perioada fiscala respectiva. La data de 15 noiembrie 2014, societatea A cesioneaza catre societatea N creanta aferenta acestei facturi, care nu este incasata de la beneficiarul B. Pretul cesiunii este de 80.000 lei si este incasat in data de 20 decembrie 2014. In ceea ce priveste factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 octombrie 2014, se considera ca aceasta este incasata si exigibilitatea TVA intervine la data de 15 noiembrie 2014, societatea A avand obligatia sa colecteze TVA in suma de 24.000 lei, respectiv va evidentia suma TVA de 24.000 lei in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata".
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. b): Societatea B, care aplica sistemul TVA la incasare, a livrat la data de 11 octombrie 2014 catre societatea A bunuri (carti supuse cotei de TVA de 9%) a caror valoare, inclusiv TVA, este de 109.000 lei. In data de 10 noiembrie 2014, societatea A a cesionat societatii B dreptul sau de rambursare conform art. 30 din Codul de procedura fiscala, in suma de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 noiembrie 2014, se considera ca societatea A a platit/societatea B a incasat suma de 100.000 lei din factura de 109.000 lei. La aceasta data:
- societatea A va putea sa deduca taxa aferenta achizitiei astfel: 100.000 x 9/109 = 8.257 lei. Diferenta de 743 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila" va putea fi dedusa la momentul platii;
- societatea B va colecta TVA aferenta livrarii corespunzator creantei care i-a fost cesionata, respectiv 8.257 lei. Pentru diferenta de 743 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila", exigibilitatea va interveni la data efectuarii platii de catre A a diferentei de 9.000 lei.
(10) In cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau partial datoriile, respectiv:
a) in cazul compensarilor intre persoane juridice, la data compensarii realizate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 211/2001, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) in cazul compensarilor in care cel putin una dintre parti nu este persoana juridica, la data semnarii unui proces-verbal de compensare care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea partilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, numarul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, valoarea compensata, semnatura partilor si data semnarii procesului-verbal de compensare.
(11) In cazul incasarilor prin banca de tipul transfer-credit, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia.
(12) In cazul in care incasarea se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este:
a) data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare nu gireaza instrumentul de plata, ci il incaseaza/sconteaza. In cazul scontarii instrumentului de plata, se considera ca persoana respectiva a incasat contravaloarea integrala a instrumentului de plata;
b) data girului, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare gireaza instrumentul de plata altei persoane. In acest scop se pastreaza o copie de pe instrumentul de plata care a fost girat, in care se afla mentiunea cu privire la persoana catre care a fost girat instrumentul de plata.
(13) Data incasarii in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator este data inscrisa in extrasul de cont ori in alt document asimilat acestuia.
(14) In cazul platii in natura, data incasarii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrarea/prestarea obtinuta drept contrapartida pentru livrarea/prestarea efectuata.
(15) In sensul art. 134^2 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea sistemului TVA la incasare livrarile de bunuri/prestarile de servicii daca, la momentul emiterii facturii sau, dupa caz, la data termenului-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii in situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de lege, beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21 din Codul fiscal.
(16) In scopul aplicarii prevederilor art. 134^2 alin. (7) din Codul fiscal:
a) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de intrarea in sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de intrarea in sistem, orice suma incasata/platita dupa intrarea furnizorului/prestatorului in sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la intrarea in sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar;
b) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de iesirea din sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de iesirea din sistem, orice suma incasata/platita dupa iesirea furnizorului/prestatorului din sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la iesirea din sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar.
(17) In scopul aplicarii prevederilor art. 134^2 alin. (8) din Codul fiscal, persoana impozabila care incaseaza/plateste partial o factura cuprinzand contravaloarea unor livrari de bunuri/prestari de servicii care contin mai multe cote de TVA si/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul sa aleaga bunurile/serviciile care considera ca au fost incasate/platite partial pentru a determina suma taxei incasate/platite in functie de cote, respectiv regimul aplicabil.
(18) Persoana impozabila care este scoasa din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA la cerere sau din oficiu de catre organele fiscale, potrivit legii, este radiata din oficiu de organele fiscale competente si din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare. Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care intra intr-un grup fiscal unic este radiata din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare de la data la care intra in vigoare implementarea grupului fiscal unic conform prevederilor pct. 4 alin. (8).
Norme metodologice:
ART. 134^3
16^3. (1) Pentru incasarea de avansuri in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 134^3 alin. (2) din Codul fiscal. Daca persoana impozabila opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 134^3 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 135
17. (1) Faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri intervin in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri.
(2) Daca furnizorul opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii, conform art. 135 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Daca beneficiarul nu a primit o factura de la furnizor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, are obligatia sa emita autofactura prevazuta la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 139^1 din Codul fiscal, respectiv cel din data emiterii autofacturii. In situatia in care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeste factura de la furnizor, care este emisa la o data anterioara datei autofacturii, acesta are obligatia de a ajusta baza de impozitare in functie de cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor.
Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in luna urmatoare celei in care se efectueaza livrarea.
Alt stat
Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA
Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila
Data livrarii: 25.01.2013
Data facturii: 12.02.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Exigibilitatea: 12.02.2013
Exigibilitatea: 12.02.2013
Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2013.
Achizitia intracomunitara se evidentiaza in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2013.
Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in aceeasi luna in care se efectueaza livrarea intracomunitara.
Alt stat
Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA
Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila
Data livrarii: 25.01.2013
Data facturii: 29.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Exigibilitatea: 29.01.2013
Exigibilitatea: 29.01.2013
Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2013.
Achizitia intracomunitara este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2013.
Norme metodologice
ART. 136
17^1. (1) In sensul art. 136 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si in regim de transformare sub control vamal, regimuri care din punct de vedere al TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiaza de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugata conform art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine atunci cand intervine obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective.
(2) In cazul in care bunurile plasate in regimurile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxe vamale, taxe agricole sau alte taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune, exigibilitatea TVA pentru importul bunurilor respective intervine atunci cand ar fi intervenit obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective, daca acestea ar fi fost datorate.
Norme metodologice:
ART. 137
18. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Se considera ca subventia este legata direct de pret daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) subventia este concret determinabila in pretul bunurilor si/sau al serviciilor, respectiv este stabilita pe unitatea de masura a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in sume absolute sau procentual;
b) cumparatorii trebuie sa beneficieze de subventia acordata furnizorului/prestatorului, in sensul ca pretul bunurilor/serviciilor achizitionate de acestia trebuie sa fie mai mic decat pretul la care aceleasi produse/servicii s-ar vinde/presta in absenta subventiei.
(2) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), respectiv subventiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subventiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situatii similare.
(3) Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru si/sau de protectie acordat angajatilor este constituita din contravaloarea care este suportata de angajati. Daca echipamentul de lucru si/sau de protectie este acordat gratuit angajatilor, operatiunea nu constituie livrare de bunuri in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru si/sau de protectie acordat angajatilor, care este suportata de angajator, acesta isi pastreaza dreptul de deducere in conditiile art. 145 din Codul fiscal.
(4) In sensul art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) si (5) din Codul fiscal este constituita din valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) Orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu, ecotaxa datorata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, chiar daca nu este cuprinsa in pretul bunurilor livrate, ci este facturata separat, se cuprinde in baza impozabila.
(8) In sensul art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizeaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii nu reprezinta o tranzactie separata, ci sunt parte componenta a livrarii/prestarii de care sunt legate, urmand aceleasi reguli referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/Prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 19 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii si nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite si taxe conform prevederilor alin. (7).
(9) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.
(10) In sensul art. 137 alin. (1^1) din Codul fiscal, atunci cand poate fi stabilita o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabila, valoarea de piata a bunurilor livrate/serviciilor prestate se determina prin metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 137 al.3
19. (1) In sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari. De exemplu, un furnizor livreaza bunuri si, potrivit intelegerii dintre parti, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparatii ale bunurilor livrate in conditiile in care aceste operatiuni sunt realizate de catre client. Furnizorul nu va putea considera ca sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de pret, acestea fiind in fapt remunerarea unui serviciu prestat de catre client in contul sau.
(2) In cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe baza de cupoane valorice de catre producatorii/distribuitorii de bunuri in cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate si in beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar daca in circuitul acestor bunuri de la producatori/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai multi intermediari cumparatori-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie sa contina minimum urmatoarele elemente:
a) numele producatorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret in scopuri promotionale;
b) produsul pentru care se face promotia;
c) valoarea reducerii acordate, in suma globala, care contine si taxa pe valoarea adaugata aferenta reducerii, fara a fi mentionata distinct in cupon;
d) termenul de valabilitate a cuponului;
e) mentiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai in magazinele agreate in desfasurarea promotiei in cauza;
f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;
g) denumirea societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice, daca este cazul.
(3) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar. Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele sau si nici nu emite facturi pe numele sau. Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau. Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza la factura achitata.
Exemplul nr. 1: Persoana A emite o factura de servicii de transport catre persoana B, dar factura lui A este platita de C in numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor platite, C are posibilitatea sa emita o factura de decontare, dar care nu este obligatorie. B isi va exercita dreptul de deducere a TVA in conditiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, in timp ce o eventuala factura de decontare de la C va fi doar atasata acestei facturi.
(4) In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar conform prevederilor pct. 6 alin. (3) si (4) sau, dupa caz, ale pct. 7 alin. (2). Totusi, structura de comisionar nu se aplica in situatia in care se aplica prevederile pct. 18 alin. (8). Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Spre deosebire de situatia prezentata la alin. (3), in cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile.
Exemplul nr. 2: Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Ungaria, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de catre C catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. A va refactura transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O societate care deruleaza operatiuni imobiliare are incheiate contracte de inchiriere pentru diverse spatii dintr-un bun imobil. Pentru utilitatile necesare, printre care electricitatea, apa, telefonul, sunt incheiate contracte pe numele societatii imobiliare, dar acestea sunt furnizate in beneficiul direct al chiriasilor. In cazul in care prin contractul de inchiriere se stipuleaza distinct ca plata utilitatilor nu este inclusa in pretul chiriei, societatea imobiliara poate aplica structura de comisionar pentru refacturarea acestor cheltuieli catre chiriasi.
Exemplul nr. 4: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania, acestia urmand sa isi recupereze sumele achitate prin refacturare catre societatea A din Franta. Pentru fiecare cheltuiala refacturata se va avea in vedere in primul rand locul prestarii serviciului si, daca locul este in Romania, refacturarea se va face aplicandu-se acelasi regim ca si cel aplicat de prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania, acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%. In situatia in care factura de transport ar fi fost emisa in luna iunie 2010 cu cota de 19%, daca refacturarea ar avea loc in luna iulie 2010, cota de TVA aplicabila de catre persoana impozabila din Romania este de 24%. Se considera ca la aplicarea structurii de comisionar faptul generator pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre persoana care refactureaza cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operatiunilor refacturate.
Exemplul nr. 5: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli in sensul prevederilor pct. 19 alin. (4). Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 18 alin. (8).
(5) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane, care nu se cuprind in baza de impozitare, cuprind operatiuni precum:
a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, daca pentru acestea institutia publica nu este persoana impozabila in sensul art. 127 din Codul fiscal. In aceasta categorie se cuprind, printre altele, si taxa pentru serviciile de reclama si publicitate prevazuta la art. 270 din Codul fiscal, taxa hoteliera prevazuta la art. 278 din Codul fiscal, contributia la Fondul cinematografic prevazuta la art. 13 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 328/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii, prevazuta la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta alta persoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmite facturi de decontare conform alin. (3).
(6) In cazul sumelor incasate de persoana impozabila in contul altei persoane, daca persoana impozabila actioneaza in nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente catre clienti si primeste facturi sau alte documente pe numele sau de la persoana in numele careia incaseaza sumele, se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 6 alin. (3) si (4) sau, dupa caz, la pct. 7 alin. (2), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.
Exemplul nr. 6: O companie B incaseaza contravaloarea taxei radio TV de la clienti, pe care o vireaza apoi companiilor de radio si televiziune. Aceasta taxa este mentionata pe factura emisa de compania B, alaturi de propriile sale livrari/prestari efectuate. Intrucat taxa radio TV reprezinta o operatiune scutita de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuata de posturile publice de radio si televiziune, compania B va pastra acelasi regim la facturarea acestei taxe catre clienti. Conform structurii de comisionar, posturile de radio si televiziune vor factura catre compania B serviciile pentru care aceasta a incasat sumele in contul lor.
(7) In sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
(8) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de un an calendaristic.
(9) In sensul prevederilor art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, in cazul contractelor de leasing, atunci cand locatorul asigura el insusi bunul care face obiectul unui contract de leasing si refactureaza locatarului costul exact al asigurarii, costul asigurarii nu reprezinta o cheltuiala accesorie serviciului de leasing in sensul art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, nefiind inclus in baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de catre locator a costului exact al asigurarii reprezinta o operatiune de asigurare scutita de TVA conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, distincta si independenta de operatiunea de leasing.
Norme metodologice:
ART. 138
20. (1) In situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare.
(1^1) In cazul in care persoanele care aplica sistemul TVA la incasare se afla in situatiile prevazute la alin. (1), se aplica prevederile art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce, ori, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, indiferent daca taxa aferenta este sau nu exigibila.
(1^2) In sensul art. 138 lit. a) si b) din Codul fiscal, desfiintarea unui contract reprezinta orice modalitate prin care partile renunta la contract de comun acord sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau a unui arbitraj. In cazul bunurilor, daca desfiintarea contractului presupune si restituirea bunurilor deja livrate, nu se considera ca are loc o noua livrare de la cumparator catre vanzatorul initial. In cazul prestarilor de servicii, prevederile art. 138 lit. a) si b) din Codul fiscal se aplica numai pentru servicii care nu au fost prestate, desfiintarea unui contract care are ca obiect prestari de servicii avand efecte numai pentru viitor in ce priveste reducerea bazei de impozitare.
(2) Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) lit. b) si art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
(2^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul achizitiilor realizate de/de la persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal in situatiile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, emite catre beneficiarul B o factura pentru o livrare de bunuri la data de 10 septembrie 2014, in valoare de 5.000 lei plus TVA 1.200 lei, total factura 6.200 lei. TVA in suma de 1.200 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 "TVA neexigibila". La data de 20 octombrie 2014 incaseaza suma de 2.000 lei de la beneficiarul sau. TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 2.000 x 24/124 = 387 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata". In data de 25 noiembrie 2014, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 10/100 = 500 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.200 x 10/100 = 120 lei. Conform prevederilor art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va diminua TVA neexigibila in cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de pret de la societatea A, va diminua TVA neexigibila in cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Daca presupunem ca la data de 20 octombrie 2014 societatea A ar fi incasat de la societatea B suma de 5.000 lei, TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 5.000 x 24/124 = 968 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata". In data de 25 noiembrie 2014, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 25% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 25/100 = 1.250 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.200 x 25/100 = 300 lei. Conform prevederilor art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va anula TVA neexigibila in cuantum de 232 lei si va diminua taxa colectata cu suma de 68 lei. In aceasta situatie, societatea B va anula TVA neexigibila de 232 lei si va diminua TVA dedusa cu suma de 68 lei.
(3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. In cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.
(4) Reducerile de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice in cadrul unor campanii promotionale se reflecta in facturi astfel:
a) facturile de reducere se intocmesc direct de catre producatorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;
b) in cazul in care producatorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societati specializate in administrarea cupoanelor valorice, producatorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumparator" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice. Societatile specializate in administrarea cupoanelor valorice vor emite catre fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza, in care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producatori/distribuitori in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice.
Norme metodologice:
ART. 138^1
21. In sensul art. 138^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a bunurilor achizitionate intracomunitar numai daca acestea cad in sarcina vanzatorului conform contractului dintre parti".
Norme metodologice:
ART. 139.
21^1. (1) In sensul art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, daca acestea sunt cunoscute in momentul in care intervine exigibilitatea taxei pentru un import conform art. 136 din Codul fiscal.
(2) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu se ajusteaza in cazul modificarii ulterioare a elementelor care au stat la baza determinarii valorii in vama a bunurilor, ca urmare a unor evenimente prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care aceste modificari sunt cuprinse intr-un document pentru regularizarea situatiei emis de organele vamale.
(3) In cazul bunurilor care au fost achizitionate din afara Comunitatii si inainte de a fi importate pe teritoriul comunitar sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale in afara Comunitatii, pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a importului de bunuri. Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a taxei pentru aceste servicii va cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prevazute la alin. (3) prestate in afara Comunitatii este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a importului va cuprinde si valoarea serviciilor prestate in afara Comunitatii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 139^1
22. (1) In sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.
(2) In sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul emiterii de facturi inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de incasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data emiterii acestor facturi va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv la data regularizarii operatiunii, inclusiv in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare. In cazul incasarii de avansuri pentru care factura este emisa ulterior incasarii avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor incasate.
Exemplul nr. 1: In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
21.400 lei x 24% = 5.136 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.
A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans: 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.
Exemplul nr. 3: Compania A livreaza bunuri in valoare de 7.000 euro catre compania B, la data de 20 februarie 2013. Compania A aplica sistemul TVA la incasare, iar factura este emisa la data de 10 martie 2013. Cursul de schimb valutar valabil in data de 20 februarie 2013 este de 4,5 lei/euro. Societatea A incaseaza contravaloarea integrala a facturii in data de 15 mai 2013, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea A va inregistra ca taxa neexigibila aferenta livrarii suma de 7.560 lei, calculata astfel:
- baza impozabila: 7.000 euro x 4,5 lei/euro = 31.500 lei;
- TVA neexigibila aferenta livrarii: 31.500 lei x 24% = 7.560 lei.
Exigibilitatea TVA aferente livrarii intervine la data incasarii, respectiv 15 mai 2013, data la care societatea A trebuie sa colecteze TVA in suma de 7.560 lei.
(3) Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens.
(4) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilit la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi receptionate bunurile.
(5) In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 134^3 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
(6) Pentru operatiunile in interiorul tarii, daca baza impozabila este stabilita in valuta, transformarea in lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei, conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) si (2) din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8), transformarea in lei se efectueaza la cursul din data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza daca nu ar fi fost supusa sistemului TVA la incasare, respectiv conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) si (2) din Codul fiscal.
(7) Prevederile primei teze a alin. (6) se aplica si pentru serviciile prestate catre persoane stabilite in Comunitate ori in afara Comunitatii, precum si pentru serviciile achizitionate de la prestatori stabiliti in Comunitate sau in afara Comunitatii, precum si in cazul livrarilor de bunuri care nu au locul in Romania conform art. 132, efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania, sau al achizitiilor de bunuri care au locul in Romania si pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 140
23. (1) Taxa se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
(2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul cotelor reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa. De regula, pretul include taxa in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie, pentru care nu este necesara emiterea unei facturi potrivit art. 155 alin. (9) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa.
(3) Cota redusa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele si revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste care sunt destinate in principal sau exclusiv publicitatii. Prin in principal se intelege ca mai mult de jumatate din continutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicitatii. De asemenea, nu se aplica cota redusa a taxei pentru livrarea de carti, ziare si reviste, in cazul in care acestea sunt furnizate pe cale electronica, operatiunile fiind considerate prestari de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.
(4) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplica pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile prevazute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicala este un dispozitiv medical destinat utilizarii personale exclusive care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi ori dure, precum si functii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
(5) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal se aplica pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
(6) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplica pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. Orice persoana care actioneaza in conditiile prevazute la pct. 7 alin. (1) sau care intermediaza astfel de operatiuni in nume propriu, dar in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, aplica cota de 9% a taxei, cu exceptia situatiilor in care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism, prevazut la art. 152^1 din Codul fiscal.
(7) Cota redusa de taxa de 5% prevazuta la art. 140 alin. (2^1) din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea, astfel cum este definita la art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, a locuintelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca si un proprietar de bunurile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a) - d) din Codul fiscal. Pentru livrarile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, cota redusa de TVA de 5% se aplica inclusiv pentru terenul pe care este construita locuinta.
(8) In aplicarea art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care, la data livrarii, satisface cerintele de locuit ale unei persoane ori familii.
(9) In sensul art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, suprafata utila a locuintei de 120 mp nu include anexele gospodaresti. Suprafata terenului pe care este construita locuinta, precum si suprafata utila a locuintei, prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, trebuie sa fie inscrise in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat in conditiile legii. Valoarea-limita de 380.000 lei prevazuta la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal cuprinde valoarea locuintei, inclusiv valoarea cotelor indivize din partile comune ale imobilului si a anexelor gospodaresti si, dupa caz, a terenului pe care este construita locuinta, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinta respectiva. In calculul suprafetei maxime de 250 mp, prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, se cuprind si suprafetele anexelor gospodaresti, precum si cotele indivize din orice alte suprafete dobandite impreuna cu locuinta, chiar daca se afla la numere cadastrale diferite.
(10) In vederea indeplinirii conditiei prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului, inainte sau in momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.
(11) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5% inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal si sunt in posesia declaratiei prevazute la alin. (10). In situatia in care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei de 19% ori, dupa caz, de 24%, datorita neprezentarii de catre cumparator a declaratiei prevazute la alin. (10) sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil se pot efectua regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.
(12) Pentru cladirile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%. Declaratia trebuie prezentata inainte sau in momentul livrarii locuintei.
23^1. (1) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
(2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, inclusiv in cazul in care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art. 160 sau art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, in situatia modificarilor de cote se aplica regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O societate de constructii intocmeste situatia de lucrari in cursul lunii iunie, pentru lucrarile efectuate in lunile mai si iunie. Contractul prevede ca situatia de lucrari trebuie acceptata de beneficiar. Beneficiarul accepta situatia de lucrari in luna iulie 2010. Faptul generator de taxa, respectiv data la care se considera serviciul prestat, intervine la data acceptarii situatiei de lucrari de catre beneficiar, potrivit prevederilor art. 134^1 alin. (7) din Codul fiscal. In consecinta, cota aplicabila pentru intreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. In situatia in care anterior emiterii situatiei de lucrari au fost emise facturi de avans cu cota de 19%, dupa data de 1 iulie 2010 avansurile respective se regularizeaza prin aplicarea cotei de 24%.
Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are incheiate contracte cu persoane fizice si cu persoane juridice:
A. Pentru categoria de consumatori casnici, in contractul de furnizare se prevede ca societatea factureaza energia electrica furnizata la valoarea indexului comunicat de client lunar in intervalul 1 - 10 al fiecarei luni. Dupa comunicarea indexului pentru energia electrica consumata, societatea de furnizare emite factura in luna urmatoare celei in care a fost comunicat indexul de catre client. Faptul generator intervine la data la care societatea de distributie emite factura potrivit art. 134^1 alin. (8) din Codul fiscal. Presupunand ca indexul a fost comunicat de client la data de 10 iunie 2010, iar factura este emisa in cursul lunii iulie 2010, cota de TVA aplicabila este de 24%.
De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede ca in situatia in care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimata a consumului de energie electrica, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupunand ca facturarea s-a realizat in lunile mai, iunie si iulie 2010, pe baza consumului estimat, se considera ca faptul generator de taxa a intervenit la data emiterii fiecarei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA in vigoare in perioadele respective, 19% in mai si iunie 2010 si 24% in iulie 2010. In luna august 2010, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului in vederea regularizarii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunand ca exista diferente in plus sau in minus fata de consumul estimat facturat, in luna august 2010 intervine o situatie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 138 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factura. In situatia in care societatea de furnizare nu poate determina carei livrari ii corespund diferentele respective, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevazut la art. 138 din Codul fiscal, conform art. 134^2 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv 24%.
B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrica, societatea de furnizare factureaza lunar in avans o valoare a energiei electrice ce urmeaza a fi livrata in luna in curs, avand la baza criterii de determinare a cantitatii necesare de energie electrica la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeaza valoarea facturata initial in vederea reflectarii energiei electrice efectiv furnizate in luna respectiva. In aceasta situatie, factura emisa initial pentru valoarea energiei electrice ce urmeaza sa fie furnizata se va considera o factura de avans si nu da nastere unui fapt generator de taxa. In acest sens, faptul generator va interveni la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrica efectiv furnizata in luna respectiva. Presupunand ca la data de 1 iunie 2010 se emite factura de avans pentru luna iunie 2010, se va aplica cota de TVA de 19%, iar regularizarea facturii de avans se realizeaza la data de 1 iulie 2010, factura de avans va fi reluata cu semnul minus si se va factura cantitatea de energie electrica furnizata la cota de TVA de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. Presupunand ca regularizarea facturii de avans se realizeaza la 30 iunie 2010, la facturarea cantitatii de energie electrica furnizata se va aplica cota de TVA de 19%.
Exemplul nr. 3: O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%. Daca societatea de leasing emite factura pentru o rata de leasing in avans fata de data scadenta pentru efectuarea platii prevazuta in contract, aceasta se va considera o factura de avans. Prin urmare, se va efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile mai si iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna iunie 2010, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (15) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 5: O societate furnizeaza reviste online pe baza de abonament, prin care clientul primeste acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se refera abonamentul. Societatea factureaza in luna iunie 2010 abonamente prin care se acorda acces la revista online pentru o perioada de 6 luni, aplicand cota de TVA de 19%. Faptul generator de taxa intervine la data emiterii facturii prin care se acorda dreptul de acces online la reviste.
Exemplul nr. 6: O societate inregistrata in scopuri de TVA receptioneaza bunuri livrate din Ungaria in Romania in cursul lunii iunie 2010. Pana la data de 15 iulie 2010 societatea nu primeste factura aferenta bunurilor receptionate in luna iunie 2010 si, in consecinta, va emite autofactura prevazuta la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 iulie 2010, aplicand cota de TVA de 24%. Achizitia intracomunitara de bunuri se declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa aferente lunii iulie 2010. In luna august 2010, societatea primeste factura emisa de furnizor avand data de 10 iunie 2010. Intrucat factura are data anterioara fata de 15 iulie 2010, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisa factura. Prin urmare, in luna august 2010, societatea va inscrie pe randurile de regularizari din decontul de TVA diferentele de curs valutar rezultate intre cursul in vigoare la data emiterii autofacturii si cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor, pentru a raporta achizitia intracomunitara de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilitatii de taxa. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferenta acestei achizitii intracomunitare de bunuri in sensul aplicarii cotei de TVA de 19%, cota de TVA aplicabila la data exigibilitatii achizitiei intracomunitare de bunuri. In ceea ce priveste declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, societatea va rectifica atat declaratia recapitulativa aferenta lunii iulie 2010, in sensul excluderii achizitiei intracomunitare de bunuri, cat si declaratia recapitulativa aferenta lunii iunie 2010, in sensul includerii achizitiei intracomunitare de bunuri.
Norme metodologice:
ART. 141
24. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru:
a) serviciile de spitalizare si alte servicii al caror scop principal il constituie ingrijirea medicala, respectiv protejarea, inclusiv mentinerea sau refacerea sanatatii, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind in sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinarilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sange ori alte probe in vederea testarii prezentei unor virusi, infectii sau alte boli, in numele angajatorilor ori al asiguratorilor, certificarea starii de sanatate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a calatori;
b) operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare pacientilor in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Totusi scutirea nu se aplica meselor pe care spitalul le asigura contra cost vizitatorilor intr-o cantina sau in alt mod si nici pentru bunurile vandute la cantina spitalului.
(2) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru:
a) serviciile care nu au ca scop principal ingrijirea medicala, respectiv protejarea, mentinerea sau refacerea sanatatii, cum sunt:
1. serviciile care au ca unic scop intinerirea sau infrumusetarea;
2. serviciile care au ca scop furnizarea unor informatii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinte juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sanatate a unei persoane, destinate utilizarii in scopul acordarii dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind stabilirea raspunderii in cazurile de vatamare corporala, precum si examinarile medicale efectuate in acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind respectarea normelor de medicina muncii, in vederea solutionarii unor litigii, precum si efectuarea de examinari medicale in acest scop, pregatirea unor rapoarte medicale bazate pe fise medicale, fara efectuarea de examinari medicale;
b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau al spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital ori a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea;
c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza CEJ C-122/87 Comisia Comunitatilor Europene impotriva Republicii Italia.
(3) In conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata serviciile de ingrijire medicala furnizate de unitati autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002, cu modificarile ulterioare, precum si serviciile de cazare si masa furnizate pe perioada acordarii ingrijirilor medicale. Scutirea se aplica atat pentru serviciile prestate pacientilor ale caror bilete sunt decontate de Casa Nationala de Pensii Publice, cat si pentru cele prestate pacientilor care beneficiaza de tratament pe baza de trimitere de la medic. Serviciile de cazare si masa beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt furnizate de aceeasi persoana care furnizeaza serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament - Cauza CEJ C-349/96 - Card Protection Plan Ltd (CPP) impotriva Commissioners of Customs & Excise. In acest sens, persoana care furnizeaza pachetul de servicii poate furniza serviciile de tratament, cazare si masa cu mijloace proprii sau achizitionate de la terti. Nu beneficiaza de scutirea de TVA serviciile de cazare si/sau masa furnizate de alte persoane catre persoana impozabila care furnizeaza pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masa si/sau cazare.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 d)
25. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens se aplica pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unitati sau vehicule autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.
Norme metodologice
ART. 141 al. 1f)
25^1. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesionala a personalului aeronautic civil navigant prevazut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile ulterioare, precum si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru activitatea de perfectionare profesionala. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesionala prestate de furnizorii de formare profesionala in baza contractelor de parteneriat incheiate cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici in baza art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici.
(2) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se aplica pentru studiile sau cercetarea efectuate cu plata de scoli, universitati sau orice alta institutie de invatamant pentru alte persoane. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-287/00.
(3) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se aplica si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii strans legate de serviciile educationale, precum vanzarea de manuale scolare, organizarea de conferinte legate de activitatea de invatamant, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formarea profesionala a adultilor, prestarea de servicii de examinare in vederea obtinerii accesului la serviciile educationale sau de formare profesionala a adultilor.
(4) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu este aplicabila pentru achizitiile de bunuri sau servicii efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formare profesionala a adultilor, destinate activitatii scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 i)
26. In sensul art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt entitati precum: caminele de batrani si de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfasoare activitati de asistenta sociala.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 j)
27. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se aplica centrelor-pilot pentru tineri cu handicap, caselor de copii, centrelor de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap si altor organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, intretinerii sau educarii tinerilor.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 k)
28. In sensul art. 141 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
a) Cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial;
b) activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990*) privind camerele de comert si industrie din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale, sunt scutite de taxa.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 l)
29. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica pentru prestarile de servicii ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica, in situatia in care aceste servicii sunt prestate de catre organizatii fara scop patrimonial, cum sunt organizatiile si ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile si cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplica scutirea de taxa pentru incasarile din publicitate, incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive si incasarile din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 m)
30. Prestarile de servicii culturale prevazute de art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit cuprind activitati precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, organizarea de expozitii, festivaluri si alte activitati culturale recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizeaza o activitate culturala.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 n)
31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, altele decat cele prevazute la pct. 30, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 o)
32. Prin posturi publice nationale de radio si televiziune se inteleg Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, prevazute de Legea nr. 41/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 p)
33. Serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal prestate de furnizorii de serviciu universal, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile postale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 187/2013..
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 q)
34. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se aplica in situatia in care membrii unui grup independent de persoane sunt de acord sa imparta cheltuieli comune si direct necesare pentru exercitarea activitatii de catre membri. In acest caz alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii in beneficiul membrilor de catre grupul independent de persoane. Aceasta prestare de servicii este scutita de taxa in cazul in care conditiile stabilite la alin. (2) - (9) sunt indeplinite cumulativ.
(2) Membrii grupului independent trebuie:
a) sa fie persoane neimpozabile sau persoane impozabile, neinregistrate in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, care realizeaza operatiuni fara drept de deducere a taxei. In cazul membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa, aceasta conditie se considera indeplinita chiar daca pe langa activitatile fara drept de deducere a taxei acesta desfasoara si activitatile de administrare a grupului;
b) sa efectueze activitati de aceeasi natura sau sa apartina aceluiasi grup financiar, economic, profesional sau social.
(3) Activitatile grupului independent trebuie sa aiba un caracter nonprofit. Unul dintre membri va fi desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent.
(4) In cazul grupurilor independente toate achizitiile efectuate de la terti sau de la alti membri ai grupului in interesul direct al grupului vor fi efectuate de membrul desemnat pentru conducerea administrativa a grupului, care actioneaza in numele si pe contul grupului.
(5) Grupul independent va presta numai servicii de aceeasi natura tuturor membrilor grupului, in interesul direct si comun al acestora. Grupul independent nu poate efectua livrari de bunuri, cu exceptia cazului in care aceste livrari de bunuri sunt auxiliare prestarilor de servicii mentionate la acest punct. Serviciile prestate de grupul independent in beneficiul tuturor membrilor sai vor fi decontate fiecarui membru si reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Ca urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine niciun profit.
(6) Decontarea mentionata la alin. (5) se efectueaza in baza unui decont justificativ intocmit de membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa, ce stabileste:
a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
b) o evaluare exacta a cotei-parti a fiecarui membru din cheltuielile comune, in baza criteriilor obiective agreate intre membrii grupului.
(7) Grupul independent poate primi sume in avans de la membrii sai, cu conditia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depaseasca suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
(8) In situatia in care membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului deconteaza costurile de administrare a grupului independent catre ceilalti membri, acestea nu sunt scutite de taxa in conditiile art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal. Chiar daca membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului se inregistreaza in scopuri de taxa pe valoarea adaugata pentru activitatea de administrare, acesta poate face parte din grup.
(9) Se interzice grupului independent sa efectueze operatiuni catre terti. De asemenea, se interzice prestarea de servicii de catre grupul independent doar unuia dintre membrii sau numai pentru o parte a membrilor grupului.
(10) In vederea implementarii grupului independent se depune la organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane o cerere semnata de catre toti membrii grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare ale fiecarui membru;
b) elementele care sa demonstreze ca membrii indeplinesc conditiile alin. (2);
c) numele membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa.
(11) Organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului independent si va comunica acea decizie fiecarui membru al grupului, precum si fiecarui organ fiscal in jurisdictia caruia se afla membrii grupului independent, in termen de 60 de zile de la data primirii cererii prevazute la alin. (10).
(12) Implementarea grupului independent va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei mentionate la alin. (11).
(13) Membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului va notifica organului fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup independent, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2), care conduce la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup independent, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt membru desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(14) In situatiile prevazute la alin. (13) lit. a) si b), organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (13) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (13) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(15) Organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va putea, in urma verificarilor efectuate de organele fiscale competente:
a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup independent in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente;
b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent in cazul in care grupul nu indeplineste si/sau nu respecta conditiile prevazute la alin. (1) - (9) pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2
35. (1) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operatiuni scutite de taxa, serviciile externalizate trebuie sa fie servicii distincte care sa indeplineasca caracteristicile specifice si esentiale ale serviciului principal scutit de taxa. Scutirile se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate. In acest sens au fost date si deciziile Curtii Europene de Justitie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate si/sau de audit, nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite de taxa.
(2) Este considerata negociere in operatiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele doua parti direct implicate, respectiv clientul si prestatorul de servicii financiar-bancare, sa intre in relatie contractuala. Simpla culegere, prelucrare a datelor si furnizare a rezultatelor nu reprezinta negociere in operatiuni financiar-bancare, asa cum rezulta si din decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-235/00 CSC.
(3) Printre altele, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet.
(4) Componentele de finantare din cadrul vanzarilor de bunuri cu plata in rate sau din cadrul operatiunilor de leasing nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezentand o parte a remuneratiei pentru respectivele bunuri sau servicii.
(5) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul si retragerea banilor catre sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice, transferul de fonduri dintr-un cont specific in alte mijloace banesti, precum carduri telefonice si alte mijloace prin care se poate face plata pentru bunuri si servicii.
(6) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind si servicii auxiliare, precum verificarea platilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispozitia clientilor bancii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de platile acestora.
(7) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creante se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring.
(8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) Operatiunile cu creante se clasifica, in functie de contractul incheiat intre parti, in:
a) operatiuni prin care persoana care detine creantele angajeaza o persoana in vederea recuperarii acestora, care nu presupun cesiunea creantelor;
b) operatiuni care presupun cesiunea creantelor.
(9^1) In situatia prevazuta la alin. (9) lit. b) se disting operatiuni prin care:
a) cesionarul cumpara creantele, fara ca operatiunea sa aiba drept scop recuperarea creantei;
b) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent;
c) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent.
(9^2) Se considera ca cesionarul realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, taxabila conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal in situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. b), intrucat percepe de la cedent un comision pentru aceasta operatiune. De asemenea, persoana care este angajata in scopul recuperarii creantelor in situatia prevazuta la alin. (9) lit. a) realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul persoanei care detine creantele, taxabila conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9^3) In situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. b) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA.
(9^4) In situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. a):
a) daca pretul de vanzare al creantei este mai mare decat valoarea nominala a creantei, cedentul realizeaza o operatiune scutita de TVA conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA;
b) daca pretul de vanzare al creantei este mai mic sau egal cu valoarea nominala a creantei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeaza operatiuni in sfera de aplicare a TVA.
(9^5) In cazul cesiunii de creanta prevazute la alin. (9^1) lit. c):
a) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent reprezinta o operatiune scutita de TVA in sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
b) cesionarul se considera ca nu efectueaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, respectiv nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA, intrucat nu percepe un comision pentru aceasta operatiune.
(9^6) In sensul alin. (9) - (9^5) au fost pronuntate si deciziile in cauzele Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 Finanzamt Gross-Gerau impotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH si C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst impotriva GFKL Financial Services AG.
(10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile constand in recuperare de creante prevazute la alin. (9^2) este constituita din contravaloarea serviciului, reprezentand toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finantare.
(11) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operatiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor intr-o alta valuta sau in aceeasi valuta si distribuirea de numerar.
(12) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: furnizarea de informatii financiare cu caracter general, analize privind evolutia cursului valutar sau a ratei dobanzii, vanzarea ori inchirierea dispozitivelor pentru numararea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
(13) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.
(14) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investitii, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea si depozitarea titlurilor de valoare.
(15) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investitii sunt urmatoarele:
a) organismele de plasament colectiv definite conform legislatiei in vigoare care reglementeaza aceste organisme;
b) fondurile de pensii administrate privat si fondurile de pensii facultative;
c) fondurile comune de garantare a creantelor.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 b)
35^1. (1) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum serviciile de marketing si serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificarii contractelor si a primelor de asigurare, incheierea, administrarea si rezilierea politelor, organizarea si managementul sistemului informatic, furnizarea de informatii si intocmirea rapoartelor pentru partile asigurate, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-472/03 Arthur Andersen.
(2) O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale intre prestator si beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxa pentru serviciile de asigurare si/sau de reasigurare se aplica de catre societatea care suporta riscul si care incheie contractul cu clientii, inclusiv in cazul externalizarii tranzactiilor in domeniul asigurarilor/reasigurarilor. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-240/99 Skandia.
(3) Nu sunt scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal serviciile de evaluare a riscurilor si/sau a daunelor, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-8/01 Taksatorringen.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 e)
36. In sensul art. 141 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate definitiv in bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi..
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 f)
37. (1) In aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza;
b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza;
c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza, regimul corpului funciar va fi stabilit in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ceea ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla aceasta, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV impotriva Staatssecretaris van Financien.
(3) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii sau al unei parti din constructie care nu a suferit transformari de natura celor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept activ corporal fix.
(4) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.
(5) Daca livrarea unei constructii intervine inainte de data primei ocupari, astfel cum este definita prima ocupare la alin. (3), se considera ca are loc livrarea unei constructii noi.
(6) In aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism. In situatia in care livrarea unui teren pe care se afla o constructie are loc ulterior livrarii constructiei sau independent de livrarea constructiei, livrarea fiind realizata de persoana care detine titlul de proprietate asupra constructiei ori de alta persoana care detine numai titlul de proprietate asupra terenului, se considera ca are loc livrarea unui teren construibil in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 141 al. 2 g)
37^1. In cazul livrarii de bunuri a caror achizitie a facut obiectul limitarilor speciale ale dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, scutirea prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care achizitia bunurilor a facut obiectul limitarii totale a dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal. Scutirea nu se aplica pentru livrarea bunurilor a caror achizitie a facut obiectul restrictionarii la 50% a dreptului de deducere, conform prevederilor art. 145^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 141 al.3
38. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea oricareia dintre operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) In aplicarea alin. (1), un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare va fi transmisa clientului. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare si nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator. In situatia in care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intentioneaza a fi utilizata pentru operatiuni taxabile se va comunica in notificarea transmisa organului fiscal.
(4) Persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, va solicita inregistrarea, daca opteaza pentru taxare, si va depune si notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Optiunea de inregistrare in scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operatiunilor prevazute la alin. (1).
(5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare in conditiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (7).
(6) Persoanele impozabile care au depus notificari pentru taxarea operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, inainte de data aderarii, nu mai au obligatia sa aplice acest regim de taxare pe o perioada de 5 ani de la data inscrisa in notificare, daca depun notificarea pentru renuntarea la regimul de taxare prevazuta la alin. (7), si nu este necesara modificarea notificarii in sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, in loc de procent din bunul imobil, conform mentiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(7) Persoana impozabila va notifica organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxa este permisa de la data inscrisa in notificare.
(8) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente imobilului sau partii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(9) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil sau partii din bunul imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) si (9), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau parti ale acestora, construite, achizitionate, transformate sau modernizate, inainte de data aderarii se aplica prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(11) In cazul notificarilor prevazute la alin. (3) si (7) depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti sau au inceput in anii precedenti si sunt inca in derulare dupa data de 1 ianuarie 2010, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
(12) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni. Aceleasi prevederi se aplica corespunzator si pentru notificarea prevazuta la alin. (7).
39. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) Optiunea de taxare prevazuta la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de catre persoanele care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare exercitate de vanzator si nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator.
(4) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care va fi vanduta in regim de taxare, identificata cu exactitate, va fi inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (3). Daca, dupa depunerea notificarii, persoana impozabila doreste sa renunte la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, va transmite o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.
(5) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conformitate cu prevederile art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(6) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) si (6), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, se aplica prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(8) In cazul notificarii depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
(9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni.
40. (1) Cu exceptia situatiilor prevazute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operatiunile scutite prevazute de art. 141 din Codul fiscal. Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise in conformitate cu prevederile art. 159 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.
(2) In cazul operatiunilor scutite de taxa pentru care prin optiune se aplica regimul de taxare conform prevederilor art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, nu se aplica prevederile alin. (1), fiind aplicabile prevederile pct. 38 si 39. Prin exceptie, prevederile alin. (1) se aplica atunci cand persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal nu a depus notificarile prevazute la pct. 38 si 39, dar a taxat operatiunile si nu depune notificarea in timpul inspectiei fiscale.
Norme metodologice:
ART. 142 e^1)
40^1. Scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. e^1) din Codul fiscal se acorda de catre directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale, birourile vamale de frontiera si de interior si punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene sau in acordurile de sediu, in masura in care nu conduc la denaturarea concurentei..
Norme metodologice:
ART. 142 f)
41. Scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se acorda de catre directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale, birourile vamale de frontiera si de interior si punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii sau in acordurile de sediu..
Norme metodologice:
ART. 142 h)
42. In sensul art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, bunurile reimportate beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt scutite de taxe vamale potrivit legislatiei vamale care se refera la marfurile reintroduse pe teritoriul Comunitatii, respectiv art. 185 - 187 din Regulamentul (CE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Norme metodologice:
ART. 142 i)
43. (1) In sensul art. 142 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, scutirea partiala de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor in momentul exportului, se acorda pentru:
a) reimportul bunurilor care au fost reparate in afara Comunitatii;
b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate sau evaluate in afara Comunitatii, inclusiv asamblate sau montate;
c) reimportul de parti de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate in afara Comunitatii pentru a fi incorporate in aceste bunuri;
d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate in afara Comunitatii in vederea acestei transformari.
(2) Scutirea partiala mentionata la alin. (1) se acorda in urmatoarele conditii:
a) bunurile trebuie sa fi fost exportate din Romania sau din alt stat membru, in afara Comunitatii, dupa plasarea acestora in regim de perfectionare pasiva;
b) exportul si reimportul bunurilor trebuie efectuate de aceeasi persoana.
(3) Pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1). Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile mentionate la alin. (1), sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a TVA pentru aceste servicii va cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prestate in afara Comunitatii este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea serviciilor prestate in afara Comunitatii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Scutirea totala se acorda pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse in afara Comunitatii uneia sau mai multor operatiuni, in conditiile in care aceleasi operatiuni efectuate in Romania nu ar fi fost taxate.
Norme metodologice:
ART. 142 l)
44. Scutirea mentionata la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se acorda in cazurile in care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite in temeiul art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca, la data importului, importatorul a pus la dispozitia organelor vamale cel putin informatiile urmatoare:
a) codul sau de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 153 din Codul fiscal;
b) codul de inregistrare in scopuri de TVA al clientului caruia ii sunt livrate produsele in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit in alt stat membru, sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul produselor, atunci cand acestea sunt transferate in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;
c) dovada faptului ca produsele importate urmeaza sa fie transportate sau expediate din statul membru in care se face importul spre un alt stat membru in aceeasi stare in care se aflau in momentul importului..
Norme metodologice
ART. 144.
44^1. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 144 din Codul fiscal nu se aplica in cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regasesc la alin. (1) lit. a) al aceluiasi articol, cum sunt cele de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfectionare activa in sistemul de rambursare.
(2) In sensul art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal, prin ape teritoriale se intelege marea teritoriala a Romaniei, astfel cum este definita la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 145
45. (1) In sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Intentia persoanei trebuie evaluata in baza elementelor obiective, cum ar fi faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii acestei activitati economice. Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. In cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul Romaniei se aplica prevederile art. 147^2 din Codul fiscal in perioada in care nu au fost inregistrate in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, in situatia in care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei in baza art. 147^2 din Codul fiscal si in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 147^2 din Codul fiscal. Persoanele impozabile nestabilite in Romania, dar inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal inclusiv pentru achizitiile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, in situatia in care pentru respectivele achizitii nu au solicitat rambursarea taxei conform art. 147^2 din Codul fiscal.
(2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (1) trebuie indeplinite conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal poate fi exercitat de persoana impozabila chiar daca factura nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 153 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA pentru operatiunile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu prevederile art. 152 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 61 alin. (10) - (12) si pct. 62 alin. (5) - (7).
(4) In aplicarea prevederilor art. 145 alin. (4^1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor supuse executarii silite pentru care se aplica procedura prevazuta la pct. 73 alin. (4) - (9) se acorda dreptul de deducere a taxei, in limitele si in conditiile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, pentru achizitiile efectuate de o persoana impozabila de la un contribuabil a carui inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, daca livrarea bunurilor ar fi fost taxabila, prin efectul legii ori prin optiune, conform art. 11 alin. (1^2) si (1^4) din Codul fiscal.
(5) Dreptul de deducere poate fi exercitat de persoana impozabila in situatiile prevazute la alin. (4), chiar daca factura pentru achizitiile de bunuri efectuate nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit furnizorului conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) In cazul imobilizarilor in curs de executie care nu se mai finalizeaza, in baza unei decizii de abandonare a executarii lucrarilor de investitii, fiind scoase din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabila isi poate pastra dreptul de deducere exercitat in baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizarilor ca atare ori dupa casare, daca din circumstante care nu depind de vointa sa persoana impozabila nu utilizeaza niciodata aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economica, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-37/95 Statul Belgian impotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pastrat si in alte situatii in care achizitiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 145 alin. (2) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economica a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de vointa sa, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) impotriva Statului Belgian. In cazul achizitiei unei suprafete de teren impreuna cu constructii edificate pe aceasta, persoana impozabila are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta acestei achizitii, inclusiv taxa aferenta constructiilor care urmeaza a fi demolate, daca face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(7) Justificarea intentiei persoanei impozabile de a realiza operatiuni cu drept de deducere in cazul livrarii de bunuri imobile care nu mai indeplinesc conditiile de a fi considerate noi in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si al inchirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrarii/inchirierii acestora, se realizeaza prin depunerea notificarilor prevazute in anexa nr. 1 sau, dupa caz, in anexa nr. 2 la prezentele norme, in vederea exercitarii optiunii de taxare a operatiunilor respective in conformitate cu art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. Organele de inspectie fiscala vor permite in timpul desfasurarii controlului depunerea acestor notificari.
(8) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor taxabile, pentru care furnizorul/prestatorul aplica sistemul TVA la incasare, caz in care acesta trebuie sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal. In situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea "TVA la incasare", desi operatiunea respectiva nu este exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul are obligatia sa exercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care sunt aplicabile prevederile art. 156^3 alin. (11^1) din Codul fiscal. Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal care sunt supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor art. 134^2 alin. (1) si (2) si prevederilor art. 145 alin. (1) din Codul fiscal la beneficiar.
(9) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplica inclusiv de catre beneficiarii persoane impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar care sunt inregistrate in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu stabilite in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(10) Prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal referitoare la amanarea dreptului de deducere pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor/serviciilor este platita furnizorului/prestatorului se aplica numai pentru taxa care ar fi deductibila potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) - (4^1), art. 145^1, 147 si 147^1 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal si achizitioneaza bunuri/servicii pentru care taxa nu este deductibila conform art. 145 alin. (2) - (5), art. 145^1 si 147 din Codul fiscal nu vor reflecta ca taxa neexigibila taxa nedeductibila, indiferent daca taxa aferenta este sau nu achitata.
(11) Pentru determinarea taxei deductibile in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal aferente platii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii se aplica procedeul de calcul prevazut la art. 134^2 alin. (8) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, avand perioada fiscala luna calendaristica, emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 3.000 lei plus TVA 720 lei in data de 14 mai 2013 catre societatea B. Daca taxa nu se achita in aceeasi perioada fiscala se inregistreaza in contul 4428 "TVA neexigibila". In data de 5 iulie 2013, societatea B plateste partial prin extras bancar suma de 1.300 lei. Taxa deductibila aferenta acestei plati se calculeaza astfel: 1.300 x 24/124 = 252 lei si se evidentiaza in debitul contului 4426 "TVA deductibila", concomitent cu evidentierea in creditul contului 4428 "TVA neexigibila".
(12) In sensul art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, se considera ca taxa a fost platita furnizorului/prestatorului in situatia in care se stinge obligatia de plata catre furnizor/prestator, chiar daca plata este facuta catre un tert.
(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal:
a) in cazul in care plata se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/prestarii de servicii efectuate de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare, este:
1. data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia in situatia in care cumparatorul este emitentul instrumentului de plata, indiferent daca incasarea este efectuata de furnizor/prestator ori de alta persoana;
2. data girului catre furnizor/prestator, in situatia in care cumparatorul nu este emitentul instrumentului de plata, in acest scop fiind obligatorie pastrarea unei copii a instrumentului de plata in care este mentionata si persoana catre care a fost girat instrumentul de plata;
b) in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator, data platii este data inscrisa in extrasul de cont ori alt document asimilat acestuia. Indisponibilizarea sumelor, evidentiata in extrasul de cont, nu este considerata plata;
c) in cazul platilor prin banca de tipul transfer-credit, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/servicii de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia;
d) in cazul cesiunii de creante si al compensarii, se aplica corespunzator prevederile pct. 16^2 alin. (9), respectiv pct. 16^2 alin. (10), pentru a determina data platii;
e) in cazul platii in natura, data platii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrare/prestarea care reprezinta contrapartida pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata.
(14) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 145 - 147 din Codul fiscal, la data platii, in situatia in care bunurile achizitionate nu se aflau in stoc la data anularii inregistrarii in scopuri de TVA. Deducerea se realizeaza prin inscrierea sumelor deduse in declaratia depusa potrivit prevederilor art. 156^3 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal si restituirea sumelor respective de la bugetul de stat.
(15) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 145 - 147 din Codul fiscal in primul decont de TVA sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, daca plata a fost efectuata in perioada in care nu a avut un cod valid de TVA..
Norme metodologice:
ART. 145^1
45^1. (1) In aplicarea art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se intelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului. Nu reprezinta cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul. In sensul prezentelor norme, prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg si nu are mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul soferului.
(2) In cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei. Utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii, utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto. Este obligatia persoanei impozabile sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezulta si din Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. In vederea exercitarii dreptului de deducere a taxei orice persoana impozabila trebuie sa detina documentele prevazute de lege pentru deducerea taxei si sa intocmeasca foaia de parcurs care trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(3) In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehicule utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se intelege salariatii, administratorii societatilor comerciale, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii si persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.
(4) Utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice, este denumita in continuare uz personal. Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate la alin. (3), este considerat uz personal al vehiculului. Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Daca vehiculul este utilizat atat pentru activitatea economica, cat si pentru uz personal, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabila care aplica deducerea limitata de 50% nu trebuie sa faca dovada utilizarii vehiculului in scopul activitatii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevazute la alin. (2). Prin limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule, se intelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibila in conditiile prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal.
(5) In cazul vehiculelor prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si taxa aferenta cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora si pentru uz personal fiind considerata neglijabila cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive. In situatia prevazuta la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabila sa utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat, in vederea deducerii taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal. Totusi, in cazul vehiculelor prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplica limitarea dreptului de deducere a taxei daca acestea sunt utilizate si pentru alte activitati economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activitatile prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal.
(6) In scopul aplicarii art. 145^1 alin. (3) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru:
(i) servicii de urgenta reprezinta vehiculele care pot fi inzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat in vederea unor interventii de urgenta, cum sunt cele asupra retelelor de gaz, energie electrica, apa, canalizare;
(ii) servicii de paza si protectie reprezinta vehiculele utilizate in vederea asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
(iii) servicii de curierat reprezinta vehiculele care servesc la primirea, transportul si distribuirea scrisorilor, coletelor si pachetelor;
b) vehiculele utilizate de agentii de vanzari reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea activitatii de merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor/serviciilor, asigurarea de servicii postvanzare si monitorizarea clientilor. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vanzari;
c) vehiculele utilizate de agentii de achizitii reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu negocierea si incheierea de contracte pentru cumpararea de bunuri si servicii, intretinerea bazei de date a furnizorilor potentiali sau existenti, intocmirea documentelor administrative pentru cumparari, analizarea cererilor de cumparare si propunerea ofertei celei mai bune, urmarirea performantelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achizitii;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata reprezinta vehiculele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.
(7) Utilizarea vehiculului pentru activitatile exceptate prevazute la art. 145^1 alin. (3) din Codul fiscal rezulta, in functie de fiecare situatie in parte, din informatii cum sunt: obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs care trebuie sa contina cel putin elementele prevazute la alin. (2) sau orice alte dovezi care pot fi furnizate.
(8) Incadrarea vehiculelor in categoriile prevazute de art. 145^1 din Codul fiscal se realizeaza de fiecare persoana impozabila luand in considerare criteriile prevazute de Codul fiscal si de prezentele norme metodologice. Daca situatia de fapt constatata de organul fiscal este diferita de situatia prezentata de persoana impozabila in ce priveste exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 145^1 din Codul fiscal, organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) In situatia in care persoanele care achizitioneaza vehicule sunt persoane care aplica sistemul TVA la incasare sau sunt persoane care achizitioneaza vehicule de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 145 alin. (1^1)si (1^2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 146
46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal si cu dovada platii in cazul achizitiilor prevazute la art. 145 alin. (1^2) din Codul fiscal efectuate de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii prevazute la art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare. Facturile emise in conditiile prevazute la art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal constituie documente justificative in vederea deducerii taxei numai in situatia in care au inscris si codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, beneficiarul va solicita emitentului un duplicat al facturii, pe care se va mentiona ca inlocuieste factura initiala. In cazul facturilor emise pe suport hartie, duplicatul poate fi o factura noua emisa de furnizor/prestator, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala sau o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila furnizorului/prestatorului si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al declaratiei vamale pentru import ori al documentului pentru regularizarea situatiei, persoana impozabila va solicita un duplicat certificat de organele vamale.
(2) In cazul utilizarii Sistemului roman de procesare automata a declaratiei vamale de import, justificarea deducerii taxei se face cu exemplarul pe suport hartie al declaratiei vamale care certifica inscrisurile din documentul electronic de import/documentul electronic de import cu elemente de securitate si siguranta pentru care s-a acordat liber de vama, autentificat prin aplicarea semnaturii si a stampilei lucratorului vamal.
(3) Pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Prevederile acestui alineat se completeaza cu cele ale pct. 45.
(4) Facturile emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri ori alte unitati similare, permit deducerea taxei pe valoarea adaugata de catre persoana impozabila daca sunt insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale.
(5) Pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii pentru care persoana impozabila, care este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata la plata taxei prin mecanismul taxarii inverse conform art. 151, art. 150 alin. (2) - (6) si art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, nu poate fi anulat dreptul de deducere a taxei in situatia in care obligatiile prevazute la art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal nu au fost indeplinite, dar achizitiile sunt destinate operatiunilor cu drept de deducere conform art. 145 - 147 din Codul fiscal si persoana respectiva detine un document care corespunde cerintelor prevazute la art. 146 din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cauzele conexate C-95/07 si C-96/07.
(6) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca nu s-au indeplinit obligatiile prevazute la art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal, vor proceda astfel:
a) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, ale art. 157 alin. (5) din Codul fiscal in perioada fiscala in care s-a finalizat inspectia fiscala;
b) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro rata, vor calcula diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care inspectia fiscala are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei prevazute se va avea in vedere pro rata provizorie aplicata. Daca inspectia fiscala are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei prevazute se va avea in vedere pro rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea. Diferentele astfel stabilite vor fi achitate sau, dupa caz, compensate, in conformitate cu normele procedurale in vigoare;
c) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorata bugetului de stat, care va fi achitata sau, dupa caz, compensata, in conformitate cu normele procedurale in vigoare.
(7) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (2) - (4) si (6) si art. 151 din Codul fiscal, trebuie sa detina o factura care cuprinde cel putin informatiile prevazute la art. 155 din Codul fiscal ori o autofactura emisa in conformitate cu prevederile art. 155^1 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal.
(8) In sensul art. 146 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, prin actul constatator emis de organele vamale se intelege documentul pentru regularizarea situatiei, emis inclusiv ca urmare a unui control vamal.
(9) In cazul achizitiilor efectuate de la persoanele impozabile nestabilite in Romania si scutite de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania conform prevederilor pct. 68 alin. (1), justificarea deducerii taxei se face pe baza exemplarului original al facturii prevazute la pct. 68 alin. (4) si a unei copii de pe decizia privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional.
Norme metodologice:
ART. 147
47. (1) In aplicarea art. 147 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal, daca bunurile sau serviciile achizitionate pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire, care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
(2) In sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(3) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a. realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
b. operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; si
c. suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 in ce priveste posibilitatea exercitarii dreptului de deducere, situatie in care taxa aferenta achizitiilor de bunuri destinate operatiunilor cu sau fara drept de deducere nu va fi dedusa.
(5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro rata definitiva pentru perioade anterioare:
a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana impozabila are obligatia sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal;
b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana impozabila are dreptul sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constate aceste erori..
Norme metodologice:
ART. 147^1
48. (1) Prevederile art. 147^1 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica de persoanele impozabile si ulterior unui control fiscal, chiar daca taxa inscrisa in facturile pentru achizitii era exigibila in perioada supusa inspectiei fiscale.
(2) In aplicarea art. 147^1 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandata, insotita de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul ca va exercita dreptul de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere
Norme metodologice:
ART. 147^2
49. *) (1) In baza art. 147^2 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal orice persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, statul membru in care au fost achizitionate bunuri/servicii sau in care s-au efectuat importuri de bunuri, daca persoana impozabila respectiva indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu este inregistrata si nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal;
c) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se ramburseaza:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata facturata agentiilor de turism, inclusiv a tur-operatorilor, care aplica regimul special de taxa, conform echivalentului din alt stat membru al art. 152^1 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Se ramburseaza oricarei persoane impozabile nestabilite in Romania taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferenta importurilor, efectuate in Romania, in masura in care bunurile si serviciile respective sunt utilizate pentru urmatoarele operatiuni:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal;
c) prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal.
(4) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat in temeiul prevederilor art. 145, 145^1 si 146 din Codul fiscal.
(5) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in Romania, o persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in statul membru in care este stabilita. In cazul in care o persoana impozabila nestabilita in Romania efectueaza, in statul membru in care este stabilita, atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere in respectivul stat membru, Romania va rambursa numai acea parte din TVA rambursabila conform alin. (3) care corespunde operatiunilor cu drept de deducere. Dreptul de rambursare a taxei se determina conform alin. (4), respectiv in aceleasi conditii ca si cele aplicabile pentru operatiuni care sunt realizate in Romania.
(6) Pentru a obtine o rambursare a TVA in Romania, persoana impozabila care nu este stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica si o inainteaza statului membru in care este stabilita, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de catre statul membru respectiv.
(7) Cererea de rambursare contine urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. 1 si 2;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(8) In afara de informatiile mentionate la alin. (7), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului sau prestatorului;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, respectiv codul RO;
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA, exprimate in lei;
f) cuantumul TVA deductibil, calculat in conformitate cu alin. (3), (4) si (5), exprimat in lei;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (5) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate, descrisa conform codurilor de la alin. (9).
(9) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform urmatoarelor coduri:
1. combustibil;
2. inchiriere de mijloace de transport;
3. cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la codurile 1 si 2);
4. taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
5. cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
6. cazare;
7. servicii de catering si restaurant;
8. acces la targuri si expozitii;
9. cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
10. altele. In cazul in care se utilizeaza codul 10, se specifica natura bunurilor livrate si a serviciilor prestate.
(10) Solicitantul trebuie sa furnizeze pe cale electronica informatii suplimentare codificate cu privire la codurile 1 si 3 prevazute la alin. (9), aceste informatii fiind necesare pentru a determina existenta unor restrictii asupra dreptului de deducere.
(11) In cazul in care baza de impozitare de pe o factura sau de pe un document de import este de cel putin echivalentul in lei a 1000 euro ori in cazul facturilor pentru combustibil de cel putin 250 euro, in vederea obtinerii rambursarii taxei pe valoarea adaugata, solicitantul trebuie sa trimita pe cale electronica copii de pe respectivele facturi sau, dupa caz, documente de import, impreuna cu cererea de rambursare. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010. Pentru facturile sau documentele de import a caror valoare nu depaseste sumele prevazute in teza anterioara, nu este obligatorie transmiterea lor in vederea obtinerii rambursarii, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (22).
(12) Solicitantul trebuie sa furnizeze o descriere a activitatilor sale economice prin utilizarea sistemului armonizat de coduri detaliat la nivelul 4, stabilit in conformitate cu art. 34a alin. (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativa in domeniul taxei pe valoarea adaugata si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92, cu modificarile ulterioare.
(13) Solicitantul trebuie sa furnizeze informatiile din cererea de rambursare si eventualele informatii suplimentare solicitate de organul fiscal competent din Romania in limba romana.
(14) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata, ca urmare a calculului pro rata definitiva, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o alta cerere de rambursare depusa pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de statul membru in care este stabilit solicitantul.
(15) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate in perioada de rambursare;
b) importuri de bunuri efectuate in perioada de rambursare.
(16) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (15), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(17) Cererea de rambursare este trimisa statului membru in care este stabilit solicitantul, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Prin exceptie, pentru cererile care se refera la rambursari aferente anului 2009, termenul-limita de transmitere este 31 martie 2011. Se considera ca cererea a fost depusa numai in cazul in care solicitantul a furnizat toate informatiile/documentele cerute conform alin. (7) - (10) si (12). Statul membru in care este stabilit solicitantul ii trimite acestuia, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii si transmite pe cale electronica organului fiscal competent din Romania cererea de rambursare completata conform alin. (7) - (9) si informatiile/documentele prevazute la alin. (10) - (12).
(18) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(19) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 400 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(20) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 50 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(21) Dupa primirea cererii transmise pe cale electronica de autoritatea competenta din alt stat membru, organul fiscal competent din Romania ii comunica de indata solicitantului, pe cale electronica, data la care a primit cererea. Decizia de aprobare sau respingere a cererii de rambursare se comunica solicitantului in termen de 4 luni de la data primirii cererii, daca nu se solicita informatii suplimentare conform alin. (22).
(22) In cazul in care organul fiscal competent din Romania considera ca nu are toate informatiile relevante pentru a lua o decizie privind cererea de rambursare in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, poate cere, pe cale electronica, informatii suplimentare, inclusiv copii de pe documentele prevazute la alin. (11), de la solicitant sau de la autoritatile competente din statul membru de stabilire, dupa caz, pe parcursul perioadei de 4 luni prevazute la alin. (21). In cazul in care informatiile suplimentare sunt cerute de la o alta sursa decat solicitantul sau o autoritate competenta dintr-un stat membru, cererea se transmite prin mijloace electronice numai daca destinatarul cererii dispune de astfel de mijloace. Daca este necesar, se pot solicita alte informatii suplimentare. Informatiile solicitate in conformitate cu prezentul alineat pot cuprinde depunerea facturii sau a documentului de import respectiv, in original ori in copie, in cazul in care exista indoieli intemeiate cu privire la validitatea sau acuratetea unei anumite cereri. In acest caz, plafoanele prevazute la alin. (11) nu se aplica.
(23) Informatiile solicitate in temeiul alin. (22) trebuie furnizate in termen de o luna de la data la care solicitarea de informatii suplimentare este primita de cel caruia ii este adresata.
(24) In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa de aprobare sau respingere a cererii de rambursare in termen de doua luni de la data primirii informatiilor cerute sau, in cazul in care nu a primit raspuns la cererea sa de informatii, in termen de doua luni de la data expirarii termenului prevazut la alin. (23). Cu toate acestea, perioada pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare, in totalitatea ei sau la o parte a acesteia, trebuie sa fie intotdeauna de maximum 6 luni de la data primirii cererii de catre statul membru de rambursare. In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere alte informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa privind cererea de rambursare, in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, in termen de 8 luni de la data primirii cererii.
(25) In cazul in care cererea de rambursare se aproba, rambursarea sumei aprobate este efectuata cel tarziu in termen de 10 zile lucratoare de la data expirarii termenului prevazut la alin. (21) sau, in cazul in care au fost solicitate informatii suplimentare sau alte informatii ulterioare, a termenelor mentionate la alin. (24).
(26) Rambursarea se efectueaza in lei intr-un cont bancar din Romania sau, la cererea solicitantului, in oricare alt stat membru. In acest al doilea caz, eventualele comisioane bancare de transfer sunt retinute din suma care urmeaza a fi platita solicitantului.
(27) In cazul in care cererea de rambursare este respinsa, integral sau partial, organul fiscal competent din Romania comunica solicitantului motivele respingerii, impreuna cu decizia. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare in Romania.
(28) Absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenul prevazut la alin. (25), nu este considerata ca fiind echivalenta aprobarii sau respingerii cererii, dar poate fi contestata conform normelor procedurale in vigoare.
(29) In cazul in care o rambursare a fost obtinuta prin frauda sau printr-o alta metoda incorecta, organul fiscal competent din Romania va solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate in mod eronat si a majorarilor aferente. In caz de nerestituire a sumelor, organul fiscal competent din Romania va suspenda orice rambursare ulterioara, catre persoana impozabila in cauza pana la concurenta sumei neplatite sau, daca nu exista o rambursare ulterioara, va proceda la recuperarea sumelor rambursate eronat si a majorarilor aferente potrivit prevederilor referitoare la asistenta reciproca in materie de colectare.
(30) Orice rectificare facuta in urma unei cereri de rambursare anterioare, in conformitate cu alin. (14) sau, in cazul in care o declaratie separata este depusa, sub forma unei recuperari sau plati separate, reprezinta o majorare sau o reducere a sumei de rambursat.
(31) In cazul nerespectarii termenului de rambursare prevazut la alin. (25) se plateste o dobanda solicitantului pentru suma ce va fi rambursata dupa expirarea acestui termen. Dobanda se calculeaza incepand din ziua urmatoare ultimei zile prevazute pentru plata in temeiul alin. (25) pana in ziua in care suma este efectiv platita. Ratele dobanzilor sunt egale cu rata dobanzii aplicabile rambursarilor de TVA catre persoanele impozabile stabilite Romania.
(32) In cazul in care solicitantul nu transmite organului fiscal competent din Romania, in termenul prevazut, informatiile suplimentare sau alte informatii solicitate, prevederile alin. (31) nu se aplica. De asemenea, prevederile alin. (31) nu se aplica pana in momentul primirii de catre statul membru de rambursare a documentelor care trebuie trimise pe cale electronica in temeiul alin. (11).
(33) Prevederile alin. (1) - (32) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009. Cererile de rambursare depuse inainte de 1 ianuarie 2010 se solutioneaza potrivit prevederilor legale in vigoare la data depunerii lor.
(33^1) Facturile emise in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2013 inclusiv, care nu au fost achitate total/partial pana la data solicitarii rambursarii pot fi cuprinse intr-o cerere de rambursare depusa pana la data de 30 septembrie 2014, fara a mai fi necesara dovada achitarii facturii.
(34) Prevederile alin. (1) - (33) transpun prevederile Directivei 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 44 din 20 februarie 2008, si ale Directivei 2010/66/UE a Consiliului din 14 octombrie 2010 de modificare a Directivei Consiliului 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 275 din 20 octombrie 2010.
*) La punctul 49, alineatul (1) prima teza, alineatul (3) partea introductiva si alineatul (15) litera a) au fost modificate prin art. I lit. D pct. 12 din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). Reproducem mai jos prevederile art. II alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 ()."ART. II (1) Prevederile art. I lit. D pct. 12 se aplica inclusiv cererilor de rambursare aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari."
49^1. (1) Conform art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila stabilita in Romania poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii, efectuate in alt stat membru, denumit in continuare stat membru de rambursare, in conditiile si conform procedurilor stabilite de legislatia statului respectiv, care transpune prevederile Directivei 2008/9/CE si ale Directivei 2010/66/UE.
(2) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat conform legislatiei din statul membru de rambursare.
(3) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in statul membru de rambursare, o persoana impozabila stabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in Romania. In cazul in care o persoana impozabila efectueaza in Romania atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabila care corespunde operatiunilor cu drept de deducere.
(4) Pentru a obtine o rambursare a TVA in statul membru de rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica statului membru respectiv pe care o inainteaza organului fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta. Organul fiscal competent din Romania va transmite electronic autoritatii competente din statul membru de rambursare cererea de rambursare completata corespunzator.
(5) Cererea de rambursare trebuie sa cuprinda:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia serviciilor de transport si serviciilor auxiliare transportului, scutite in temeiul art. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau 160 din Directiva 2006/112/CE si a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 194 - 197 si 199 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum au fost transpuse in legislatia statutului membru de rambursare;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(6) In afara de informatiile mentionate la alin. (5), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare stat membru de rambursare si pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al furnizorului sau prestatorului, astfel cum au fost alocate de statul membru de rambursare;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, cu exceptia Greciei care utilizeaza prefixul "EL";
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA exprimate in moneda statului membru de rambursare;
f) cuantumul TVA deductibil, exprimat in moneda statului membru de rambursare;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (3) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate.
(7) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform codurilor prevazute la pct. 49 alin. (9).
(8) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o cerere de rambursare pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de Romania.
(9) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii, sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile sa fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
(10) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (9), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(11) Cererea de rambursare este transmisa electronic organului fiscal competent din Romania prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Prin exceptie, pentru cererile care se refera la rambursari aferente anului 2009, termenul-limita de transmitere este 31 martie 2011. Organul fiscal competent din Romania va trimite solicitantului, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii.
(12) Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(13) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(14) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(15) Organul fiscal competent din Romania nu inainteaza cererea statului membru de rambursare in cazul in care, pe parcursul perioadei de rambursare, solicitantul se incadreaza in oricare dintre situatiile urmatoare:
a) nu este persoana impozabila in sensul TVA;
b) efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii care sunt scutite de TVA fara drept de deducere in temeiul art. 141 din Codul fiscal;
c) beneficiaza de scutirea pentru intreprinderi mici prevazuta la art. 152 din Codul fiscal.
(16) Organul fiscal competent din Romania ii comunica solicitantului, pe cale electronica, decizia pe care a luat-o in temeiul alin. (15).
(17) Contestatiile impotriva deciziilor de respingere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant in conformitate cu legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerata conform legislatiei statului membru de rambursare ca fiind echivalenta unei aprobari sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau judiciare prevazute de legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care nu sunt prevazute astfel de proceduri, absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerata ca fiind echivalenta respingerii cererii.
(18) Prevederile alin. (1) - (17) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009.
50. *) (1) In baza art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, nestabilita pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei aferente importurilor si achizitiilor de bunuri mobile corporale si de servicii, efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, daca persoana impozabila respectiva indeplineste urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se va acorda rambursarea pentru:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda in Romania deducerea taxei in conditiile art. 145, 145^1 si 146 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Rambursarea prevazuta la alin. (1) se acorda pentru:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(4) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (3) trebuie sa desemneze un reprezentant in Romania in scopul rambursarii.
(6) Reprezentantul prevazut la alin. (5) actioneaza in numele si in contul persoanei impozabile pe care o reprezinta si va fi tinut raspunzator individual si in solidar alaturi de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru obligatiile si drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
(7) Reprezentantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii, in numele si in contul solicitantului:
a) sa depuna la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
b) sa prezinte documente din care sa rezulte ca solicitantul este angajat intr-o activitate economica ce i-ar conferi acestuia calitatea de persoana impozabila in conditiile art. 127 din Codul fiscal, daca ar fi stabilita in Romania. Prin exceptie, in cazul in care organele fiscale competente detin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
c) sa prezinte o declaratie scrisa a solicitantului ca in perioada la care se refera cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (2).
(8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata si pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente ii vor impune imputernicitului ce solicita o rambursare conform art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal orice alte obligatii in plus fata de cele prevazute la alin. (7).
(9) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor incheiate in anul calendaristic la care se refera cererea.
(10) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenta in termen de maximum 9 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care taxa devine exigibila.
(11) Daca o cerere se refera la o perioada:
a) mai scurta decat un an calendaristic, dar nu mai mica de 3 luni, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 400 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010;
b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 50 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(12) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa in termen de 6 luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
(13) Rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont deschis in Romania si indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de catre solicitant.
(14) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (12).
(15) Atunci cand s-a obtinut o rambursare in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite in mod eronat si a oricaror accesorii aferente de la imputernicit.
(16) In cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioada de maximum 10 ani de la data depunerii cererii frauduloase.
(17) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, care doreste sa solicite rambursarea taxei intr-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
(18) Persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita pe teritoriul Uniunii Europene poate solicita rambursarea taxei daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva, fapt dovedit prin existenta unor acorduri/declaratii de reciprocitate semnate de reprezentantii autoritatilor competente din Romania si din tara solicitantului. In vederea semnarii unor astfel de acorduri/declaratii, autoritatile competente ale tarilor interesate trebuie sa se adreseze Ministerului Finantelor Publice. Tarile cu care Romania a semnat acorduri/declaratii de reciprocitate in ceea ce priveste rambursarea taxei pe valoarea adaugata vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(19) Prevederile alin. (1) - (18) transpun Directiva 86/560/CEE, a treisprezecea directiva a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 326 din 21 noiembrie 1986.
(20) Facturile emise in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2013 inclusiv, care nu au fost achitate total/partial pana la data solicitarii rambursarii pot fi cuprinse intr-o cerere de rambursare depusa pana la data de 30 septembrie 2014, fara a mai fi necesara dovada achitarii facturii, dupa caz, in functie de limitele instituite prin declaratiile de reciprocitate semnate cu tari terte.
*) La punctul 50, alineatul (1) prima teza si alineatul (18) prima teza au fost modificate prin art. I lit. D pct. 15 din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). Reproducem mai jos prevederile art. II alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). "(2) Prevederile art. I lit. D pct. 15 se aplica inclusiv cererilor de rambursare aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, in limitele instituite prin declaratiile de reciprocitate semnate cu tari terte."
51. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevazuta la art. 147^2 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
b) va anexa factura si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport:
1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
2. era un mijloc de transport nou in conditiile art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii care rezulta din documentele prevazute la lit. b).
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
52. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, prevazuta la art. 147^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
b) va anexa toate facturile si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achizitiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
c) va prezenta documente din care sa rezulte ca taxa prevazuta la lit. b) este aferenta operatiunilor ce dau drept de deducere a taxei in conditiile art. 145 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata, la cererea de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
Norme metodologice:
ART. 148
53. (1) Potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal. Nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile:
a) in situatia in care are loc o livrare/prestare catre sine efectuata de persoana impozabila conform art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal;
b) in situatiile prevazute la art. 128 alin. (8) din Codul fiscal;
c) in cazul bunurilor distruse sau pierdute in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de persoana impozabila;
d) in cazul bunurilor furate, daca persoana impozabila demonstreaza furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
(2) In baza prevederilor art. 148 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila poate sa ajusteze taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, in situatia in care persoana impozabila castiga dreptul de deducere a taxei. Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea sau, dupa caz, intr-un decont de taxa ulterior. Persoana impozabila realizeaza aceste ajustari ca urmare a unor situatii cum ar fi:
a) modificari legislative;
b) modificari ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care nu dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere. Se includ in aceasta categorie si vehiculele pentru care a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, in situatia in care fac obiectul unei livrari taxabile sau are loc o modificare de destinatie, respectiv sunt utilizate exclusiv pentru activitati exceptate de la limitarea dreptului de deducere prevazute la art. 145^1 din Codul fiscal. Aceste ajustari nu pot fi aplicate pentru vehiculele al caror drept de deducere a fost limitat 100% care sunt ulterior livrate, intrucat este obligatorie aplicarea scutirii de TVA prevazute la art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului, iar in cazul activelor corporale fixe se aplica si prevederile alin. (14). In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere a taxei respective, cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile nu sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. In cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila deduce partea din taxa platita corespunzatoare valorii ramase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Daca apar si alte evenimente care genereaza ajustarea TVA pana la data platii TVA, in favoarea statului sau in favoarea persoanei impozabile, in cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal efectuate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (2).
(4) In cazul in care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevazut la art. 152 din Codul fiscal, se inregistreaza potrivit legii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, precum si in cazul in care persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, se aplica ajustarile de taxa prevazute la pct. 61 si 62. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (7).
(5) Conform art. 148 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila, in situatii precum:
a) cazurile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal;
b) cand pro rata definitiva, calculata la sfarsitul anului, difera de pro rata provizorie utilizata in cursul anului;
c) cazul in care persoana impozabila in mod eronat a dedus o suma de taxa mai mare decat avea dreptul sau mai mica.
(6) In baza art. 148 alin. (1) lit. a) si c) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa ajusteze, la data modificarii intervenite, taxa deductibila aferenta bunurilor de natura stocurilor, serviciilor neutilizate, activelor corporale fixe in curs de executie, activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, in situatia in care persoana impozabila pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezinta in aceasta situatie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea. Persoana impozabila realizeaza aceste ajustari ca urmare a unor situatii cum ar fi:
a) modificari legislative;
b) modificari ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere. Se includ in aceasta categorie si vehiculele pentru care nu a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1, in situatia in care are loc o modificare de destinatie, respectiv sunt utilizate pentru activitati care impun limitarea dreptului de deducere la 50%, conform art. 145^1 din Codul fiscal;
d) bunuri lipsa in gestiune din alte cauze decat cele prevazute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
(6^1) *** Abrogat
(7) In situatiile prevazute la alin. (6), taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului, iar in cazul activelor corporale fixe se aplica si prevederile alin. (14). In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila nu isi exercita dreptul de deducere a taxei respective cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. In cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila nu deduce partea din taxa platita corespunzatoare valorii ramase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Daca apar si alte evenimente care genereaza ajustarea TVA pana la data platii TVA, in favoarea statului sau in favoarea persoanei impozabile, in cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (6).
Exemplu:
Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare (sau a cumparat bunuri de la o persoana care a aplicat TVA la incasare) a achizitionat in ianuarie 2013 un activ corporal fix amortizabil in valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achizitiei societatea A plateste furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere integral.
- In luna martie 2014 apare primul eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati fara drept de deducere a TVA. Societatea A trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse astfel:
- valoarea neamortizata a bunului este de 7.000 lei (reprezinta 70% din valoarea bunului);
- TVA dedusa 1.200 lei;
- ajustarea calculata in functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.200 x 70% = 840 lei, in favoarea statului.
- In luna iunie 2014 societatea A mai plateste furnizorului suma de 2.583 lei, din care 500 lei reprezinta TVA. Taxa de dedus se determina proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 x 70% = 350 lei - taxa care nu se deduce. Diferenta de 150 lei (500 - 350) se deduce.
- In luna septembrie 2014 apare al doilea eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere:
- valoarea ramasa neamortizata este de 6.000 lei (reprezentand 60% din valoarea bunului);
- TVA achitata: 1.200 lei + 500 lei = 1.700 lei;
- ajustarea calculata in functie de valoarea ramasa neamortizata:
1.700 x 60% = 1.020 lei in favoarea persoanei impozabile.
- In luna decembrie 2014 societatea A plateste furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezinta 700 lei. Taxa de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei, astfel: 700 x 70% - 700 x 60% = 490 - 420 = 70 lei nu se deduc, iar diferenta de 630 lei (700 - 70) se deduce.
(8) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente, conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se considera ca activele corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, sunt alocate pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA unei activitati fara drept de deducere, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 148 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal pentru valoarea ramasa neamortizata. Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei activului corporal fix. Ajustarea va fi reflectata in ultimul decont de taxa depus inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile. In cazul in care nu a evidentiat corect sau nu a efectuat ajustarile de taxa prevazute, persoana impozabila va declara si va plati sumele rezultate din ajustarea taxei, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta, in conformitate cu prevederile alin. (2) lit. b), taxa aferenta activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital potrivit art. 149 din Codul fiscal, pentru valoarea ramasa neamortizata, inclusiv in situatia in care acestea au fost livrate in regim de taxare in perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, in cadrul procedurii de executare silita. Ajustarea va fi reflectata in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Prevederile alin. (3) si (7) se aplica corespunzator.
(9) *** Abrogat
(10) In sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile in cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitatile naturale si cauzele de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri mobile corporale, altele decat bunurile de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, caz in care nu se fac ajustari ale taxei deductibile daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
1. degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii;
2. se face dovada ca bunurile au fost distruse;
e) pierderile tehnologice sau, dupa caz, alte consumuri proprii, caz in care persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora. Prin exceptie, in cazul societatilor de distributie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distributie a energiei electrice, care include si consumul propriu comercial;
f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege;
g) casarea activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator.
(11) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(12) *** Abrogat
(13) *** Abrogat
(14) In cazul activelor corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, ajustarea taxei conform art. 148 din Codul fiscal se face pentru valoarea ramasa neamortizata. Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei activului corporal fix. In sensul prezentelor norme, prin valoare ramasa neamortizata se intelege valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila.
Norme metodologice:
ART. 149
54. (1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane se efectueaza de catre persoana care inchiriaza, da in leasing ori pune la dispozitia altei persoane bunurile respective, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (2). Data la care bunul se considera achizitionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de catre locator/finantator. Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe la data de 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate. In sensul art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prin durata normala de functionare se intelege durata normala de utilizare stabilita pentru amortizarea fiscala, in cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile conform prevederilor legale in vigoare. Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finantator daca limita minima a duratei normale de utilizare este egala sau mai mare de 5 ani.
(2) Taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta transformarii sau modernizarii unui bun imobil ori a unei parti a acestuia se ajusteaza de catre persoana la dispozitia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia in situatia in care lucrarile de transformare ori modernizare sunt efectuate de catre aceasta persoana, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil. In situatia in care valoarea fiecarei transformari sau modernizari nu depaseste 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, nu se efectueaza ajustari privind taxa pe valoarea adaugata conform art. 149 sau 148 din Codul fiscal. In sensul prezentelor norme metodologice sunt luate in considerare operatiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. In scopul calcularii acestei depasiri se vor avea in vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, sau, in cazul in care bunurile apartin unor persoane care nu sunt obligate sa conduca evidenta contabila, se va avea in vedere valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/modernizare stabilita prin raport de expertiza. Se considera ca bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare ori modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la art. 149 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea activului corporal fix cu valoarea transformarii respective.
(3) In situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta ca urmare a unei lipse din gestiune, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, se ajusteaza deducerea initiala a taxei conform prevederilor art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune, altele decat cele prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
(3^1) *** Abrogat
(4) In sensul art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei aferente bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitati naturale si cauze de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor, demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing.
(4^1) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(5) In situatia in care in cursul perioadei de ajustare expira contractul de inchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusa la dispozitia altei persoane si bunul de capital este restituit proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se considera ca bunul de capital constand in modernizarile/transformarile efectuate conform alin. (2) isi inceteaza existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operatiunilor de transformare sau modernizare se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care bunul este restituit proprietarului, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal. Daca lucrarile de modernizare/transformare sunt transferate cu titlu oneros proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se aplica prevederile art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1, respectiv nu se mai efectueaza ajustarea taxei.
(6) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se considera ca bunurile de capital nu sunt alocate unei activitati economice pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea va fi reflectata in ultimul decont de taxa depus inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta bunurilor de capital proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. In situatia bunurilor de capital livrate in cadrul procedurii de executare silita, in regim de taxare, in perioada in care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta acestora proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, determinata in functie de anul in care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea va fi reflectata in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(7) Incepand cu anul 2008, conform art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, daca bunul de capital este utilizat total sau partial in alte scopuri decat activitatile economice ori pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare si proportional cu partea din bunul de capital utilizata in aceste scopuri. In cazul in care dreptul de deducere aferent bunului de capital achizitionat se exercita pe baza de pro rata, se aplica prevederile alin. (9).
(8) Dispozitii tranzitorii pentru bunurile de capital pentru care in anul 2007 nu s-a exercitat dreptul de deducere pe baza de pro rata, ci s-a aplicat ajustarea pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an in care apare o modificare a destinatiei de utilizare, datorita faptului ca nu erau utilizate integral pentru operatiuni care dau drept de deducere: la finele anului 2008, taxa aferenta partii din bunul de capital utilizate pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, respectiv diferenta ramasa de 4/5 sau 19/20, va fi ajustata o singura data si inscrisa in decontul lunii decembrie 2008 la randul corespunzator din decontul de taxa. Dispozitia tranzitorie nu se aplica in cazul in care in cursul anului 2008 trebuie efectuata ajustarea o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, conform art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
Exemplul nr. 2, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
Exemplul nr. 3, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
- pentru perioada ramasa, 2010 - 2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:
- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri.
Exemplul nr. 4, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, dispozitii tranzitorii:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa, conform art. 153 din Codul fiscal, inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:
9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.
In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
Daca taxa aferenta aceluiasi bun imobil s-ar fi dedus pe baza de pro rata in anul 2007, nu se mai aplica ajustarile din exemplul nr. 4, ci se aplica ajustarea prevazuta la alin. (9).
(9) Pentru cazul prevazut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa/nededusa initial, in functie de pro rata definitiva la finele fiecarui an, conform procedurii descrise la art. 147 alin. (13) din Codul fiscal. Aceasta ajustare se aplica pentru bunurile la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, precum si pentru bunurile de capital la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei si care in cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activitati in cazul carora nu se poate determina proportia in care sunt utilizate pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca taxa aferenta achizitiei, fabricarii, constructiei, transformarii sau modernizarii bunului de capital s-a dedus integral se considera ca taxa a fost dedusa pe baza de pro rata de 100%, respectiv daca nu s-a exercitat dreptul de deducere se considera ca pro rata a fost de 0%. Fata de ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care se face de cate ori apare un eveniment care conduce la ajustare, in cazurile prevazute la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata intregii perioade de ajustare, atat timp cat bunul de capital este alocat unei activitati in cazul careia nu se poate determina proportia in care este utilizat pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca in cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplica metoda de ajustare prevazuta de prezentul alineat, apare unul dintre urmatoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, este alocat unui sector de activitate care nu da drept de deducere, face obiectul unei operatiuni pentru care taxa este deductibila integral sau isi inceteaza existenta, taxa se ajusteaza conform prevederilor alin. (8), (11) sau (12).
Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 200.000 lei, plus 19% TVA, adica 38.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 15.200 lei (38.000 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.
La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 38.000 lei x 30% = 11.400 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (15.200 lei), iar diferenta de 3.800 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
TVA deductibila se imparte la 5: 38.000 lei: 5 = 7.600 lei.
TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 11.400 lei: 5 = 2.280 lei.
Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 7.600 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 2.280 lei.
Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 50% = 3.800 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- deducerea suplimentara permisa: 3.800 lei - 2.280 lei = 1.520 lei.
Ajustarea pentru anul 2010:
- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 20% = 1.520 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- ajustare in favoarea statului: 2.280 lei - 1.520 lei = 760 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2011:
- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 25% = 1.900 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- ajustare in favoarea statului: 2.280 lei - 1.900 lei = 380 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2012:
- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 70% = 5.320 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- deducere suplimentara permisa: 5.320 lei - 2.280 lei = 3.040 lei.
Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 150.000 lei plus 36.000 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:
- taxa nededusa: 26.600 lei (38.000 lei - 11.400 lei);
- taxa colectata: 36.000 lei;
- ajustare permisa: 26.600 lei x 2/5 = 10.640 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).
Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:
- perioada ramasa din perioada de ajustare: 3 ani;
- taxa dedusa initial: 11.400 lei;
- ajustare in favoarea bugetului de stat: 2.280 lei x 3/5 = 1.368 lei.
(10) Ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) si (5) din Codul fiscal nu se efectueaza in situatia in care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a) si b) din Codul fiscal referitoare la livrarea catre sine, precum si in situatia in care nu are loc o livrare de bunuri in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, cu exceptia casarii activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. In situatia in care casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este realizata in conformitate cu prevederile unui act normativ care impune casarea respectivelor active, nu se efectueaza ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) si (5) din Codul fiscal. Demolarea unor constructii, achizitionate impreuna cu suprafata de teren pe care au fost edificate, nu determina obligatia de ajustare a deducerii initiale a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitionarii constructiilor care au fost demolate, daca persoana impozabila face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(11) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, fiind de pana la o cincime ori, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei nededuse pana la momentul ajustarii, si se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care apare livrarea sau orice alta operatiune pentru care taxa aferenta bunului de capital este deductibila. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu cele ale pct. 38 si 39.
(12) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, si este de pana la o cincime sau, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei deduse initial, fiind operata in decontul de TVA aferent perioadei fiscale in care bunurile de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (10). Casarea unui bun de capital inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestuia nu este considerata livrare catre sine, dar se aplica prevederile referitoare la ajustare, daca bunul isi inceteaza existenta in cadrul perioadei de ajustare, cu exceptiile prevazute la alin. (10).
Exemplu: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a carui durata normala de functionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, in valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), si deduce 1.900 lei.
La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. In acest caz exista o ajustare in favoarea statului, in valoare de 3 cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.
(13) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza in cazul in care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in perioada fiscala in care apar situatiile prevazute la art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustarile ulterioare prevazute la art. 149 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal se vor efectua tinandu-se cont de taxa dedusa dupa efectuarea ajustarii prevazute de prezentul alineat.
(14) In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informatii:
a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
d) taxa dedusa;
e) ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
(15) Prevederile art. 149 din Codul fiscal si ale prezentului punct se aplica si de catre persoanele impozabile care efectueaza operatiuni imobiliare constand in operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(16) In sensul art. 149 alin. (7) din Codul fiscal, nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a fiecarei ajustari aferente unui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
(17) In cazul bunurilor de capital pentru care persoana impozabila a aplicat prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, perioada de ajustare incepe la data prevazuta la art. 149 alin. (3) din Codul fiscal.
(18) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea conform art. 149 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, astfel:
a) in situatia in care ajustarea este in favoarea statului, se ajusteaza taxa efectiv dedusa aferenta sumei platite, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare;
b) in situatia in care ajustarea este in favoarea persoanei impozabile se ajusteaza taxa nededusa dar platita furnizorului/prestatorului, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare.
(19) In situatia prevazuta la alin. (18), daca la data la care intervine un eveniment care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, se determina taxa care ar fi deductibila sau nedeductibila corespunzator utilizarii bunului de capital pentru operatiuni cu ori fara drept de deducere in cadrul perioadei de ajustare si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care taxa a fost platita. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (1) - (16).
Exemplu: O persoana impozabila B cumpara un bun de capital (o cladire) de la persoana impozabila A. Ambele persoane aplica sistemul TVA la incasare. Valoarea bunului de capital este de 100.000 lei si TVA aferenta este de 24.000 lei. Prin contractul dintre parti se stabilesc urmatoarele: bunul de capital va fi pus la dispozitia persoanei impozabile B la data de 20.07.2013, urmand ca plata sa se faca in 4 transe egale de 25.000 lei + TVA aferenta, care devin scadente la plata corespunzator, prima transa la data punerii bunului la dispozitia persoanei impozabile B (20.07.2013), a doua transa la 31.12.2013, a treia transa la 30.06.2014 si ultima transa la 31.12.2014. Platile se efectueaza cu respectarea prevederilor contractuale.
Perioada de ajustare incepe de la 1 ianuarie a anului in care bunul de capital este pus la dispozitia persoanei impozabile B, respectiv 1 ianuarie 2013.
Situatia 1:
In perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv operatiunilor de inchiriere in regim de taxare cu TVA prin optiune conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
Incepand cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat in integralitate pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA aferenta achizitiei bunului de capital: 24.000 lei.
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 = 17.100 lei, in favoarea statului. Diferenta de 900 de lei reprezinta taxa dedusa pentru anul 2013, in care bunul a fost utilizat pentru operatiuni taxabile.
La 31.12.2014 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 ani = 5.700 lei care nu se poate deduce, intrucat corespunde celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere. Suma de 5.700 lei se scade din contul 4428 "TVA neexigibila" fiind inregistrata in conturile de cheltuieli.
Suma de 300 lei aferenta anului 2013 se va deduce in decontul lunii decembrie 2014 si se inscrie in decont la randurile corespunzatoare de taxa dedusa.
La data de 3.03.2016 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
- TVA de ajustat: 24.000 x 17/20 = 20.400 lei, in favoarea persoanei impozabile.
Situatia 2:
In perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv pentru operatiuni de inchiriere in regim de taxare cu TVA in sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. Incepand cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat partial (20%) pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 x 20% = 3.420 lei in favoarea statului.
La 31.12.2014 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 x 20% = 1.140 lei, care nu se pot deduce, intrucat corespund celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere in proportie de 20%.
In decontul lunii decembrie 2014 se inscrie la randurile corespunzatoare de taxa dedusa suma de 4.860 lei (6.000 - 1.140).
La data de 3.03.2016 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
- TVA dedusa: 24.000 - 3.420 - 1.140 = 19.440 lei
- TVA nededusa: 1.140 lei
- TVA dedusa initial si ajustata in favoarea statului: 3.420 lei
- TVA de ajustat - 17 ani - in favoarea persoanei impozabile B: 24.000 x 17/20 x 20% = 4.080 lei.
(20) Pentru cazul prevazut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza conform alin. (9), tinand cont de platile efectuate astfel:
a) in anul achizitiei se ajusteaza taxa aferenta sumelor efectiv platite conform pro rata definitiva din acest an;
b) de cate ori se mai efectueaza o plata in anii urmatori din perioada de ajustare se deduce taxa aferenta platilor efectuate in functie de pro rata definitiva din anul achizitiei, in decontul perioadei fiscale in care s-a efectuat plata;
c) la finele fiecarui an se ajusteaza o cincime sau o douazecime din taxa dedusa corespunzatoare platilor efectuate, in functie de pro rata definitiva;
d) in situatia in care se efectueaza ajustarea prevazuta la lit. c) si ulterior se mai efectueaza plati, la fiecare plata se recalculeaza taxa ajustata conform lit. c), in functie de platile efectuate, diferenta rezultata inscriindu-se in decontul aferent perioadei fiscale in care s-a efectuat fiecare plata.
Exemplu:
O persoana impozabila cu regim mixt care aplica sistemul TVA la incasare cumpara un utilaj la data de 1 martie 2013, in valoare de 200.000 lei, plus 24% TVA, adica 48.000 lei. Conform contractului plata utilajului se efectueaza astfel: 50% din valoare la data achizitiei, respectiv 124.000 lei (din care TVA 24.000 lei), iar diferenta in doua rate de cate 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei), platibile in luna ianuarie a urmatorilor 2 ani. Pro rata provizorie pentru anul 2013 este 30%.
La data achizitiei persoana impozabila deduce taxa aferenta sumei achitate corespunzator pro rata provizorie astfel:
24.000 lei x 30% = 7.200 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii martie 2013.
Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2013 este de 40%.
La sfarsitul anului 2013 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 24.000 lei x 40% = 9.600 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (7.200 lei), iar diferenta de 2.400 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa deductibila.
Anul 2014
Pro rata provizorie utilizata in anul 2014 este de 50%.
In luna ianuarie din anul 2014 se efectueaza plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2013, anul achizitiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2014.
Pro rata definitiva pentru anul 2014 calculata la sfarsitul anului este de 60%.
La sfarsitul anului 2014 se fac urmatoarele calcule:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei = 36.000 lei : 5 = 7.200 lei.
Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2014 se calculeaza astfel:
7.200 lei x 60% = 4.320 lei.
Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an, respectiv anului 2014, se calculeaza astfel:
9.600 lei (dedusa in anul 2013) + 4.800 lei (dedusa in anul 2014) = 14.400 lei : 5 = 2.880 lei.
Se compara deducerea autorizata cu taxa deja dedusa pentru anul 2014, iar diferenta de 1.440 lei (4.320 lei - 2.880 lei) reprezinta taxa de dedus suplimentar care se inscrie in decontul lunii decembrie.
Anul 2015
Pro rata provizorie utilizata in anul 2015 este de 60%.
In luna ianuarie 2015 se efectueaza plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2013, anul achizitiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2015.
Ca urmare a efectuarii acestei plati se recalculeaza taxa deductibila aferenta anului 2014 astfel:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2014 ca urmare a acestei plati se calculeaza astfel:
9.600 lei x 60% = 5.760 lei.
Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an este:
9.600 lei (dedusa in anul 2013) + 4.800 lei (dedusa in anul 2014) + 4.800 lei (dedusa in anul 2015) = 19.200 lei : 5 = 3840 lei.
Se compara deducerea autorizata cu taxa dedusa efectiv (5.760 lei - 3.840 lei), iar diferenta de 1.920 lei este taxa care se poate deduce pentru anul 2014.
Intrucat in decembrie 2014 s-a dedus suma de 1.440 lei, se va deduce suplimentar in ianuarie 2015 (luna in care s-a achitat ultima rata) suma de 480 lei (1.920 lei - 1.440 lei).
In luna decembrie 2015 se efectueaza ajustarea corespunzatoare acestui an in functie de pro rata definitiva, care este de 30%, astfel:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizata conform pro rata definitiva pentru acest an este de 2.880 lei (9.600 lei x 30%).
Se determina taxa deja dedusa pentru acest an:
9.600 lei + 4.800 lei+ 4.800 lei = 19.200 lei : 5 = 3.840 lei.
Intrucat s-a dedus mai mult, in decontul lunii decembrie ar trebui sa se efectueze o ajustare in favoarea statului, dar in cazul prezentat fiind o suma mai mica de 1.000 lei, respectiv de 960 lei (3.840 lei - 2.880 lei), ajustarea nu se efectueaza.
Anul 2016
- pro rata definitiva pentru anul 2016 este de 35%;
- deducere autorizata: 9.600 lei x 35% = 3.360 lei;
- deja dedusa: 3.840 lei;
- ajustare in favoarea statului: 3.840 - 3.360 lei = 480 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
In ultimul an al perioadei de ajustare, respectiv anul 2017, ajustarea se va efectua similar celei de la sfarsitul anului 2016.
(21) Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (17) si alin. (18) lit. a)..
Norme metodologice
ART. 150
55. (1) O persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si livreaza bunuri sau presteaza servicii de la un sediu fix situat in afara Romaniei catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Romania, iar locul acestor operatiuni este considerat a fi in Romania, conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, nu poate fi considerata ca nefiind stabilita in Romania, chiar daca sediul activitatii economice nu participa la livrarea bunurilor si/sau la prestarea serviciilor, fiind persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 150 alin. (5) din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata este persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care bunurile ies din regimurile ori situatiile respective printr-un import, caz in care se aplica prevederile art. 151^1 din Codul fiscal si pct. 59.
(3) Prevederile art. 150 alin. (6) din Codul fiscal nu se aplica in cazul vanzarilor la distanta realizate dintr-un stat membru in Romania de o persoana nestabilita in Romania, pentru care locul livrarii este in Romania conform art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, persoana nestabilita in Romania fiind obligata sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.
(4) In cazul serviciilor taxabile achizitionate intracomunitar, taxa este datorata conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilit in Romania nu si-a indeplinit obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 150 al.7
56. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizeaza conform prevederilor pct. 66^1..
Norme metodologice:
ART. 151
57. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizeaza conform prevederilor pct. 66^1.
58. Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 151^1
59. (1) In aplicarea art. 151^1 din Codul fiscal, importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este:
a) cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptie, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrari anterioare importului nu sunt impozabile in Romania, cu exceptia livrarilor de bunuri pentru care se aplica regulile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal;
b) furnizorul bunurilor, pentru livrarile de bunuri care sunt instalate sau asamblate in interiorul Romaniei de catre furnizor ori in numele acestuia si daca livrarea acestor bunuri are loc in Romania in conditiile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumparatorul catre care se expediaza bunurile, daca acesta a optat pentru calitatea de importator;
c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate in vederea efectuarii de operatiuni de inchiriere sau leasing in Romania;
d) persoana care reimporta in Romania bunurile exportate in afara Comunitatii, pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 142 alin. (1) lit. h) si i) din Codul fiscal;
e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, care importa bunuri in Romania:
1. in regim de consignatie sau stocuri la dispozitia clientului, pentru verificarea conformitatii ori pentru testare. Beneficiarul inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal poate fi importatorul bunurilor care are obligatia platii taxei pentru respectivul import, cu conditia ca bunurile respective sa fie cumparate de acesta sau daca nu le achizitioneaza sa le reexporte in afara Comunitatii;
2. in vederea repararii, transformarii, modificarii sau prelucrarii acestor bunuri, cu conditia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operatiuni sa fie reexportate in afara Comunitatii sau sa fie achizitionate de catre persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal care a efectuat importul.
(2) Orice persoana care nu este obligata la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele careia au fost declarate bunurile in momentul in care taxa devine exigibila conform art. 136 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1).
(3) Persoanele impozabile care au obligatia platii taxei in calitate de importatori conform alin. (1) au dreptul sa deduca taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 151^2
60. Obligatiile beneficiarului prevazute la art. 151^2 alin. (1) din Codul fiscal nu afecteaza exercitarea dreptului de deducere in conditiile prevazute la art. 145 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152
61. (1) In sensul art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, o operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la pct. 47 alin. (3).
(2) La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal. Prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal nu se aplica in cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire.
(3) Persoanele impozabile care, daca ar fi inregistrate normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxa conform prevederilor art. 152^1 si 152^2 din Codul fiscal vor lua in calculul determinarii cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal numai baza impozabila pentru respectivele operatiuni determinata in conformitate cu prevederile art. 152^1 si 152^2 din Codul fiscal.
(4) Activele corporale fixe prevazute la art. 152 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal sunt cele definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar activele necorporale sunt cele definite de legislatia contabila si care din punctul de vedere al taxei sunt considerate servicii.
(5) In sensul art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa trebuie sa solicite inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal si sa aplice regimul normal de taxa incepand cu data inregistrarii.
(6) Persoana impozabila care solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal in vederea aplicarii regimului special de scutire are obligatia sa ajusteze taxa deductibila aferenta:
a) bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul de scutire;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul de scutire. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul de scutire. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data anularii calitatii de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
(7) Ajustarea taxei deductibile pentru bunurile mobile corporale, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, prevazuta la alin. (6), se realizeaza potrivit prevederilor art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Ajustarea pentru activele corporale fixe in curs de executie, pentru serviciile neutilizate, precum si pentru situatiile prevazute la alin. (6) lit. c) se efectueaza potrivit art. 148 din Codul fiscal, prin anularea taxei deductibile. Ajustarile de taxa realizate conform art. 128 alin. (4) lit. c) si art. 148 din Codul fiscal se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei bunurilor mobile corporale. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile pct. 53 alin. (7) si ale pct. 54 alin. (17) si alin. (18) lit. a).
(8) Valoarea rezultata ca urmare a efectuarii ajustarilor de taxa conform alin. (6) se evidentiaza in ultimul decont de taxa sau, dupa caz, in declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal. In situatia in care organele de inspectie fiscala constata ca persoana impozabila nu a evidentiat corect sau nu a efectuat ajustarile de taxa prevazute la alin. (6), acestea vor stabili valoarea corecta a ajustarilor de taxa si, dupa caz, vor solicita plata ori vor dispune restituirea taxei rezultate ca urmare a ajustarii.
(9) In cazul activelor corporale fixe achizitionate printr-un contract de leasing, daca transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc dupa scoaterea locatarului/utilizatorului din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, acesta are obligatia, pana cel tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a intervenit transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, sa ajusteze:
a) taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, inclusiv taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor art. 149 din Codul fiscal si pct. 54;
b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, constatate pe baza de inventariere, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, corespunzator valorii ramase neamortizate la momentul schimbarii regimului.
Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se stabileste procedura de declarare si plata a sumelor rezultate din ajustarea taxei.
(10) In sensul art. 152 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa prin optiune conform prevederilor art. 152 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, si persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa in cazul depasirii plafonului de scutire in termenul stabilit la art. 152 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
a) bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul normal de taxare;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul normal de taxa. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data trecerii la regimul normal de taxa si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
(11) Ajustarile efectuate conform alin. (10) se inscriu in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(12) Pentru ajustarea taxei prevazute la alin. (10), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
62. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.
(2) In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea in scopuri de TVA conform legii, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata, organul fiscal competent va inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Inregistrarea in scopuri de TVA se considera valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA;
b) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si data la care a fost inregistrata.
(3) In cazul in care persoana impozabila a solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care persoana impozabila, ulterior scoaterii din evidenta, nu s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada cuprinsa intre data anularii codului de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data identificarii acestei erori. Totodata, organele fiscale competente vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Inregistrarea in scopuri de TVA se considera valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA;
b) in cazul in care, ulterior scoaterii din evidenta, persoana impozabila s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada cuprinsa intre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data la care a fost inregistrata.
(4) Dupa determinarea taxei de plata conform alin. (2) si (3), organele fiscale competente vor stabili obligatiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale in vigoare.
(5) Persoanele impozabile care nu au solicitat inregistrarea in scopuri de TVA in termenul prevazut de lege, indiferent daca au facut sau nu obiectul inspectiei fiscale, au dreptul sa ajusteze in primul decont depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, in conditiile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal:
a) taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;
b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate in curs de executie, aflate in proprietatea sa la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege, cu conditia ca, in cazul bunurilor de capital, perioada de ajustare a deducerii, prevazuta la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fi expirat. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la data respectiva. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata, inclusiv taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata;
d) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de taxa.
(6) Persoanele impozabile care au solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, indiferent daca au facut sau nu obiectul inspectiei fiscale, au dreptul sa anuleze ajustarile de taxa corespunzatoare scoaterii din evidenta si sa isi exercite dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data la care a fost inregistrata, in primul decont depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, in conditiile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal.
(7) Pentru ajustarea taxei prevazute la alin. (5) si (6), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(8) Persoanele impozabile care au aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderi mici prevazut la art. 152 din Codul fiscal si care au fost inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, daca ulterior inregistrarii realizeaza numai operatiuni fara drept de deducere, vor solicita scoaterea din evidenta conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Daca, ulterior scoaterii din evidenta, aceste persoane impozabile vor realiza operatiuni care dau drept de deducere a taxei, vor aplica prevederile art. 152 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152^1
63. (1) In sensul art. 152^1 din Codul fiscal, calatorul poate fi o persoana impozabila, o persoana juridica neimpozabila si orice alta persoana neimpozabila.
(2) Regimul special nu se aplica pentru serviciile prestate de agentia de turism exclusiv cu mijloace proprii.
(3) In sensul art. 152^1 alin. (4) din Codul fiscal, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) suma totala ce va fi platita de calator reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care va fi obtinuta de agentia de turism din partea calatorului sau de la un tert pentru serviciul unic, inclusiv subventiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele si cheltuielile de asigurare, dar fara a cuprinde sumele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal. Daca elementele folosite pentru stabilirea sumei ce va fi platita de calator sunt exprimate in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data intocmirii facturii pentru vanzarea serviciilor, inclusiv pentru facturile partiale sau de avans;
b) costurile agentiei de turism pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului reprezinta pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de furnizorii operatiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering si alte cheltuieli precum cele cu asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viza, diurna si cazarea pentru sofer, taxele de drum, taxele de parcare, combustibilul, cu exceptia cheltuielilor generale ale agentiei de turism care sunt incluse in costul serviciului unic. Daca elementele folosite pentru stabilirea costurilor sunt exprimate in valuta, cursul de schimb se determina potrivit art. 139^1 din Codul fiscal.
(4) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate intr-o perioada fiscala, agentiile de turism vor tine jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de incasari, in care se inregistreaza numai totalul de pe documentul de vanzare care include taxa. Aceste jurnale, respectiv borderouri se vor tine separat de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de taxare. De asemenea, agentiile de turism vor tine jurnale de cumparari separate in care se vor evidentia achizitiile de bunuri si/sau servicii cuprinse in costurile serviciului unic. Baza de impozitare si valoarea taxei colectate pentru serviciile unice prestate intr-o perioada fiscala vor fi stabilite in baza calculelor efectuate pentru toate operatiunile supuse regimului special de taxare in perioada fiscala respectiva si evidentiate corespunzator in decontul de taxa. La determinarea bazei impozabile nu vor fi luate in considerare sumele incasate in avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente si, de asemenea, nu pot fi scazute cheltuielile aferente unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care nu au fost vandute catre client.
(5) In sensul art. 152^1 alin. (7) coroborat cu art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand agentia de turism aplica regimul normal de taxare, va refactura fiecare componenta a serviciului unic la cota taxei corespunzatoare fiecarei componente in parte. In plus, baza de impozitare a fiecarei componente facturate in regim normal de taxa va cuprinde si marja de profit a agentiei de turism.
(6) Agentiile de turism actioneaza in calitate de intermediari, conform art. 152^1 alin. (11) din Codul fiscal, pentru serviciile prevazute la art. 152^1 alin. (5) din Codul fiscal, precum si in situatia in care actioneaza in numele si in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal si pct. 7 alin. (4). De exemplu, agentia de turism actioneaza in calitate de intermediar atunci cand intermediaza operatiuni de asigurare medicala in folosul calatorilor si acestea nu sunt vandute impreuna cu alte servicii turistice.
(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, agentiile de turism vor aplica regimul special prevazut la art. 152^1 din Codul fiscal si in cazul cand serviciul unic cuprinde si o singura prestare de servicii, cu exceptiile prevazute la alin. (2) si cu exceptia situatiei in care opteaza pentru regimul normal de taxa in limitele art. 152^1 alin. (7) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-163/91 Van Ginkel. Totusi pentru transportul de calatori agentia de turism poate aplica regimul normal de taxa, cu exceptia situatiei in care transportul este vandut impreuna cu alte servicii turistice.
Norme metodologice:
ART. 152^2
64. (1) In sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau in urma unor reparatii, dar nu cuprind bunurile prevazute la alin. (2).
(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand in sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:
a) aurul, argintul si platina prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie in aliaj cu alte metale;
b) aurul de investitii conform definitiei prevazute la art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal;
c) monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie in sensul art. 152^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate in scopul topirii si refolosirii ca materii prime;
e) pietrele pretioase si semipretioase si perlele, indiferent daca sunt sau nu taiate, sparte in lungul fibrei, gradate sau slefuite insa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice si fantezie, obiecte de aurarie si argintarie si similare;
f) bunurile vechi reparate sau restaurate astfel incat nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
g) bunurile vechi care au suferit inainte de revanzare o astfel de transformare incat la revanzare nu mai este posibila nicio identificare cu bunul in starea initiala de la data achizitiei;
h) bunurile care se consuma la prima utilizare;
i) bunurile ce nu mai pot fi refolosite in niciun fel;
j) obiectele vechi care sunt executate din metale pretioase sau si cu pietre pretioase sau semipretioase, cum ar fi bijuteriile (clasice si fantezie, obiectele de aurarie si argintarie si toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau partial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase si/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor si pietrelor pretioase).
(3) Optiunea prevazuta la art. 152^2 alin. (3) din Codul fiscal:
a) se exercita pentru toate categoriile de bunuri prevazute la respectivul alineat;
b) se notifica organului fiscal competent si ramane in vigoare pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator exercitarii optiunii.
(4) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) si (14) din Codul fiscal:
a) baza de impozitare pentru livrarile de bunuri carora li se aplica aceeasi cota de taxa este diferenta dintre totalul marjei de profit realizate de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente marjei respective;
b) totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, va fi egal cu diferenta dintre:
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; si
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 152^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada;
c) totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic va fi egal cu diferenta dintre:
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in anul respectiv; si
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 152^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in regim special in anul respectiv, plus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la inceputul anului calendaristic, minus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la sfarsitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv.
(5) In cazul in care totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, este negativa, marja se reporteaza pe perioada fiscala urmatoare prin inregistrarea acestei marje negative ca atare in jurnalul special prevazut la alin. (7).
(6) In cazul in care totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic este negativa, marja nu poate fi reportata pentru anul calendaristic urmator.
(7) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) si (14) din Codul fiscal, persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special;
b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;
d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele si adresa partilor;
4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.
(8) O intreprindere mica care livreaza bunuri unei persoane impozabile revanzatoare, conform art. 152^2 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va mentiona in factura emisa ca livrarea in cauza se refera la bunurile prevazute la art. 152^2 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal si ca aceste bunuri au fost utilizate de intreprinderea mica ca active corporale fixe, asa cum sunt acestea definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuate de un organizator de vanzari prin licitatie publica, actionand in nume propriu in cadrul unui contract de comision la vanzare in contul persoanei prevazute la art. 152^2 alin. (2) lit. a) - d) din Codul fiscal, este constituita din suma totala facturata conform alin. (11) cumparatorului de catre organizatorul vanzarii prin licitatie publica, din care se scad urmatoarele:
1. suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau, stabilita conform alin. (10); si
2. suma taxei colectate de organizatorul vanzarii prin licitatie publica pentru livrarea sa.
(10) Suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau va fi egala cu diferenta dintre:
a) pretul bunurilor la licitatia publica; si
b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferenta, obtinut sau care va fi obtinut de organizatorul vanzarii prin licitatie publica de la comitentul sau, in cadrul contractului de comision la vanzare.
(11) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica trebuie sa emita cumparatorului o factura sau, dupa caz, bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu trebuie sa mentioneze separat valoarea taxei, dar care trebuie sa mentioneze urmatoarele informatii:
a) pretul bunurilor vandute la licitatie;
b) impozitele, taxele si alte sume de plata;
c) cheltuielile accesorii cum ar fi comisionul, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, percepute de organizator de la cumparatorul de bunuri.
(12) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica caruia i-au fost transmise bunuri in cadrul unui contract de comision la vanzare trebuie sa emita un document catre comitentul sau, care trebuie sa indice valoarea tranzactiei, adica pretul bunurilor la licitatie, fara a cuprinde valoarea comisionului obtinut sau ce va fi obtinut de la comitent si pe baza careia comitentul, atunci cand este persoana impozabila, trebuie sa emita factura organizatorului vanzarii prin licitatie publica, conform art. 155 alin. (15) din Codul fiscal, sau care va servi drept factura pentru orice alte persoane decat cele impozabile inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal.
(13) Organizatorii de vanzari prin licitatie publica care livreaza bunuri in conditiile prevazute la alin. (9) trebuie sa evidentieze in conturile de terti (Debitori/Creditori diversi) sumele obtinute sau ce vor fi obtinute de la cumparatorul de bunuri si suma platita sau de plata vanzatorului de bunuri. Aceste sume trebuie justificate corespunzator cu documente.
(14) Livrarea de bunuri catre o persoana impozabila care este organizator de vanzari prin licitatie publica va fi considerata ca fiind efectuata cand vanzarea respectivelor bunuri prin licitatie publica este efectuata. Prin exceptie, in situatia in care o licitatie publica are loc pe parcursul mai multor zile, livrarea tuturor bunurilor vandute pe parcursul acelei licitatii publice se considera a fi efectuata in ultima zi a licitatiei in cauza.
Norme metodologice:
ART. 152^3
65. (1) In scopul implementarii art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutatile acceptate pe pietele de lingouri cuprind cel putin urmatoarele unitati si greutati:
Unitate
Greutati tranzactionate
Kg
12,5 / 1
Gram
500 / 250 / 100 / 50 / 20 / 10 / 5 / 2,5 / 2
Uncie (l oz = 31,1035 g)
100 / 10 / 5 / 1 / 1/2 / 1/4
Tael (1 tael = 1,193 oz)
(unitate de masura chinezeasca)
10 / 5 / 1
Tola (10 tolas = 3,75 oz)
(unitate de masura indiana)
10
(2) In sensul art. 152^3 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfectionate dupa anul 1800 se intelege monedele care sunt batute dupa anul 1800.
(3) Notificarea prevazuta la art. 152^3 alin. (7) din Codul fiscal trebuie sa fie efectuata anterior operatiunilor carora le este aferenta si trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
a) prevederile legale in baza carora este efectuata, precum si daca persoana impozabila exercita optiunea in calitate de furnizor sau de intermediar;
b) numele si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile in beneficiul careia s-au efectuat sau se vor efectua livrarile, precum si baza de impozitare a acestora.
(4) In aplicarea prevederilor art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal, cumparatorul, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este persoana obligata la plata taxei pentru:
a) livrarile in interiorul tarii de aliaje ori semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie;
b) livrarile de aur de investitii efectuate in interiorul tarii de persoane impozabile care si-au exercitat optiunea de taxare pentru respectivele livrari.
(5) Regulile de aplicare a taxarii inverse prevazute la art. 160 din Codul fiscal se aplica in mod corespunzator si in situatiile prevazute la art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal..
Norme metodologice:
ART. 153
66. (1) In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal ori opteaza pentru inregistrare conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera valabila incepand cu:
a) data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (2), (4) si (5) din Codul fiscal;
b) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
c) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila solicita inregistrarea, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) data comunicarii deciziei de aprobare a inregistrarii in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. a) si c) si alin. (8) din Codul fiscal.
(2) In aplicarea art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economica se considera ca fiind inceputa din momentul in care o persoana intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate. Intentia persoanei trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii unei activitati economice.
(3) Institutiilor publice care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau care sunt inregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, in timp ce pentru activitatile pentru care nu au calitatea de persoana impozabila, respectiv pentru partea din structura prin care desfasoara numai activitati in calitate de autoritate publica, li se va atribui un cod de inregistrare fiscala distinct. Institutiilor publice care desfasoara numai activitati pentru care au calitatea de persoana impozabila, respectiv operatiuni taxabile, scutite fara drept de deducere potrivit prevederilor art. 141 din Codul fiscal sau scutite cu drept de deducere conform art. 143, 144, 144^1 din Codul fiscal, si care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau sunt inregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un singur cod de inregistrare in scopuri de TVA. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care le va realiza ulterior. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal va fi considerata persoana impozabila conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
(4) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si care are pe teritoriul Romaniei sucursale si alte sedii secundare, fara personalitate juridica, va fi identificata printr-un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si este stabilita in Romania printr-unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, va fi identificata printr-un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal. In acest scop persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei va desemna unul dintre sediile fixe aflate pe teritoriul Romaniei sa depuna decontul de taxa si sa fie responsabil pentru toate obligatiile in scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor sediilor fixe stabilite in Romania ale acestei persoane impozabile. Sediul fix este intotdeauna o structura fara personalitate juridica si poate fi, de exemplu, o sucursala, un birou de vanzari, un depozit, care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(6) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si nu este stabilita prin sediu/sedii fix/fixe in Romania este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pentru operatiunile prevazute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, cu exceptia celor pentru care inregistrarea este optionala, si la art. 153 alin. (5) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor prevazute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, altele decat cele pentru care inregistrarea este optionala, organul fiscal competent nu va inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania daca aceasta urmeaza sa realizeze in Romania numai operatiuni pentru care, potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal, beneficiarul este persoana obligata la plata TVA. Organul fiscal competent va inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania care urmeaza sa realizeze operatiuni pentru care inregistrarea este optionala conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, importuri de bunuri, operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3), si/sau operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. In vederea inregistrarii in scopuri de TVA:
a) persoana impozabila nestabilita in Romania obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania operatiuni taxabile pentru care este persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal si/sau ca urmeaza sa desfasoare operatiuni scutite cu drept de deducere, cu exceptia serviciilor de transport si a serviciilor auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, pentru care inregistrarea este optionala. Pe langa declaratia pe propria raspundere, vor fi prezentate contractele sau comenzile din care rezulta aceste informatii;
b) persoana impozabila nestabilita in Romania care opteaza pentru inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile stabilite la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal:
1. trebuie sa depuna in vederea inregistrarii notificarile prevazute in anexele nr. 1 si 2 la prezentele norme metodologice pentru operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal;
2. trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania importuri, operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii, si/sau pentru alte operatiuni pentru care inregistrarea este optionala, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, precum si contractele sau comenzile din care rezulta aceste informatii;
c) persoana impozabila nestabilita in Romania care solicita inregistrarea conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal trebuie sa prezinte contractele/comenzile in baza carora urmeaza sa efectueze livrari si/sau achizitii intracomunitare care au locul in Romania.
(7) Persoana impozabila nestabilita in Romania se va inregistra la autoritatea fiscala competenta dupa cum urmeaza:
a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana este stabilita in spatiul comunitar. In cazul inregistrarii directe, aceasta persoana va declara adresa din Romania la care pot fi examinate toate evidentele si documentele ce trebuie pastrate in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal;
b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana nu este stabilita in spatiul comunitar.
(8) In situatia in care, ulterior inregistrarii directe in scopuri de taxa conform alin. (7) lit. a), persoana impozabila nestabilita in Romania va fi stabilita in Romania printr-un sediu fix, inclusiv o sucursala, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
(9) In cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei si care se inregistreaza in scopuri de taxa conform art. 153 alin. (2) din Codul fiscal prin sedii fixe, altele decat sucursalele, si ulterior vor infiinta sucursale in Romania, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
(10) Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si care, ulterior inregistrarii respective, desfasoara exclusiv operatiuni ce nu dau dreptul la deducere va solicita anularea inregistrarii in termen de 15 zile de la incheierea lunii in care se desfasoara exclusiv operatiuni fara drept de deducere. Dovada faptului ca persoana nu mai realizeaza operatiuni cu drept de deducere trebuie sa rezulte din obiectul de activitate si, dupa caz, din declaratia pe propria raspundere data de imputernicitul legal al persoanei impozabile in cazul operatiunilor scutite pentru care persoana impozabila poate opta pentru taxare conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
(10^1) In sensul art. 153 alin. (9^1) lit. a) din Codul fiscal, data la care a incetat situatia care a condus la anularea inregistrarii, in cazul contribuabililor declarati inactivi fiscal, conform art. 78^1 din Codul de procedura fiscala, se intelege data reactivarii, iar in cazul contribuabililor care au intrat in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii, data la care a incetat situatia care a condus la anularea inregistrarii reprezinta data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind reluarea activitatii.
(11) Anularea inregistrarii in scopuri de TVA se va efectua in prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila a solicitat anularea inregistrarii conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Persoana impozabila care a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA conform alin. (10) are obligatia, indiferent de perioada fiscala utilizata, sa depuna ultimul decont de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pana la data de 25 a lunii in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA.
(12) Orice persoana impozabila stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA care isi inceteaza activitatea economica trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in termen de 15 zile de la data documentelor ce evidentiaza acest fapt. Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat prin optiune conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni de natura celor pentru care a solicitat inregistrarea si nici alte operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. In cazul persoanelor impozabile stabilite in Romania, anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila de la data incetarii activitatii economice. In cazul persoanelor impozabile nestabilite in Romania, anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila din prima zi a lunii urmatoare celei in care s-a depus declaratia de incetare a activitatii. Persoana impozabila care a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA are obligatia, indiferent de perioada fiscala utilizata, sa depuna ultimul decont de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pana la data de 25 a lunii in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA.
(13) In situatia in care art. 153 din Codul fiscal prevede ca persoana impozabila trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA anticipat, respectiv inainte de realizarea unei operatiuni, dar aceasta obligatie este indeplinita ulterior, organele fiscale vor inregistra persoana respectiva atunci cand aceasta solicita inregistrarea, daca intre timp nu a fost inregistrata din oficiu. Pentru neinregistrarea anticipata prevazuta de lege, organele fiscale vor stabili consecintele acesteia in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, precum si ale Codului de procedura fiscala.
(14) Organele fiscale competente vor inregistra din oficiu persoanele impozabile obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA, in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal, si care nu solicita inregistrarea, indiferent daca sunt persoane care au sediul activitatii economice in Romania, un sediu fix in Romania sau sunt nestabilite in Romania.
(15) Pentru situatia prevazuta la art. 153 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, anularea inregistrarii in scopuri de TVA se realizeaza la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de catre organele fiscale competente, dupa caz. Anularea inregistrarii in scopuri de TVA este valabila de la data comunicarii deciziei de anulare de catre organele fiscale competente.
(16) In sensul art. 153 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal, prin asociat majoritar se intelege persoana fizica sau juridica ce detine parti sociale/actiuni in cadrul unei societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care depasesc 50% din capitalul social al societatii.
(17) In situatia in care persoana impozabila indeplineste conditiile pentru inregistrarea in scopuri de TVA prevazute de art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, organul fiscal atribuie codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit initial, anterior anularii inregistrarii in scopuri de TVA.
66^1. (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana impozabila nestabilita in Romania la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este inregistrat in scopuri de TVA. Cererea trebuie insotita de:
a) declaratia de incepere a activitatii, care va cuprinde: data, volumul si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania. Ulterior inceperii activitatii, volumul si natura activitatii pot fi modificate potrivit prevederilor contractuale, aceste modificari urmand a fi comunicate si organului fiscal competent la care reprezentantul fiscal este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, conform art. 153 din Codul fiscal;
b) copie de pe actul de constituire in strainatate al persoanei impozabile nestabilite in Romania;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii si in care aceasta trebuie sa precizeze natura operatiunilor si valoarea estimata a acestora.
(2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile stabilite in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) Organul fiscal competent verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luata atat persoanei impozabile nestabilite in Romania, cat si persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. In cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie sa fie diferit de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. In cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor parti, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata, pentru toate operatiunile efectuate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania atat timp cat dureaza mandatul sau. In situatia in care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza inainte de sfarsitul perioadei in care, potrivit legii, persoana impozabila nestabilita in Romania ar avea obligatia platii taxei pe valoarea adaugata in Romania, aceasta este obligata fie sa prelungeasca mandatul reprezentantului fiscal, fie sa mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada ramasa sau sa se inregistreze conform art. 153 alin. (4) sau art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, daca este o persoana impozabila stabilita in Comunitate. Operatiunile efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania nu se evidentiaza in contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal. Prevederile art. 152 din Codul fiscal cu privire la intreprinderile mici nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite in Romania.
(5) Reprezentantul fiscal poate sa renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresata organului fiscal competent. In cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adaugata pe care il va depune in aceasta calitate si sa propuna o data ulterioara depunerii cererii cand va lua sfarsit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze daca renuntarea la mandat se datoreaza incetarii activitatii in Romania a persoanei impozabile nestabilite in Romania sau se datoreaza inregistrarii directe in Romania, fara reprezentant fiscal, a persoanei impozabile stabilite in Comunitate pe care o reprezinta.
(6) In cazul in care persoana impozabila nestabilita in Romania isi continua activitatea economica in Romania, cererea poate fi acceptata numai daca persoana impozabila nestabilita in Romania a intocmit toate formalitatile necesare desemnarii unui alt reprezentant fiscal, iar acest nou reprezentant fiscal a fost acceptat ca atare de catre organul fiscal competent sau, dupa caz, in situatia in care persoana impozabila, daca este stabilita in Comunitate, opteaza sa se inregistreze in Romania fara sa desemneze un reprezentant fiscal.
(7) Persoana impozabila nestabilita in Romania poate mandata reprezentantul fiscal sa emita factura destinata beneficiarului sau. Persoana impozabila nestabilita in Romania sau, dupa caz, reprezentantul fiscal emite factura pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de persoana impozabila nestabilita in Romania, aplicand regimul de taxa corespunzator operatiunilor respective, pe care o transmite beneficiarului. Prezentele norme metodologice nu instituie obligatii privind moneda in care se fac decontarile sau privind modalitatea in care se realizeaza decontarile, respectiv prin reprezentantul fiscal sau direct intre persoana impozabila nestabilita in Romania si clientii/furnizorii acesteia.
(8) Factura emisa de persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, inclusiv denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ale reprezentantului fiscal.
(9) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pentru operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta, in care include si facturile emise de persoana impozabila nestabilita in Romania sub codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal conform art. 153 din Codul fiscal. In situatia in care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate, trebuie sa depuna cate un decont de taxa pentru fiecare persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta. Nu ii este permis reprezentantului fiscal sa evidentieze in decontul de taxa depus pentru activitatea proprie, pentru care este inregistrat in scopuri de TVA, operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, pentru care depune un decont de taxa separat.
(10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizitiilor efectuate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, reprezentantul fiscal trebuie sa detina documentele prevazute de lege.
(11) Orice persoana stabilita printr-un sediu fix in Romania, conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu mai poate sa isi desemneze un reprezentant fiscal in Romania. Aceasta persoana se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal la organul fiscal competent.
(12) Daca ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal persoana impozabila nestabilita in Romania va avea unul sau mai multe sedii fixe pe teritoriul Romaniei in conformitate cu prevederile art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ca persoana stabilita in Romania. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care a devenit stabilita in Romania. Din punctul de vedere al taxei, operatiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operatiuni apartinand persoanei impozabile care initial nu a fost stabilita in Romania, iar ulterior a devenit stabilita in Romania prin sediu fix.
(13) Daca o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru, este inregistrata in scopuri de TVA in Romania printr-un reprezentant fiscal si renunta la reprezentantul fiscal in vederea inregistrarii directe in scopuri de TVA in Romania, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care se inregistreaza direct in Romania. Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si in situatia in care o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru, este inregistrata direct in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal si ulterior opteaza pentru inregistrarea printr-un reprezentant fiscal.
Norme metodologice:
ART. 153^1
67. (1) Au obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal numai persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania.
(2) Persoanele impozabile prevazute la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, daca depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct. 2 alin. (5) - (7). In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
(3) In situatia in care obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal revine unei persoane impozabile care realizeaza achizitii intracomunitare de bunuri care nu sunt impozabile in Romania conform art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, respectiva persoana poate aplica regulile referitoare la plafonul pentru achizitii intracomunitare si dupa inregistrare, pana la depasirea respectivului plafon. In acest scop nu va comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizorilor sai din alte state membre.
(4) Inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) si c) din Codul fiscal se solicita numai de persoanele care nu sunt deja inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal sau pentru achizitiile intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si numai in cazul serviciilor intracomunitare pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal sau echivalentul acestui articol din legislatia altui stat membru, altele decat cele scutite de taxa. Inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii. Nu se va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal daca serviciile se incadreaza in oricare din prevederile art. 133 alin. (3) - (7) din Codul fiscal. De asemenea nu se va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal in cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt servicii intracomunitare, respectiv sunt prestate de o persoana impozabila din Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii sau sunt prestate de o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii in beneficiul unei persoane impozabile stabilite in Romania.
(5) In cazul in care o persoana solicita inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin optiunea de a aplica regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
(6) In cazul in care o persoana solicita anularea inregistrarii in conditiile art. 153^1 alin. (5), (6) sau (8) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera anulata din prima zi a anului calendaristic in care se face cererea de anulare.
(7) Persoanele inregistrate conform art. 153^1 din Codul fiscal nu pot comunica acest cod pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate catre alte persoane, acesta fiind comunicat altor persoane numai pentru achizitii intracomunitare de bunuri, pentru prestari de servicii intracomunitare si pentru achizitii de servicii intracomunitare.
(8) Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal si care efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri accizabile nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
(9) Orice persoana care efectueaza achizitii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
(10) Prevederile prezentelor norme metodologice se completeaza cu prevederile pct. 2.
(11) Institutiile publice care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte din structura, nu vor solicita inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal. Pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri, pentru prestarile de servicii intracomunitare si pentru achizitiile de servicii intracomunitare vor comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153, indiferent daca achizitiile sunt destinate utilizarii pentru activitatea desfasurata in calitate de autoritate publica, pentru care institutia publica nu are calitatea de persoana impozabila, sau pentru activitati pentru care institutia publica are calitatea de persoana impozabila. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal va fi considerata persoana impozabila conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 154
68. (1) In sensul art. 154 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila nestabilita in Romania care este obligata la plata TVA in Romania conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal poate fi scutita de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in urmatoarele situatii:
a) cand efectueaza in Romania servicii prestate ocazional, daca aceste operatiuni nu sunt precedate de achizitii intracomunitare de bunuri efectuate in Romania;
b) cand efectueaza in Romania livrari ocazionale de bunuri, cu exceptia:
1. vanzarilor la distanta;
2. livrarilor de bunuri precedate de achizitii intracomunitare de bunuri in Romania;
(2) In sensul alin. (1) lit. a) si b), livrarile de bunuri si prestarile de servicii sunt considerate ocazionale daca sunt realizate o singura data in cursul unui an.
(3) Persoanele nestabilite in Romania sunt obligate sa faca plata taxei datorate in Romania in conditiile prevazute la art. 157 alin. (6) din Codul fiscal.
(4) Persoana impozabila nestabilita in Romania care realizeaza in Romania in mod ocazional operatiuni pentru care este obligata la plata TVA si care este scutita de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) are obligatia sa transmita beneficiarilor facturile emise pentru respectivele operatiuni conform art. 155 din Codul fiscal precum si o copie a deciziei privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional. Facturile emise de persoanele scutite de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA in Romania al furnizorului/prestatorului..
Norme metodologice:
ART. 155 al.8
69. (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, nu are obligatia intocmirii unei facturi, dar operatiunile vor fi consemnate in documente potrivit legislatiei contabile.
(2) Autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii, care va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile, la rubrica "Furnizor";
d) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile sau, dupa caz, ale beneficiarului;
e) denumirea si descrierea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
g) cota de taxa aplicabila;
h) valoarea taxei colectate.
(3) Informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal, ca taxa colectata.
(4) In cazul depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (10) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia sa intocmeasca autofactura conform prevederilor alin. (2) numai in scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde la rubrica "Cumparator" informatiile de la alin. (2) lit. c), iar in cazul bunurilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, in loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate se poate mentiona, dupa caz: depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.
(5) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) la rubrica "Furnizor", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se vor inscrie denumirea/numele persoanei care efectueaza transferul, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Cumparator";
e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile;
f) denumirea si cantitatea bunurilor transferate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile;
h) valoarea bunurilor transferate.
(6) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare achizitie intracomunitara de bunuri efectuata in Romania in conditiile stabilite la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv care urmeaza unui transfer pe care l-a efectuat din alt stat membru. In situatia in care a fost emis un document pentru transferul realizat in alt stat membru si care cuprinde cel putin elementele prevazute la alin. (5), acest document se considera autofactura pentru operatiunea asimilata achizitiei intracomunitare de bunuri efectuate in Romania in sensul art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pe baza caruia se va inregistra achizitia intracomunitara de bunuri in Romania. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se vor inscrie denumirea/numele persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Furnizor";
e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile din alt stat membru, precum si adresa exacta din Romania in care au fost achizitionate bunurile;
f) denumirea si cantitatea bunurilor achizitionate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile din alt stat membru;
h) valoarea bunurilor transferate.
(7) Informatiile din facturile emise prin autofacturare conform alin. (5) se inscriu in jurnalele pentru vanzari, iar cele emise conform alin. (6) se inscriu in jurnalul pentru cumparari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 9
70. In sensul art. 155 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal, pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 155 alin. (9) lit. a) si b) din Codul fiscal, furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, furnizorii/prestatorii pot intocmi facturi simplificate in conditiile stabilite la art. 155 alin. (11) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (20) din Codul fiscal. In situatia in care nu opteaza pentru emiterea de facturi simplificate, acestia au obligatia intocmirii unui document centralizator pentru fiecare perioada fiscala care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
a) un numar de ordine;
b) data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii;
c) denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate;
d) cantitatea bunurilor livrate;
e) baza de impozitare a livrarilor de bunurilor/prestarilor de servicii ori, dupa caz, avansurile incasate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar;
f) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei;
g) valoarea totala a bazei de impozitare si a taxei colectate..
Norme metodologice:
ART. 155 al.12
71. (1) Emiterea facturii nu este interzisa, fiind optiunea persoanei impozabile de a factura operatiunile efectuate. In situatia in care factura este emisa, aceasta trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) sau (20) din Codul fiscal, dupa caz.
(2) In vederea emiterii de facturi conform prevederilor art. 155 alin. (12) din Codul fiscal, Directia de legislatie in domeniul TVA din cadrul Ministerului Finantelor Publice, la solicitarea persoanelor impozabile interesate sau din oficiu, va consulta Comitetul TVA. Persoanele impozabile interesate care solicita consultarea Comitetului TVA pentru emiterea de facturi conform prevederilor art. 155 alin. (12) din Codul fiscal trebuie sa prezinte Directiei de legislatie in domeniul TVA motivatia solicitarii emiterii de facturi conform art. 155 alin. (12) din Codul fiscal. Din motivatia prezentata trebuie sa rezulte motivele obiective pentru care nu este posibila emiterea facturilor care contin toate elementele prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal. Directia de legislatie in domeniul TVA va analiza daca exista motive obiective pentru care se solicita emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) din Codul fiscal. Daca nu sunt indeplinite conditiile minimale prevazute de lege si/sau se constata ca nu exista motive obiective pentru solicitare, aceste informatii se comunica solicitantului. Solicitarile avizate favorabil de Directia de legislatie in domeniul TVA se transmit in vederea consultarii Comitetului TVA, conform prevederilor Directivei 112. Ulterior consultarii Comitetului TVA, ministrul finantelor publice va emite un ordin prin care va aproba, dupa caz, fie emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) lit. a) din Codul fiscal, fie emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) lit. b) din Codul fiscal..
Norme metodologice:
ART. 155 al. 16
72. (1) Persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 155 din Codul fiscal pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri ori prestari de servicii se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau la facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (19) lit. r) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor pentru care baza impozabila este stabilita in valuta, la regularizare se vor avea in vedere prevederile art. 139^1 din Codul fiscal si ale pct. 22. Nu se impune regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform art. 150 alin. (2) - (6), art. 151 sau art. 151^1 din Codul fiscal, in cazul facturilor de avans sau al facturilor partiale emise de furnizorii de bunuri ori de prestatorii de servicii.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa potrivit art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor regularizari:
a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, potrivit art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.
(4) In cazul reducerilor de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 19 alin. (2), pe baza de cupoane valorice, facturile de reducere se intocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali.
(5) In cazul facturii centralizatoare intocmite conform art. 155 alin. (16) din Codul fiscal nu este obligatorie mentionarea datei livrarii/prestarii sau a datei incasarii avansului, aceasta rezultand din documentele prevazute la art. 155 alin. (16) lit. b) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 18
73. (1) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (17) din Codul fiscal, factura se poate intocmi de catre cumparatorul unui bun sau serviciu in urmatoarele conditii:
a) partile sa incheie un acord prealabil prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare. Acord prealabil inseamna un acord incheiat inainte de inceperea emiterii de facturi de catre client in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
b) sa existe o procedura de acceptare a fiecarei facturi. Procedura de acceptare poate fi explicita sau implicita si poate fi convenita si descrisa prin acordul prealabil ori poate fi reprezentata de primirea si prelucrarea facturii;
c) factura sa fie emisa in numele si in contul furnizorului/prestatorului de catre cumparator si trimisa furnizorului/prestatorului;
d) factura sa cuprinda elementele prevazute la art. 155 alin. (19) sau (20) din Codul fiscal;
e) factura sa fie inregistrata in jurnalul de vanzari de catre furnizor/prestator, daca este inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul fiscal.
(2) Termenii si conditiile acordului prealabil si ale procedurilor de acceptare pentru fiecare factura se stabilesc de catre furnizor/prestator si client. La cererea organului de control, partile trebuie sa fie in masura sa demonstreze existenta acordului prealabil.
(3) In sensul art. 155 alin. (18) din Codul fiscal, emiterea facturii poate fi externalizata, respectiv factura se poate intocmi de un tert in urmatoarele conditii:
a) furnizorul/prestatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent faptul ca emiterea de facturi va fi realizata de un tert, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a initia aceasta procedura, si sa anexeze la scrisoare numele, adresa si, dupa caz, codul de inregistrare in scopuri de TVA ale tertului;
b) factura sa fie emisa de catre tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
c) factura sa cuprinda toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) sau, dupa caz, la art. 155 alin. (20) din Codul fiscal;
d) facturile sa fie puse la dispozitia organelor fiscale competente fara nicio intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.
(4) In sensul art. 155 alin. (18) din Codul fiscal, in cazul bunurilor supuse executarii silite care sunt livrate prin organele de executare silita, factura se va intocmi de catre organele de executare silita pe numele si in contul debitorului executat silit. In factura se face o mentiune cu privire la faptul ca facturarea este realizata de organul de executare silita. Originalul facturii se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita. Organele de executare silita vor emite facturi cu TVA numai in cazul operatiunilor taxabile, cu exceptia celor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 160 din Codul fiscal. In situatia in care debitorul executat silit aplica sistemul TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, organul de executare silita inscrie pe factura mentiunea prevazuta la art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal pentru livrarile de bunuri care sunt supuse sistemului TVA la incasare. In cazul in care la data livrarii debitorul executat silit nu este inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, organul de executare silita are obligatia sa emita factura cu TVA daca livrarea bunurilor ar fi fost taxabila in situatia in care respectivul debitor executat silit ar fi fost inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. In cazul operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, debitorul executat silit poate sa opteze pentru taxare conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, prin depunerea notificarii prevazute la pct. 39.
(5) Daca organul de executare silita incaseaza contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze la bugetul de stat taxa incasata de la cumparator ori adjudecatar in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Pe baza documentului de plata a taxei pe valoarea adaugata transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, in decontul de taxa pe valoarea adaugata la randul de regularizari taxa colectata din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va inregistra documentul de plata in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatarul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu ii mai revin obligatii referitoare la plata taxei. Organul de executare silita sau, dupa caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru situatiile prevazute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa.
(7) Organele de executare silita inregistreaza taxa din facturile pentru operatiuni de executare silita emise in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. Daca organul de executare silita este persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu va evidentia in decontul de taxa operatiunile respective.
(8) In situatia in care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii de executare silita transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa colectata aferenta. Debitorul executat silit care aplica sistemul TVA la incasare aplica in mod corespunzator prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru situatiile prevazute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa. In cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va inregistra in evidenta proprie factura si taxa colectata aferenta in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(9) Factura de executare silita emisa de organul de executare silita va contine, pe langa informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, numele si datele de identificare ale organului de executare silita prin care se realizeaza livrarea bunurilor..
Norme metodologice:
ART. 155 al. 20
74. (1) In situatia in care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi inscrisa pe o singura pagina, elementele prevazute la art. 155 alin. (19), cu exceptia informatiilor prevazute la art. 155 alin. (19) lit. h) - j) si l) - p) din Codul fiscal, se inscriu numai pe prima pagina a facturii. In aceasta situatie este obligatorie inscrierea pe prima pagina a facturii a numarului de pagini pe care le contine factura si a numarului total de pozitii cuprinse in factura respectiva. Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea "conform bon fiscal nr./data".
(2) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (19) lit. b) si c) din Codul fiscal:
a) daca factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau inainte de data incasarii unui avans, pe factura se va mentiona numai data emiterii facturii;
b) in cazul in care factura este emisa in data in care a avut loc livrarea/prestarea sau incasarea unui avans, pe factura se va mentiona numai data emiterii facturii, care este aceeasi cu data livrarii/prestarii ori incasarii unui avans;
c) in cazul in care factura este emisa ulterior datei livrarii/prestarii sau a incasarii unui avans, pe factura se vor mentiona atat data emiterii facturii, cat si data livrarii/prestarii ori a incasarii unui avans.
(3) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. d) din Codul fiscal referitoare la adresa furnizorului/prestatorului vor cuprinde cel putin urmatoarele informatii: localitatea, strada si numarul. In cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in Romania, care au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se va inscrie adresa sediului activitatii economice a persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile. In cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se vor inscrie adresa sediului activitatii economice, precum si adresa sediului fix din Romania pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii la care sediul fix participa conform prevederilor pct. 1 alin. (3).
(4) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. f) din Codul fiscal referitoare la adresa beneficiarului vor cuprinde cel putin urmatoarele informatii: localitatea, strada si numarul. In cazul beneficiarilor cu sediul activitatii economice in Romania, care au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliti in Romania se va inscrie adresa persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar catre care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile. In cazul beneficiarilor cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliti in Romania se va inscrie adresa sediului fix din Romania, daca acesta este sediul catre care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile.
(5) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. r) din Codul fiscal cu privire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit facturi de avans ori facturi partiale pentru aceeasi operatiune, se aplica atunci cand se efectueaza regularizarile prevazute la pct. 72 alin. (2) si (3).
Norme metodologice:
ART. 155 al. 22
75. Baza de impozitare poate fi inscrisa in valuta, dar, daca operatiunea nu este scutita de taxa, suma taxei trebuie inscrisa si in lei. Pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza impozabila va fi convertita in lei, utilizand cursul de schimb prevazut la art. 139^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 25
76. (1) Pentru ca o factura sa fie considerata factura electronica, aceasta trebuie sa fie emisa si primita in format electronic, tipul formatului electronic al facturii fiind optiunea persoanelor impozabile. Formatul electronic al unei facturi poate fi, de exemplu, de tip "xml", "pdf".
(2) In sensul art. 155 alin. (3) din Codul fiscal, facturile create pe suport hartie care sunt scanate, trimise si primite in format electronic sunt considerate facturi electronice. Facturile create in format electronic, de exemplu, prin intermediul unui program informatic de contabilitate sau a unui program de prelucrare a textelor, trimise si primite pe suport hartie nu sunt considerate facturi electronice.
(3) Acceptarea de client a facturii electronice poate include orice acord scris, formal sau informal, precum si un accept tacit, cum ar fi faptul ca a procedat la procesarea ori plata facturii electronice. Acceptul clientului de a utiliza factura electronica reprezinta confirmarea acestuia ca detine mijloacele tehnice necesare primirii facturii electronice, precum si ca are capacitatea de a asigura autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea facturii.
(4) Asigurarea autenticitatii originii facturii in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal este obligatia atat a furnizorului/prestatorului, cat si a beneficiarului, persoana impozabila. Fiecare in mod independent trebuie sa asigure autenticitatea originii. Furnizorul/Prestatorul trebuie sa poata garanta ca factura a fost emisa de el sau a fost emisa in numele si in contul sau, de exemplu, prin inregistrarea facturii in evidentele sale contabile. Beneficiarul trebuie sa poata garanta ca factura este primita de la furnizor/prestator sau de la o alta persoana care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului, in acest sens putand opta intre verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura si asigurarea identitatii acestuia sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului. Verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura presupune asigurarea din partea beneficiarului ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura. In scopul indeplinirii acestei obligatii, beneficiarul poate aplica orice control de gestiune care sa permita stabilirea unei piste fiabile de audit intre factura si livrare/prestare. Asigurarea identitatii presupune garantarea de catre beneficiar a identitatii furnizorului/prestatorului sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul acestuia, de exemplu, prin intermediul unei semnaturi electronice avansate ori prin schimb electronic de date, si asigurarea ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura.
(5) Integritatea continutului unei facturi in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal trebuie asigurata atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar, daca acesta este persoana impozabila. Fiecare in mod independent poate sa aleaga metoda prin care sa isi indeplineasca aceasta obligatie sau ambii pot conveni sa asigure integritatea continutului, de exemplu, prin intermediul unei tehnologii precum EDI sau prin semnatura electronica avansata. Persoana impozabila poate sa aleaga sa aplice, de exemplu, controale de gestiune care sa creeze o pista fiabila de audit intre factura si livrare/prestare sau tehnologii specifice pentru asigurarea integritatii continutului facturii. Integritatea continutului unei facturi nu are legatura cu formatul facturii electronice, factura putand fi convertita de catre beneficiar in alt format decat cel in care a fost emisa, in vederea adaptarii la propriul sistem informatic sau la schimbarile tehnologice ce pot interveni de-a lungul timpului. In situatia in care beneficiarul opteaza pentru asigurarea integritatii continutului prin folosirea unei semnaturi electronice avansate, la convertirea unei facturi dintr-un format in altul, trebuie sa se asigure trasabilitatea modificarii. In sensul prezentelor norme, prin forma se intelege tipul facturii, care poate fi pe suport hartie sau electronic, iar formatul reprezinta modul de prezentare a facturii electronice.
(6) Lizibilitatea unei facturi inseamna ca factura trebuie sa fie intr-un format care permite citirea de catre om. Lizibilitatea trebuie asigurata din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare, atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar. Factura trebuie prezentata astfel incat continutul sa fie usor de citit, pe hartie sau pe ecran, fara a necesita o atentie ori o interpretare excesiva. Pentru facturile electronice, aceasta conditie se considera indeplinita daca factura poate fi prezentata la cerere intr-o perioada rezonabila de timp, inclusiv dupa un proces de conversie, intr-un format care permite citirea de catre om pe ecran sau prin tiparire. Persoana impozabila trebuie sa asigure posibilitatea verificarii corespondentei dintre informatiile din fisierul electronic original si documentul lizibil prezentat. Lizibilitatea unei facturi electronice din momentul emiterii pana la sfarsitul perioadei de stocare poate fi asigurata prin orice mijloace, insa utilizarea semnaturii electronice avansate sau EDI nu este suficienta in acest scop.
(7) In sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, controlul de gestiune inseamna procesul prin care persoana impozabila garanteaza in mod rezonabil identitatea furnizorului/prestatorului facturii, integritatea continutului facturii si lizibilitatea facturii din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Controlul de gestiune trebuie sa corespunda volumului/tipului de activitate a persoanei impozabile, sa ia in considerare numarul si valoarea tranzactiilor, precum si numarul si tipul de furnizori/clienti si, dupa caz, orice alti factori relevanti. Un exemplu de control de gestiune este reprezentat de corelarea documentelor justificative.
(8) Pista fiabila de audit, in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, trebuie sa ofere o legatura verificabila intre factura si livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Persoana impozabila poate alege metoda prin care demonstreaza legatura dintre o factura si o livrare/prestare.
(9) Cele doua tehnologii prevazute la art. 155 alin. (25) din Codul fiscal sunt doar exemple de tehnologii pentru asigurarea autenticitatii originii si integritatii continutului facturii electronice si nu constituie cerinte obligatorii, cu exceptia situatiei prevazute la art. 155 alin. (26) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 32
77. Persoana impozabila stabilita in Romania printr-un sediu fix are obligatia de a stoca in Romania, conform prevederilor art. 155 alin. (32) din Codul fiscal, numai facturile emise/primite in legatura cu operatiunile la care sediul fix din Romania participa.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 35
78. (1) Persoanele impozabile pot stoca facturile emise/primite pe suport hartie sau in format electronic, indiferent de forma originala in care au fost trimise ori puse la dispozitie, cu conditia sa asigure autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea acestora, conform art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, de la momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Facturile emise/primite pe suport hartie pot fi convertite in forma electronica in vederea stocarii. Facturile emise/primite in forma electronica pot fi convertite pe suport hartie in vederea stocarii. Indiferent de forma in care este emisa/primita factura, si factura stocata in forma pentru care a optat persoana impozabila se considera exemplar original, in sensul pct. 46 alin. (1). Persoanele impozabile care opteaza pentru stocarea electronica a facturilor au obligatia sa stocheze prin mijloace electronice si datele ce garanteaza autenticitatea originii si integritatea continutului facturilor.
(2) La solicitarea organelor de inspectie fiscala trebuie asigurata traducerea in limba romana a facturilor primite/emise..
Norme metodologice:
ART. 156
79. (1) In sensul art. 156 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila va tine urmatoarele evidente si documente:
a) evidente contabile ale activitatii sale economice;
b) al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta si legate de activitatea sa economica, conform prevederilor pct. 76;
c) facturile sau alte documente primite si legate de activitatea sa economica;
d) documentele vamale si, dupa caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitara si achizitia intracomunitara de bunuri realizate de respectiva persoana;
e) facturile si alte documente emise sau primite de respectiva persoana pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii, achizitiilor intracomunitare sau importurilor;
f) un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabila sau de alta persoana in contul acesteia in afara Romaniei, dar in interiorul Comunitatii pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (12) lit. f) - h) din Codul fiscal, precum si pentru alte situatii in care se aplica masuri de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Registrul nontransferurilor va cuprinde: denumirea si adresa primitorului, un numar de ordine, data transportului bunurilor, descrierea bunurilor transportate, cantitatea bunurilor transportate, valoarea bunurilor transportate, data transportului bunurilor care se intorc dupa prelucrare sau expertiza, descrierea bunurilor returnate, cantitatea bunurilor returnate, descrierea bunurilor care nu sunt returnate, cantitatea acestora si o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu aceste operatiuni, dupa caz, precum si data emiterii acestor documente. Nu trebuie completat acest registru pentru urmatoarele bunuri:
1. mijloacele de transport inmatriculate in Romania;
2. paleti, containere si alte ambalaje care circula fara facturare;
3. bunurile necesare desfasurarii activitatii de presa, radiodifuziune si televiziune;
4. bunurile necesare exercitarii unei profesii sau meserii daca:
- pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 1.250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 7 zile in afara Romaniei; sau
- pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 24 de luni in afara Romaniei;
5. computerele portabile si alt material profesional similar care este transportat in afara Romaniei in cadrul unei deplasari de afaceri de catre personalul unei entitati economice sau de catre o persoana fizica autorizata;
g) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunitatii in Romania sau care au fost importate in Romania ori achizitionate din Romania de o persoana impozabila nestabilita in Romania si care sunt date unei persoane impozabile in Romania in scopul expertizarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri in Romania, cu exceptia situatiilor in care prin ordin al ministrului finantelor publice nu se impune o asemenea obligatie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut in cazul bunurilor care sunt plasate in regimul vamal de perfectionare activa. Acest registru va cuprinde:
1. denumirea si adresa expeditorului;
2. un numar de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului dupa expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa expertizare sau prelucrare;
8. cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.
(2) Jurnalele pentru vanzari si pentru cumparari, registrele, evidentele si alte documente similare ale activitatii economice a fiecarei persoane impozabile se vor intocmi astfel incat sa permita stabilirea urmatoarelor elemente:
a) valoarea totala, fara taxa, a tuturor livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii efectuate de aceasta persoana in fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
1. livrarile intracomunitare de bunuri scutite;
2. livrari/prestari scutite de taxa sau pentru care locul livrarii/prestarii este in afara Romaniei;
3. livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii taxabile si carora li se aplica cote diferite de taxa;
4. prestarile de servicii efectuate conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Comunitate, denumite prestari de servicii intracomunitare, pentru care locul este in afara Romaniei.
b) valoarea totala, fara taxa, a tuturor achizitiilor pentru fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
1. achizitii intracomunitare de bunuri;
2. achizitii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (3) - (6) din Codul fiscal;
3. achizitii de bunuri, inclusiv provenite din import, si de servicii, taxabile, carora li se aplica cote diferite de taxa;
4. achizitii de servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de catre persoane impozabile stabilite in Comunitate, denumite achizitii intracomunitare de servicii.
c) taxa colectata de respectiva persoana pentru fiecare perioada fiscala;
d) taxa totala deductibila si taxa dedusa pentru fiecare perioada fiscala;
e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioada fiscala, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic si al ajustarilor efectuate, atunci cand dreptul de deducere se exercita pe baza de pro rata, evidentiind distinct:
1. taxa dedusa conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal;
2. taxa nededusa conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal;
3. taxa dedusa pe baza de pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal.
(3) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare au obligatia sa mentioneze in jurnalele pentru vanzari facturile emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru vanzari se inscriu si urmatoarele informatii in cazul acestor operatiuni:
a) numarul si data documentului de incasare;
b) valoarea integrala a contravalorii livrarii de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
d) valoarea incasata, inclusiv TVA, precum si baza impozabila si TVA exigibila corespunzatoare sumei incasate;
e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
(3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare mentioneaza in jurnalele pentru vanzari bonurile fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit informatiilor din rapoartele fiscale de inchidere zilnica prevazute la art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul jurnalelor pentru vanzari prevazute la alin. (3), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru vanzari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (3) lit. a) - e). In cazul informatiei de la alin. (3) lit. d) se va mentiona numai suma incasata in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru vanzari.
(5) Persoanele impozabile care fac achizitii de bunuri/servicii de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care se aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii chiar daca taxa nu este deductibila in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru cumparari se mentioneaza si urmatoarele informatii:
a) numarul si data documentului de plata;
b) valoarea integrala a contravalorii achizitiei de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
d) valoarea platita, inclusiv TVA si corespunzator baza impozabila si TVA exigibila;
e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
(6) In cazul jurnalelor pentru cumparari prevazute la alin. (5), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru cumparari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila ca urmare a platii, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (5) lit. a) - e), cu exceptia situatiilor in care s-a implinit termenul de prescriptie si facturile respective nu se mai achita, fiind scoase din evidentele persoanei impozabile. In cazul informatiei de la alin. (5) lit. d) se va mentiona numai suma platita in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru cumparari.
(7) Documentele prevazute la alin. (2) - (6) nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie sa contina informatiile minimale stabilite la alin. (2) - (6) si sa asigure intocmirea decontului de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal.
79^1. (1) In cazul asocierilor in participatiune sau al altor asocieri tratate drept asocieri in participatiune conform art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, denumite in continuare asocieri, drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata prevazute de titlul VI al Codului fiscal revin asociatului desemnat in acest scop potrivit contractului incheiat intre parti, care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, denumit in continuare asociatul administrator. Prin drepturi si obligatii legale se intelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achizitii conform prevederilor art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, obligatia de a emite facturi catre beneficiar si de a colecta taxa in cazul operatiunilor taxabile, dreptul/obligatia de ajustare a taxei conform art 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.
(2) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai fara plata, ca aport la asociere in limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie prestare de servicii/livrare de bunuri cu plata in sensul art. 129, respectiv 128 din Codul fiscal. Asociatii care au pus la dispozitia asocierii bunurile si serviciile mentionate in teza anterioara, ca aport la asociere, isi pastreaza dreptul de deducere si nu vor efectua ajustari pe perioada functionarii asocierii, cu conditia ca asociatul administrator sa ajusteze taxa aferenta in conformitate cu prevederile alin. (5). In cazul bunurilor de capital se va face o mentiune referitoare la perioada in care bunurile au fost puse la dispozitia asocierii, perioada in care membrii asociati nu fac ajustari.
(3) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai, altele decat cele prevazute la alin. (2), reprezinta livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plata in sensul art. 128, respectiv 129 din Codul fiscal.
(4) Asociatul administrator efectueaza achizitiile asocierii pe numele sau si emite facturi in nume propriu catre terti pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de asociere, urmand ca veniturile si cheltuielile sa fie atribuite fiecarui asociat corespunzator cotei de participare in asociere.
(5) Asociatul administrator are dreptul/obligatia de ajustare a taxei pentru bunuri/servicii conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, pe perioada de existenta a asocierii, astfel:
a) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator, dupa constituirea asocierii, care sunt destinate utilizarii in scopul pentru care a fost constituita asocierea;
b) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator inainte de constituirea asocierii si care ulterior sunt alocate pentru realizarea scopului pentru care a fost constituita asocierea;
c) pentru bunurile/serviciile pe care membrii asociati le aduc ca aport la asociere, conform prevederilor alin. (2).
(6) In situatiile prevazute la alin. (5) lit. a) si b), asociatul administrator va aplica regulile privind ajustarea taxei din perspectiva persoanei care detine aceste bunuri/servicii. In situatia prevazuta la alin. (5) lit. c), momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, este data obtinerii bunului de catre asociatul care le-a pus la dispozitia asocierii. Membrii asocierii trebuie sa transmita asociatului administrator o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii, iar in cazul altor bunuri decat cele de capital sau in cazul serviciilor, o copie de pe facturile de achizitie. Asociatul administrator va pastra copia de pe registrul bunurilor de capital pe perioada prevazuta la art. 149 alin. (6) din Codul fiscal si va mentiona ajustarile pe care le-a efectuat in perioada de existenta a asocierii. In cazul altor bunuri decat cele de capital sau in cazul serviciilor, asociatul administrator va pastra copii de pe facturile de achizitie transmise de membrii asociati, pe perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Atunci cand asocierea isi inceteaza existenta sau unul ori mai multi asociati se retrag din asociere, asociatul administrator are dreptul/obligatia sa ajusteze taxa aferenta bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (5) lit. c) restituite membrului asocierii caruia i-au apartinut. In cazul bunurilor de capital, ajustarea se va realiza pentru perioada ramasa din perioada de ajustare. Se considera, din perspectiva asociatului administrator, ca bunurile/serviciile restituite membrului asociat caruia ii apartin sunt alocate unei activitati cu drept de deducere, pentru a permite continuarea ajustarii de catre acesta din urma in functie de activitatile pe care le va realiza dupa incetarea existentei asocierii.
Norme metodologice:
ART. 156^1
80. (1) In sensul art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, in orice situatie, echivalentul in lei al plafonului de 100.000 euro se determina pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, inclusiv pentru persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal in cursul anului. La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal, organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificata a persoanei impozabile, o alta perioada fiscala, respectiv:
a) semestrul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru;
b) anul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioada de un an calendaristic.
(3) Solicitarea prevazuta la alin. (2) se va transmite autoritatilor fiscale competente pana la data de 25 februarie a anului in care se exercita optiunea si va fi valabila pe durata pastrarii conditiilor prevazute la alin. (2).
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale si pentru unitatile cu personalitate juridica din subordinea acesteia, perioada fiscala este anul calendaristic..
Norme metodologice
ART. 156^3.
80^1. (1) In aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul persoanelor care realizeaza achizitii intracomunitare de mijloace de transport, organele fiscale competente trebuie sa analizeze daca din documentatia care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca acesta se incadreaza sau nu in categoria mijloacelor de transport noi, in sensul art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, si daca se datoreaza ori nu taxa aferenta respectivei achizitii intracomunitare in Romania, astfel:
a) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de orice persoana care nu este inregistrata si care nu avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca este sau nu inregistrata, conform art. 153^1 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 156^3 alin. (2) si art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie ca nu se datoreaza taxa:
(i) in situatia in care respectiva persoana realizeaza in Romania o achizitie intracomunitara, dar aceasta nu este impozabila in Romania conform art. 126 din Codul fiscal sau este scutita de taxa conform art. 142 din Codul fiscal;
(ii) in situatia transferului unui mijloc de transport nou din alt stat membru in Romania de catre o persoana neimpozabila cu ocazia unei schimbari de resedinta, daca la momentul livrarii nu a putut fi aplicata scutirea prevazuta la echivalentul din legislatia altui stat membru al art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, avand in vedere ca respectivul transfer nu determina o achizitie intracomunitara de bunuri in Romania;
b) in cazul in care, in urma analizei, rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, iar achizitia intracomunitara a fost efectuata de o persoana care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal si care nu are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte ca nu se datoreaza taxa in Romania;
c) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de o persoana impozabila care nu este inregistrata si care nu trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, dar care este sau ar trebui sa fie inregistrata conform art. 153^1 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 156^3 alin. (2) si art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie ca nu se datoreaza taxa in Romania, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara nu este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal. De exemplu, mijloacele de transport care nu sunt noi si sunt achizitionate intracomunitar de la persoane fizice, mici intreprinderi, de la persoane impozabile care au aplicat regimul special pentru bunuri second-hand potrivit unor prevederi din alte state membre similare art. 152^2 din Codul fiscal nu sunt achizitii intracomunitare impozabile in Romania, potrivit art. 126 alin. (3) lit. a) si alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
(2) Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 11 alin. (1^1) si (1^3) din Codul fiscal, care efectueaza livrari de bunuri prin organele de executare silita, depun declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (10) din Codul fiscal, dar plata taxei se efectueaza de organul de executare silita sau, dupa caz, de cumparator, conform prevederilor pct. 73.
(3) Notificarile prevazute la art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal se depun numai pentru anii in care persoanele impozabile desfasoara operatiuni de natura celor pentru care exista obligatia notificarii. Nu se depun notificari in situatia in care persoanele impozabile nu au desfasurat astfel de operatiuni in anul de referinta, respectiv in anul pentru care ar fi trebuit depusa notificarea.
(4) In scopul aplicarii prevederilor art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, in situatia in care statutul persoanei impozabile din punct de vedere al inregistrarii in scopuri de TVA s-a modificat in anul de referinta, respectiv fie a fost inregistrata in scopuri de TVA, fie i s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, in cursul anului de referinta, este relevant statutul persoanei impozabile la data de 31 decembrie a anului de referinta.
(5) In scopul aplicarii prevederilor art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, operatiunile care fac obiectul notificarilor sunt livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii si, dupa caz, achizitiile efectuate din tara.
(6) In aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care in anul precedent au avut o cifra de afaceri inferioara plafonului de 2.250.000 lei, dar nu au aplicat sistemul TVA la incasare, nu pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la incasare daca din evidentele acestora reiese ca in anul urmator pana la data depunerii notificarii prevazute la art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal, respectiv pana pe data de 25 ianuarie inclusiv, au depasit plafonul pentru anul in curs.
Norme metodologice
ART. 156^4
80^2. (1) In sensul art. 156^4 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, in cazul prestarilor de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, prestatorul va raporta in declaratia recapitulativa numai serviciile care nu beneficiaza de scutire de taxa in statul membru in care acestea sunt impozabile. In acest scop, se va considera ca operatiunea este scutita de taxa in statul membru in care este impozabila daca respectiva operatiune ar fi scutita de taxa in Romania. In situatia in care in Romania nu este aplicabila o scutire de taxa, prestatorul este exonerat de obligatia de a declara in declaratia recapitulativa respectivul serviciu, daca primeste o confirmare oficiala din partea autoritatii fiscale din statul membru in care operatiunea este impozabila, din care sa rezulte ca in statul membru respectiv se aplica o scutire de taxa.
(2) In sensul art. 156^4 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, beneficiarii persoane impozabile din Romania au obligatia de a declara in declaratia recapitulativa achizitiile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, atunci cand au obligatia platii taxei pentru respectivele servicii conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv atunci cand nu se aplica nicio scutire de taxa pentru serviciul respectiv.
Norme metodologice:
ART. 157
81. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2017, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri persoanelor care fac dovada ca sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Nu se aplica aceste prevederi in cazul persoanelor care sunt inregistrate in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal, care fac plata taxei in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) din Codul fiscal.
(3) In cursul perioadei fiscale, importatorii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri in jurnalele pentru cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a documentului pentru regularizarea situatiei emis de autoritatea vamala. Contabil, taxa aferenta importului se inregistreaza concomitent atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. In decontul de taxa pe valoarea adaugata, taxa se evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 158^2
81^1. (1) In sensul art. 158^2 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania, prin asociati si administratori se intelege numai asociatii si administratorii societatilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul societatilor pe actiuni, inclusiv al celor in comandita pe actiuni, care au sediul activitatii economice in Romania, in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.
(3) Institutiile publice, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite in Romania, care nu sunt constituite in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia prezentarii cazierului judiciar in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica corespunzator si in situatiile prevazute la art. 158^2 alin. (8) lit. b) si alin. (10) lit. d) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 159
81^2. (1) In sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un acord ori tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal.
(2) In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.
(3) Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal sau/si acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator in conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul sa aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta anumite informatii din factura care sunt obligatorii potrivit art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale. Aceasta factura va fi atasata facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
(4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala, in conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor inscrie aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata, iar acestea vor fi preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi. Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor mentiona ca sunt emise dupa inspectia fiscala. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Prevederile alin. (4) si ale art. 159 alin. (3) din Codul fiscal se aplica si pentru situatiile in care facturile de corectie se refera la perioade fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2010.
(6) Prevederile alin. (4) si (5) se aplica inclusiv in cazul micilor intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal la depasirea plafonului prevazut de art. 152 din Codul fiscal si organele de inspectie fiscala au stabilit diferente de taxa colectata de plata conform pct. 62 alin. (2).
(7) Prevederile art. 159 din Codul fiscal se aplica numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania. In cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile art. 155 alin. (2) din Codul fiscal.
(8) In cazul autofacturilor emise conform art. 155 alin. (7) si (8) si art. 155^1 alin. (2) din Codul fiscal, daca persoana impozabila emitenta constata ca a inscris informatii in mod eronat in respectivele autofacturi, fie va emite o noua autofactura care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din autofactura initiala, numarul si data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie va emite o noua autofactura continand informatiile si valorile corecte si concomitent va emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii corectate. In situatia in care autofactura a fost emisa in mod eronat sau prin norme se prevede ca in anumite situatii se poate anula livrarea/prestarea catre sine, persoana impozabila emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii anulate.
Norme metodologice:
ART. 160
82. (1) In sensul art. 160 alin. (5) din Codul fiscal, prin livrari de bunuri/prestari de servicii in interiorul tarii se intelege operatiunile realizate numai intre persoane care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrarii sau locul prestarii in Romania conform art. 132, respectiv art. 133 din Codul fiscal, si sunt operatiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 160 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unitati care pot fi utilizate de operatori in conformitate cu Directiva 2003/87/CE se intelege unitatile prevazute la art. 3 lit. (m) si (n) din Directiva 2003/87/CE, cu modificarile ulterioare.
(3) In cazul livrarilor de bunuri prevazute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va inregistra in cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.
(4) Inregistrarea taxei de catre cumparator atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situatii in care se aplica taxarea inversa.
(5) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achizitii supuse taxarii inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa in decontul de taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145, 145^1, 146, 147 si 147^1 din Codul fiscal.
(6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua in calculul pro rata, ca operatiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxarea inversa.
(7) In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege, organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor si a beneficiarilor la corectarea operatiunilor si aplicarea taxarii inverse conform prevederilor prezentelor norme metodologice. In cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala vor avea in vedere ca beneficiarul avea obligatia sa colecteze TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere. In cazul in care in cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala stabilesc ca beneficiarul nu a colectat TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere, obligand beneficiarul la plata acestei sume in baza actului administrativ emis de autoritatea fiscala competenta, furnizorii pot emite facturi de corectie cu semnul minus conform art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal in vederea regularizarii taxei si restituirii acesteia catre beneficiari. Facturile de corectie cu semnul minus emise de catre furnizor nu se evidentiaza in decontul de taxa al beneficiarului.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), daca la data constatarii de catre organele de inspectie fiscala a neaplicarii taxarii inverse furnizorii/prestatorii si/sau beneficiarii se afla in situatie de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, de insolvabilitate in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si in situatii in care masurile prevazute la alin. (7) nu pot fi aplicate concomitent si la furnizor/prestator, si la beneficiar, deoarece cel putin unul dintre acestia se afla in situatii cum ar fi starea de inactivitate conform art. 78^1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendare din registrul comertului, radiere din registrul comertului, anulare a codului de inregistrare in scopuri de TVA potrivit legii, regimul normal de taxare ramane valabil aplicat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) potrivit constatarilor organelor de inspectie fiscala nu s-au produs consecinte fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari ca urmare a aplicarii regimului normal de taxare;
b) aplicarea taxarii inverse la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari poate genera consecinte fiscal-bugetare negative.
(9) Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii unor operatiuni din/in categoria celor pentru care se aplica taxarea inversa in cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplica prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa. In acest sens se va proceda conform urmatorului exemplu:
Exemplu: O persoana impozabila aflata in stare de insolventa a emis facturi partiale si/sau de avansuri in cursul anului 2009. Faptul generator de taxa are loc dupa data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor partiale si/sau de avansuri emise in anul 2009 se va mentine regimul aplicat la data exigibilitatii de taxa, respectiv taxarea inversa, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferenta dintre valoarea livrarii/prestarii si sumele facturate in anul 2009.
Norme metodologice:
ART. 161
83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) si (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa pentru bunurile imobile achizitionate, construite, transformate sau modernizate in ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (4) se limiteaza la modernizarile si transformarile care au fost incepute inainte de aderare si finalizate dupa data aderarii. Orice modernizare sau transformare inceputa dupa data aderarii va fi considerata bun de capital obtinut dupa aderare numai in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea este operata intr-o perioada de 5 ani in cadrul careia bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt transformate sau modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de transformare sau modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de taxare, iar rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa nedeductibila obtinuta prin ajustare se inregistreaza din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de scutire.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere
O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. In anul 2006 au fost incepute lucrari de modernizare, finalizate in data de 20 aprilie 2007, care au marit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai putin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa dedusa aferenta este de 190.000 lei.
De la data de 15 aprilie 2005 pana la 31 decembrie 2007, persoana impozabila inchiriaza imobilul 100% in regim de taxare.
Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabila renunta la optiunea de a taxa operatiunea de inchiriere, aplicand scutirea prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza astfel:
A. Ajustarea pentru taxa dedusa aferenta dobandirii bunului imobil
- Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Taxa dedusa pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007, respectiv 33 de luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2010:
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajusteaza.
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007
- Taxa dedusa aferenta modernizarii: 190.000 lei
- Taxa dedusa pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei: 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei: 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajusteaza.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva. Aceeasi procedura de ajustare se aplica si in cazul transformarilor sau modernizarilor incepute si finalizate inainte de data aderarii, indiferent de valoarea acestora.
(2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani, si metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi, si nu lunar. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (1).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in 2006, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (1) lit. A.
(3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) si (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusa, aferenta bunurilor imobile achizitionate, construite, transformate sau modernizate in ultimii 5 ani, o suma proportionala cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operatiuni si cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (6) se limiteaza la modernizarile si transformarile care au fost incepute inainte de aderare si finalizate dupa data aderarii. Orice modernizare sau transformare inceputa dupa data aderarii va fi considerata bun de capital obtinut dupa aderare numai in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea se realizeaza intr-o perioada de 5 ani in cadrul careia bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate sau transformate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare sau transformare. Pentru ajustare se va tine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezinta o cincime din taxa aferenta achizitiei, construirii, transformarii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de scutire, iar rezultatul va fi inmultit cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa de dedus rezultata in urma ajustarii se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de taxare.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana a inchiriat in regim de scutire bunul imobil in totalitate si nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si opteaza pentru regimul de taxare a tuturor operatiunilor de inchiriere de la data de 1 ianuarie 2008. Aceeasi procedura de ajustare se aplica si in cazul transformarilor sau modernizarilor incepute si finalizate inainte de data aderarii, indiferent de valoarea acestora.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobandirii bunului imobil
- Taxa nededusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Ajustarea pentru restul perioadei de 5 ani: 27 luni (60 luni - 33 luni):
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajusteaza.
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007
- Taxa nededusa: 190.000 lei
- Taxa nededusa pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei : 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei : 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajusteaza.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
(4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile vor ajusta taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (3) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani, si prin metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi, si nu lunar. Pentru taxa nededusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (3).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar inversand datele situatiei, consideram ca persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei, a inchiriat in regim de scutire bunul imobil in totalitate si nu a dedus TVA aferenta modernizarii efectuate si opteaza pentru regimul de taxare a tuturor operatiunilor de inchiriere de la data de 1 ianuarie 2008.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (3) lit. A.
(5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) si (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari.
A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5
- Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007: 4/5
- Taxa dedusa: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul in care se termina lucrarile de modernizare) este luat in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
(6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (5).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari. Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (5) lit. A.
(7) Pentru aplicarea art. 161 alin. (9) si (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008, optand pentru taxarea acestei vanzari. Valoarea de vanzare a bunului imobil este de 30.000.000 lei, taxa colectata aferenta fiind de 5.700.000 lei.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5
- Taxa nededusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007: 4/5
- Taxa nededusa: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul in care se termina lucrarile de modernizare) este luat in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva, taxa de dedus rezultata in urma ajustarii fiind mai mica decat taxa colectata.
(8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani. Pentru taxa nededusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor efectuate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (7). Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008, optand pentru taxarea acelei vanzari.
Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (7) lit. A.
84. In sensul art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementarilor in vigoare la data intrarii in vigoare a contractului de leasing, se intelege ca bunurile respective vor fi importate din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata la data finalizarii contractelor si se datoreaza taxa pe valoarea adaugata la valoarea reziduala a bunurilor. Taxa pe valoarea adaugata datorata pentru aceste importuri, nu se plateste efectiv la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidentiaza in decontul de taxa, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
85. In sensul art. 161 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisa suplimentarea certificatelor de scutire dupa data de 1 ianuarie 2007. Totusi, in situatia in care in cadrul aceleiasi sume inscrise in certificatul de scutire se modifica contractorii si/sau subcontractorii, aceste corectii pot fi efectuate de catre organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile, in certificatul deja eliberat.
Norme metodologice:
ART. 161^1
86. (1) In sensul art. 161^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, suma taxei datorate la import este nesemnificativa daca este mai mica de 1.000 de lei.
(2) In aplicarea art. 161^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal nu exista niciun fapt generator de taxa pe valoarea adaugata si organele vamale nu vor percepe plata taxei daca importatorul face dovada ca importul este direct destinat reexpedierii sau transportului bunurilor catre statul membru din care au fost exportate si catre persoana care le-a exportat si, dupa caz, dovada incheierii unui contract de transport si/sau asigurare.
87. *** Abrogat
ANEXA 1
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se opteaza pentru taxare ..............................
5. Bunurile imobile pentru care se aplica optiunea (adresa completa daca optiunea se refera la bunul imobil integral sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea se refera la bunul imobil integral sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ..................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.
Numele si prenumele ................................, functia ............
Semnatura si stampila
.....................
ANEXA 2
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind anularea optiunii de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se anuleaza optiunea de taxare ........................
5. Bunurile imobile pentru care se anuleaza optiunea de taxare (adresa completa, daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau daca s-a referit la o parte din bunul imobil se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau daca s-a referit la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt complete si corecte.
Numele si prenumele ........................, functia ....................
Semnatura si stampila
ANEXA 3
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Bunurile imobile (constructii, terenuri) pentru care se aplica optiunea de taxare (adresa completa a bunului imobil, adresa completa si suprafata terenului, in cazul in care optiunea de taxare priveste numai o parte a bunului imobil se va identifica cu exactitate aceasta parte a bunului imobil)
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.
Numele si prenumele ........................, functia ....................
Semnatura si stampila
Norme metodologice:
ART. 176 al.1
5^1.4. (1) In cazul produselor energetice si al electricitatii, utilizare in scop comercial reprezinta utilizarea de catre un operator economic - consumator final, care, in mod independent, realizeaza, in orice loc, furnizarea de bunuri si servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activitati economice.
(2) Activitatile economice cuprind toate activitatile producatorilor, comerciantilor si persoanelor care furnizeaza servicii, inclusiv activitatile agricole si de minerit si activitatile profesiilor libere sau asimilate.
(3) Autoritatile guvernamentale si locale si alte institutii publice nu vor fi considerate ca efectuand activitati economice, in cazul activitatilor sau tranzactiilor in care se angajeaza in calitate de autoritati publice.
(4) In intelesul prezentelor norme, nu se considera a fi operator economic o parte a unei societati sau a unui organism juridic care din punct de vedere organizational constituie o organizatie independenta, capabila sa functioneze prin mijloacele sale proprii.
(5) Utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public se considera utilizare in scop comercial.
(6) Cand are loc o utilizare combinata intre utilizarea in scop comercial si utilizarea in scop necomercial, accizarea se va aplica proportional cu fiecare tip de utilizare corespunzator.
(7) Pentru semestrul I al anului 2007, structura accizei la tigarete este 16,28 euro/1000 tigarete + 29% aplicat la pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat.
5^2. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 177 al. 5
6. (1) Preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru productie, de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru tigaretele achizitionate, cu exceptia celor pentru care preturile se declara de producatorul intern, de destinatarul inregistrat sau de importatorul autorizat de astfel de produse si se notifica autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
(2) Inregistrarea de catre autoritatea fiscala centrala a preturilor de vanzare cu amanuntul se face pe baza declaratiei scrise a antrepozitarului autorizat, a destinatarului inregistrat sau a importatorului autorizat, modelul-tip al acesteia fiind prevazut in anexa nr. 4.
(3) Declaratia se va intocmi in 3 exemplare, care se vor inregistra la autoritatea fiscala centrala - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor. Dupa inregistrare, un exemplar ramane la autoritatea fiscala centrala, exemplarul al doilea ramane la persoana care a intocmit declaratia, iar exemplarul al treilea se va transmite autoritatii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comanda pentru timbre.
(4) Declaratia, care va cuprinde in mod expres data de la care se vor practica preturile de vanzare cu amanuntul, va fi depusa la autoritatea fiscala centrala cu minimum doua zile inainte de data practicarii acestor preturi.
(5) Cu minimum 24 de ore inainte de data efectiva a intrarii in vigoare, lista cuprinzand preturile de vanzare cu amanuntul, cu numarul de inregistrare atribuit de autoritatea fiscala centrala, va fi publicata, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului inregistrat sau a importatorului autorizat, in doua cotidiene de mare tiraj. Cate un exemplar din cele doua cotidiene va fi depus la autoritatea fiscala centrala in ziua publicarii.
(6) Ori de cate ori se intentioneaza modificari ale preturilor de vanzare cu amanuntul, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat are obligatia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent daca modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie prevazut la alin. (2) si cu respectarea termenelor prevazute la alin. (4) si (5).
(7) Dupa primirea declaratiilor privind preturile de vanzare cu amanuntul si dupa publicarea acestora in doua cotidiene de mare tiraj, autoritatea fiscala centrala va publica aceste liste pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
(8) Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renunta la comercializarea pe piata interna a unui anumit sortiment de tigarete, are obligatia de a comunica acest fapt autoritatii fiscale centrale si de a inscrie in continuare preturile aferente acestor sortimente in declaratia preturilor de vanzare cu amanuntul, pe perioada de pana la epuizare, dar nu mai putin de 3 luni.
(9) In situatia destinatarului inregistrat care achizitioneaza doar ocazional tigarete dintr-un alt stat membru, acesta va urma procedura prevazuta la alin. (1) - (6).
(10) In situatiile in care nu se pot identifica preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigaretele provenite din confiscari, calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevazute in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal.
(11) Pretul de vanzare al tigaretelor practicat de orice persoana nu poate depasi pretul de vanzare cu amanuntul declarat in vigoare la momentul vanzarii.
7. *** Abrogat
8. *** Abrogat
9. *** Abrogat
9^1. *** Abrogat
9^2. *** Abrogat
10. *** Abrogat
10^1. *** Abrogat
11. *** Abrogat
11^1. *** Abrogat
12. *** Abrogat
12^1. *** Abrogat
12^2. *** Abrogat
12^3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 208
(1) In scopul determinarii categoriei valorice in care se incadreaza produsele accizabile prevazute la nr. crt. 7, 9 si 10 din anexa nr. 2 de la titlul VII din Codul fiscal, provenite din productia interna, din achizitii intracomunitare sau din import, al caror pret de vanzare este exprimat in alta moneda decat euro, conversia in euro se realizeaza potrivit prevederilor art. 218 din Codul fiscal.
(2)*** Abrogat.
(3) Valorile unitare exprimate in euro, inscrise in coloana 1 din anexa nr. 2 la titlul VII "Accize si alte taxe speciale" din Codul fiscal aferente nr. crt. 7 si 9, se stabilesc la nivel de euro, fara subdiviziuni, prin reducere atunci cand fractiunile in eurocenti sunt mai mici de 50 de eurocenti si prin majorare atunci cand fractiunile in eurocenti sunt mai mari sau egale cu 50 de eurocenti.
(4) Valorile unitare exprimate in euro, inscrise in coloana 1 din anexa nr. 2 la titlul VII "Accize si alte taxe speciale" din Codul fiscal aferente nr. crt. 10, se stabilesc la nivel de doua zecimale, prin reducere atunci cand a treia zecimala este mai mica decat 5 si prin majorare atunci cand a treia zecimala este mai mare sau egala cu 5.
(5) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. g), j) si k) provenite din productia interna, valoarea unitara inscrisa in anexa nr. 2 de la titlul VII din Codul fiscal, reprezentand baza de impozitare pentru calculul accizei, este pretul de livrare al furnizorului. Elementele pe baza carora se stabileste pretul de livrare sunt cele prevazute la art. 137 din Codul fiscal, cu exceptia accizei care urmeaza a fi perceputa.
(6) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. g), j) si k) provenite din achizitii intracomunitare sau din import, valoarea unitara inscrisa in anexa 2 de la titlul VII din Codul fiscal, reprezentand baza de impozitare pentru calculul accizei, se determina potrivit prevederilor art. 138^1, respectiv art. 139 din Codul fiscal, cu exceptia accizei care urmeaza a fi perceputa.
30^1.1. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 209
30^2.
(1) Operatorul economic, persoana fizica sau juridica autorizata care achizitioneaza din alte state membre ale Uniunii Europene produse supuse accizelor de natura celor prevazute la art. 207 lit. a)-c) si lit. f)-l) din Codul fiscal, trebuie sa se autorizeze pentru achizitii intracomunitare de astfel de produse la autoritatea vamala teritoriala.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei prevazute la alin. (1) operatorul economic trebuie sa depuna o cerere care sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele prevazute in anexa nr. 29.
(3) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite operatorului economic solicitant al autorizatiei orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
a) identitatea operatorului economic;
b) amplasarea locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
d) capacitatea operatorului economic de a asigura garantia financiara.
(4) Nu va fi autorizata pentru achizitii intracomunitare persoana care a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in Romania sau intr-un alt stat pentru o infractiune dintre cele reglementate de legislatia fiscala.
(5) Autorizatia de operator economic pentru achizitii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care operatorul economic face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de autoritatea vamala teritoriala. Orice astfel de operator are obligatia de a depune o garantie corespunzatoare unei cote de 3% din suma totala a accizelor aferente produselor achizitionate in anul anterior. In cazul unui nou operator, garantia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a se achizitiona pe parcursul unui an. Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, modul de constituire fiind cel prevazut la pct. 108.
(6) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, operatorul economic are obligatia de a solicita autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei modificarea acesteia, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse supuse accizelor, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor;
b) daca se modifica datele de identificare ale operatorului economic, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii;
c) daca modificarile intervenite se refera la tipul produselor supuse accizelor, cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor.
(7) Operatorul economic nu poate realiza receptia de produse supuse accizelor intr-o locatie daca nu face dovada inregistrarii acesteia la autoritatea vamala teritoriala.
(8) Produsele supuse accizelor primite de catre operatorul economic sunt insotite de documentul comercial care atesta achizitia intracomunitara.
(9) Autorizatia poate fi revocata de autoritatea emitenta a acesteia in situatia in care operatorul economic savarseste o infractiune la reglementarile fiscale.
(10) Decizia de revocare se comunica operatorului economic si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta operatorului economic.
(11) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale operatorului economic impun aceasta, autoritatea vamala emitenta a autorizatiei poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare, la o data ulterioara.
(12) Operatorul economic nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(13) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de operator economic pentru achizitii intracomunitare nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(14) In cazul in care operatorul economic doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt autoritatii vamale emitente cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(15) Operatorii economici, altii decat antrepozitarii autorizati si destinatarii inregistrati, care achizitioneaza din teritoriul comunitar produsele prevazute la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, au obligatia de a respecta procedura prevazuta la pct. 101.
Norme metodologice:
ART. 210
31. (1) Operatorii economici care exporta sau care livreaza intr-un alt stat membru sortimente de cafea obtinute din operatiuni proprii de prelucrare a cafelei achizitionate direct de catre acestia din alte state membre sau din import pot solicita la cerere restituirea accizelor. Intra sub incidenta acestor prevederi si sortimentele de cafea rezultate exclusiv din operatiuni de ambalare.
(2) Beneficiaza la cerere de regimul de restituire si operatorii economici, pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c) si f)-l) din Codul fiscal achizitionate direct de catre acestia dintr-un stat membru sau din import, care ulterior sunt exportate, sunt livrate in alt stat membru ori returnate furnizorilor, fara a suporta vreo modificare.
(3) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala la care solicitantul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in intervalul de pana la 3 luni de la data efectuarii livrarii catre un alt stat membru sau a operatiunii de export catre o tara terta.
(4) Cererea prevazuta la alin. (3) va contine obligatoriu informatii privind cantitatea produselor expediate, statul membru de destinatie sau tara terta, valoarea totala a facturii si fundamentarea sumelor reprezentand accizele de restituit.
(5) Odata cu cererea de restituire, solicitantul trebuie sa depuna urmatoarele documente justificative:
a) in cazul exportului:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia declaratiei vamale care reprezinta dovada faptului ca produsele au fost exportate;
b) in cazul livrarii catre un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia facturii catre cumparatorul din statul membru de destinatie.
(6) In situatia in care intervine reducerea nivelului accizei, pentru cererile de restituire care sunt prezentate in intervalul de 3 luni de la reducere, restituirea este acordata la nivelul accizei in vigoare la momentul depunerii cererii, daca nu se face dovada ca pentru produsele expediate s-au platit accizele la nivelul aplicabil anterior reducerii.
(7) Operatorii economici pot beneficia la cerere de restituirea accizelor si in cazul cantitatilor de produse prevazute la alin. (1) si (2) achizitionate direct din alte state membre sau din import si returnate furnizorilor fara a suporta vreo modificare.
(8) Pentru cazul prevazut la alin. (7) cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala la care solicitantul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in intervalul de pana la 30 de zile de la data achizitionarii produselor.
(9) Cererea prevazuta la alin. (8) va contine obligatoriu informatii privind cantitatea de produse accizate achizitionate, statul membru de achizitie sau tara terta, valoarea totala a facturii de achizitie, motivatia returului de produse accizate si fundamentarea sumelor reprezentand accizele de restituit.
(10) Odata cu cererea de restituire prevazuta la alin. (8), solicitantul trebuie sa depuna urmatoarele documente justificative:
a) in cazul returnarii la export:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia declaratiei vamale care reprezinta dovada ca produsele au fost returnate la export;
b) in cazul returnarii produselor accizate catre furnizorul dintr-un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia documentului comercial care atesta ca produsele au fost returnate furnizorului dintr-un alt stat membru.
(10^1) Accizele platite pentru sortimentele de cafea retrase de pe piata in vederea distrugerii, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc conditiile de comercializare, pot fi restituite la cererea operatorului economic care a platit accizele aferente produselor respective.
(10^2) In cazul retragerii de pe piata a produselor, operatorul economic aflat in situatia de la alin. (10^1) va instiinta in scris autoritatea vamala teritoriala cu cel putin doua zile inainte de efectuarea acesteia, printr-o notificare in care se vor mentiona cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul retragerii, data la care produsele au fost achizitionate dintr-un alt stat membru sau importate, valoarea accizelor platite, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, locul in care produsele urmeaza a fi distruse.
(10^3) Distrugerea sortimentelor de cafea se realizeaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, cu respectarea conditiilor de mediu.
(10^4) Distrugerea sortimentelor de cafea se consemneaza intr-un proces-verbal intocmit de reprezentantul operatorului economic si certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(10^5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, operatorul economic va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii de achizitie;
b) documentul care atesta ca accizele au fost platite de operatorul economic care solicita restituirea accizelor;
c) procesul-verbal de distrugere.
(11) In toate situatiile, autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre solicitant autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (11) autoritatii fiscale teritoriale.
(13) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
14) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care sunt retrase de pe piata, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc conditiile de comercializare, se aplica procedura prevazuta la pct. 98 subpct. 98.2.
(15) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care ulterior sunt exportate, se aplica procedura prevazuta la pct. 98 subpct. 98.3.
(16) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care ulterior sunt livrate intr-un alt stat membru, se aplica procedura prevazuta la pct. 100.
Norme metodologice:
ART. 211
31^a. *** Abrogat
31^b. Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c) si f)-l) din Codul fiscal livrate in baza unui contract de consignatie, exigibilitatea accizelor la consignant intervine la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. Contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
Norme metodologice:
ART. 215
32. Impozitul la titeiul din productia interna se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care impozitul devine exigibil.
Norme metodologice
ART. 218
32^1. Ministerul Finantelor Publice comunica pe site-ul sau modul de determinare a valorii in lei a accizelor si a impozitului la titeiului din productia interna conform art. 218 din Codul fiscal, cel tarziu pana la data de 20 octombrie a fiecarui an.
Norme metodologice:
ART. 219
33. (1) Evidentierea in contabilitate a accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna se efectueaza conform reglementarilor contabile aplicabile de catre operatorii economici.
1^1) Nu intra sub incidenta obligatiei prevazute la art. 219 alin. (2) din Codul fiscal operatorii economici care importa sau care achizitioneaza din alte state membre produse supuse accizelor, pentru care exigibilitatea accizelor a intervenit la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import si, respectiv, la momentul receptiei produselor, iar accizele au fost platite conform termenelor legale.
(2) Sumele datorate drept accize si impozit la titeiul din productia interna, se vireaza de catre platitori in conturile corespunzatoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului din cadrul unitatilor fiscale in a caror evidenta acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe, cu exceptia accizelor datorate pentru importuri de produse accizabile care se achita in conturile corespunzatoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului in raza carora functioneaza birourile vamale prin care se deruleaza operatiunile de import. Codurile IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat in care se achita aceste obligatii sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Finantelor Publice, la adresa: www.mfinante.ro/Portal/ANAF/Asistenta contribuabililor.
34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri la livrarea produselor catre beneficiari.
35. (1) Produsele accizabile detinute de agentii economici care inregistreaza obligatii fiscale restante pot fi valorificate in cadrul procedurii de executare silita de organele competente, potrivit legii, astfel:
a) produsele accizabile destinate utilizarii ca materii prime se valorifica in regim suspensiv numai catre un antrepozit fiscal de productie. In cazul valorificarii produselor accizabile, in cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala specifica si de document administrativ de insotire. Documentul administrativ de insotire se obtine de la antrepozitul fiscal beneficiar;
b) produsele accizabile marcate se valorifica la preturi cu accize catre agentii economici comercianti. In cazul valorificarii produselor accizabile marcate, in cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala specifica, in care acciza va fi evidentiata distinct.
(2) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 220
36. (1) In cadrul sistemului de compensare intra si compensarile admise de actele normative, efectuate intre agentii economici.
(2) *** Abrogat.
36^1. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^2
71. (1) Accizele armonizate sunt aferente produselor supuse obligatoriu accizelor la nivel comunitar, regimul general al accizelor reglementat prin Directiva 2008/118/CE aplicabila teritoriului Comunitatii, fiind transpus in legislatia nationala la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumit in continuare Cod fiscal.
(2) Sumele datorate reprezentand accize se calculeaza in lei, pe baza cursului de schimb stabilit in conformitate cu prevederile art. 218 din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
a) pentru bere:
A = C x K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei;
C = numarul de grade Plato;
K = acciza unitara, in functie de productia anuala, prevazuta la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea in hectolitri de bere sau cantitatea in hectolitri de baza de bere din amestec cu bauturi nealcoolice.
Gradul Plato reprezinta greutatea de zaharuri exprimata in grame, continuta in 100 g de extract primar. Prin extract primar se intelege solutia masurata la origine la temperatura de 20/4 C aferenta berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.
Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment de bere. In cazul produselor rezultate prin amestecul de baza de bere cu bauturi nealcoolice concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele este cea aferenta bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.
Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. In cazul amestecurilor de bere, pe eticheta de comercializare se va mentiona si concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato aferenta bazei de bere din amestec cu bauturi nealcoolice.
Abaterea admisa pentru concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato intre cea inscrisa pe eticheta si cea determinata in bere, respectiv baza de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice, este de 0,5 grade Plato;
b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare:
A = K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 2.2, 3.2 si 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea in hectolitri
c) pentru alcool etilic:
C x K x R x Q,
A = --------------
100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum
K = acciza specifica, in functie de capacitatea de productie anuala, prevazuta la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea in hectolitri
d) pentru tigarete:
Total acciza = A1 + A2,
in care:
A1 = acciza specifica
A2 = acciza ad valorem
A1 = K1 x R x Q1
A2 = K2 x PA x Q2,
unde:
K1 = acciza specifica prevazuta in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
K2 = acciza ad valorem prevazuta in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
PA = pretul de vanzare cu amanuntul
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigarete
Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1
e) pentru tigari, si tigari de foi:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigari
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
f) pentru tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea in kg
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 8 si 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
g) pentru produse energetice:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in tone, 1.000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 10 - 17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face in conformitate cu Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate angro, aprobat prin decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.
h) pentru electricitate:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrica activa exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
(3) Pentru bauturile alcoolice - altele decat bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri si produse intermediare -, precum si pentru produsele din grupa tutunului prelucrat, se calculeaza contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta la art. 363 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pentru bauturile alcoolice, tigaretele, tigarile si tigarile de foi, se calculeaza cota de 1% datorata Agentiei Nationale pentru Sport, prevazuta in Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cota care se aplica asupra valorii accizelor determinate potrivit prevederilor alin. (2), diminuata cu valoarea contributiei pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazute la alin. (3).
(5) Valoarea accizelor datorate bugetului de stat reprezinta diferenta dintre valoarea accizelor determinata potrivit prevederilor alin. (2) din care se deduc: contributia prevazuta la alin. (3), cota de 1% prevazuta la alin. (4) si, dupa caz, contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim, conform procedurii prevazute la pct. 117.3.
(6) In intelesul prezentelor norme metodologice, accize percepute reprezinta accizele stabilite si inregistrate in evidentele contabile ale platitorului de accize ce urmeaza a fi virate la bugetul de stat in termenele prevazute in titlul VII din Codul fiscal..
Norme metodologice
ART. 206^3
72. (1) Prin notiunea activitate de productie se intelege orice operatiune prin care produsele accizabile sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma, inclusiv operatiunile de imbuteliere si ambalare a produselor accizabile in vederea eliberarii pentru consum a acestora.
(2) In activitatea de productie este inclusa si operatiunea de extractie a produselor energetice, asa cum sunt definite la art. 206^16 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), operatiunile de aditivare a produselor energetice si de amestec a acestora cu produse realizate din biomasa in regim suspensiv de accize pot fi realizate in antrepozitele fiscale de depozitare.
(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, autoritatea competenta poate fi:
a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituita prin ordin al ministrului finantelor publice, denumita in continuare Comisie;
b) directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si directia cu atributii in elaborarea legislatiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice, denumite in continuare autoritate fiscala centrala;
c) structurile de specialitate din cadrul Directiei Generale a Vamilor, denumite in continuare autoritate vamala centrala sau teritoriala, dupa caz;
d) directiile generale regionale ale finantelor publice sau a municipiului Bucuresti si Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumite in continuare autoritate fiscala teritoriala;
e) directiile regionale vamale sau birourile vamale de interior si/sau birourile vamale de frontiera, denumite in continuare autoritate vamala teritoriala;
f) comisiile constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, denumite in continuare comisii teritoriale.
(5) Pentru produsele supuse accizelor armonizate, pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevazute in Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun, in vigoare de la 19 octombrie 1992.
(6) Pentru produsele energetice, pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevazute in Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987, amendat prin Regulamentul CE nr. 2.031/2001 in vigoare de la 1 ianuarie 2002.
(7) Actualizarea codurilor nomenclaturii combinate pentru produsele energetice se va face printr-o decizie de actualizare in conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 5 si art. 27 din Directiva 2003/96/CE, decizie adoptata de Comitetul privind accizele, stabilit prin art. 43 alin. (1) al Directivei 2008/118/CE..
Norme metodologice
ART. 206^7
73. (1) Nu se considera eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal in vederea alimentarii navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar, fiind asimilata unei operatiuni de export. De asemenea, operatiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar este asimilata unei operatiuni de export.
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) In cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si care, prin schimbarea destinatiei initiale, este oferit spre vanzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare, obligatia platii accizei revenind vanzatorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligatia platii accizei revenind utilizatorului.
(9) In cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile in regim suspensiv de accize, la sosirea produselor in Romania, pe baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamala teritoriala va stabili natura pierderilor si regimul de admitere al acestora.
(10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul constatarii de primitorul produselor accizabile, obligatia de plata a accizelor la bugetul statului revenind in sarcina expeditorului. In cazul produselor energetice pentru care nu este prevazut un nivel de accize, se datoreaza o acciza la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
(10^1) Prevederile alin. (9) si (10) se aplica in mod corespunzator si in cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului national al produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
(11) In toate situatiile in care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabila, acciza devine exigibila la data la care autoritatea vamala teritoriala a stabilit regimul pierderilor si se plateste in termen de 5 zile de la aceasta data..
Norme metodologice
ART. 206^8
74. (1) Acciza se considera a fi suspendata atunci cand produsele supuse accizelor sunt livrate intre Romania si alte state membre via tari AELS - Asociatia Europeana a Liberului Schimb -, sau intre Romania si o tara AELS sub o procedura intracomunitara de tranzit sau via una sau mai multe tari terte nemembre AELS, in baza unui carnet TIR sau ATA.
(2) Acciza se considera suspendata atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor tari terte ori unor teritorii terte din cele mentionate la art. 206^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^9
75. Atunci cand mai multe persoane sunt obligate sa plateasca in solidar aceeasi datorie privind accizele, fiecare dintre aceste persoane poate fi urmarita pentru intreaga datorie.
Norme metodologice
ART. 206^10
76. (1) Pentru a beneficia de acciza redusa in Romania, operatorul economic care elibereaza pentru consum berea provenita de la un mic producator de bere independent inregistrat in alt stat membru trebuie sa prezinte un document certificat de autoritatea competenta din acel stat membru din care sa rezulte statutul de mic producator de bere al partenerului extern. Documentul trebuie sa cuprinda cel putin denumirea si codul de acciza al antrepozitarului autorizat ca mic producator de bere.
(2) Declaratia prevazuta la art. 206^10 alin. (4) din Codul fiscal trebuie sa cuprinda informatii privind nivelul productiei din anul precedent, precum si nivelul de productie estimat a fi realizat in anul in curs. Antrepozitarul autorizat beneficiaza de nivelul redus de acciza in conditiile in care nivelul estimat nu depaseste 200.000 hl/an si daca sunt indeplinite conditiile de la art. 206^10 alin. (3) si (3^1) din Codul fiscal.
(3) Antrepozitarul autorizat ca mic producator de bere care realizeaza in cursul unui an calendaristic o productie mai mare de 200.000 hl notifica acest eveniment autoritatii fiscale competente, in termen de 5 zile de la data depasirii acestui nivel. In acest caz, antrepozitarul are obligatia de a calcula si de a varsa la bugetul de stat accizele in cuantumul corespunzator noului nivel de productie, inclusiv diferenta dintre acciza standard si nivelul redus pentru produsele deja eliberate pentru consum in anul respectiv.
(4) Antrepozitarul autorizat ca producator de bere care realizeaza o productie sub 200.000 hl/an beneficiaza de nivelul redus de acciza numai daca indeplineste conditiile prevazute la art. 206^10 alin. (3) si (3^1) din Codul fiscal.
(5) Antrepozitarul autorizat prevazut la alin. (4) solicita restituirea diferentei dintre acciza standard si nivelul redus incepand cu data de 1 ianuarie a anului imediat urmator celui in care s-a inregistrat o productie mai mica de 200.000 hl de bere.
(6) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala competenta si este insotita de documente justificative din care sa rezulte dreptul solicitantului de a beneficia de restituirea de accize.
(7) Autoritatea fiscala competenta verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de catre solicitant.
(8) In cazul admiterii cererii de restituire, autoritatea fiscala competenta procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^14
77. (1) Gospodaria individuala care detine in proprietate livezi de pomi fructiferi si suprafete viticole poate sa produca pentru consum propriu din propria recolta tuica si rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificatie, denumite in continuare tuica si rachiuri, numai daca detine in proprietate instalatii corespunzatoare conditiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si avizate de Ministerul Sanatatii. Instalatiile trebuie sa fie de tip alambic.
(2) Gospodaria individuala este gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie de tuica si rachiuri este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
(3) Toate gospodariile individuale care detin in proprietate instalatii de productie de tuica si rachiuri au obligatia de a se inregistra la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul.
(4) *** Abrogat
(5) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu tuica si rachiuri au obligatia de a depune in acest sens, pana la data de 15 ianuarie a anului urmator celui in care se produc, o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (3) si (5), in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind instalatiile de productie detinute si cantitatile de produse declarate pe propria raspundere, in termen de 3 zile de la finalizarea procesului de productie.
(7) Atunci cand gospodaria individuala intentioneaza sa produca tuica si rachiuri din recolta proprie, aceasta va notifica in scris intentia autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi are domiciliul, mentionand totodata cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona, precum si cantitatea de produs estimata a se obtine. In acest caz producatorul trebuie sa detina si mijloacele legale necesare pentru masurarea cantitatii si a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.
(8) In termen de 3 zile lucratoare de la expirarea perioadei declarate de functionare a instalatiei de productie de tuica si rachiuri, gospodaria individuala va solicita autoritatii vamale teritoriale calculul accizei datorate. In acest caz acciza devine exigibila la momentul finalizarii procesului de productie, iar termenul de plata este pana la data de 25 a lunii imediat urmatoare celei in care acciza a devenit exigibila.
(9) Pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodarii individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentratia alcoolica de 100% in volum, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur.
(10) Productia de tuica si rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie, gospodarie care nu detine in proprietate instalatii de productie, poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de tuica si rachiuri.
(11) In cazul prevazut la alin. (10), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda urmatoarele informatii: numele gospodariei individuale, cantitatea de materii prime data pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultata, cantitatea de produs finit preluata, din care pentru consum propriu, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat.
(12) Pentru tuica si rachiurile destinate consumului propriu al gospodariei individuale realizate in sistem de prestari de servicii intr-un antrepozit fiscal de productie, acciza datorata bugetului de stat devine exigibila la momentul preluarii produselor din antrepozitul fiscal de productie. Beneficiarul prestatiei plateste acciza aferenta cantitatilor de tuica si rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de produs preluata de gospodaria individuala care depaseste aceasta limita, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic, respectiv 1.000 euro/hl alcool pur.
(13) Cantitatile de tuica si rachiuri din fructe preluate de gospodariile individuale vor fi insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, in care va fi inscrisa mentiunea "cu accize platite".
(14) Gospodaria individuala care intentioneaza sa vanda din cantitatile de tuica si rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de productie unde au fost realizate in sistem de prestari de servicii, trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare privind comercializarea acestor produse.
(15) Gospodaria individuala care produce ea insasi tuica si rachiuri in vederea vanzarii are obligatia de a se autoriza in calitate de antrepozitar, fiind tratata ca o mica distilerie, atunci cand productia anuala este mai mica de 10 hl alcool pur.
(16) Prin mica distilerie, in intelesul prezentelor norme metodologice, se intelege mica distilerie care apartine unei persoane fizice sau juridice care realizeaza o productie de alcool etilic si/sau distilate, inclusiv tuica si rachiuri, de pana la 10 hl alcool pur pe an - exclusiv cantitatile realizate in sistem de prestari de servicii pentru gospodariile individuale - si este autorizata ca antrepozit fiscal de productie in conditiile prevazute la pct. 85.
Norme metodologice
ART. 206^15
77^1. (1) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat sunt obligati sa prezinte lunar, odata cu situatia utilizarii marcajelor, situatia produselor eliberate pentru consum de astfel de produse in luna de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31^1 sau in anexa nr. 31^2, dupa caz.
(2) Situatia prevazuta la alin. (1) se intocmeste in 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii: primul exemplar ramane la operatorul economic, exemplarul al doilea se transmite autoritatii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comanda pentru timbre, iar exemplarul al treilea se transmite autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
(3) Nu sunt tratate ca tutun prelucrat produsele care nu contin tutun si care sunt incadrate in categoria "produse din plante medicinale sau aromatice pentru uz intern", in categoria "medicamente" sau in categoria "dispozitive medicale", potrivit Legii nr. 491/2003 privind plantele medicinale si aromatice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinului ministrului sanatatii nr. 253/2010 privind inregistrarea dispozitivelor medicale.
Norme metodologice
ART. 206^16
78. *) (1) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin circulatie comerciala in vrac se intelege transportul produsului in stare varsata fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport - camion-cisterna, vagon-cisterna, nave petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulatia comerciala in vrac include si transportul produselor in stare varsata efectuat prin alte containere mai mari de 210 litri in volum.
(2) Orice produs, altul decat cele de la alin. (3) al art. 206^16 din Codul fiscal, este supus unei accize, atunci cand:
a) produsul este realizat in scopul de a fi utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
b) produsul este pus in vanzare drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
c) produsul este utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor.
(3) Orice operator economic aflat in una dintre situatiile prevazute la alin. (2) este obligat ca inainte de productie, de vanzare sau de utilizarea produselor sa adreseze o solicitare Comisiei, pentru incadrarea produselor respective din punctul de vedere al accizelor. Solicitarea este insotita obligatoriu de buletinul de analiza al produsului respectiv, emis de un laborator agreat, de incadrarea tarifara a produsului efectuata de autoritatea vamala centrala, precum si de avizul unui institut ori al unei societati comerciale prevazute la art. 206^22 alin. (3^2) din Codul fiscal, referitor la asimilarea produsului respectiv cu un produs echivalent pentru care sunt stabilite accize.
(3^1) Pe langa documentele prevazute la alin. (3), operatorul economic, altul decat antrepozitarul autorizat, va depune la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si urmatoarele documente:
a) copia certificatului de inregistrare la oficiul registrului comertului;
b) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;
c) confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea operatorului economic de platitor de accize;
d) autorizatia de mediu sau avizul de mediu, dupa caz.
(3^2) Prevederile alin. (3) si (3^1) se aplica si in cazul operatorilor economici pentru produsele prevazute la art. 206^16 alin. (5) si (6) din Codul fiscal.
(4) Pentru produsele aflate in una dintre situatiile prevazute la alin. (4), (5) si (6) ale art. 206^16 din Codul fiscal, pentru care operatorul economic nu indeplineste obligatiile prevazute la alin. (3), in cazul combustibilului pentru motor si al aditivilor se datoreaza o acciza egala cu acciza prevazuta pentru benzina fara plumb, iar in cazul combustibilului pentru incalzire acciza datorata este cea prevazuta pentru motorina.
(5) *** Abrogat
(6) Uleiurile lubrifiante destinate amestecului cu carburanti pentru motoare in doi timpi nu se accizeaza.
*) Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotararea Guvernului nr. 613/2013 ().
"ART. II Deciziile de asimilare din punctul de vedere al nivelului accizelor, emise de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate anterior intrarii in vigoare a prezentei hotarari, raman valabile.".
Norme metodologice
ART. 206^17
79. (1) Inregistrarea operatorilor economici autorizati in domeniul gazelor naturale se face la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici licentiati de autoritatea competenta in domeniu sa distribuie sau sa furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prezentate in anexa nr. 32.
(2) In cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinat a fi eliberat in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(3) Societatea la care se face referire la alin. (2) are obligatia de a fi inregistrata ca platitor de accize.
Norme metodologice
ART. 206^18
80. (1) Operatorii economici autorizati pentru extractia carbunelui si lignitului, operatorii economici producatori de cocs, precum si operatorii economici care efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.
(2) Obligatia inregistrarii in calitate de operatori economici cu produse accizabile revine in cazul produselor care se regasesc la alin. (3) de la art. 206^16 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^19
81. (1) Nu se considera ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, in cazul operatorilor economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
(1^1) Pentru consumul propriu, altul decat cel pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice care utilizeaza energia electrica datoreaza accize care devin exigibile la momentul consumului, pentru care trebuie sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize.
(1^2) Consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, care depaseste limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, este considerat consum propriu pentru care se aplica prevederile alin. (1^1).
(2) Operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici autorizati care furnizeaza energie electrica direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.
(3) In cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinate a fi eliberata in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(4) Societatea la care se face referire la alin. (3) are obligatia de a se inregistra ca platitor de accize.
Norme metodologice
ART. 206^20
82. *) (1) Pentru produsele energetice de natura celor prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal nu se datoreaza accize atunci cand sunt livrate operatorilor economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.
(2) Prevederile alin. (1) cu privire la detinerea autorizatiei de utilizator final nu se aplica produselor prevazute la art. 206^16 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal care nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire si nici produselor energetice care sunt prezentate in ambalaje destinate comercializarii cu amanuntul.
(2^1) Operatorii economici care achizitioneaza produse prevazute la art. 206^16 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal ce nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire, notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Operatorii economici au obligatia de a transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(3) Pentru produsele energetice prevazute la alin. (1) livrate operatorilor economici care nu detin autorizatii de utilizator finali se datoreaza accize calculate dupa cum urmeaza:
a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotelor de accize prevazute de Codul fiscal;
b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotei de acciza aferente motorinei.
(4) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final beneficiaza de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci cand produsele sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(5) In cazul destinatarului inregistrat prevazut la alin. (4), acesta trebuie ca inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare sa detina autorizatie de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final potrivit alin. (1). Produsele energetice transportate in stare varsata prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport auto, pot fi livrate unui singur utilizator final, situatie in care se aplica prevederile pct. 90 cu privire la locul de livrare directa. Aceste prevederi pot fi aplicate si in cazul transportului de produse energetice in stare varsata efectuat prin alte containere, cu conditia ca deplasarea produselor sa se realizeze catre un singur utilizator final.
(6) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorul economic care detine autorizatie de utilizator final provin din achizitii intracomunitare proprii, acesta trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(7) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala teritoriala, la cererea scrisa a operatorilor economici.
(8) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(9) In termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, autoritatea vamala teritoriala elibereaza autorizatia de utilizator final, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
e) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(9^1) Procedura de eliberare a autorizatiilor de utilizator final nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(10) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizatiei fiind prevazut in anexa nr. 34.
(11) Dupa emiterea autorizatiei de utilizator final, o copie a acestei autorizatii va fi transmisa, la cerere, operatorului economic furnizor al produselor energetice in regim de exceptare de accize.
(12) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul final va fi insotita de un exemplar pe suport hartie al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(13) Atunci cand produsele energetice sunt achizitionate de utilizatorul final prin operatiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal de intrare in teritoriul comunitar va fi insotita de documentul administrativ unic.
(14) Deplasarea produselor energetice de la un destinatar inregistrat catre utilizatorul final, atunci cand nu se aplica prevederile aferente locului de livrare directa, va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii ca exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea destinatarul inregistrat, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea utilizatorul final.
(15) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(15^1) Deplasarea si/sau primirea produselor exceptate de la regimul de accizare spre/de un utilizator final autorizat se supun/supune prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize" cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(16) Eliberarea autorizatiei de utilizator final este conditionata de prezentarea de catre operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garantii in favoarea autoritatii fiscale teritoriale, al carei cuantum se va stabili dupa cum urmeaza:
a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea accizelor aferente cantitatii de produse aprobate;
b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2), altele decat cele mentionate la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea calculata pe baza accizei aferente motorinei, aplicata asupra cantitatii de produse aprobate.
(17) Garantia stabilita in conformitate cu prevederile alin. (16) se reduce dupa cum urmeaza:
a) cu 50%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 2 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 2 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
b) cu 75%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 3 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 3 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
c) cu 100%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 4 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 4 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare.
(18) Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, cu respectarea prevederilor pct. 108.
(19) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, pe masura ce operatorul economic face dovada utilizarii produselor in scopul pentru care acestea au fost achizitionate.
(20) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca produsele achizitionate in regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite in alt scop decat cel pentru care se acorda exceptarea si acciza aferenta acestor produse nu a fost platita.
(20^1) In situatia prevazuta la alin. (6), operatorul economic are obligatia de a constitui si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat.
(20^2) Pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2), altele decat cele de la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia prevazuta la alin. (20^1) se determina pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
(21) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse energetice inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(21^1) Orice operator economic care detine autorizatie de utilizator final are obligatia de a instiinta autoritatea vamala teritoriala despre orice modificare pe care intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu minimum 5 zile inainte de producerea modificarii.
(21^2) In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, operatorul economic are obligatia de a prezenta, in fotocopie, documentul care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
(22) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achizitionata, cantitatea utilizata/comercializata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate si destinatarul produselor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(23) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate, in cazul destinatarului inregistrat care efectueaza livrari de produse energetice catre utilizatori finali;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
d) a fost adusa orice modificare asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu nerespectarea prevederilor alin. (21^1) si (21^2);
e) utilizatorul final inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata.
(24) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(25) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(26) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(27) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(27^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(28) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(29) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(30) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici prevazuti la alin. (1) prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(31) Pentru situatia prevazuta la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul unui produs se intelege suma tuturor achizitiilor de bunuri si servicii la care se adauga cheltuielile de personal si consumul de capital fix la nivelul unei activitati, asa cum este definita la pct. 5^1.4 al cap. I. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate.
(32) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul energiei electrice se intelege valoarea reala de cumparare a energiei electrice sau costul de productie al energiei electrice, daca este produsa in intreprindere.
(33) In sensul art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul fiscal, cu titlu de exemplu, se considera utilizare duala a produselor energetice:
a) carbunele, cocsul si gazul natural utilizate ca reductant chimic in procesul de productie a fierului, zincului si a altor metale neferoase;
b) cocsul utilizat in furnalele cu arc electric pentru a regla activitatea oxigenului in procesul de topire a otelului;
c) carbunele si cocsul utilizate in procesul de recarburare a fierului si otelului;
d) gazul utilizat pentru a mentine sau a creste continutul de carbon al metalelor in timpul tratamentelor termice;
e) gazul natural utilizat drept reductant in sistemele pentru controlul emisiilor;
f) cocsul utilizat ca o sursa de dioxid de carbon in procesul de productie a carbonatului de sodiu;
g) acetilena utilizata prin ardere pentru taierea/lipirea metalelor.
(34) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese metalurgice se intelege acele procese industriale de transformare a materiilor prime naturale si/sau artificiale, dupa caz, in produse finite sau semifabricate care se incadreaza in nomenclatura CAEN la sectiunea C - Industria prelucratoare, diviziunea 24 - Prelucrarea metalelor de baza, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activitatilor economice NACE a doua revizuire si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum si a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 393 din 30 decembrie 2006.
(35) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese mineralogice se intelege procesele clasificate in nomenclatura CAEN la sectiunea C - Industria prelucratoare, diviziunea 23 - Fabricarea altor produse minerale nemetalice, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului.
(36) Pentru produsele energetice reprezentand carbune, cocs, gaz natural sau pentru energia electrica, prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, la art. 206^19 alin. (1) din Codul fiscal, utilizate in scopurile exceptate de la plata accizelor, operatorii economici utilizatori notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Dupa notificare, operatorul economic utilizator va transmite furnizorului de astfel de produse o copie a notificarii cu numarul de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(37) Notificarea prevazuta la alin. (36) va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic utilizator si costul produsului final, dupa caz.
(38) Nerespectarea prevederilor alin. (36) si (37) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevazute pentru carbune, cocs, gaz natural sau energie electrica utilizate in scop comercial.
(39) Procedura prin care se executa garantia si cea de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea Autoritatii Nationale a Vamilor.
*) 1. Prin art. I lit. B pct. 8 din Hotararea Guvernului nr. 768/2010 () a fost modificat pct. 82. Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotararea Guvernului nr. 768/2010 ().
"ART. II Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea carbunelui si cocsului in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pot desfasura in continuare activitatea fara a proceda la notificarea prevazuta la art. I lit. B pct. 8 din prezenta hotarare aferent pct. 82 de la titlul VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai tarziu de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de utilizator final."
2. Prin art. I lit. F pct. 11 din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 () a fost completat pct. 82 cu alin. (20^1) si (20^2). Reproducem mai jos prevederile art. V alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 ().
"ART. V (1) Operatorii economici prevazuti la art. I lit. F pct. 11 au obligatia de a constitui si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat pana la data de 29 februarie 2012 inclusiv. In acest sens, acestia vor depune la autoritatea vamala teritoriala documentele care atesta constituirea garantiei. Neconstituirea garantiei atrage revocarea autorizatiei de destinatar inregistrat.".
Norme metodologice
ART. 206^21
83. (1) Intr-un antrepozit fiscal de productie pot fi produse sau transformate in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia dintre urmatoarele grupe de produse:
a) alcool si bauturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(2) In antrepozitul fiscal de productie sunt permise primirea si depozitarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie prima in procesul de productie de produse accizabile si a produselor accizabile rezultate din activitatea de productie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
(3) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare pot fi depozitate in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia din urmatoarele grupe de produse:
a) alcool si bauturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(3^1) In cazul produselor energetice, in antrepozitul fiscal de depozitare este permisa detinerea in regim suspensiv de accize si a produselor realizate din biomasa, utilizate exclusiv pentru amestec.
(4) Intra sub incidenta regimului de antrepozitare productia de arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum. Sistemul informatizat se aplica numai in cazul miscarilor de astfel de produse pe teritoriul national. In cazul deplasarilor intracomunitare de astfel de produse se aplica prevederile legislatiei statului membru de destinatie.
(5) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.
(6) Prin gospodarie individuala se intelege gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
(7) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, au obligatia de a depune in acest sens, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator celui in care se produc, o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31.
(8) Autoritatea vamala teritoriala va tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (7), in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind cantitatile de produse declarate.
(9) In situatia in care gospodaria individuala intentioneaza sa vanda bere, vinuri sau bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, aceasta are obligatia de a se autoriza potrivit prevederilor legale.
(10) Productia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de vinuri.
(11) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de vinuri vor primi pentru prelucrare, in sistem de prestari de servicii, strugurii apartinand unei gospodarii individuale numai daca aceasta prezinta carnetul de viticultor, eliberat conform normelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si valabil pentru anul de productie viticola.
(12) Persoanele juridice care detin in proprietate suprafete viticole pot realiza vin in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productie de vinuri.
(13) In cazurile prevazute la alin. (10) si (12), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda informatii cu privire la: numele gospodariei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri data pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultata, cantitatea de vin preluata, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat vinul. Se vor pastra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodariile individuale.
(14) Cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale sau persoanele juridice vor fi insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
(15) Pentru cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale, antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligatia ca lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, sa comunice informatiile prevazute la alin. (13) autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au domiciliul membrii gospodariilor individuale.
(16) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare micii producatori de vinuri linistite care produc in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an.
(17) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin mici producatori de vinuri linistite se intelege operatorii economici producatori de vin linistit, care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt operator economic producator de vin, utilizeaza mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic producator de vin si nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator de vin.
(17^1) Operatorii economici care, in conformitate cu prevederile art. 206^21 alin. (3^1) din Codul fiscal, au obligatia de se inregistra in calitate de mici producatori de vinuri linistite depun o declaratie de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, inaintea desfasurarii activitatii de productie, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 60.
(17^2) Autoritatea vamala teritoriala conduce o evidenta a micilor producatori de vinuri linistite, in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind capacitatea de productie si cantitatile de produse realizate.
(18) Micii producatori de vinuri linistite au obligatia ca in fiecare an sa depuna semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind cantitatea de vinuri linistite produsa, precum si cantitatile de vinuri comercializate in perioada de raportare, potrivit situatiei al carei model este prevazut in anexa nr. 36.
(19) In cazul in care in timpul anului micul producator de vinuri linistite inregistreaza o productie mai mare de 1.000 hl de vin si doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca in termen de 15 zile de la data inregistrarii acestui fapt sa depuna cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor de la pct. 84. Pana la obtinerea autorizatiei, producatorul poate desfasura numai activitate de productie, dar nu si de comercializare. Dupa obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de productia realizata in perioada urmatoare, producatorul nu mai poate reveni la statutul de mic producator de vinuri linistite.
(20) In situatia in care cererea de autorizare este respinsa, activitatea de productie inceteaza, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(21) In situatia in care producatorul de vinuri linistite nu respecta prevederile alin. (18) si (19), se considera ca productia de vinuri se realizeaza in afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activitatii si aplicarea masurilor prevazute de lege.
(22) Micii producatori de vinuri linistite pot comercializa aceste produse in vrac numai catre magazine specializate in vanzarea vinurilor, catre unitati de alimentatie publica sau catre antrepozite fiscale.
(22^1) In situatia in care micii producatori de vinuri linistite comercializeaza vinul realizat catre antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii ca cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie prevazut in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea micul producator de vinuri linistite, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea micul producator de vinuri linistite, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(23) In cazul in care micii producatori prevazuti la alin. (17) realizeaza ei insisi tranzactii intracomunitare, in sensul vanzarii vinului realizat catre beneficiari din alte state membre, acestia au obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala inainte de efectuarea tranzactiei si de a se conforma reglementarilor legale cu privire la aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentelor obligatorii in sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
(24) Atunci cand un operator economic din Romania, altul decat un mic producator de vinuri, efectueaza achizitii de vin de la un mic producator de vinuri dintr-un alt stat membru care este scutit de la obligatiile privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din Romania are obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala cu privire la livrarile de vin prin intermediul documentului care a insotit transportul, admis de statul membru de expeditie.
(25) Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (23), precum si destinatarul din Romania prevazut la alin. (24) au obligatia ca semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, sa prezinte autoritatii vamale teritoriale o situatie centralizatoare, conform modelului prezentat in anexa nr. 37.
(26) Nerespectarea prevederilor alin. (23) - (25) atrage aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal.
(27) In sensul art. 206^21 alin. (6) din Codul fiscal, nu se considera vanzare cu amanuntul:
a) livrarile de produse energetice catre aeronave si nave;
b) acele livrari care indiferent de tipul destinatarului - consumator final sau nu - se efectueaza prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport care efectueaza livrarea;
c) livrarile de produse energetice in scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal;
d) vanzarea buteliilor de vin din cramele sau expozitiile din interiorul antrepozitului fiscal autorizat exclusiv pentru productia de vinuri linistite si/sau spumoase;
e) *** Abrogata
f) vanzarea de bere in interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru productia de bere.
(28) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de produse energetice, inclusiv pentru productia de bio-ETBE (bio etil tert butil eter), bio-TAEE (bio tert amil etil eter) si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol, pot primi in regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare in vederea obtinerii de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol ori in vederea amestecului cu benzina.
(29) Bioetanolul reprezinta alcoolul etilic realizat in antrepozitele fiscale de productie a alcoolului etilic, produs destinat utilizarii in productia de produse energetice si in alte industrii, exclusiv industria alimentara.
(30) Pentru aplicarea prevederilor alin. (28) si (29), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizatia de antrepozit fiscal se va completa in mod corespunzator, dupa cum urmeaza:
a) pentru productia de alcool etilic, cu productie de bioetanol;
b) pentru productia de produse energetice, cu:
b1) productie de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol; si/sau
b2) depozitare de bioetanol denaturat sau nedenaturat in vederea prelucrarii sau a amestecului cu benzina.
(31) In afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, iar prin circuitul economic se poate stabili de catre autoritatile competente cu atributii de control ca produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar inregistrat sau de la un importator.
(32) Atunci cand pentru produsele accizabile detinute in afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili ca acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, intervine exigibilitatea accizei, obligatia de plata revenind persoanei care nu poate justifica provenienta legala a produselor.
(33) *** Abrogat
(34) *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^22
84. (1) Un antrepozit fiscal poate functiona doar in baza unei autorizatii valabile emise de Comisie sau de comisia teritoriala.
(2) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
(3) Cererea privind acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal trebuie sa fie intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38 si sa fie insotita de documentele specificate in aceasta anexa. In cazul activitatii de productie, cererea va fi insotita si de manualul de procedura.
(4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari pentru productie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa aiba drept de folosinta a cladirilor si a terenurilor. Documentele care atesta detinerea in proprietate sau in folosinta a cladirilor si a terenurilor sunt:
a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, dupa caz, a procesului-verbal de receptie, atunci cand acestea au fost construite in regie proprie sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala;
b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala.
(4^1) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru productie de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
a) pentru productia de bere - 1.500.000 lei;
b) pentru productia de bere realizata de micii producatori - 500.000 lei;
c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micii producatori - 10.000 lei;
d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 200 lei;
e) pentru productia de vinuri intre 5.001 si 10.000 hl pe an - 25.000 lei;
e^1) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 50.000 lei;
f) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 75.000 lei;
g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 150.000 lei;
h) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 100.000 lei;
i) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 200.000 lei;
i^1) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 10.000 lei;
j) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.000.000 lei;
m) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii - 200 lei;
n) pentru productia de tutun prelucrat - 2.000.000 lei;
o) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 500.000 lei;
o^1) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone pe an - 2.000.000 lei;
o^2) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone pe an - 4.000.000 lei;
p) pentru productia de GPL - 500.000 lei;
q) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 50.000 lei.
(4^2) In cazul antrepozitarilor autorizati care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(4^3) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda calculul prevazut la pct. 85 alin. (15^1) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmeaza a fi realizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38^1.
(4^4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru depozitarea de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim, stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
a) pentru depozitarea de bere - 10.000 lei;
b) pentru depozitarea de vinuri - 2.000 lei;
c) pentru depozitarea de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri - 50.000 lei;
d) pentru depozitarea de produse intermediare - 100.000 lei;
e) pentru depozitarea de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase - 100.000 lei;
f) pentru depozitarea de arome alimentare - 5.000 lei;
g) pentru depozitarea de tutun prelucrat - 500.000 lei;
h) pentru depozitarea de produse energetice, exceptand depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor, precum si depozitarea de GPL - 500.000 lei;
i) pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor - 20.000 lei;
j) pentru depozitarea de GPL - 50.000 lei;
k) pentru depozitarea exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 20.000 lei.
(4^5) In cazul antrepozitarilor autorizati care depoziteaza mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(4^6) In cazul antrepozitarilor autorizati care detin atat antrepozite fiscale pentru productie, cat si antrepozite fiscale pentru depozitare, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei activitati pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(5) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa detina contracte de leasing financiar pentru instalatiile si echipamentele care contribuie direct la productia de produse accizabile pentru care urmeaza sa fie autorizat.
(6) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (4) - (5) unitatile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementarilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificarile si completarile ulterioare.
(7) In cazul productiei de alcool si bauturi alcoolice, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna pe langa documentatia intocmita si lista cu semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal.
(7^1) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de antrepozitarul propus. La aceasta verificare se au in vedere indeplinirea conditiilor de autorizare, precum si capacitatea de a respecta obligatiile antrepozitarului autorizat.
(8) Antrepozitarii propusi prevazuti la alin. (7) pot desfasura activitate in regim de probe tehnologice, sub controlul autoritatii vamale teritoriale, pe o perioada de maximum 60 de zile de la data obtinerii aprobarii scrise.
(9) Antrepozitarul propus are obligatia sa obtina incadrarea tarifara a produselor finite, precum si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamala centrala, pentru care prezinta acestei autoritati:
a) documentatia tehnica care reglementeaza caracteristicile fiecarui produs finit - specificatie tehnica, standard de firma sau similar;
b) alte documente din care sa rezulte toate informatiile necesare stabilirii clasificarii tarifare si atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura si cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricatie a produsului finit;
c) o nota intocmita de autoritatea vamala teritoriala ca urmare a supravegherii fabricarii unui lot din fiecare produs finit din care sa rezulte cantitatile de materii prime utilizate, cantitatile de produse finite obtinute si consumurile de utilitati. Prezentarea acestei note nu este necesara in cazul operatorilor economici care nu au solicitat functionarea in regim de probe tehnologice.
(10) Dupa obtinerea incadrarii tarifare a produselor finite si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, acestea vor fi transmise de antrepozitarul autorizat propus la autoritatea vamala teritoriala la care s-a depus documentatia in vederea autorizarii.
(11) In perioada de probe tehnologice, produsele accizabile finite obtinute nu pot parasi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
(12) In cazul productiei de produse energetice, antrepozitarul propus depune documentatia intocmita conform alin. (9), lista cu semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie, precum si domeniul de utilizare al acestora. Referatul prevazut la art. 206^22 alin. (3^1) din Codul fiscal se depune dupa obtinerea incadrarii tarifare a produselor finite. Procedura prevazuta la alin. (8) - (11) se aplica si antrepozitarilor propusi pentru productia de produse energetice.
(13) In cazul antrepozitarilor autorizati propusi prevazuti la alin. (7) si (12), documentatia va cuprinde si lista produselor accizabile ce vor fi achizitionate in vederea utilizarii ca materie prima in procesul de productie, precum si incadrarea tarifara a acestora.
(14) Dupa incheierea probelor tehnologice, antrepozitarul propus are obligatia ca in prezenta reprezentantului autoritatii vamale teritoriale sa preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare proba fiind constituita din doua esantioane identice. Fiecare esantion va fi sigilat de autoritatea vamala teritoriala care preda spre analiza un esantion catre un laborator autorizat, urmand ca celalalt esantion sa fie pastrat ca proba-martor de antrepozitarul autorizat propus.
(14^1) Pe baza rezultatelor analizelor efectuate conform procedurii prevazute la alin. (14), autoritatea vamala teritoriala verifica daca produsele analizate corespund incadrarii tarifare, precum si incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile stabilite de autoritatea vamala centrala pe baza documentelor mentionate la alin. (9).
(14^2) In situatia in care se constata diferente privind incadrarea tarifara stabilita pe baza de documente fata de incadrarea tarifara stabilita in urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligatia remedierii neconcordantelor.
(15) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
(16) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control si, dupa caz, al Ministerului Administratiei si Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare prevazute la art. 206^23 din Codul fiscal.
(17) In termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala va inainta aceasta documentatie autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, dupa caz, insotita de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala care sa cuprinda punctul de vedere asupra oportunitatii emiterii autorizatiei de antrepozitar autorizat si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul propus. Referatul va purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
(18) Autoritatea fiscala centrala, prin directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, sau, dupa caz, autoritatea teritoriala care asigura secretariatul comisiei teritoriale poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
(19) In cazul oricarui nou produs ce urmeaza a intra in nomenclatorul de fabricatie, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta autoritatii vamale centrale documentatia completa potrivit prevederilor alin. (9), in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produsului, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de aceasta autoritate.
(19^1) In sensul prezentelor norme metodologice, prin notiunea de "produs nou" se intelege produsul finit accizabil care datorita caracteristicilor si proprietatilor fizico-chimice si organoleptice determina o incadrare intr-o noua categorie de produse in nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal, fata de cele detinute.
(19^2) In situatia prevazuta la alin. (19), antrepozitarul autorizat poate desfasura activitatea de productie in conditiile in care a fost depusa documentatia completa in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produselor finite, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(19^3) Imediat dupa introducerea in fabricatie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligatia indeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevazuta la alin. (14) - (14^2).
(19^4) Procedura cu privire la prelevarea de probe prevazuta la alin. (14) - (14^2) se aplica si pentru antrepozitarii autorizati, atunci cand autoritatea vamala teritoriala considera ca este necesara aceasta procedura.
(19^5) In situatiile prevazute la alin. (19^3) si (19^4), atunci cand se constata diferente privind incadrarea tarifara stabilita pe baza de documente fata de incadrarea tarifara rezultata in urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul autorizat are obligatia de a plati acciza aferenta incadrarii efectuate de autoritatea vamala centrala, inclusiv diferenta pentru produsele deja eliberate pentru consum.
(20) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (8) antrepozitele fiscale - mici distilerii - care realizeaza tuica si rachiuri de fructe, inclusiv in sistem de prestari de servicii pentru gospodariile individuale.
(21) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore va cuprinde informatii referitoare la capacitatea de productie a tuturor instalatiilor si utilajelor detinute in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la capacitatea tehnologica de productie, respectiv cea care urmeaza a fi utilizata, volumul de productie la nivelul unui an si programul de functionare stabilit de persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.
(21^1) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea de depozitare va cuprinde informatii referitoare la capacitatea maxima de depozitare detinuta in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la nivelul intrarilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an.
(21^2) Capacitatea de depozitare se declara in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal, in functie de tipul de produse accizabile.
(22) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin organizare administrativa se intelege schema organizatorica a persoanei care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat..
Norme metodologice
ART. 206^23
85. (1) Locul care urmeaza sa fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie sa fie strict delimitat - acces propriu, imprejmuire -, iar activitatea ce se desfasoara in acest loc trebuie sa fie independenta de alte activitati desfasurate de persoana care solicita autorizarea si care nu au legatura cu productia sau depozitarea de produse accizabile.
(1^1) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare si barjele aflate in perimetrul zonelor portuare, destinate depozitarii produselor energetice in vederea aprovizionarii navelor.
(1^2) Antrepozitarul autorizat pentru productia si imbutelierea produsului bere care intentioneaza sa utilizeze instalatiile de imbuteliere si pentru imbutelierea bauturilor racoritoare si a apei plate potrivit art. 206^23 alin. (1^1) din Codul fiscal notifica aceasta intentie autoritatii vamale teritoriale.
(1^3) In situatia in care functionarea instalatiei pentru imbutelierea bauturilor racoritoare si a apei plate influenteaza declaratia prevazuta la pct. 84 alin. (21), aceasta va fi modificata in mod corespunzator de catre antrepozitarul autorizat.
(1^4) Autoritatea vamala teritoriala transmite o copie a notificarii, precum si a oricaror altor documente anexate de catre antrepozitarul autorizat directiei de specialitate care asigura secretariatul Comisiei.
(1^5) Un loc poate fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare atunci cand volumul mediu trimestrial al iesirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an calendaristic depaseste limitele prevazute mai jos:
a) bere - 1.500 hl de produs;
b) vinuri si bauturi fermentate - 1.500 hl de produs;
c) produse intermediare - 1.250 hl de produs;
d) bauturi spirtoase - 250 hl de alcool pur;
e) alcool etilic - 1.000 hl de alcool pur;
f) bauturi alcoolice in general - 300 hl de alcool pur;
g) tutun prelucrat - o cantitate a carei valoare la pretul de vanzare cu amanuntul in cazul tigaretelor, respectiv la pretul de livrare in celelalte cazuri sa nu fie mai mica de 2.500.000 euro;
h) produse energetice - 3.500 tone;
i) antrepozitele fiscale de depozitare autorizate in exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor si, respectiv, a navelor si ambarcatiunilor, cu produse energetice destinate utilizarii drept combustibil - 100 tone;
j) rezerva de stat si de mobilizare - 10 tone;
k) arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice - 15 hl de alcool pur;
l) antrepozitele fiscale autorizate in exclusivitate pentru a efectua operatiuni de distributie a bauturilor alcoolice si de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vanzarii la bordul navelor si aeronavelor - o cantitate a carei valoare la pretul de livrare sa nu fie mai mica de 100.000 euro.
(1^6) Pana la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie a fiecarui an, autoritatile vamale teritoriale vor verifica si vor transmite directiei care asigura secretariatul Comisiei o situatie privind indeplinirea conditiei prevazute la alin. (1^5) de catre antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, precum si propuneri dupa caz.
(2) Locurile destinate productiei de vinuri sau de bauturi fermentate, altele decat berea si vinurile, trebuie sa fie dotate cu vase litrate.
(3) Locurile destinate productiei de alcool etilic si de distilate ca materie prima si locurile destinate productiei de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea alcoolului si a distilatelor trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool si de distilate, coloanele de distilare si rafinare trebuie sa fie dotate cu contoare pentru determinarea cantitatii de produse obtinute si a concentratiei alcoolice avizate si sigilate conform reglementarilor specifice stabilite de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(5) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel incat sa fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
(6) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
(7) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.
(8) Antrepozitarii autorizati propusi pentru productia de alcool si de distilate sunt obligati sa detina certificate eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele si recipientele calibrate in care se depoziteaza alcoolul, distilatele si materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) - (8), in cazul antrepozitelor fiscale - mici distilerii - care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic, antrepozitarii autorizati propusi trebuie sa depuna la autoritatea vamala teritoriala o declaratie pe propria raspundere privind capacitatea vaselor de depozitare detinute, precum si a capacitatii de incarcare a instalatiei tip alambic.
(10) In cazul antrepozitelor fiscale prevazute la alin. (9), pe perioada de nefunctionare se va aplica procedura de sigilare si desigilare prevazuta la pct. 77.
(11) Locurile destinate productiei de alcool etilic si distilate, ca materie prima, trebuie sa fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele si rezervoarele de alcool si distilate, precum si a cailor de acces in antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau in memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor inregistrate fiind de minimum 30 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a antrepozitului, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie.
(12) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (11) micile distilerii.
(12^1) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa bauturilor alcoolice, in stare imbuteliata, in partide separate, respectiv bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, bauturi spirtoase.
(12^2) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic si de distilate in stare varsata numai daca detine in proprietate rezervoare calibrate avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(13) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de productie sau de depozitare de produse energetice numai daca este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs in parte, calibrate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(13^1) Obligativitatea calibrarii rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare si a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementarilor specifice ale Biroului Roman de Metrologie Legala.
(14) Locurile destinate productiei sau depozitarii de produse energetice trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare a debitului volumic sau masic.
(15) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care accizele se calculeaza numai pe baza accizei exprimate in echivalent euro/tona sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al caror cod tarifar se incadreaza la art. 206^16 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal, precum si locurile destinate imbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de masurare a masei.
(15^1) Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculeaza in functie de valoarea totala a accizelor aferente materiilor prime achizitionate si utilizate in vederea obtinerii produsului finit, in functie de consumurile specifice, impartita la cantitatea totala de materii prime folosite. Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime achizitionate si utilizate se stabileste de operatorul economic pe baza datelor privind cantitatile de materii prime utilizate pentru obtinerea unei cantitati de produs finit echivalente unitatii de masura in care este exprimat nivelul accizelor.
(15^2) Media ponderata prevazuta la alin. (15^1) nu se calculeaza atunci cand pentru realizarea produsului finit se utilizeaza numai materii prime care nu sunt supuse reglementarilor privind regimul accizelor armonizate.
(16) Rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor fi autorizate ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numarul locurilor de depozitare pe care le detine.
(17) Pentru obtinerea autorizatiei, institutiile care gestioneaza rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor depune o cerere la autoritatea fiscala centrala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38..
Norme metodologice
ART. 206^24
86. (1) Dupa analizarea referatelor intocmite de autoritatile vamale teritoriale si a documentatiilor depuse de solicitant, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, aproba sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
(2) La lucrarile Comisiei va fi invitat, dupa caz, cate un reprezentant din partea Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si cate un reprezentant al patronatelor producatorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal infiintate.
(3) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de incepere a valabilitatii data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata cererea de autorizare de catre Comisie sau de catre comisia teritoriala, dupa caz.
(4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi inscrise atat materiile prime accizabile care pot fi achizitionate in regim suspensiv de accize, cat si produsele finite ce se realizeaza in antrepozitul fiscal.
(5) In cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectueaza operatiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec intre biocarburanti si carburanti traditionali sau intre biocombustibili si combustibili traditionali, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi mentionate materiile prime accizabile plasate in regim suspensiv de accize, produsele finite rezultate, precum si operatiunile care se efectueaza in antrepozitele fiscale.
(6) In cazul pierderii autorizatiei de antrepozit fiscal, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(7) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
(8) Antrepozitarii autorizati pot solicita autoritatii fiscale centrale sau autoritatii teritoriale, dupa caz, modificarea autorizatiei atunci cand constata erori in redactarea autorizatiei de antrepozit fiscal ori in alte situatii in care se justifica acest fapt.
(9) Antrepozitarii autorizati pentru productia produselor accizabile, care dupa expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, declaratia privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore prevazuta la pct. 84 alin. (21), o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
(10) *** Abrogat
(11) Antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
(11^1) Cererile de reautorizare nedepuse in termenul prevazut la alin. (9) si (11) vor fi solutionate potrivit procedurii de autorizare.
(12) In termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (9) si (11) autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatiile complete catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau Comisiei teritoriale, dupa caz, insotite de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala care sa cuprinda punctul de vedere asupra legalitatii si oportunitatii reautorizarii antrepozitului fiscal si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul autorizat. Aceste referate vor purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
(13) Directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau al comisiei teritoriale, dupa caz, poate sa solicite antrepozitarului autorizat orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal;
c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garantia.
(14) Modificarea autorizatiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, a denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (3) si este valabila de la data aprobarii de catre Comisie ori de catre comisia teritoriala, dupa caz.
(15) Modificarea prevazuta la alin. (14), precum si orice alta modificare intervenita asupra autorizatiilor de antrepozitar autorizat in perioada de valabilitate a autorizatiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.
(16) Schimbarea calitatii unui contribuabil, prevazuta la art. 206^24 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, in perioada de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal nu atrage modificarea perioadei de valabilitate..
Norme metodologice
ART. 206^26
87. (1) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupa caz, stabilesc o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse si/sau depozitate in fiecare antrepozit fiscal.
(2) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupa caz, stabilesc obligatoriu o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, in cazul circulatiei intracomunitare.
(3) Nu sunt supuse obligatiei de a constitui garantie produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din Romania pe teritoriul Comunitatii exclusiv pe cale maritima sau prin conducte fixe, in cazul in care celelalte state membre implicate sunt de acord.
(4) Nivelul garantiei ce urmeaza a se constitui se determina potrivit prevederilor pct. 108.
(5) In vederea inregistrarii productiei de bere obtinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie este obligat:
a) sa inregistreze productia de bere rezultata la sfarsitul procesului tehnologic, prin aparatura adecvata de masurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, si sa inscrie aceste date in rapoartele de productie si gestionare, cu specificarea capacitatii ambalajelor si a cantitatii de bere exprimate in litri;
b) sa determine concentratia zaharometrica a berii, conform standardelor in vigoare privind determinarea concentratiei exprimate in grade Plato a berii, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romania, si sa elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitatii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea in vedere concentratia inscrisa in specificatia tehnica interna, elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment.
(6) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si distilate, dupa obtinerea autorizatiei, isi pot desfasura activitatea numai dupa aplicarea sigiliilor pe instalatiile si utilajele de productie alcool etilic de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(7) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool, sigiliile se vor aplica pe intregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, si pana la contoare, inclusiv la acestea.
(8) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se vor aplica la iesirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare.
(9) In situatiile prevazute la alin. (7) si (8), sigiliile vor fi aplicate si pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si robineti existenti pe intregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
(10) In cazul productiei de alcool, aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare si rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie imbinate in asa fel incat sa poata fi sigilate.
(11) Sigiliile apartin autoritatii vamale teritoriale, vor fi inseriate si vor purta, in mod obligatoriu, insemnele acesteia. Operatiunile de sigilare si desigilare, atunci cand se impun, se vor efectua de catre reprezentantul desemnat de autoritatea vamala teritoriala, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si piesele componente.
(12) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (11), si a caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin Autoritatea Nationala a Vamilor.
(13) Amprentele sigiliilor aplicate de autoritatea vamala teritoriala trebuie sa fie mentinute intacte.
(14) Sigiliile prevazute la alin. (11) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
(15) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sau inlaturarea sigiliilor aplicate de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale. In cazul in care sigiliul este deteriorat accidental sau in caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat sa solicite prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
(16) Atunci cand intervin sigilarea si desigilarea aparatelor si pieselor de pe tot fluxul tehnologic se va proceda dupa cum urmeaza:
a) desigilarea se face numai in baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate sau in situatii de avarie;
b) cererea de desigilare se transmite autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 3 zile inainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii propriu-zise, solicitand si desemnarea unui reprezentant al acestei autoritati, care va proceda la desigilare;
c) la desigilare, reprezentantul autoritatii vamale teritoriale intocmeste un proces-verbal de desigilare, intocmit in doua exemplare, in care va consemna data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate - in litri si in grade Dall - inregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat in rezervoare si in recipiente.
(17) Daca antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool si distilate constata un incident sau o disfunctie in functionarea unui contor, acesta va proceda dupa cum urmeaza:
a) trebuie sa faca imediat o declaratie catre autoritatea vamala teritoriala, care va fi consemnata intr-un registru special al antrepozitului fiscal destinat acestui scop si va solicita prezenta unui reprezentant al acestei autoritati;
b) pentru remedierea defectiunii va solicita prezenta unui reprezentant autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, in vederea desigilarii mijloacelor de masurare, a repunerii lor in stare de functionare si a resigilarii;
c) contoarele defecte pot fi reparate sau inlocuite, sub supravegherea reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezerva, cu specificarea, intr-un proces-verbal de inlocuire intocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
d) daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se intrerupe activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor, instalatiile respective fiind sigilate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(18) Atunci cand in situatiile prevazute la alin. (15) si (17) este necesara intreruperea activitatii, aceasta va fi consemnata intr-un proces-verbal incheiat in doua exemplare de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, in prezenta reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. In procesul-verbal incheiat se vor mentiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat intreruperea activitatii, data si ora intreruperii acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii inregistrati de contoare in momentul intreruperii activitatii.
(19) Originalul procesului-verbal de desigilare prevazut la alin. (16) sau de intrerupere a activitatii prevazut la alin. (18), dupa caz, se depune la autoritatea vamala teritoriala, in termen de 24 de ore de la incheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramane la antrepozitul fiscal.
(20) Reluarea activitatii in antrepozitul fiscal se va face in baza unei declaratii de remediere a defectiunii, intocmita de antrepozitarul autorizat si vizata de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, insotita, dupa caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autoritatii vamale teritoriale va proceda la sigilarea intregului flux tehnologic.
(21) Toti antrepozitarii autorizati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate in antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum si a accizelor aferente acestor categorii de produse.
(22) In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru productia de alcool etilic si distilate, sistemul computerizat trebuie sa asigure si evidenta materiilor prime introduse in fabricatie, precum si a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie. Cantitatile de alcool si de distilate obtinute vor fi evidentiate atat in litri, cat si in grade Dall.
(23) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (22) antrepozitele fiscale - mici distilerii -, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic.
(24) Intra sub incidenta termenului de minimum 5 zile orice modificare pe care antrepozitarul autorizat intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, prin notificarea intentiei respective autoritatii vamale teritoriale. Atunci cand intentia de modificare atrage modificarea autorizatiei, aceasta intentie va fi notificata si autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau, dupa caz, autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale. In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta atat autoritatii fiscale centrale sau teritoriale, dupa caz, cat si autoritatii vamale teritoriale documentul, in fotocopie, care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
Norme metodologice
ART. 206^28
88. (1) Masura suspendarii - cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, a revocarii sau a anularii autorizatiilor se va dispune de catre Comisie sau de catre comisiile teritoriale, dupa caz, in baza actelor de control emise de organele de specialitate prin care s-au consemnat incalcari ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor masuri.
(2) Actele de control prevazute la alin. (1), temeinic justificate, in care faptele constatate genereaza consecinte fiscale, vor fi aduse la cunostinta autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau, dupa caz, a autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, in termen de doua zile lucratoare de la finalizare, care le va inainta Comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale in vederea analizarii si dispunerii masurilor ce se impun.
(3) Decizia Comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale va fi adusa la cunostinta antrepozitarului autorizat sanctionat. Totodata, aceasta decizie va fi adusa si la cunostinta autoritatii vamale teritoriale, care, in maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, va proceda la verificarea stocurilor de produse detinute de operatorul economic la acea data.
(4) In situatia neplatii accizelor la termenele prevazute de lege, masura suspendarii autorizatiilor se va dispune de catre autoritatile vamale teritoriale in baza datelor furnizate de autoritatile fiscale teritoriale.
(5) Atunci cand deficientele care atrag masura revocarii sau a suspendarii nu genereaza consecinte fiscale si sunt remediate in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii actului de control, dupa constatarea remedierii deficientelor de catre organul de control, acesta nu va da curs propunerii de revocare sau de suspendare catre Comisie sau, dupa caz, catre comisia teritoriala.
(6) In cazul in care a intervenit suspendarea autorizatiei pentru un antrepozit fiscal - cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, incetarea suspendarii autorizatiei va fi dispusa de Comisie sau, dupa caz, de catre comisia teritoriala, in baza referatului emis in acest sens de aceeasi autoritate care a efectuat controlul cu privire la inlaturarea deficientelor inscrise in decizia Comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale.
(7) In toate situatiile in care a intervenit suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei, aceasta atrage intreruperea ori incetarea activitatii si, dupa caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, operatiune care va fi efectuata de autoritatea vamala teritoriala. In cazul in care pe fluxul tehnologic exista produse aflate in procesul de fabricatie, acesta se va finaliza sub supraveghere fiscala, iar sigilarea instalatiei se va realiza dupa incheierea acestui proces.
(8) Antrepozitarii autorizati a caror autorizatie a fost revocata sau anulata pot sa valorifice produsele accizabile inregistrate in stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai dupa notificarea autoritatii vamale teritoriale cu privire la virarea accizelor datorate bugetului de stat, dupa caz.
(9) In cazul suspendarii sau in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal - pana la data cand aceasta produce efecte -, deplasarea produselor accizabile inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, astfel:
a) fie catre alte antrepozite fiscale, in regim suspensiv de accize;
b) fie in afara regimului suspensiv de accize, cu accize platite.
(9^1) In cazul suspendarii sau in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal, dupa data la care aceasta produce efecte, deplasarea produselor accizabile, materii prime sau semifabricate, inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, catre alte antrepozite fiscale de productie in vederea procesarii.
(9^2) In situatia prevazuta la alin. (9^1), produsele accizabile sunt insotite de un document comercial care contine aceleasi informatii ca exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial se certifica atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitarul autorizat destinatar, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul.
(10) In cazul revocarii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de autoritatea competenta numai dupa o perioada de cel putin 6 luni de la data revocarii, respectiv de la data la care decizia de revocare a autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte conform art. 206^28 alin. (7) din Codul fiscal. In situatia in care antrepozitarul autorizat contesta decizia de revocare la Comisie sau la instanta de judecata, la calculul termenului de 6 luni se au in vedere perioadele in care decizia de revocare a produs efecte.
(11) Cererea de renuntare la un antrepozit fiscal, in care se vor mentiona si motivele acesteia, se depune la autoritatea vamala teritoriala. Aceasta autoritate are obligatia de a verifica daca la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat detine stocuri de produse accizabile si daca au fost respectate prevederile legale in domeniul accizelor. Dupa verificare, cererea de renuntare, insotita de actul de verificare, va fi transmisa Comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale, care va proceda la revocarea autorizatiei.
(12) Termenul de 6 luni prevazut la alin. (10) nu se aplica in cazul unui operator economic aflat in situatia prevazuta la alin. (11) care doreste o noua autorizare, cu conditia sa fi respectat prevederile legale in domeniul accizelor, precum si in cazul antrepozitarilor autorizati prevazuti la art. 206^28 alin. (11^1) din Codul fiscal.
(13) Cererea de renuntare la autorizatia emisa pentru un antrepozit fiscal, dupa ce Comisia sau, dupa caz, comisia teritoriala a decis revocarea sau anularea autorizatiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada in care decizia de revocare ori de anulare, dupa caz, se afla in procedura prevazuta de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(14) Atunci cand renuntarea la autorizatia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operatiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totala ori partiala a activitatii, antrepozitarul autorizat va notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 60 de zile inainte de data efectuarii operatiunii si va solicita revocarea autorizatiei de antrepozitar detinuta de acesta.
(15) In cazul prevazut la alin. (14), in situatia in care se intentioneaza continuarea aceleiasi activitati cu produse accizabile in regim suspensiv de accize si in aceleasi conditii, antrepozitarul autorizat impreuna cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizatiei de antrepozitar sa produca efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizatie.
(7) Alocarea cheltuielilor si veniturilor asocierii de catre asociatul administrator catre membrii asociati nu constituie operatiune impozabila in sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, daca alocarea se face proportional cu cota de participare a fiecarui membru al asocierii, astfel cum este stabilita in contractul de asociere.
(8) In cazul in care scopul asocierii este acela de a atinge obiective comune, dar membrii asociati actioneaza in nume propriu fata de terti, fiecare persoana va fi tratata drept o persoana impozabila separata in conformitate cu prevederile art. 127 alin. (9) din Codul fiscal si tranzactiile respective se impoziteaza distinct in conformitate cu regulile stabilite la titlul VI din Codul fiscal. In aceasta situatie nu se aplica prevederile alin. (1) - (7).
Norme metodologice
ART. 206^29
89. (1) Destinatarul inregistrat poate functiona numai in baza autorizatiei emise de Comisie.
(2) In vederea obtinerii autorizatiei, persoana care intentioneaza sa fie destinatar inregistrat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
(3) Cererea trebuie sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele prevazute in anexa nr. 39.
(4) Pentru a fi autorizat, fiecare destinatar inregistrat propus trebuie sa aiba declarata cel putin o locatie in care urmeaza sa realizeze receptia de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize din alte state membre, pentru care trebuie sa faca dovada inregistrarii punctului de lucru la oficiul registrului comertului.
(5) In situatia in care receptia produselor accizabile se realizeaza in mai multe locatii, cererea va fi insotita de o declaratie privind locatiile in care urmeaza a se realiza receptia acestor produse, precum si de dovada inregistrarii acestora la oficiul registrului comertului.
(6) Cererea care nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (4) si (5) se considera a fi nula.
(6^1) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de destinatarul inregistrat propus.
(7) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite destinatarului inregistrat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
a) identitatea destinatarului inregistrat propus;
b) amplasarea si capacitatea maxima de depozitare a locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
d) capacitatea destinatarului inregistrat propus de a asigura garantia conform prevederilor pct. 108.
(8) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
(9) Atunci cand in termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei, autoritatea vamala teritoriala, dupa verificarea realitatii datelor si informatiilor prezentate de destinatarul inregistrat propus, constata ca acesta nu indeplineste conditiile pentru a fi autorizat, va comunica in scris, destinatarului inregistrat propus decizia de respingere a cererii, cu motivatia corespunzatoare.
(10) Autoritatea competenta elibereaza autorizatia de destinatar inregistrat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(11) Destinatarul inregistrat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
(12) Autoritatea vamala teritoriala are obligatia ca, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii si a documentatiei complete, sa transmita Comisiei dosarul insotit de un referat privind oportunitatea emiterii autorizatiei de destinatar inregistrat.
(13) Comisia va comunica in scris solicitantului decizia de autorizare ca destinatar inregistrat sau, dupa caz, decizia de respingere a cererii. De asemenea, Comisia va instiinta autoritatea vamala teritoriala despre modul de solutionare a cererii.
(14) In cazul autorizarii ca destinatar inregistrat, Comisia va emite autorizatia care va contine urmatoarele elemente: codul de accize, elementele de identificare ale destinatarului inregistrat, tipul produselor accizabile care urmeaza a fi receptionate, nivelul si forma garantiei, precum si data de la care devine valabila.
(15) Autorizatia de destinatar inregistrat este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care destinatarul inregistrat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(16) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, destinatarul inregistrat are obligatia de a depune o cerere la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, pentru modificarea autorizatiei, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse accizabile, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor, insotita de dovada detinerii sub orice forma legala a spatiului si de certificatul constatator care sa dovedeasca inscrierea la oficiul registrului comertului ca punct de lucru;
b) daca se modifica datele de identificare ale destinatarului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.
(17) In situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, destinatarul inregistrat are obligatia de a solicita Comisiei modificarea autorizatiei cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor.
(18) Destinatarul inregistrat nu poate realiza receptia de produse accizabile intr-o noua locatie daca aceasta locatie nu a fost declarata la autoritatea vamala teritoriala.
(19) Autoritatea vamala teritoriala, dupa verificarea informatiilor din declaratie, va transmite in termen de 5 zile lucratoare o copie a acesteia la secretariatul Comisiei in vederea actualizarii datelor din autorizatie.
(20) Produsele accizabile primite in regim suspensiv de accize de catre destinatarul inregistrat sunt insotite de documentul administrativ electronic pe suport hartie, conform procedurii prevazute la pct. 91.
(21) Autorizatia de destinatar inregistrat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la art. 206^29 din Codul fiscal;
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui destinatar inregistrat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui destinatar inregistrat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(22) Decizia de revocare se comunica destinatarului inregistrat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(23) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale destinatarului inregistrat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare, la o data ulterioara.
(24) Destinatarul inregistrat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(25) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizatiei de destinatar inregistrat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(26) In cazul in care destinatarul inregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(27) In cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile in regim suspensiv de accize, autorizatia are valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii acesteia de catre autoritatea vamala teritoriala.
(28) In cazul prevazut la alin. (27), autorizatia se emite pentru fiecare expeditor din alt stat membru autorizat sa expedieze produse accizabile in regim suspensiv de accize si pentru cantitatea-limita inscrisa in autorizatie.
(29) Cantitatea inscrisa in autorizatie se determina pe baza acordului in forma scrisa incheiat intre destinatarul inregistrat propus si expeditorul produselor accizabile in regim suspensiv de accize, o copie a acordului fiind anexata cererii de autorizare.
(30) Destinatarii inregistrati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor accizabile achizitionate in regim suspensiv de accize, a produselor livrate si a stocurilor de astfel de produse.
(31) Autorizarea ca destinatar inregistrat a operatorului economic care detine autorizatie de utilizator final se realizeaza in baza cererii depuse in acest scop la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de urmatoarele documente:
a) copia autorizatiei de utilizator final detinute de solicitant, valabila la data depunerii cererii;
b) copia contractelor incheiate cu antrepozitarii autorizati din statele membre de expediere si codurile de acciza ale acestora;
c) declaratia pe propria raspundere privind locurile unde urmeaza a fi primite produsele si scopul pentru care sunt achizitionate;
d) denumirea produsului, incadrarea tarifara (codul NC) si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile;
e) certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.
(32) Autorizatia de destinatar inregistrat prevazuta la alin. (31) este valabila atat timp cat este valabila autorizatia de utilizator final.
(33) Modificarea autorizatiilor de destinatar inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare, completarii sau eliminarii unei locatii unde se primesc produsele este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(34) Procedura de autorizare a destinatarului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(35) In cazul pierderii autorizatiei de destinatar inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(36) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia..
Norme metodologice
ART. 206^30
90.
90.1. (1) Expeditorul inregistrat poate functiona numai in baza autorizatiei emise de Comisie.
(2) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de expeditor inregistrat depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului, dupa caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
c) declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda o prezentare a operatiunilor cu produse accizabile ce urmeaza a se desfasura;
d) contractele incheiate direct cu beneficiarul produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize care poate fi un antrepozitar autorizat in Romania sau in alt stat membru ori un destinatar inregistrat din alt stat membru;
e) contractele incheiate direct cu beneficiarul dintr-o tara terta sau dintr-un teritoriu tert, precum si declaratia pe propria raspundere cu privire la locul de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii;
f) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
g) certificatul de atestare fiscala;
h) cazierul fiscal;
i) declaratie pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii;
j) lista produselor accizabile si cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, precum si cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(3) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (2), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
(4) Comisia elibereaza autorizatia de expeditor inregistrat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (2);
b) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca expeditor inregistrat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca expeditor inregistrat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(5) Pentru antrepozitarii autorizati care intentioneaza sa achizitioneze produse accizabile din operatiuni proprii de import, autorizarea ca expeditor inregistrat si atribuirea codului de accize se fac in baza unei cereri depuse la autoritatea fiscala centrala, conform modelului prevazut in anexa nr. 55, insotita de declaratia pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii si de lista produselor accizabile in care sa fie mentionate cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(6) Autorizatia de expeditor inregistrat se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete in cazul prevazut la alin. (2) si in termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei in cazul prevazut la alin. (5).
(7) Autorizatia de expeditor inregistrat este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care expeditorul inregistrat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), antrepozitarii autorizati trebuie sa faca dovada constituirii garantiei si pentru calitatea de expeditor inregistrat, in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108, iar valabilitatea autorizatiei de expeditor incepe de la emiterii acesteia.
(8^1) Operatorii economici care detin autorizatii de expeditor inregistrat au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind livrarile de produse accizabile, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 55^1.
(9) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat in calitate de expeditor inregistrat are obligatia de a le notifica la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
a) pentru un nou loc de import, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor;
b) daca se modifica datele de identificare ale expeditorului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
c) pentru un nou beneficiar, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
(10) In situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat ce detine si calitatea de expeditor inregistrat are obligatia de a solicita Comisiei modificarea autorizatiei cu cel putin 30 de zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
(11) Modificarea autorizatiilor de expeditor inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare sau a locurilor de import nu intra sub incidenta alin. (7) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(12) Autorizatia de expeditor inregistrat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la alin. (9);
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui expeditor inregistrat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui expeditor inregistrat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(13) Decizia de revocare se comunica expeditorului inregistrat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(14) Expeditorul inregistrat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(15) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizatiei de expeditor inregistrat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(16) In cazul in care expeditorul inregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(17) Procedura de autorizare a expeditorului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(18) In cazul pierderii autorizatiei de expeditor inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(19) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
90.2. (1) In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de livrare directa reprezinta locul unde pot fi primite produse accizabile, cu exceptia tutunului prelucrat, in regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat cu conditia ca acest loc sa fie indicat de destinatar, respectiv antrepozitarul autorizat sau de destinatarul inregistrat prevazut la pct. 89.
(2) Se considera livrare directa de produse accizabile in regim suspensiv de accize daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
a) locul de livrare directa sa fie notificat la autoritatea vamala teritoriala de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat inainte de expedierea produselor accizabile din statul membru de expediere;
b) antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat accepta cantitatea de produse accizabile inscrisa in documentul administrativ electronic ca fiind cantitatea sosita la destinatie. Aceasta cantitate va fi imediat inregistrata de catre acestia in evidentele lor privind stocurile de astfel de produse ca intrare si, in acelasi timp, ca eliberare pentru consum;
c) in cazul produselor energetice, autoritatea vamala teritoriala, de regula, va fi informata cu 12 ore inainte de sosirea produselor la locul de destinatie de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat;
d) produsele accizabile trebuie pastrate la locul de livrare directa cel putin 24 de ore pentru o posibila inspectie din partea autoritatii vamale teritoriale.
(3) Un antrepozitar autorizat sau un expeditor inregistrat in Romania poate expedia produse accizabile in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa dintr-un alt stat membru daca aceasta operatiune este permisa in acel stat membru.
(4) Pe durata deplasarii in regim suspensiv de accize, ambalajul in care este deplasat produsul accizabil trebuie sa aiba la exterior marcaje care identifica tipul si cantitatea de produs aflat in interior.
90.3. (1) In cazul produselor din biomasa realizate in antrepozite fiscale de productie produse energetice si destinate amestecului cu produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, deplasarea produselor in cauza catre alte antrepozite fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice ori ale unui alt antrepozitar autorizat din Romania se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii precum cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie prevazut in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal expeditor, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(2) In cazul produselor din biomasa destinate amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, achizitionate de antrepozitul fiscal prin operatiuni proprii de import, deplasarea produselor de la locul de import pana la antrepozitul fiscal se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de documentul administrativ unic.
(3) In cazul produselor din biomasa destinate amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, provenite din achizitii intracomunitare, regimul aplicabil pentru deplasarea produselor in cauza este in relatie directa cu legislatia statului membru de expediere.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica si in cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitarea produselor energetice..
Norme metodologice
ART. 206^31
91. (1) Deplasarea produselor accizabile din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau catre un loc de unde produsele parasesc teritoriul Comunitatii, poate fi realizata in regim suspensiv de accize de un antrepozit fiscal doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(2) Deplasarea produselor accizabile din Romania catre un destinatar din alt stat membru poate fi realizata in regim suspensiv de accize de un expeditor inregistrat in Romania doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(3) In sensul alin. (1) si (2), antrepozitul fiscal expeditor sau expeditorul inregistrat, in baza accesului autorizat de autoritatea vamala teritoriala la sistemul informatizat, inainteaza prin intermediul acestui sistem informatizat proiectul documentului administrativ electronic aferent deplasarii ce urmeaza a avea loc.
(4) Proiectul documentului administrativ electronic trebuie inaintat cu cel mult 7 zile inainte de data inscrisa pe acest document ca data de expediere a produselor accizabile in cauza.
(5) Datele din proiectul documentului administrativ electronic sunt supuse unei verificari electronice, iar daca acestea sunt validate, sistemul informatizat atribuie codul de referinta administrativ unic, care pentru expeditor reprezinta confirmarea asupra inceperii operatiunii constand in deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
(6) Dupa atribuirea codului de referinta administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fara intarziere in sistemul informatizat din statul membru de destinatie.
(7) Atunci cand are loc o deplasare de produse accizabile in regim suspensiv de accize din Romania catre un loc din alt stat membru de unde produsele parasesc teritoriul Comunitatii, dupa atribuirea codului de referinta administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fara intarziere in sistemul informatizat din statul membru de export.
(8) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize, atunci cand expeditorul este din Romania, trebuie sa fie insotita de un exemplar tiparit al documentului administrativ electronic, al carui model este prevazut in anexa nr. 40.1.
(9) In cazul deplasarii intracomunitare a produselor energetice in regim suspensiv de accize, pe cale maritima sau pe cai navigabile interioare, antrepozitarul autorizat expeditor din Romania poate sa nu includa in documentul administrativ electronic datele aferente destinatarului daca acestea nu sunt cunoscute cu certitudine la momentul inaintarii proiectului documentului respectiv, dar numai cu conditia ca acest fapt sa fi fost notificat la autoritatea vamala teritoriala si acceptat de aceasta autoritate.
(10) In situatia prevazuta la alin. (9) antrepozitul fiscal expeditor are obligatia ca imediat ce cunoaste datele aferente destinatarului, dar nu mai tarziu de momentul incheierii deplasarii, sa introduca datele respective in sistemul informatizat.
(11) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru catre un destinatar din Romania autorizat sa primeasca produsele in regim suspensiv de accize, poate fi acceptat ca document de insotire fie un exemplar al documentului administrativ electronic tiparit, fie orice alt document comercial in care se mentioneaza codul de referinta administrativ unic, identificabil in mod clar, acceptat de autoritatea competenta a acelui stat membru de expeditie.
Norme metodologice
ART. 206^32
92. (1) Autoritatea vamala teritoriala poate permite expeditorului din Romania, respectiv antrepozit fiscal sau expeditor inregistrat, sa divizeze o deplasare de produse energetice in regim suspensiv de accize intr-un alt stat membru, atunci cand acel stat membru permite o astfel de procedura.
(2) Pentru realizarea operatiunii mentionate la alin. (1) expeditorul trebuie sa respecte conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(3) Deplasarea de produse energetice in regim suspensiv de accize dintr-un stat membru este permisa a fi divizata pe teritoriul Romaniei, numai daca acel stat membru permite o astfel de procedura, iar destinatarii din Romania, respectiv antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat respecta conditiile stabilite prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prevazut la alin. (2).
Norme metodologice
ART. 206^33
93. Destinatarului i se admite sa intarzie inaintarea prin sistemul informatizat a raportului de primire peste termenul-limita prevazut de lege numai in cazuri temeinic justificate prevazute in ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala cu privire la modalitatile de trimitere a raportului de primire.
Norme metodologice
ART. 206^34
93^1. (1) Produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunitatii, inclusiv daca produsele sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii.
(2) Deplasarea produselor accizabile poate fi realizata in regim suspensiv de accize doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(3) Dovada prin care se incheie deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este raportul de export intocmit de autoritatea vamala teritoriala din Romania sau, dupa caz, de autoritatea competenta din statul membru de export, raport intocmit pe baza vizei biroului vamal de iesire ori a biroului unde se realizeaza formalitatile de iesire a produselor, prin care se atesta faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.
Norme metodologice
ART. 206^35
94. (1) In situatia in care sistemul informatizat este indisponibil in Romania, expeditorul poate incepe deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize numai dupa instiintarea autoritatii vamale centrale (responsabila pentru sistemul informatizat si corespondenta cu autoritatile competente din statele membre) prin transmiterea copiei documentului care va insoti deplasarea produselor, pe care a fost inscris numarul de referinta eliberat de autoritatea vamala teritoriala, in vederea atribuirii codului de referinta administrativ unic care reprezinta acordul pentru inceperea efectiva a deplasarii produselor.
(2) Modelul documentului pe suport hartie este prevazut in anexa nr. 40.2.
Norme metodologice
ART. 206^36
95. Modelul documentului pe suport hartie al raportului de primire si al raportului de export este prevazut in anexa nr. 41 si, respectiv in anexa nr. 42.
Norme metodologice
ART. 206^37
96. (1) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize se considera incheiata pentru expeditor in baza raportului de primire inaintat de destinatar sau, dupa caz, in baza raportului de export inaintat de autoritatea competenta a locului de export, prin intermediul sistemului informatizat.
(2) Atunci cand destinatarul din Romania constata ca nu este in masura sa intocmeasca raportul de primire in termenul prevazut de lege, imediat la primirea produselor solicita prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale in vederea verificarii si confirmarii datelor prezentate de destinatar pe baza documentului care a insotit deplasarea produselor in regim suspensiv de accize si a dovezilor justificative.
(3) In urma mentiunilor reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, destinatarul va inainta documentul autoritatii vamale centrale in vederea comunicarii de catre aceasta autoritatii competente a statului membru de expeditie a regimului aferent deplasarii produselor.
(4) Modelul documentului este prevazut in anexa nr. 41.
(5) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau la export printr-un birou vamal de iesire din alt stat membru, in absenta raportului de primire sau a unui raport de export, dupa caz, deplasarea poate fi considerata incheiata potrivit adnotarilor autoritatii competente din statul membru de destinatie sau de export..
Norme metodologice
ART. 206^38
97. (1) Structura si continutul mesajelor corespunzatoare documentului administrativ electronic, raportului de primire si raportului de export aferente deplasarilor de produse accizabile in regim suspensiv de accize, atunci cand informatiile se transmit prin sistemul informatizat, sunt stabilite la nivel national prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 684/2009.
(2) Situatiile in care sistemul informatizat este indisponibil in Romania la momentul expeditiei sau la momentul de receptie a produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, precum si procedurile care trebuie urmate sunt stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prevazut la alin. (1).
Norme metodologice
ART. 206^42
98.
98.1. (1) Pentru produsele energetice accizabile realizate de antrepozitarii autorizati pentru productie produse energetice si livrate la export din locuri de depozitare, altele decat cele autorizate ca antrepozite fiscale, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
b) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar;
c) copia documentului care atesta plata accizelor.
(3) Pot beneficia de restituirea accizelor pentru produsele energetice livrate la export si operatorii economici care au achizitionat produsele direct de la un antrepozit fiscal sau prin operatiuni proprii de import care ulterior sunt exportate.
(4) Pentru a beneficia de restituirea accizelor in situatia prevazuta la alin. (3), operatorul economic va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe sau la autoritatea vamala teritoriala, dupa caz, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice, in care acciza sa fie evidentiata distinct, sau copia facturii de achizitie a produselor energetice si a declaratiei vamale de import;
b) copia documentului care atesta plata accizelor;
c) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
d) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar.
(5) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de antrepozitarul autorizat sau de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (5) autoritatii fiscale teritoriale.
(7) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
98.2. (1) Pentru produsele returnate in antrepozitele fiscale din Romania in vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii, dupa caz, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective.
(2) Antrepozitarul autorizat va instiinta in scris autoritatea vamala teritoriala in cazul returului produselor cu cel putin doua zile inainte de efectuarea returului produselor, printr-o notificare in care se vor mentiona cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul returului in antrepozitul fiscal, data eliberarii pentru consum, valoarea accizelor aferente, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor care fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
(3) Autoritatea vamala teritoriala va desemna un reprezentant care sa asiste la receptia produselor returnate in vederea certificarii documentului de receptie.
(4) Autoritatea vamala teritoriala va analiza datele din documentul de receptie certificat de reprezentantul acestei autoritati, prezentat in copie, odata cu informatiile prezentate de antrepozitar, si va comunica acestuia, in termen de 5 zile lucratoare de la data documentului de receptie, punctul de vedere asupra unei eventuale cereri de restituire a accizelor platite pentru produsele returnate in antrepozitul fiscal, inclusiv a sumei de restituit potrivit celor analizate.
(5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia documentului de receptie certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
b) adresa prin care se comunica punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale, in original si in copie;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de antrepozitul fiscal care solicita restituirea accizelor.
(6) *** Abrogat
(7) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania de un destinatar inregistrat, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie. Concomitent, acest fapt va fi notificat si autoritatii vamale teritoriale pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati.
(8) In situatia prevazuta la alin. (7), cererea de restituire va fi insotita de urmatoarele documente:
a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
b) documentele care justifica faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la antrepozitul fiscal din statul membru de expeditie;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite in Romania.
(9) In cazul produselor accizabile provenite din achizitii intracomunitare, retrase de pe piata, acestea pot fi returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in conditiile stabilite de acel stat membru, de antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania care a efectuat achizitia. Imediat ce produsele au fost returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in completarea documentelor prevazute la alin. (8), antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania va transmite autoritatii fiscale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
(10) Pentru produsele accizabile provenite din operatiuni de import, ce urmeaza a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu indeplinirea urmatoarelor cerinte:
a) sa depuna cererea de restituire la autoritatea vamala teritoriala, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate, pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati;
b) cererea de restituire sa fie insotita de:
1. o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
2. documentul care atesta ca accizele au fost platite de importator.
(11) Imediat ce produsele au fost returnate furnizorului extern, importatorul din Romania va transmite autoritatii vamale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
(12) In cazul produselor supuse marcarii prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicita restituirea accizelor este obligat sa intocmeasca un registru care sa contina urmatoarele informatii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum sau importate care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum sau importate;
c) seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor platite pentru produsele eliberate pentru consum sau importate;
e) regimul care urmeaza a fi aplicat produselor care fac obiectul restituirii accizelor.
(13) *** Abrogat
(14) Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate in Romania, care fac obiectul returului catre furnizorul extern, atunci cand urmeaza a fi distruse, pot fi supuse operatiunii de distrugere in Romania.
(15) Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, destinatarul inregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum in Romania.
(16) Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuata la cererea operatorului economic, in baza aprobarii date de autoritatea vamala teritoriala.
(17) Cererea va fi insotita de urmatoarele documente:
a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza a fi distruse;
b) documentele justificative care confirma cauzele ce determina distrugerea produselor;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de operatorul economic care solicita restituirea accizelor si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor ce fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
(18) Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate in antrepozitul fiscal din Romania, in vederea reciclarii sau reconditionarii, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal.
(19) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, inainte de returnarea produselor in antrepozitul fiscal din alt stat membru ori producatorului dintr-o tara terta, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala operatorului economic care returneaza marcajele.
(20) Nu intra sub incidenta restituirii accizelor, produsele care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani inainte de data depunerii cererii de restituire.
(21) In toate situatiile de restituire, autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de beneficiarul restituirii autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(22) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (21) autoritatii fiscale teritoriale.
(23) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^42
98.3. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania de catre destinatari inregistrati si livrate la export, accizele platite pot fi restituite la cererea acestora.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, destinatarul inregistrat va depune trimestrial pana pe data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare expirarii trimestrului o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia documentelor care atesta faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la un antrepozit fiscal dintr-un stat membru;
b) copia facturii de livrare catre cumparatorul dintr-o tara terta;
c) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar;
d) copia documentului care atesta plata accizelor la bugetul de stat.
(3) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, destinatarul inregistrat va depune o notificare la autoritatea vamala teritoriala cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie livrate la export.
(4) Notificarea prevazuta la alin. (3) va cuprinde urmatoarele informatii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum, care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum;
c) seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor platite pentru produsele eliberate pentru consum.
(5) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, inainte de livrarea produselor accizabile la export, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala operatorului economic care returneaza marcajele.
(6) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (5) va fi anexata cererii prevazute la alin. (2).
(7) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre destinatarul inregistrat autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(8) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (7) autoritatii fiscale teritoriale.
(9) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^43
99. (1) Pentru stabilirea destinatiei comerciale a produselor accizabile achizitionate dintr-un alt stat membru de persoane fizice din Romania, se vor avea in vedere urmatoarele cerinte:
a) statutul comercial al detinatorului si motivele detinerii produselor;
b) locul in care se afla produsele sau, daca este cazul, mijlocul de transport utilizat;
c) orice alt document cu privire la produsele respective;
d) natura produselor;
e) cantitatea de produse.
(2) Se considera achizitii pentru uz propriu produsele cumparate si transportate de persoane fizice pana in urmatoarele limite cantitative:
A. tutunuri prelucrate:
1. tigarete - 800 bucati;
2. tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucati;
3. tigari de foi - 200 bucati;
4. tutun de fumat - 1 kg;
B. bauturi alcoolice:
1. bauturi spirtoase - 10 litri;
2. produse intermediare - 20 litri;
3. vinuri si bauturi fermentate - 90 litri;
4. bere - 110 litri.
(3) Produsele achizitionate si transportate in cantitati superioare limitelor stabilite la alin. (2) se considera a fi achizitionate in scopuri comerciale, iar pentru acestea se vor respecta prevederile art. 206^44 din Codul fiscal.
(4) Autoritatea vamala competenta poate stabili pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) daca produsele detinute in cantitati inferioare sau egale limitelor prevazute la alin. (2) sunt destinate scopurilor comerciale..
Norme metodologice
ART. 206^44
100. (1) Comerciantul expeditor care doreste sa solicite restituirea accizelor pentru produsele ce urmeaza a fi expediate pentru consum intr-un alt stat membru trebuie sa depuna la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, cu cel putin 48 de ore inainte de expedierea produselor, o cerere de restituire, al carei model este prevazut in anexa nr. 43, si sa faca dovada ca pentru acele produse accizele au fost platite.
(2) Dupa receptia produselor de catre destinatar, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in vederea restituirii accizelor, documentul prevazut la art. 206^46 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pe care este mentionat tratamentul fiscal al produselor accizabile in statul membru de destinatie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta datele de identificare ale autoritatii competente din statul membru de destinatie, in vederea unei posibile confirmari ca accizele au devenit exigibile si au fost percepute in acel stat membru.
(3) Acciza de restituit va fi aferenta cantitatilor expediate si efectiv receptionate.
(4) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de comerciantul expeditor autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(4^1) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (4) autoritatii fiscale teritoriale.
(4^2) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(5) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate si eliberate pentru consum in Romania si care sunt destinate consumului in alt stat membru, accizele se pot restitui de catre autoritatea fiscala teritoriala numai in limita unei valori corespunzatoare valorii accizelor aferente cantitatii de produse marcate si expediate. Dezlipirea marcajelor se face sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, la solicitarea comerciantului expeditor..
Norme metodologice
ART. 206^45
101. (1) In situatia in care un operator economic din Romania urmeaza sa primeasca produse accizabile eliberate pentru consum in alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia nastere in momentul receptiei produselor.
(2) Operatorul economic din Romania prevazut la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) inainte de expedierea produselor accizabile de catre furnizorul din alt stat membru, sa depuna o declaratie cu privire la acest fapt la autoritatea vamala teritoriala si sa garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmeaza sa le primeasca;
b) sa plateasca accizele in prima zi lucratoare imediat urmatoare celei in care s-au receptionat produsele;
c) sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala in raza careia au fost primite produsele accizabile si sa pastreze produsele in locul de receptie cel putin 24 de ore pentru a permite acestei autoritati sa se asigure ca produsele au fost efectiv primite si ca accizele exigibile pentru acestea au fost platite. Dupa expirarea termenului de 24 de ore, operatorul economic poate proceda la receptia produselor accizabile primite.
(3) Pentru aromele alimentare, extractele si concentratele alcoolice, accizele platite de catre operatorul economic din Romania ca urmare a achizitiei de la un furnizor dintr-un alt stat membru pot fi restituite la cererea operatorului economic care s-a conformat cerintelor prevazute la alin. (2) al art. 206^45 din Codul fiscal.
(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala teritoriala unde operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe. Cererea va fi insotita de:
a) documentul care sa ateste ca acciza a fost platita; si
b) copiile documentelor care fac dovada ca produsele au fost transferate, respectiv livrate la preturi fara accize catre un antrepozit fiscal de productie bauturi alcoolice; sau
c) copiile documentelor care fac dovada ca livrarea s-a efectuat catre un operator economic producator de bauturi nealcoolice ori produse alimentare, in care sa fie inscrisa mentiunea "scutit de accize", respectiv ca produsele au fost utilizate pentru realizarea bauturilor nealcoolice ori produselor alimentare.
(5) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (5) autoritatii fiscale teritoriale.
(7) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala..
Norme metodologice
ART. 206^46
102. (1) Documentul de insotire se utilizeaza in cazul deplasarii produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum in Romania catre un destinatar dintr-un stat membru in scop comercial.
(2) Documentul de insotire este utilizat si in cazul circulatiei intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
(3) Modelul documentului de insotire este in conformitate cu legislatia comunitara si este prevazut in anexa nr. 44.
(4) In cazurile mentionate la alin. (1) si (2) pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum intr-un stat membru si care sunt destinate a fi utilizate in scop comercial in Romania, deplasarea produselor va fi insotita de documentul de insotire sau de un document comercial care sa contina aceleasi informatii, stabilit de statul membru de expeditie.
Norme metodologice
ART. 206^47
103. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru si destinate ulterior vanzarii unei persoane din Romania care nu desfasoara o activitate economica independenta, vanzatorul din acel stat membru sau reprezentantul sau fiscal stabilit in Romania trebuie sa se inregistreze si sa garanteze plata accizelor la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi are domiciliul persoana care primeste produsele accizabile.
(2) Reprezentantul fiscal trebuie sa fie stabilit in Romania si sa fie autorizat de catre autoritatea vamala teritoriala.
(3) In scopul obtinerii autorizatiei, reprezentantul fiscal va depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere insotita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv al reprezentantului fiscal, care ii permite desfasurarea acestei activitati;
b) contractul de reprezentare incheiat cu vanzatorul.
(4) Modelul cererii privind acordarea autorizatiei de reprezentant fiscal este prevazut in anexa nr. 45.
(5) Autorizarea ca reprezentant fiscal nu poate fi acordata decat persoanelor care ofera garantiile necesare pentru aplicarea corecta a dispozitiilor legale si pentru care masurile de urmarire si control necesare pot fi asigurate fara a fi necesare cheltuieli administrative suplimentare.
(6) Cererea de autorizare nu poate fi aprobata in cazul persoanelor care au savarsit o infractiune sau incalcari repetate in legatura cu reglementarile vamale sau fiscale.
(7) Decizia de neacordare a autorizatiei va fi comunicata in scris, odata cu motivele ce au condus la acest fapt.
(8) Autorizatia este revocata sau modificata atunci cand una sau mai multe conditii prevazute pentru emiterea acesteia nu au fost sau nu mai sunt indeplinite.
(9) Autorizatia poate fi revocata atunci cand titularul acesteia nu se conformeaza unei obligatii care ii revine, dupa caz, din detinerea acestei autorizatii.
(10) Autorizatia se revoca in cazul in care dupa emiterea acesteia se savarseste una din faptele mentionate la alin. (6).
(11) Revocarea sau modificarea autorizatiei se aduce la cunostinta titularului acesteia.
(12) Revocarea sau modificarea autorizatiei produce efecte de la data la care ea a fost adusa la cunostinta. Totusi, in cazuri exceptionale si in masura in care interesele legitime ale titularului autorizatiei impun aceasta, autoritatea vamala teritoriala poate stabili o data ulterioara pentru producerea efectelor.
(13) Pentru situatia prevazuta la alin. (1) plata accizelor se efectueaza prin unitatea de Trezorerie a Statului care deserveste autoritatea fiscala teritoriala in raza careia se afla domiciliul persoanei care primeste produsele accizabile.
(14) Termenul de plata a accizelor il constituie ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care a avut loc receptia marfurilor de catre destinatar.
(15) In situatia in care vanzatorul nu respecta prevederile alin. (1) obligatia de plata a accizelor in Romania revine persoanei care primeste produsele accizabile.
(16) Pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum in Romania destinate vanzarii unei persoane din alt stat membru care nu este antrepozitar autorizat sau destinatar inregistrat si nu desfasoara o activitate economica independenta, vanzatorul din Romania sau reprezentantul sau fiscal stabilit in acel alt stat membru trebuie sa se inregistreze si sa garanteze plata accizelor la autoritatea competenta din acel stat membru.
(17) Persoanele mentionate la alin. (16) trebuie sa tina o evidenta stricta a tuturor livrarilor de produse in cazul vanzarii la distanta, in care trebuie sa inregistreze pentru fiecare livrare:
a) numarul de ordine corespunzator livrarii;
b) data livrarii;
c) numarul facturii sau al altui document comercial care inlocuieste factura;
d) tara de destinatie;
e) datele de identificare ale destinatarului: denumirea, adresa;
f) grupa de produse expediate, inclusiv codurile NC corespunzatoare;
g) cantitatea de produse expediata, exprimata in unitati de masura corespunzatoare regulilor de calcul al accizei;
h) nivelul garantiei constituita in statul de destinatie;
i) dovada primirii produselor de catre destinatar;
j) dovada platii accizelor in statul membru de destinatie;
k) cuantumul accizelor solicitate a fi restituite;
l) data solicitarii restituirii accizelor.
(18) Vanzatorul va depune la autoritatea fiscala teritoriala in raza careia isi are sediul o cerere de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 46, mentionand livrarile efectuate in cadrul vanzarii la distanta, pentru care s-au platit accizele pe teritoriul statelor membre de destinatie, pe parcursul unui trimestru.
(19) Cererea se va depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare incheierii trimestrului in care au fost platite accizele in statele membre de destinatie si va cuprinde informatii referitoare la cantitatile de produse accizabile si numerele de ordine corespunzatoare livrarilor pentru care se solicita restituirea, precum si suma totala de restituit.
(20) Operatiunea care genereaza dreptul de restituire o constituie momentul platii accizelor in statul membru de destinatie.
(21) Vanzatorul are obligatia sa pastreze la dispozitia autoritatii fiscale teritoriale, pe o perioada de 5 ani, facturile si toate documentele care atesta atat plata accizelor pe teritoriul national pentru produsele expediate, cat si plata accizelor in statele membre de destinatie.
(22) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de vanzator autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(22^1) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (22) autoritatii fiscale teritoriale.
(22^2) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(23) Valoarea accizelor restituite nu poate depasi valoarea accizelor platite prin pretul de achizitie al produselor accizabile.
Norme metodologice
ART. 206^48
104. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru, in cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a acestora in cursul transportului pe teritoriul Romaniei, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor in Romania, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa se prezinte imediat autoritatii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, precum si informatii precise cu privire la cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita in Romania, de catre expeditor, transportator sau primitor;
b) sa fie dovedite prin procese-verbale privind inregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile.
(2) Prin distrugere totala sau pierdere iremediabila a produselor accizabile se intelege cazul in care:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita varsarii, spargerii, incendierii, contaminarii, inundatiilor sau altor cazuri de forta majora;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al deplasarii produsului;
c) este ca urmare a autorizarii de catre autoritatea vamala teritoriala.
(3) Pentru distrugerile si pierderile de produse accizabile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul constatarii lor, si se plateste in termen de 5 zile de la aceasta data.
(4) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru, destinate livrarii in Romania, in cazul distrugerii totale sau pierderii iremediabile a acestora intervenite si constatate in cursul transportului pe teritoriul altui stat membru decat cel in care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor, daca autoritatea competenta din statul membru in care acestea au avut loc ori s-au stabilit a acceptat ca fiind satisfacatoare dovezile prezentate de expeditor sau transportator.
(5) In cazurile prevazute la alin. (1) si (4) garantia depusa in conformitate cu prevederile pct. 101 si 103 va fi eliberata.
Norme metodologice
ART. 206^50
105. (1) Destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali vor inregistra in evidentele proprii toate operatiunile efectuate privind achizitiile si livrarile de produse accizabile.
(2) Lunar, destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali vor depune on-line la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au sediul social situatia centralizatoare a achizitiilor si livrarilor de produse accizabile, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera situatia.
(3) Modelul situatiei centralizatoare prevazute la alin. (2) este prevazut in anexa nr. 47.
(4) Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^51
106. (1) Pentru produsele accizabile pentru care se datoreaza contributia pentru sanatate in conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele reprezentand contributia se vireaza Ministerului Sanatatii, in contul bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, de catre platitorii de accize: antrepozitarii persoane juridice - autorizati pentru productie ori antrepozitarii autorizati pentru depozitare carora le-au fost expediate produsele, precum si importatorii autorizati si destinatarii inregistrati.
(2) Livrarea produselor energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) lit. a) - e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se efectueaza numai in momentul in care furnizorul detine documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata cumparatorului.
(3) Ordinele de plata pentru Trezoreria Statului care atesta virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata, detinute de catre furnizori, trebuie sa fie confirmate prin stampila si semnatura autorizata a unitatii bancare care a debitat contul platitorului cu suma respectiva si copie de pe extrasul de cont.
(4) Accizele aferente produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se achita de catre furnizori sau de catre cumparatori in contul corespunzator de venituri al bugetului de stat, deschis la unitatile Trezoreriei Statului in raza carora isi au sediul furnizorii, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Livrarea de produse energetice se face numai pe baza de comanda depusa de cumparator.
(6) Pe baza comenzii depuse de cumparator, furnizorii emit cumparatorilor o factura pro forma (cod 14-4-10/aA), in care vor fi mentionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum si informatii cu privire la denumirea si codul de identificare fiscala al antrepozitarului autorizat sau al destinatarului inregistrat, in numele caruia se efectueaza plata accizelor, precum si cele privind unitatea Trezoreriei Statului in raza careia acesta isi are sediul.
(7) In cazul in care cantitatile livrate se determina prin cantarire, se solicita comenzi exprimate in tone. Pentru transformarea in litri la temperatura de +15 grade C se vor utiliza densitatile aferente temperaturii de +15 grade C.
(8) In cazul in care livrarile se fac in vase calibrate si/sau cantitatile se determina prin metoda volum-densitate, se solicita comenzi exprimate in litri, care sa corespunda cu capacitatea din documentul de calibrare.
(9) Cantitatea din comanda, exprimata in litri la temperatura efectiva, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15 grade C, rezultand cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C.
(10) Valoarea accizei datorate de cumparator conform facturii pro forma va fi cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C, determinata potrivit prevederilor alin. (9), inmultita cu acciza pe litru.
(11) La livrarea efectiva se recalculeaza acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obtinuta va fi evidentiata distinct.
(12) Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe baza densitatilor inscrise in registrul de densitati in momentul intocmirii facturii pro forma, recalculate la temperatura de +15 grade C, dupa cum urmeaza:
- acciza (euro/tona): 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15 grade C (kg/litru) = acciza (euro/litru);
- cantitatea in kg: densitatea la +15 grade C = cantitatea in litri la +15 grade C;
- valoarea accizei = cantitatea in litri la +15 grade C x acciza (euro/litru).
(13) Eventualele diferente intre valoarea accizelor virate la bugetul de stat conform facturii pro forma si valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse energetice efectiv livrate de furnizori, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaratiei lunare privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
(14) Unitatile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizati sau destinatarilor inregistrati, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat in care au fost evidentiate accizele virate in numele acestora..
Norme metodologice
ART. 206^53
107. (1) Orice platitor de acciza care livreaza produse accizabile unei alte persoane are obligatia de a-i emite acestei persoane o factura. Aceasta factura trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal. In cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati sau al expeditorilor inregistrati, acestia au obligatia de a inscrie in facturi codul de accize, la rubrica aferenta datelor de identificare.
(2) Pentru livrarile de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu exceptia livrarilor in regim suspensiv de accize, factura trebuie sa cuprinda distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, daca nu se datoreaza accize in urma unei exceptari/scutiri, mentiunea "exceptat/scutit de accize".
(3) Pentru livrarile de tigarete, factura va cuprinde si o rubrica aferenta pretului de vanzare cu amanuntul declarat.
(4) In cazul produselor accizabile, cu exceptia situatiei in care produsele circula in regim suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal catre alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de insotire, in care se va inscrie si valoarea accizei aferente cantitatilor de produse accizabile transferate.
(5) Transportul produselor accizabile de la locul de receptie detinut de destinatarul inregistrat catre alte locuri proprii ale acestuia va fi insotit de avizul de insotire a marfii in care se va inscrie "accize percepute".
(6) Avizul de insotire in care acciza se evidentiaza distinct se utilizeaza si in cazul produselor accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul iesirii din antrepozitul fiscal, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
(7) Avizul de insotire in care se va inscrie "accize percepute" se utilizeaza si in cazul livrarii de produse accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul primirii acestora de catre destinatarul inregistrat, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
(8) In situatiile prevazute la alin. (4) si (6) nu este obligatorie inscrierea accizelor in facturile intocmite la livrarea ulterioara a produselor catre clienti, dar se vor mentiona cuvintele "accize percepute".
(9) Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este insotita intotdeauna de documentul administrativ electronic tiparit.
(10) Pe parcursul circulatiei intracomunitare a produselor achizitionate in Romania, pentru care acciza a fost platita in statul membru de expediere, documentele care vor insoti transportul sunt factura si documentul de insotire reglementat la pct. 102 sau un alt document comercial care sa contina aceleasi informatii din documentul de insotire.
Norme metodologice
ART. 206^54
108. (1) Garantia se constituie in favoarea autoritatii fiscale teritoriale.
(2) Garantia poate fi sub forma de:
a) depozit in numerar;
b) garantie personala.
(3) In cazul unui depozit in numerar constituit la nivelul garantiei se aplica urmatoarele reguli:
a) se consemneaza mijloacele banesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondata autoritatea fiscala teritoriala;
b) orice dobanda platita de trezorerie in legatura cu depozitul apartine deponentului.
(4) In cazul garantiei personale se aplica urmatoarele reguli:
a) garantul trebuie sa fie o societate bancara din teritoriul comunitar;
b) trebuie sa existe o scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii fiscale teritoriale la care operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
(5) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate la autorizare.
(6) In cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi intrate la nivelul unui an.
(7) Antrepozitarul autorizat pentru productie nou-infiintat, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, trebuie sa constituie garantie atat pentru antrepozitele de productie, cat si pentru antrepozitele fiscale de depozitare, potrivit prevederilor alin. (5) si (6).
(8) Orice antrepozitar autorizat are obligatia constituirii unei garantii corespunzatoare unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize catre un alt stat membru in anul anterior constituirii garantiei.
(8^1) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru productie nu poate fi mai mic decat limitele prevazute mai jos:
a) pentru productia de bere - 100.000 euro;
b) pentru productia de bere realizata de micii producatori - 50.000 euro;
c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micii producatori - 2.000 euro;
d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 2.500 euro;
e) pentru productia de vinuri intre 5.001 hl si 10.000 hl pe an - 5.000 euro;
e^1) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 10.000 euro;
f) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 20.000 euro;
g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 50.000 euro;
h) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 25.000 euro;
i) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 75.000 euro;
i^1) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 5.000 euro;
j) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 25.000 euro;
k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 100.000 euro;
l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 250.000 euro;
m) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii - 250 euro;
n) pentru productia de tutun prelucrat - 1.000.000 euro;
o) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 250.000 euro;
o^1) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone - 1.000.000 euro;
o^2) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone - 2.000.000 euro;
p) pentru productia de GPL - 10.000 euro;
q) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 5.000 euro;
(8^2) Antrepozitarii autorizati care produc mai multe categorii de produse accizabile, au obligatia de a constitui garantia corespunzatoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare potrivit alin. (8^1).
(8^3) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile nu poate fi mai mic decat 6% din valoarea accizelor aferente limitelor trimestriale prevazute la pct. 85 alin. (1^5), raportate la nivelul unui an.
(8^4) Antrepozitarii autorizati care depoziteaza mai multe categorii de produse accizabile au obligatia de a constitui garantia corespunzatoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(8^5) Antrepozitarii autorizati care detin atat antrepozite fiscale de productie, cat si antrepozite fiscale de depozitare au obligatia de a constitui atat garantia minima prevazuta pentru antrepozitele fiscale de productie, cat si garantia minima prevazuta pentru antrepozite fiscale de depozitare.
(8^6) Cuantumul garantiei maxime constituite de antrepozitarii autorizati se stabileste la nivelurile prevazute mai jos:
a) pentru alcool etilic si bauturi alcoolice - 2.000.000 euro;
b) pentru tutun prelucrat - 10.000.000 euro;
c) pentru produse energetice - 15.000.000 euro.
(9) *** Abrogat
(9^1) In cazul expeditorului inregistrat, pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, nivelul garantiei se determina pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
(10) Antrepozitarul autorizat care detine si calitatea de expeditor inregistrat trebuie sa constituie garantia atat in calitate de antrepozitar autorizat, cat si in calitate de expeditor inregistrat.
(11) In cazul destinatarului inregistrat, nivelul garantiei ce trebuie constituite obligatoriu corespunde unei cote de 6% din suma accizelor aferente achizitiilor de produse accizabile, estimate la nivelul unui an.
(11^1) In cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile, nivelul garantiei ce trebuie constituita reprezinta 100% din valoarea accizelor aferente oricarei deplasari de produse accizabile in regim suspensiv de accize.
(12) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de biodiesel, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente motorinei.
(13) In cazul antrepozitarului autorizat exclusiv pentru productie de bioetanol, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente benzinei fara plumb, cu conditia denaturarii acestui produs potrivit procedurii prevazute la pct. 111.
(14) Nivelul garantiei se analizeaza anual de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat sau in nivelul accizei datorate.
(15) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, care nu poate fi mai mica de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate potrivit prevederilor pct. 84 alin. (21).
(16) Pentru antrepozitarii autorizati pentru depozitare, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile iesite in anul precedent.
(17) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, nivelul garantiei pentru antrepozitele fiscale de depozitare se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, altele decat cele provenite din antrepozitul de productie propriu.
(18) Pentru destinatarul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
(18^1) Pentru expeditorul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile expediate in anul precedent.
(19) In vederea actualizarii nivelului garantiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul inregistrat/expeditorul inregistrat trebuie sa depuna anual, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind informatiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (14) - (18).
(20) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de antrepozit fiscal/destinatar inregistrat/expeditor inregistrat. O copie a deciziei se transmite si Comisiei sau comisiei teritoriale, dupa caz. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
(21) Orice reprezentant fiscal are obligatia de a constitui garantia echivalenta cu valoarea accizelor aferente fiecarei operatiuni cu produse accizabile. Garantia va fi constituita inainte de livrarea produselor de catre vanzatorul din alt stat membru in Romania.
(22) Garantiile constituite sunt valabile atat timp cat nu sunt executate de autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat.
(23) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau expeditorul inregistrat nu si-a respectat obligatiile legale privind plata accizei ori inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia. Procedura prin care se executa garantia si cea de suspendare a autorizatiei se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(24) Garantiile constituite de antrepozitarii autorizati se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia, iar eventualele diferente rezultate din actualizarea sau executarea garantiei, in cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati si al expeditorilor inregistrati, se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia ori de la data actualizarii garantiei, dupa caz. Autoritatea fiscala teritoriala, in termen de 5 zile lucratoare, va transmite o copie a documentului care atesta constituirea garantiei la autoritatea vamala teritoriala, care va instiinta Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz.
(25) In toate situatiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin aplicarea cotelor de acciza in vigoare la momentul constituirii garantiei, prevazute in anexa nr. 1 la titlul VII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal.
(25^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (25), pentru berea si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, prevazute la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin insumarea cotelor de acciza prevazute in anexele nr. 1 si nr. 2 la titlul VII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, in vigoare la momentul constituirii garantiei.
(26) Pentru actualizarea garantiei prevazute la alin. (14) se utilizeaza cursul de schimb leu/euro valabil pentru calculul accizelor la momentul efectuarii actualizarii.
(27) Orice antrepozitar autorizat poate sa asigure, la cerere, o singura garantie care sa acopere riscul de neplata a accizelor pentru toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Valoarea garantiei totale va fi egala cu suma garantiilor aferente fiecarui antrepozit fiscal detinut de catre antrepozitarul autorizat.
(28) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de alcool etilic si bauturi alcoolice in sistem integrat, garantia va fi stabilita in functie de capacitatea tehnologica de productie cea mai mare, respectiv a alcoolului etilic ca materie prima sau a bauturilor alcoolice.
(29) In cazul antrepozitarului autorizat ori al destinatarului inregistrat, Comisia sau, dupa caz, Comisia teritoriala aproba reducerea garantiei, la cerere, dupa cum urmeaza:
a) cu 50%, in situatia in care in ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita;
b) cu 75%, in situatia in care in ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita.
(29^1) *** Abrogat
(30) *** Abrogat
(31) Nivelul de reducere a garantiei stabilit potrivit prevederilor alin. (29) ramane in vigoare pana la o decizie ulterioara a Comisiei sau a comisiei teritoriale, dupa caz, chiar daca in acest interval de timp a intervenit actualizarea garantiei.
(32) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, poate decide ca la stabilirea garantiei pentru acest nou antrepozit sa aplice acelasi nivel de reducere a garantiei.
(33) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita reautorizarea, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, poate decide aplicarea in continuare a nivelului de reducere a garantiei.
(34) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic cu viza autoritatii fiscale teritoriale, numai dupa verificarea asupra conformarii cu prevederile legale ale titlului VII din Codul fiscal..
Norme metodologice
ART. 206^55
109. (1) Lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie si pentru depozitare sunt obligati sa transmita on-line la autoritatea vamala teritoriala o situatie, care sa contina informatii cu privire la produsele accizabile, al caror model este prevazut in anexele nr. 48 si 49.
(2) *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^56
110.
110.1. (1) Scutirile de la plata accizelor prevazute la art. 206^56 din Codul fiscal se acorda direct atunci cand beneficiarul achizitioneaza produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat, denumit in continuare furnizor, cu exceptia situatiilor prevazute la pct. 110.2, 110.3 si 110.4.
(2) Beneficiaza de scutire si contractantii fortelor armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, asa cum sunt definiti in acordurile speciale (NATO/SOFA), precum si Ministerul Apararii Nationale cand achizitioneaza produse accizabile pentru/sau in numele fortelor NATO.
(3) Pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 206^56 alin. (1) lit. a), b) si e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoana juridica se va adresa Ministerului Afacerilor Externe, in vederea stabilirii cantitatilor de produse accizabile care pot fi achizitionate in regim de scutire, pe grupe de produse, asa cum sunt prevazute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(4) In cazul scutirilor prevazute la art. 206^56 alin. (1) lit. c), d) si, dupa caz, e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoana juridica se va adresa Ministerului Apararii Nationale, in vederea determinarii cantitatilor de produse, asa cum sunt prevazute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(5) Cantitatile solicitate potrivit prevederilor de la alin. (3) si (4) vor reprezenta necesarul estimat la nivelul unui an sau, dupa caz, necesarul aferent perioadei de stationare pe teritoriul Romaniei atunci cand aceasta perioada este mai mica de un an.
(6) Dupa stabilirea cantitatilor de produse accizabile, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apararii Nationale, dupa caz, va transmite autoritatii vamale teritoriale care deserveste beneficiarul - persoana juridica o situatie centralizatoare cuprinzand cantitatile stabilite pentru fiecare beneficiar.
(7) Pentru fiecare operatiune de achizitie intracomunitara de produse accizabile in regim de scutire, beneficiarul va utiliza certificatul de scutire reglementat de Comisia Europeana, al carui model este prevazut in anexa nr. 50. Acelasi model de certificat de scutire se utilizeaza si in cazul achizitiilor de produse accizabile in regim de scutire de pe teritoriul Romaniei.
(8) In cazul situatiilor in care operatiunile sunt scutite de TVA si se utilizeaza certificatul de scutire de TVA, acesta asigura si aplicarea scutirii de la plata accizelor.
(9) In situatiile prevazute la alin. (7) si (8), certificatul de scutire reprezinta actul doveditor privind scutirea de la plata accizelor pentru antrepozitarul autorizat sau expeditorul inregistrat.
(10) Certificatul de scutire se intocmeste de catre destinatar si se certifica de autoritatea competenta a statului membru gazda al acestuia inainte de expedierea produselor accizabile. In cazul Romaniei, autoritatea competenta pentru stampilarea certificatelor de scutire este autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
(11) In situatia in care beneficiarul scutirii se afla pe teritoriul Romaniei, certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare:
a) un exemplar se pastreaza de catre expeditor, ca parte a documentatiei sale;
b) exemplarul al doilea insoteste transportul de la furnizor la beneficiar si se pastreaza de catre beneficiarul scutirii.
(12) Antrepozitarul autorizat expeditor sau expeditorul inregistrat are obligatia de a inregistra in evidentele sale certificatele de scutire, aferente fiecarei operatiuni in parte.
(13) Transportul produselor accizabile de la furnizor la beneficiar este insotit pe langa certificatul de scutire si de documentul administrativ electronic tiparit prevazut la pct. 91.
(14) La sosirea produsului la beneficiar, acesta trebuie sa intocmeasca raportul de primire potrivit prevederilor art. 206^33.
110.2. (1) In cazul carburantilor auto achizitionati prin statiile de distributie, scutirea de la plata accizelor se va acorda prin restituire.
(2) Beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevazuti la art. 206^56 alin. (1) din Codul fiscal se vor adresa Ministerului Afacerilor Externe sau, dupa caz, Ministerului Apararii Nationale, pentru determinarea cantitatilor anuale de carburanti, defalcate pe luni, ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de accize, pentru fiecare autoturism si persoana in parte.
(3) Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Apararii Nationale vor transmite autoritatii vamale teritoriale ce deserveste beneficiarul lista cuprinzand cantitatile de carburanti determinate potrivit alin. (2).
(4) Cu ocazia fiecarei aprovizionari cu carburanti auto de la statiile de distributie, beneficiarul scutirii va solicita bonul fiscal emis prin aparatul de marcat electronic fiscal. Bonul fiscal va fi stampilat de vanzator, care va inscrie pe verso numarul de inmatriculare al autoturismului si denumirea/numele cumparatorului.
(5) In vederea restituirii sumelor reprezentand accize, beneficiarii scutirilor - institutii, organizatii - vor depune inclusiv pentru personalul angajat, pana la finele lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala ce deserveste beneficiarul urmatoarele documente:
a) cererea de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 51;
b) un centralizator in care vor fi enumerate bonurile fiscale si cantitatile de carburanti achizitionate in luna pentru care se face solicitarea, la care se vor atasa bonurile fiscale certificate in mod corespunzator de vanzator, in copie si in original.
(6) Compartimentul de specialitate din cadrul autoritatii fiscale teritoriale care deserveste beneficiarul va verifica informatiile inscrise in cererea de restituire, confruntandu-le cu datele din bonurile fiscale, dupa care va determina suma accizelor de restituit pentru fiecare solicitant in parte.
(7) Restituirea accizelor se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
(8) Dupa solutionarea cererii, documentele originale vor fi restituite beneficiarului.
110.3. (1) In cazul importului de produse accizabile dintr-o tara terta, regimul de scutire de accize se acorda direct in baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 50.
(2) Certificatul de scutire se intocmeste de beneficiar in doua exemplare vizate de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul, pentru fiecare operatiune in parte.
(3) Un exemplar al certificatului de scutire impreuna cu documentul vamal insotesc transportul produselor accizabile de la biroul vamal de intrare in Romania pana la beneficiar si se pastreaza de catre acesta.
(4) Al doilea exemplar se pastreaza de biroul vamal.
(5) In cazul in care importul se realizeaza printr-un alt birou vamal de intrare in teritoriul comunitar decat cel prevazut la alin. (3), transportul produselor accizabile va fi insotit de documentul vamal si de exemplarul certificatului de scutire al beneficiarului.
(6) Scutirea de la plata accizelor se acorda direct beneficiarilor scutirilor in baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 50 si in cazul produselor accizabile achizitionate de la un importator pentru care accizele au fost platite de acesta in vama.
(7) Un exemplar al certificatului de scutire insoteste transportul produselor accizabile de la importator catre beneficiar si se pastreaza de catre acesta, iar al doilea exemplar se pastreaza de catre importator.
(8) Importatorul livreaza beneficiarului scutirii produsele accizabile la preturi fara accize si va solicita restituirea accizelor aferente cantitatilor astfel livrate.
(9) In vederea restituirii sumelor reprezentand accizele, importatorul va depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, urmatoarele documente:
a) cererea de restituire de accize;
b) copia facturilor de livrare catre beneficiarul scutirii, in care este inscrisa mentiunea "scutit de accize";
c) dovada platii accizelor in vama;
d) copia certificatului de scutire, aferent fiecarei operatiuni.
(10) Modelul cererii de restituire a accizei este cel din anexa nr. 51.
(11) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre importator autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (11) autoritatii fiscale teritoriale.
(13) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
110.4. (1) In cazul energiei electrice si al gazului natural, regimul de scutire se acorda in baza certificatului de scutire al carui model este prevazut in anexa nr. 50, intocmit de beneficiar si vizat de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
(2) Certificatul de scutire va avea valabilitate un an calendaristic.
(3) Certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare. Un exemplar ramane la beneficiar, iar al doilea se va prezenta operatorului economic de gaz natural si de energie electrica ce realizeaza furnizarea direct catre beneficiar si va ramane la acesta.
(4) In baza certificatului de scutire, furnizorul de gaz natural si furnizorul de energie electrica vor emite beneficiarului facturi la preturi fara accize.
Norme metodologice
ART. 206^58
111. *) (1) Alcoolul etilic se considera a fi complet denaturat atunci cand denaturarea se face cu denaturantii notificati de catre fiecare stat membru al Comisiei Europene si acceptati de catre aceasta si celelalte state membre.
(2) Formulele admise a fi utilizate pentru denaturarea completa a alcoolului, in concentratie la hectolitru de alcool pur, sunt urmatoarele:
a) benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 2 litri (chimic pura) si albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,2 grame (chimic pur); sau
b) izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 3 litri (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 3 litri (chimic pura) si benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur).
(3) In cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul Romaniei pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substantele admise pentru denaturarea acestuia, in concentratie la hectolitru de alcool pur, sunt cel putin doua din urmatoarele:
a) pentru industria cosmetica:
1. dietilftalat (nr. CAS 84-66-2) 0,1 litri (chimic pur);
2. ulei de menta 0,15 litri;
3. ulei de lavanda 0,15 litri;
4. benzoat de benzil (nr. CAS 120-51-4) 5 litri (chimic pur);
5. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur);
6. 1,2 propandiol (nr. CAS 57-55-6) 2 litri (chimic pur);
7. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
8. benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur);
b) pentru alte industrii:
1. alcooli superiori 3 kg;
2. violet de metil (nr. CAS 8004-87-3; C.I. 42535) 0,1 grame (chimic pur);
3. monoetilenglicol (nr. CAS 107-21-1) 0,35 kilograme (chimic pur);
4. salicilat de etil/metil (nr. CAS 118-61-6/nr. CAS 119-36-8) 0,06 kilograme (chimic pur);
5. albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic pur);
6. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
7. etil tertbutil eter (nr. CAS 637-92-3) 2 litri (chimic pur);
8. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur).
(3^1) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) sunt exprimate in substanta cu puritate 100% si trebuie sa se regaseasca in produsul finit dupa omogenizare, la finalul operatiunii de denaturare.
(3^2) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) pot fi depasite cu maximum 10%.
(4) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat industriei cosmetice nu se vor putea utiliza formula de denaturare care sa cuprinda doar uleiul de lavanda si uleiul de menta si formula de denaturare care sa cuprinda doar uleiul de menta si 1,2 propandiol, iar pentru alcoolul etilic destinat altor industrii nu se va putea utiliza formula de denaturare care sa cuprinda doar albastrul de metilen si violetul de metil.
(5) Operatorii economici utilizatori de alcool complet denaturat sau partial denaturat, care, din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul denaturat cu substantele prevazute la alin. (2) si (3), pot solicita avizul laboratorului vamal pentru utilizarea de catre antrepozitele fiscale din Romania a substantelor pe care ei le propun. Solicitarea va trebui sa cuprinda motivele pentru care este necesara aprobarea acelui denaturant specific si descrierea componentelor de baza ale denaturantului propus, precum si declaratia pe propria raspundere a faptului ca celelalte componente ale produsului in care se va utiliza alcoolul denaturat nu intra in reactie cu substantele propuse ca denaturanti, astfel incat sa anuleze denaturarea. Acest aviz este eliberat numai pe baza analizelor de laborator efectuate mostrelor de alcool etilic denaturat cu substantele respective prezentate de producatorii in cauza. Avizul va sta la baza documentatiei necesare eliberarii autorizatiei de utilizator final.
(6) Operatorii economici utilizatori de alcool partial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unor substante de denaturare a alcoolului etilic, altele decat cele prevazute la alin. (3), pot efectua achizitii de alcool etilic astfel denaturat si de la antrepozite fiscale din alte state membre.
(7) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin consum uman se intelege consum uman alimentar.
(8) Denaturarea alcoolului etilic se realizeaza numai in antrepozite fiscale de productie alcool etilic - materie prima -, autorizate pentru aceasta operatiune, sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(9) Este permisa denaturarea numai a alcoolului etilic realizat in respectivul antrepozit fiscal de productie alcool etilic - materie prima.
(10) In vederea obtinerii solutiilor de spalat sau de curatare este permisa denaturarea numai a alcoolului tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara.
(11) Este interzisa realizarea in interiorul antrepozitelor fiscale a produselor care nu sunt destinate consumului uman, cu exceptia alcoolului sanitar.
(12) Operatiunea de denaturare a alcoolului se poate realiza astfel:
a) fie prin adaugarea succesiva a substantelor denaturante admise in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata;
b) fie prin adaugarea in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata a unui amestec realizat in prealabil din substantele denaturante admise.
(12^1) Antrepozitarul autorizat din Romania are responsabilitatea pentru respectarea procedurii de denaturare si pentru omogenizarea substantelor prevazute la alin. (2) si (3) in masa de produs finit, pentru produsele realizate in antrepozitul fiscal pe care il detine. In cazul achizitiilor intracomunitare si al importurilor, responsabilitatea omogenizarii substantelor prevazute la alin. (2) si (3) in masa de produs finit revine persoanei juridice care desfasoara astfel de operatiuni si care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau operatorul economic, dupa caz.
(13) Denaturarea alcoolului se realizeaza potrivit urmatoarei proceduri:
a) cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de a efectua operatiunea de denaturare, antrepozitul fiscal solicita, in scris, pentru aceasta acordul autoritatii vamale teritoriale;
b) in cererea de solicitare a acordului, antrepozitarul autorizat trebuie sa mentioneze cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata, denaturantii ce urmeaza a fi utilizati, procedura de denaturare, data si ora operatiunii de denaturare, destinatia alcoolului denaturat justificata prin comenzile primite din partea utilizatorilor;
c) in functie de rezultatele verificarii datelor cuprinse in documentatia depusa, autoritatea vamala teritoriala decide asupra acceptarii operatiunii de denaturare si desemneaza reprezentantul sau ori deleaga competenta catre autoritatea vamala teritoriala in a carei raza se afla punctul de lucru, in vederea supravegherii acestei operatiuni. In situatia in care datele cuprinse in documentatia prezentata nu corespund realitatii, autoritatea vamala teritoriala respinge solicitarea de efectuare a operatiunii;
d) operatiunea de denaturare se consemneaza intr-un registru special, care se pastreaza in antrepozitul fiscal, in care se vor inscrie: data efectuarii operatiunii, cantitatea denaturata, substantele si cantitatile utilizate pentru denaturare, precum si numele si semnatura reprezentantului autoritatii vamale.
(14) Antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool etilic - materie prima - poate livra alcool etilic denaturat catre operatori economici, altii decat utilizatorii finali, numai daca alcoolul este imbuteliat in butelii destinate comercializarii cu amanuntul.
(15) Deplasarea intracomunitara a alcoolului complet denaturat va fi insotita de documentul de insotire prevazut la pct. 102.
(16) In cazul prevazut la art. 206^58 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, este scutit de la plata accizelor numai alcoolul etilic utilizat pentru productia de medicamente, asa cum sunt definite in directivele 2001/82/CE si 2001/83/CE.
(17) In sensul art. 206^58 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, prin procese de fabricatie se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a semifabricatelor in produse finite, cu conditia ca produsele finite sa nu contina alcool.
(18) In situatiile de scutire directa, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal sau din operatiuni proprii de import. In situatiile de scutire indirecta, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat sau din operatiuni proprii de import. Destinatarul inregistrat care livreaza produse ce urmeaza a fi utilizate intr-un scop scutit de la plata accizelor va evidentia in factura contravaloarea accizelor platite la bugetul de stat.
(19) Atunci cand utilizatorul face achizitii intracomunitare de alcool etilic in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(20) In cazul alcoolului etilic importat dintr-o tara terta in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, importatorul trebuie sa fie si utilizatorul materiei prime.
(21) Scutirea se acorda direct:
a) in situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. d) si f) din Codul fiscal;
b) in situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. a), c) si e) din Codul fiscal, precum si in situatia realizarii de alcool sanitar, pentru antrepozitarii autorizati care functioneaza in sistem integrat. Prin sistem integrat se intelege utilizarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice de catre antrepozitar pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fara a mai fi supuse vreunei modificari.
(22) In toate situatiile de scutire directa, scutirea se acorda pe baza autorizatiei de utilizator final.
(23) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(24) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(25) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic si produsele alcoolice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(26) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(27) Modelul autorizatiei de utilizator final este prevazut in anexa nr. 34.
(28) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre antrepozitul fiscal furnizor al produselor accizabile in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(29) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(30) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea alcoolului etilic si a produselor alcoolice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(31) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de alcool etilic si/sau de produse alcoolice achizitionate;
c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic si/sau produsele alcoolice achizitionate altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(32) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(33) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(34) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(35) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(36) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(37) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(38) Stocurile de alcool etilic si/sau de produse alcoolice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(39) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizatori finali prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, autoritatea vamala centrala va asigura publicarea listei cuprinzand acesti operatori economici pe pagina sa de web, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(40) In toate situatiile de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(41) La sosirea produsului operatorul economic utilizator trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor accizabile primite.
(42) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (40) si (41), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(43) In situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b), c), e), g), h) si i) din Codul fiscal, scutirea se acorda indirect. Livrarea produselor se face la preturi cu accize, urmand ca operatorii economici utilizatori sa solicite restituirea accizelor.
(44) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala, cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic si/sau a produsului alcoolic ori copia avizului de insotire pentru alcoolul etilic partial denaturat in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat. In cazul operatorului economic prevazut la alin. (19), utilizatorul autorizat ca destinatar inregistrat va prezenta dovada achizitiei in regim suspensiv, reprezentata de documentul administrativ electronic si raportul de receptie aferent, iar in cazul utilizatorului prevazut la alin. (20), declaratia vamala de import;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis, sau dovada platii accizelor la bugetul de stat, in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat, a destinatarilor inregistrati si a operatorilor economici care au realizat operatiuni proprii de import;
c) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea, constand intr-o situatie centralizatoare a cantitatilor efectiv utilizate si a documentelor aferente.
(45) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(46) Depozitele farmaceutice achizitioneaza alcoolul etilic la preturi cu accize si il livreaza catre spitale si farmacii la preturi fara accize in baza autorizatiilor de utilizator final detinute de acestea din urma. In aceste conditii, pretul de vanzare al alcoolului etilic va fi stabilit de catre depozitul farmaceutic pe baza pretului de achizitie al acestui produs care nu are inclusa acciza, astfel incat spitalele si farmaciile sa beneficieze de facilitatea prevazuta la art. 206^58 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
(47) In situatia prevazuta la alin. (46) depozitele farmaceutice vor pastra o copie a autorizatiei de utilizator final al beneficiarului scutirii.
(48) Pentru cantitatile de alcool etilic livrate la preturi fara accize spitalelor si farmaciilor, depozitele farmaceutice pot solicita compensarea/restituirea accizelor. In acest sens, depozitele farmaceutice vor depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantitatii de alcool etilic livrata spitalelor si farmaciilor la preturi fara accize, constand intr-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitatilor efectiv livrate.
(49) In situatiile prevazute la alin. (44) si (48), autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre utilizatori sau depozitele farmaceutice autoritatii vamale teritoriale, care, in urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(50) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (49) autoritatii fiscale teritoriale.
(51) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(52) Denaturarea alcoolului etilic pentru obtinerea alcoolului sanitar poate fi realizata numai in antrepozitul fiscal de productie in care se obtine alcoolul etilic - materie prima.
*) Reproducem mai jos prevederile art. III alin. (1) si (2) din Hotararea Guvernului nr. 20/2013 ().
"ART. III (1) Incepand cu data de 1 martie 2013 nu se mai acorda scutire directa de la plata accizelor la achizitionarea alcoolului etilic si produselor alcoolice prevazute la art. 206^2 lit. a) din Codul fiscal ce urmeaza a fi utilizate conform art. 206^58 alin. (1) lit. g) si h) din Codul fiscal.
(2) Cantitatile de alcool etilic si produse alcoolice achizitionate pana la data de 1 martie 2013 pot fi utilizate in conformitate cu prevederile art. 206^58 lit. g) si h) pana la epuizarea acestora."
112. *** Abrogat.
Norme metodologice
ART. 206^60
113.
113.1. In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. a) si b) din Codul fiscal, scutirea se acorda dupa cum urmeaza:
113.1.1. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca aprovizionarea cu produse energetice sa se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave se poate efectua la preturi fara accize catre:
a) operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, eliberate de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
b) persoana care detine certificat de autorizare ca operator aerian.
(3) Certificatele prevazute la alin. (2) se elibereaza de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(3^1) Scutirea se acorda direct si in cazul in care produsele energetice utilizate de operatorii economici care detin certificate de autorizare emise de Autoritatea Aeronautica Civila provin din achizitii intracomunitare proprii.
(3^2) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorii economici prevazuti la alin. (3^1) provin din achizitii intracomunitare proprii, acestia trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(4) Intra sub incidenta prevederilor alin. (2) si livrarile de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil de catre aeronavele inregistrate in alte state, care efectueaza zboruri, altele decat cele turistice in scop privat, fara a fi necesara prezentarea certificatelor eliberate de autoritatile aeronautice civile din statele respective.
(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie sa se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Pentru operatorii economici care detin certificate de autorizare ca agenti de handling combustibili, autorizatia de antrepozit fiscal se emite pentru locurile si produsele specificate in anexa la certificatul de autorizare emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(7) Scutirea de plata accizelor se aplica direct si in cazul operatorilor economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care nu dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor, cu conditia ca deplasarea produselor energetice sa se realizeze direct de la antrepozitul fiscal catre beneficiarul scutirii.
(8) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave, in cazul aeronavelor aflate pe alte aeroporturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica "Destinatar" se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica "Locul livrarii" se va inscrie adresa aeroportului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
(9) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru aeronave in jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.1.
(10) Jurnalele mentionate la alin. (9) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(11) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.1.
(12) Jurnalele mentionate la alin. (11) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(13) Intra sub incidenta prevederilor alin. (1) si institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala, care, datorita specificului activitatii lor, nu detin certificate eliberate de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(14) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv aeronavele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, iar in cazul in care factura privind alimentarea aeronavei se intocmeste in numele altui antrepozit fiscal, un exemplar al certificatului de livrare va fi transmis si acelui antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal in numele caruia se emit facturile catre aeronave va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
(15) In cazul in care combustibilul pentru aviatie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice catre un intermediar care administreaza contracte cu companii aeriene si care emite, la randul lui, facturi catre acestea, dupa alimentarea aeronavelor in aceleasi conditii cu cele prevazute la alin. (14), fara a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal catre intermediar, deplasarea combustibilului pentru aviatie de la antrepozitul fiscal de depozitare catre aeronave va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentata aeronava o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de catre antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
(16) Jurnalele prevazute la alin. (14) si (15) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale.
113.1.2. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct cu conditia ca aprovizionarea produselor energetice sa se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, se poate efectua la preturi fara accize catre:
a) operatorii economici care detin certificate de autorizare ca distribuitori de combustibil pentru navigatie, eliberate de autoritatea competenta in domeniul naval;
b) persoana care detine certificat de autorizare pentru navigatie. Prin certificat de autorizare pentru navigatie se intelege orice document care atesta ca nava este luata in evidenta autoritatilor competente din Romania ori din statul in care aceasta este inregistrata;
c) institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala.
(3) Scutirea se acorda direct si in cazul in care produsele energetice utilizate de operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru navigatie provin din achizitii intracomunitare proprii.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), operatorii economici trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (2) lit. a), care dispun de spatii de depozitare corespunzatoare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a navelor si ambarcatiunilor, trebuie sa se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, in cazul navelor aflate in alte porturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea navelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica "Destinatar" se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica "Locul livrarii" se va inscrie adresa portului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
(7) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru nave in jurnale speciale, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.2.
(8) Jurnalele mentionate la alin. (7) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(9) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind intrarile si iesirile de combustibil destinate utilizarii exclusive pentru nave, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.2.
(10) Jurnalele mentionate la alin. (9) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(11) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv navele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire sau de factura.
(12) Livrarea din antrepozitele fiscale catre nave a combustibilului pentru navigatie se face numai dupa depunerea la antrepozitul fiscal a urmatoarelor documente:
a) copia atestatului de bord/carnetului de ambarcatiune;
b) copia certificatului de autorizare pentru navigatie a navei care urmeaza a fi aprovizionata, dupa caz;
c) declaratia pe propria raspundere a administratorului sau a reprezentantului legal cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigatie achizitionat in regim de scutire de la plata accizelor, in cazul operatorilor economici din Romania.
(13) Dupa efectuarea aprovizionarii navei cu combustibil pentru navigatie, o copie a documentului de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care apartine nava se va depune la antrepozitul fiscal de la care nava a fost aprovizionata.
(14) Livrarea combustibilului pentru navigatie din antrepozitele fiscale catre operatorii economici prevazuti la alin. (2), inclusiv catre antrepozite fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie, se face numai dupa marcarea si colorarea acestuia potrivit prevederilor pct. 113.10.
(15) Potrivit prevederilor art. 23 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instalatiile plutitoare de tipul macaralelor, cu sau fara propulsie, sunt considerate nave.
113.2. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca energia electrica sa provina de la operatori economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), iar produsele energetice sa fie aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, de la un importator, din operatiuni proprii de import, de la companii de extractie a carbunelui sau alti operatori economici care comercializeaza acest produs ori de la un distribuitor autorizat, in cazul gazului natural.
(2) Pentru aplicarea scutirii, titularii centralelor de productie de energie electrica, ai centralelor combinate de energie electrica si termica, precum si operatorii economici utilizatori ai produselor energetice prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal vor solicita autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au sediul autorizatii de utilizator final pentru produse energetice.
(3) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (2) energia electrica si gazul natural.
(4) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul productiei de energie electrica sau productiei combinate de energie electrica si termica realizate din carbune si lignit in sistem de prestari de servicii. In aceasta situatie, obligatia detinerii autorizatiei de utilizator final revine si beneficiarului prestarii de servicii.
(5) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(6) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(7) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala. Face exceptie de la aceasta conditie operatorul economic beneficiar al prestarii de servicii;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice in scopul pentru care a obtinut anterior autorizatie de utilizator final.
(8) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(9) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
(10) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(11) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(12) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului din anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(13) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza normelor de consum si a productiei preconizate a se realiza pe o perioada de 3 ani.
(14) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(15) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(16) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor energetice primite.
(16^1) In toate situatiile de scutire directa livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(17) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (15) si (16), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(18) Destinatarii inregistrati, importatorii sau operatorii economici prevazuti la alin. (1), care achizitioneaza produse energetice in vederea livrarii in regim de scutire directa catre centralele de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica si termica, precum si catre operatorii economici prevazuti la alin. (4), vor livra produsele catre acesti beneficiari la preturi fara accize si vor solicita autoritatii fiscale teritoriale restituirea accizelor aferente cantitatilor livrate cu aceasta destinatie care au fost platite, dupa caz, la momentul receptiei, importului sau al achizitiei. Nu intra sub incidenta acestor prevederi beneficiarii scutirilor care utilizeaza produse energetice provenite din operatiuni proprii de import, pentru care scutirea se acorda direct, iar deplasarea acestora de la un birou vamal de intrare pe teritoriul comunitar este insotita de un document administrativ unic.
(19) In vederea restituirii accizelor in situatia prevazuta la alin. (18), destinatarul inregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscala/vamala teritoriala la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize, al carei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Cererea va fi insotita de copia autorizatiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii si de documentul care atesta plata accizelor de catre destinatarul inregistrat, importator sau operatorul economic.
(19^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre destinatarul inregistrat, importator sau operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care, in urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(19^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (19^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(19^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(20) Atunci cand, in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, centralele de productie de energie electrica sau centralele de productie combinata de energie electrica si termica preiau produse energetice cu titlu de imprumut de la rezerva de stat in baza unor acte normative speciale, preluarea se face in baza autorizatiei de utilizator final. Atat achizitionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, in vederea stingerii obligatiei, cat si restituirea efectiva a cantitatilor astfel preluate se efectueaza in regim de scutire de la plata accizelor, in baza autorizatiei de utilizator final.
113.3. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca produsele sa fie achizitionate direct de la operatorii economici inregistrati la autoritatea fiscala centrala in calitate de furnizori de produse energetice ori - in cazul gazului natural provenit dintr-un stat membru - direct de la un distribuitor/furnizor autorizat/licentiat de autoritatea competenta din acel stat membru.
(2) Produsele energetice - respectiv gazul natural, carbunele si combustibilii solizi - sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt furnizate consumatorilor casnici, precum si organizatiilor de caritate.
(2^1) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin consumatori casnici se intelege clientii casnici asa cum sunt acestia definiti prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.
(3) In intelesul prezentelor norme metodologice, organizatiile de caritate sunt organizatiile care au inscrise in obiectul de activitate si care desfasoara efectiv activitati caritabile cu titlu gratuit in domeniul sanatatii, al protectiei mamei si copilului, al protectiei batranilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care traiesc in saracie sau in cazuri de calamitati naturale.
(4) In cazul organizatiilor de caritate, scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
(5) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a organizatiei de caritate, insotita de:
a) actul de constituire - in copie si in original - din care sa rezulte ca organizatia desfasoara una dintre activitatile prevazute la alin. (3);
b) fundamentarea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
c) orice informatie si documente pe care autoritatea vamala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiilor.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea vamala teritoriala si au o valabilitate de un an de la data emiterii. Modelul autorizatiei este prevazut in anexa nr. 34.
(7) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor accizabile in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(8) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(9) Anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent, fiecare organizatie de caritate care detine autorizatie de utilizator final este obligata sa prezinte autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei o situatie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui an calendaristic, cantitatile utilizate in scopul desfasurarii activitatilor caritabile si stocul de produse energetice ramas neutilizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
113.4. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. f) si g) din Codul fiscal, scutirea se acorda indirect, cu conditia ca aprovizionarea sa se efectueze de la un antrepozit fiscal.
(2) Inainte de fiecare achizitie de combustibil pentru motor in regim de scutire, utilizatorul va notifica aceasta operatiune la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, pentru un posibil control. Notificarea va cuprinde informatii cu privire la furnizor, produse si cantitatile ce urmeaza a fi achizitionate.
(3) Operatorii economici pot solicita restituirea accizelor trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului.
(4) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a combustibilului pentru motor, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea, constand in copia documentului care atesta realizarea operatiunilor de dragare - certificata de autoritatea competenta in acest sens;
d) memoriul in care va fi descrisa operatiunea pentru care a fost necesar consumul de combustibil pentru motor si in care se vor mentiona: perioada de desfasurare a operatiunii, numarul orelor de functionare a motoarelor si a instalatiilor de dragare si consumul normat de combustibil pentru motor.
(4^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(4^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (4^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(4^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(5) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(6) In intelesul prezentelor norme metodologice, combustibilii pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor inseamna inclusiv combustibilii pentru motor utilizati in domeniul testarii si mentenantei motoarelor ce echipeaza aeronavele si vapoarele.
113.5. In cazul scutirii prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice:
a) rezervor standard inseamna:
- rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate autovehiculele de acelasi tip ca si vehiculul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct, atat pentru propulsie, cat si pentru functionarea in timpul transportului, daca este cazul, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule, destinate utilizarii directe a gazului drept carburant, precum si rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
- rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate containerele de acelasi tip ca si containerul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct pentru functionarea, in timpul transportului, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
b) containere speciale inseamna orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termica sau altor sisteme.
113.6. In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, in baza actelor normative emise pentru gratuitati in scop de ajutor umanitar.
113.7. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct atunci cand aprovizionarea se efectueaza de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acorda direct si in cazul furnizarii gazului natural.
(2) Scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
(3) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, insotita de fundamentarea cantitatilor de produse energetice ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor. Cererea se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(4) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(5) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(7) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(8) Detinatorii de autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, trimestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata si stocul de produse energetice la sfarsitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(9) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o durata de 3 ani.
(10) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(11) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(12) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore, utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor energetice primite.
(12^1) In toate situatiile de scutire directa livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(13) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (11) si (12), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(14) In intelesul prezentelor norme metodologice prin lacasuri de cult se intelege lacasurile asa cum sunt definite potrivit legislatiei in domeniul cultelor.
(15) In cazul produselor energetice achizitionate de la importatori sau de la alti operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acorda indirect, prin restituire.
(16) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice;
b) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea.
(16^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre beneficiar autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(16^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (16^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(16^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
113.8. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocombustibili, scutirea este totala.
(2) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocarburanti, scutirea este totala.
(3) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin biomasa se intelege fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor provenite din agricultura - inclusiv substante vegetale si animale -, silvicultura si industriile conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) Amestecul in vrac dintre biocarburanti si carburantii traditionali, in conformitate cu legislatia specifica, se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale pentru productia sau depozitarea produselor energetice.
(7) Amestecul in vrac dintre biocombustibili si combustibilii traditionali se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale pentru productia sau depozitarea produselor energetice.
(8) *** Abrogat
(9) Atunci cand statiile de distributie comercializeaza produse energetice utilizate drept carburant, realizate in totalitate din biomasa, acestea trebuie sa se asigure ca sunt respectate conditiile prevazute la art. 206^20 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Statiile de distributie vor afisa in acest sens avertismente in atentia clientilor.
113.9. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda cu conditia ca operatorii economici producatori de energie electrica sa notifice acest fapt la autoritatea vamala teritoriala, iar energia electrica astfel realizata sa fie furnizata direct unui consumator final. Notificarea va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic si va fi insotita de copia documentelor care atesta autorizarea de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Dupa inregistrarea notificarii, o copie a acestei notificari cu numarul de inregistrare va fi pastrata de operatorul economic.
(2) In intelesul prezentelor norme metodologice, surse regenerabile de energie sunt: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.
113.10. (1) Scutirile directe de la plata accizelor pentru motorina si kerosenul utilizate drept combustibil pentru motor in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) din Codul fiscal se acorda cu conditia ca aceste produse sa fie marcate potrivit prevederilor Directivei nr. 95/60/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind marcarea fiscala a motorinei si kerosenului, precum si celor din legislatia nationala specifica in domeniu.
(2) Marcarea motorinei si a kerosenului se realizeaza in antrepozite fiscale, cu exceptia antrepozitelor fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie. Marcarea se realizeaza sub supraveghere fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(3) Nu intra sub incidenta marcarii produsele energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie.
113.11. (1) In situatiile de acordare a scutirii directe, care necesita autorizatie de utilizator final, aceasta se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(2) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(3) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(4) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(5) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(6) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(6^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(7) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(8) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(9) *) In situatiile de acordare a scutirii directe pentru gazul natural sau pentru energia electrica, utilizate in scopurile scutite de la plata accizelor, utilizatorii notifica acest fapt la autoritatea vamala teritoriala. Dupa notificare, utilizatorul transmite furnizorului de astfel de produse o copie de pe notificare cu numarul de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(10) *) Notificarea prevazuta la alin. (9) cuprinde informatii privind activitatea desfasurata de utilizator si cantitatea de gaz natural sau energie electrica solicitata in regim de scutire de la plata accizelor.
(11) *) Nerespectarea prevederilor alin. (9) si (10) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevazute pentru gaz natural sau energie electrica utilizate in scop comercial.
*) Conform art. III din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (), prevederile alin. (9) - (11) ale subpunctului 113.11 se aplica incepand cu data de 1 aprilie 2014.
Norme metodologice
Art. 206^61
114. Nu intra sub incidenta sistemului de marcare:
a) alcoolul etilic denaturat cu substante specifice destinatiei, alta decat consumul uman, astfel incat sa nu poata fi utilizat la obtinerea de bauturi alcoolice;
b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara;
c) bauturile slab alcoolizate, cu o concentratie alcoolica de pana la 10% in volum inclusiv;
d) produsele din productia interna destinate exportului;
e) produsele de natura celor supuse marcarii, provenite din import, aflate in regim de tranzit sau de import temporar;
f) aromele alimentare, extractele si concentratele alcoolice;
g) bauturi fermentate spumoase, altele decat bere si vinuri;
h) cidru de mere si de pere cu codurile NC 2206 00 51 si NC 2206 00 81 si hidromel cu codurile NC 2206 00 59 si NC 2206 00 89 obtinut prin fermentarea unei solutii de miere in apa.
Norme metodologice
ART. 206^62
115. (1) Autorizatia de antrepozit fiscal sau de destinatar inregistrat atesta si dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
(2) Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel de produse din tari terte, in baza autorizatiei emise de Comisie in vederea realizarii acestor achizitii.
(3) Autorizatia de importator se acorda de Comisie in conformitate cu prevederile pct. 117.1.
(4) In vederea realizarii achizitiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie care urmeaza sa le aplice pe produse.
(5) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie sau a unui antrepozit fiscal desemnat de catre acesta, care urmeaza sa le aplice pe produse.
(6) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre pentru care antrepozitul fiscal expeditor nu aplica banderole, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se aplica de catre acestia in locurile autorizate pentru primirea produselor in regim suspensiv de accize. In aceasta situatie, banderolele se aplica inainte de comercializarea bauturilor alcoolice pe teritoriul Romaniei, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile.
(7) In vederea realizarii importurilor de produse supuse marcarii, timbrele sau banderolele, dupa caz, procurate de importatori se expediaza pe adresa producatorului extern care urmeaza sa le aplice pe produse.
(8) In vederea realizarii importurilor de produse supuse marcarii pentru care furnizorul extern nu aplica banderole sau timbre, banderolele sau timbrele procurate de importatori se aplica de catre acestia in antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.
(9) In situatiile prevazute la alin. (4), (5) si (7), expedierea marcajelor se face in maximum 15 zile de la executarea comenzii de catre unitatea autorizata cu tiparirea.
(10) Dupa expirarea termenului de 15 zile, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati sunt obligati sa returneze unitatii specializate autorizate cu tiparirea, in vederea distrugerii, marcajele neexpediate in termen.
(11) In cazul importurilor de produse accizabile supuse marcarii, expedierea marcajelor catre producatorii externi se face numai ca bagaj neinsotit, cu depunerea in vama a documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie sa fie insotit de:
a) documentul de transport international, din care sa rezulte ca destinatarul este producatorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
b) o copie a contractului incheiat intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia;
c) o copie a autorizatiei de importator.
(12) Cu ocazia importului, odata cu documentul vamal de import, se depune un document vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, in vederea incheierii regimului acordat la scoaterea temporara din tara a acestora.
Norme metodologice
ART. 206^63
116. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate in anexa nr. 54.
(2) Marcajele sunt hartii de valoare cu regim special si se tiparesc de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(3) Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscriptionate cu urmatoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, tigari de foi, tutun de fumat;
c) seria si numarul care identifica in mod unic timbrul.
(4) Banderolele pentru marcarea bauturilor fermentate linistite, altele decat bere si vinuri, a produselor intermediare si a alcoolului etilic vor avea inscriptionate urmatoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, bauturi slab alcoolizate - dupa caz, bauturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare, bauturi fermentate linistite;
c) seria si numarul care identifica in mod unic banderola;
d) cantitatea nominala exprimata in litri de produs continut;
e) concentratia alcoolica.
(5) Inscriptionarea pe marcaje a elementelor prevazute la alin. (3) si (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusa la dispozitia organelor in drept de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A., la solicitarea acestora.
(6) Banderolele se aplica pe sistemul de inchidere a buteliilor, cutiilor de tetra pak/tetra brik, astfel incat prin deschiderea acestora sa se asigure distrugerea banderolelor. Sunt supuse marcarii prin banderole inclusiv ambalajele individuale ce depasesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 3 litri.
(7) In acceptia prezentelor norme metodologice, comercializarea alcoolului etilic si a bauturilor alcoolice de natura celor supuse marcarii, in butelii sau in cutii ce depasesc capacitatea de 3 litri, se considera comercializare in vrac.
(8) In cazul tutunului prelucrat, altele decat tigaretele, ambalajele individuale pe care sunt aplicate timbrele sunt pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal -, in care sunt prezentate pentru vanzare aceste produse, respectiv tigari, tigari de foi, tutun fin taiat destinat rularii in tigarete.
(8^1) In cazul produselor din tutun prelucrat, altele decat tigaretele, un timbru aplicat pe pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal - se considera a fi deteriorat ca urmare a lipirii pe ambalaj devenind impropriu utilizarii ulterioare datorita modificarilor survenite.
(9) In situatia in care dimensiunile marcajelor nu permit includerea in intregime a denumirilor operatorilor economici cu drept de marcare, se vor inscriptiona prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare operator economic, de comun acord cu Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(10) Fiecarui operator economic cu drept de marcare i se atribuie un cod de marcare de 13 caractere. In cazul antrepozitarilor autorizati si al destinatarilor inregistrati, codul de marcare este codul de acciza. In cazul importatorilor autorizati, codul de marcare este format din doua caractere alfanumerice aferente codului de tara, conform standardului ISO 3166, din care se face importul, urmate de codul de identificare fiscala format din 11 caractere alfanumerice. Atunci cand codul de identificare fiscala nu contine 11 caractere alfanumerice, acesta va fi precedat de cifra "0", astfel incat numarul total de caractere sa fie de 11. Codul de marcare se va regasi inscriptionat pe marcajele tiparite ce vor fi aplicate pe produsele destinate comercializarii pe teritoriul Romaniei.
(11) In cazul importatorilor autorizati care nu au contracte incheiate direct cu producatorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producatorului extern, iar codul atribuit va contine indicativul tarii din care se face efectiv importul.
Norme metodologice
ART. 206^64
117.
117.1. (1) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de importator depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare, dupa caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
c) contractele incheiate direct intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia. In cazul in care contractul este incheiat cu un reprezentant al producatorului extern, se va prezenta o declaratie a producatorului extern care sa ateste relatia contractuala dintre acesta si furnizorul extern al detinatorului de autorizatie de importator;
d) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
e) certificatul de atestare fiscala;
f) cazierul fiscal.
(2) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (1), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
(3) Autoritatea competenta elibereaza autorizatia de importator autorizat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (1);
b) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca importator autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca importator autorizat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(4) Autorizatia de importator se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
(5) Orice importator autorizat are obligatia de a constitui o garantie corespunzatoare unei cote de 6% din accizele estimate aferente produselor ce urmeaza a fi importate pe parcursul unui an.
(6) Autorizatia este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care importatorul autorizat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(6^1) Nivelul garantiei se analizeaza anual de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
(6^2) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se va comunica importatorului autorizat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de importator autorizat. O copie a deciziei se transmite si Comisiei. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
(6^3) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca importatorul autorizat inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia. Procedura prin care se executa garantia si cea de suspendare a autorizatiei se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(7) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, importatorul autorizat are obligatia de a le notifica la secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
a) daca se modifica datele de identificare ale importatorului autorizat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
b) in situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea importului.
(8) Autorizatia de importator autorizat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una din cerintele prevazute la alin. (7);
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui importator autorizat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui importator autorizat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Decizia de revocare se comunica importatorului autorizat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(10) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale importatorului autorizat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare la o data ulterioara.
(11) Importatorul autorizat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(12) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de importator autorizat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(13) In cazul in care importatorul autorizat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(14) Modificarea autorizatiilor de importator autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (6) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(15) Procedura de autorizare a importatorului autorizat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(16) In cazul pierderii autorizatiei de importator autorizat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(17) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
117.2. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si importatorul autorizat depun nota de comanda la autoritatile vamale teritoriale.
(2) Modelul notei de comanda este prevazut in anexa nr. 56.
(3) In cazul antrepozitarului autorizat, al destinatarului inregistrat si al importatorului autorizat, fiecare nota de comanda se aproba - total sau partial - de catre autoritatea vamala teritoriala, in functie de:
a) datele din situatia lunara privind evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor, prezentata de solicitant la autoritatea vamala competenta, cu aprobarea notelor de comanda de marcaje, potrivit alin. (9);
b) livrarile de produse accizabile marcate, efectuate in ultimele 6 luni fata de data solicitarii unei noi note de comanda.
(4) In situatia in care in decursul unei luni se solicita o cantitate de marcaje mai mare decat media lunara a livrarilor din ultimele 6 luni, se va depune un memoriu justificativ in care vor fi explicate motivele care au generat necesitatile suplimentare.
(5) Notele de comanda se intocmesc de catre solicitant in 3 exemplare.
(6) Notele de comanda se aproba in termen de 7 zile lucratoare de la data inregistrarii la autoritatea vamala teritoriala. Dupa aprobare, cele 3 exemplare ale notelor de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se pastreaza de catre solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. si al treilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala care aproba notele de comanda.
(7) Operatorii economici cu drept de marcare au obligatia utilizarii marcajelor aprobate prin notele de comanda in termen de 6 luni consecutive de la eliberarea acestora de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. Dupa expirarea acestui termen, marcajele neutilizate vor fi restituite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., in vederea distrugerii, operatiune care se va desfasura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic cu drept de marcare.
(8) In sensul prevederilor alin. (7), prin utilizarea marcajelor se intelege aplicarea efectiva a acestora pe ambalajul produsului accizabil. In cazul produselor accizabile marcate provenite din achizitii intracomunitare sau din import, dovada marcajelor utilizate este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea producatorului transmisa operatorului economic cu drept de marcare, care va fi anexata semestrial la situatia privind evidenta marcajelor achizitionate, utilizate si returnate, fara ca termenul de restituire a marcajelor neutilizate sa depaseasca 12 luni consecutive.
(9) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii sunt obligati sa prezinte lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, autoritatii vamale teritoriale situatia privind marcajele utilizate in luna anterioara celei in care se face raportarea, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 57. In cazul banderolelor, aceasta situatie se va intocmi pe fiecare tip de banderola, potrivit dimensiunilor si caracteristicilor inscriptionate pe acestea.
(10) Procentul maxim admis de marcaje distruse in procesul de marcare si care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 0,5% din numarul marcajelor utilizate.
(11) Pentru cantitatea de marcaje distruse in procesul de marcare peste limita maxima admisa prevazuta la alin. (10) se datoreaza accizele aferente cantitatilor de produse care ar fi putut fi marcate.
(12) In situatia prevazuta la alin. (11), acciza devine exigibila in ultima zi a lunii in care s-a inregistrat distrugerea, iar termenul de plata al acesteia este pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare.
(13) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distincta a marcajelor distruse, precum si a celor deteriorate, conform modelului prevazut in anexa nr. 58.
(14) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfarsitul fiecarei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 59.
(15) Semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, marcajele deteriorate, prevazute in anexa nr. 59, vor fi distruse de catre antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat, pe cheltuiala acestora, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu, obligatoriu sub supraveghere fiscala.
(16) In cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati au obligatia ca, in termen de 15 zile de la inregistrarea declaratiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizarii scrise a persoanei care a constatat disparitia marcajelor, sa anunte autoritatea vamala teritoriala in vederea stabilirii obligatiei de plata privind accizele.
(17) In situatia depasirii termenului prevazut la alin. (16), acciza devine exigibila in ziua imediat urmatoare depasirii termenului si se va plati in 3 zile lucratoare de la data depasirii termenului respectiv.
(18) In cadrul antrepozitului de productie este permisa operatiunea de distrugere a marcajelor achizitionate de clienti prin autoritatile competente din tarile lor de rezidenta, atunci cand se impune aceasta operatiune si daca este admisa de acele autoritati. Cu cel mult 7 zile inainte de desfasurarea operatiunii de distrugere a marcajelor, antrepozitul fiscal va instiinta autoritatea vamala teritoriala in vederea desemnarii de catre aceasta autoritate a unui reprezentant care sa asigure supravegherea fiscala si semnarea procesului-verbal intocmit dupa incheierea operatiunii respective.
(19) Marcajele expediate unui antrepozit fiscal de productie din alt stat membru pot fi supuse operatiunii de distrugere in cadrul acestor antrepozite, atunci cand se impune aceasta operatiune si in conditiile stabilite de autoritatile competente din statul membru respectiv.
(20) In situatia prevazuta la alin. (19), dovada marcajelor distruse este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea producatorului transmisa operatorului economic cu drept de marcare din Romania si care poarta viza autoritatii competente din statul membru in care a avut loc operatiunea de distrugere.
117.3. (1) Dupa aprobarea notelor de comanda de marcaje de catre autoritatea vamala teritoriala, exemplarul 2 al notei de comanda se va transmite de catre operatorul economic cu drept de marcare catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. si va fi insotit de dovada achitarii contravalorii marcajelor comandate in contul acestei companii.
(2) Eliberarea marcajelor se face de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(3) Marcajele se realizeaza de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod si o serie de emisiune aprobate de catre directia specializata cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Termenul de executare a comenzilor de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii notelor de comanda aprobate de autoritatea vamala teritoriala.
(5) Pana la eliberarea marcajelor catre beneficiari, acestea se depoziteaza la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. in conditii de deplina securitate.
(6) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, astfel:
a) antrepozitarii autorizati, lunar, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv eliberate pentru consum. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
b) destinatarul inregistrat, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv marcate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
c) importatorul autorizat, cu ocazia fiecarei operatiuni de import de produse marcate, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA.
Norme metodologice
ART. 206^65
118. (1) Repartizarea fiecarui lot de produse de tutun prelucrat confiscat - altele decat cele din nomenclatoarele operatorilor economici cu drept de marcare -, catre antrepozitarii autorizati se face proportional cu cota de piata detinuta.
(2) Trimestrial, situatia privind cotele de piata se comunica de directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor din cadrul autoritatii fiscale centrale catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, autoritatea vamala centrala, directiile cu atributii de control din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Dupa repartizarea cantitatilor de produse de tutun prelucrat prevazuta la alin. (1), organele care au procedat la confiscare vor instiinta antrepozitarii autorizati despre cantitatile ce urmeaza a fi preluate de catre acestia. Aceasta instiintare va cuprinde informatii cu privire la: denumirea produsului de tutun prelucrat, cantitatea, data si locul confiscarii, precum si locul de unde se vor prelua produsele.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 206^65 alin. (1) din Codul fiscal, predarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat atat de reprezentantii organului care a procedat la confiscarea produselor, cat si de reprezentantii operatorilor economici cu drept de marcare, care le preiau.
(4^1) Produsele din tutun prelucrat se predau ambalate in colete/saci sigilati cu sigiliile organului de control care a efectuat confiscarea, fiecare colet/sac fiind insotit de o lista de inventar care sa cuprinda tipul produsului, sortimentul si cantitatea exprimata in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
(4^2) Listele de inventar se inregistreaza in evidentele organului de control care a efectuat confiscarea si se mentioneaza in cuprinsul procesului-verbal de predare-primire.
(5) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se efectueaza prin metode specifice, care sa asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice alta modalitate de recuperare a materiilor prime ce intra in componenta acestor produse. Distrugerea va avea loc, in baza aprobarii date de autoritatea vamala centrala, la cererea operatorului economic cu drept de marcare, in termen de maximum 30 de zile de la data primirii aprobarii si in prezenta unei comisii de distrugere constituite special in acest scop. Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de politie si un reprezentant desemnat de autoritatea vamala centrala.
(5^1) In situatia in care, cu ocazia efectuarii distrugerii, se constata existenta unor sigilii deteriorate/rupte, precum si la solicitarea oricarui membru al comisiei de distrugere, comisia poate proceda la efectuarea unui control prin sondaj ori la efectuarea controlului total al continutului coletelor/sacilor.
(6) Nepreluarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat de catre operatorii economici cu drept de marcare potrivit prevederilor alin. (3), in termen de 30 de zile de la data instiintarii, atrage suspendarea autorizatiei care asigura dreptul de marcare pana la incadrarea in prevederile legale.
Norme metodologice
ART. 206^67
119. (1) Autoritatea fiscala teritoriala are obligatia de a comunica autoritatii vamale teritoriale in fiecare luna pana la data de 5 inclusiv situatia cu privire la operatorii economici platitori de accize care inregistreaza intarzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal.
(2) Masura suspendarii autorizatiei detinute de operatorul economic platitor de accize se va dispune de catre autoritatea vamala teritoriala.
Norme metodologice
ART. 206^69
120.
120.1. (1) Operatorii economici care distribuie si comercializeaza in sistem angro bauturi alcoolice si tutun prelucrat sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea vamala teritoriala potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Intra sub incidenta prevederilor art. 206^69 alin. (3) din Codul fiscal toate bauturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, bauturi fermentate - altele decat bere si vinuri -, produse intermediare, bauturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru bauturile alcoolice realizate de catre operatorii economici producatori care detin certificat de marca sau adeverinta eliberata de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, livrarile vor fi insotite de o copie a acestor documente.
(3) Pentru realizarea bauturilor alcoolice sub licenta, antrepozitarul autorizat are obligatia de a notifica acest lucru autoritatii vamale teritoriale si autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Activitatea desfasurata fara aceasta notificare se considera a fi activitate in afara antrepozitului fiscal. Livrarile vor fi insotite de un document legal din care sa rezulte dreptul producatorului de a utiliza marca in cursul duratei de protectie a marcii. Documentul legal poate fi contract de licenta, cesiune, consimtamant scris din partea titularului marcii sau declaratia producatorului inregistrat in Romania din care sa rezulte ca acesta fabrica sortimentele respective, concret nominalizate in declaratie, in baza contractelor de licenta.
(4) Pentru vinurile realizate de operatorii economici producatori, livrarile vor fi insotite de o copie a buletinului de analiza fizico-chimica si caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.
(5) Persoanele care elibereaza pentru consum bere si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, care nu se incadreaza la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, trebuie sa detina declaratii/certificate de calitate emise de producator din care sa rezulte ca ponderea gradelor Plato provenite din malt, cereale maltificabile si/sau nemaltificabile in numarul total de grade Plato al produsului finit este mai mare de 30%, respectiv ca ponderea de alcool absolut (100%) provenita din fermentarea exclusiva a fructelor, sucurilor de fructe si sucurilor concentrate de fructe este mai mare de 50%.
120.2. (1) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare - scurgeri, spalari, curatari, decantari, degradate calitativ - in alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie pot fi vandute sau cedate pentru prelucrare in vederea obtinerii de produse accizabile de natura celor prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal catre un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea sau cedarea poate avea loc numai pe baza de factura sau aviz de insotire, vizate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal, precum si de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale din a carei raza sunt colectate reziduurile. Colectarea reziduurilor de produse energetice poate fi efectuata de antrepozitul fiscal de productie produse energetice sau de catre operatorii economici autorizati pentru operatiuni de ecologizare.
(2) Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de catre operatorii economici autorizati in acest sens. Atunci cand uleiurile uzate colectate sunt utilizate pentru incalzire, acestea intra sub incidenta accizelor in conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 206^16 din Codul fiscal.
(3) In cazul reziduurilor de produse energetice care nu sunt supuse operatiunilor de prelucrare sau de ecologizare, acestea pot fi predate in vederea distrugerii in conditiile prevazute de legislatia in domeniu. In acest sens, autoritatea vamala teritoriala va fi notificata cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de predarea reziduurilor.
120.3. (1) In cazul tutunului brut si al tutunului partial prelucrat, autorizatiile pentru comercializarea acestor produse se elibereaza operatorilor economici de autoritatea vamala teritoriala.
(2) Intra sub incidenta autorizarii inclusiv comercializarea tutunului brut si a tutunului partial prelucrat realizata de operatorii economici din Romania catre alte state membre sau la export.
(3) Nu intra sub incidenta detinerii autorizatiilor de comercializare prevazute la alin. (1) antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de tutun prelucrat.
(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin tutun brut sau tutun partial prelucrat se intelege produsul rezultat in urma operatiunilor de prima transformare a tutunului frunza in unitati autorizate ca prim-procesatoare.
120.4. In sensul art. 206^69 alin. (1^1) din Codul fiscal, notiunea de "alcool etilic" nu cuprinde distilatele.
120.5. Dozele de substante prevazute la alin. (17) si (19) ale art. 206^69 din Codul fiscal sunt exprimate in substanta cu puritate 100%.
Norme metodologice
Art. 206^70
121. (1) Alcoolul etilic, bauturile alcoolice, precum si produsele energetice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita nu intra sub incidenta prevederilor privind deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize.
(2) Alcoolul etilic si bauturile alcoolice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare pot fi valorificate de autoritatile competente catre antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic - materie prima numai in vederea procesarii.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), livrarea acestor produse se face pe baza de factura fiscala care trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator si pentru produsele energetice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare.
(5) Produsele accizabile care indeplinesc conditiile legale de comercializare, cu exceptia tutunurilor prelucrate, se valorifica catre operatorii economici comercianti pe baza de factura fiscala specifica la preturi care cuprind si accizele.
(6) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (2), (4) si (5), trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.
Norme metodologice
ART. 206^71
122. (1) Tutunul prelucrat reprezentand tigarete este scutit de plata accizelor atunci cand este destinat unor teste stiintifice sau unor teste privind calitatea produselor, cu conditia ca testarea sa nu se realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetarii stiintifice sau cercetarii privind calitatea produselor.
(2) Scutirea pentru loturile destinate scopului prevazut la alin. (1) se acorda numai antrepozitarilor autorizati pentru productia de tigarete, doar atunci cand testarea este realizata direct de catre acestia sau prin intermediul unei societati specializate in efectuarea testelor stiintifice sau privind calitatea produselor, in limita cantitatii de 200.000 de bucati de tigarete pe semestru.
(3) In acceptia prezentelor norme metodologice, notiunea de "teste stiintifice sau teste privind calitatea produselor" nu cuprinde testele de piata destinate promovarii produselor.
(4) Documentul de insotire a lotului de tigarete in timpul transferului de la producator la societatea specializata in efectuarea testelor stiintifice sau celor privind calitatea produselor va fi avizul de insotire a marfii.
---------------------------------------------------------------------------------
Dispozitii finale
ART. 297 Data intrarii in vigoare a Codului fiscal
Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu exceptia cazului in care in prezentul cod se prevede altfel.
ART. 298 Abrogarea actelor normative
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului Cod fiscal se abroga:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002;
2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare;
3. Articolul 13 si articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu modificarile ulterioare;
4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001;
5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;
6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
8. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;
9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv actele normative date in aplicarea legii;
11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
12. Literele b) si c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr. 630/2002*), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Ordonanta Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plata a impozitului pe veniturile realizate de consultantii straini pentru activitatea desfasurata in Romania, in cadrul unor acorduri internationale guvernamentale sau neguvernamentale de finantare gratuita, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
14. Ordonanta Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
15. Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile ulterioare;
16. Ordonanta Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 29/1997, cu modificarile ulterioare;
17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;
18. Literele e) si f) ale articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;
19. Articolul 6, articolul 7 si alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanta Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor masuri in vederea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin aderarea la Conventia internationala EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigatiei aeriene si la Acordul multilateral privind tarifele de ruta aeriana, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2001;
20. Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu modificarile ulterioare;
21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al articolului 9 din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completarile ulterioare;
22. Alineatul (4) al articolului 12^2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 210/2003;
23. Alineatele (1) si (2) ale articolului 6 si articolul 8 din Ordonanta Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizarii Unitatii 2 din cadrul obiectivului de investitii "Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - 5 x 700 Mwe", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 335/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
24. Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
25. Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
26. Literele b) si c) ale articolului 7 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002;
27. Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Articolul 162 din Ordonanta Guvernului nr. 39/2003**) privind procedurile de administrare a creantelor bugetare locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 358/2003;
29. Sectiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;
30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adaugata din articolul 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuarii lucrarilor si a finantarii obiectivului de investitii "Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni" si pentru aprobarea garantarii unui credit in favoarea Companiei Nationale "Aeroportul International Bucuresti-Otopeni" - S.A., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobata prin Legea nr. 21/2000;
32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare;
33. Literele b) si c) ale articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor masuri de stimulare a activitatii titularilor de acorduri petroliere si subcontractantilor acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 399/2001;
34. Articolul 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001, cu modificarile ulterioare;
35. Articolul 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 200/2002;
36. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 134/2001;
37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 382/2002, cu modificarile ulterioare;
38. Articolul 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
39. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 523/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al articolului 145 si alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002***) privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 525/2002, cu modificarile ulterioare;
41. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 273/2003;
42. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor masuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, cu modificarile ulterioare;
43. Hotararea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru bauturi alcoolice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
43^1. *** Abrogat
43^2. Litera a) a articolului 26 si litera g) a articolului 83 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
43^3. Articolul III din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare.
44. Orice alte dispozitii contrare prezentului cod.
(2) *** Abrogat
------------
*) Legea nr. 630/2002 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 39/2005.
**) Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogata prin Legea nr. 448/2006.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 a fost abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 a fost abrogata prin Legea nr. 297/2004.
NOTE:
1. A se vedea si prevederile art. II, art. II^1, art. III si art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004, cu modificarile ulterioare.
"ART. II
In cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import, inclusiv rulate, introduse in tara in baza contractelor de leasing initiate dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adauga cuantumul taxelor vamale si alte taxe speciale, dupa caz, datorate la momentul inchiderii operatiunii de import."
"ART. II^1
Avansurilor incasate pentru livrarile de animale vii li se aplica regimul fiscal privind taxa pe valoarea adaugata, in vigoare la data incasarii avansului."
"ART. III*)
(1) Prin derogare de la dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prevederile prezentei ordonante de urgenta intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2005, cu urmatoarele exceptii:
a) incepand cu 1 mai 2005: lit. a) a art. 42; alin. (2) al art. 43; lit. k) a alin. (4) al art. 55; art. 76; art. 77;
b) incepand cu 1 iunie 2005: lit. g) a art. 41; lit. g) a art. 42; lit. a) a alin. (2) al art. 65; alin. (1) al art. 66; alin. (4) si (4^1) ale art. 66; alin. (2) al art. 67; lit. a), a^1), a^2), a^3), e), e^1) si g) ale alin. (3) al art. 67; alin. (4) si (5) ale art. 67; art. 77^1 - 77^3; alin. (3^1) al art. 83; lit. b) a alin. (4) al art. 83;
c) *** Abrogat
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) Cota de impozit de 16% se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006 si pentru veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente, prevazute la art. 115, cu exceptia veniturilor obtinute din jocuri de noroc pentru care se mentine cota de impozit de 20% ."
*) ART. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004) a fost modificat prin art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 568/2005, a stabilit ca dispozitiile art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitoare la dispozitiile art. III alin. (1) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004, sunt neconstitutionale, deoarece contravin prevederilor art. 78 din Constitutie.
Ulterior, art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 a fost modificat si prin art. VI pct. 5 din Legea nr. 343/2006.
"ART. V
In vederea diminuarii evaziunii fiscale in domeniul produselor accizabile supuse sistemului de marcare, antrepozitarii autorizati vor utiliza pentru marcare numai banderole si timbre inseriate si numerotate. Termenul si procedura de aplicare a noilor modele de marcaje, precum si regimul stocului de marcaje valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
2. A se vedea si prevederile art. II din Legea nr. 343/2006 cu modificarile ulterioare.
"ART. II
Prevederile alin. (15) al art. 161 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, nu se aplica in situatia in care, prin acte aditionale incheiate dupa data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prevederilor prezentei legi, valabilitatea contractelor de vanzare cu plata in rate si/sau a contractelor de leasing este prelungita dupa data aderarii."
3. A se vedea si prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2008.
"ART. II
Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite
(1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului Comertului.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2) se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor si al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala."
4. A se vedea si prevederile art. III alin. (4) si (5), art. V, precum si ale mentiunii privind transpunerea normelor comunitare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009.
"(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pana la 31 decembrie 2010 sunt admise deplasarile de produse accizabile in regim suspensiv de accize catre alte state membre care nu au adoptat sistemul informatizat potrivit art. 21 - 27 din Directiva 2008/118/CE, efectuate conform procedurii prevazute la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize si alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), deplasarile de produse accizabile care au fost initiate inainte de 1 aprilie 2010 sunt efectuate si incheiate in conformitate cu procedura prevazuta la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize si alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare."
"ART. V
Declararea, stabilirea si plata impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice inainte de 1 ianuarie 2010 se face in conformitate cu legislatia in vigoare pana la aceasta data."
"Prezenta ordonanta de urgenta transpune in legislatia nationala Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/117/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, in vederea combaterii fraudei fiscale legate de operatiunile intracomunitare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 14 din 20 ianuarie 2009, Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor si de abrogare a Directivei nr. 92/12/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 9 din 14 ianuarie 2009, Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool si bauturi alcoolice si Directiva 92/84/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor la alcool si bauturi alcoolice, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la tigari si Directiva 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decat pentru tigarete, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, modificate prin Directiva 2002/10/CE a Consiliului din 12 februarie 2002 de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE si 95/59/CE privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decat impozitele pe cifra de afaceri care afecteaza consumul de tutun prelucrat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 291 din 6 decembrie 1995, modificata prin Directiva 2002/10/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 283 din 31 octombrie 2003."
5. A se vedea si prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2010 ().
"ART. II
Prin exceptie de la dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica pentru determinarea impozitului pe profit incepand cu anul 2010."
6. A se vedea si prevederile art. II - IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 ().
"ART. II
(1) Prevederile art. I pct. 3 se aplica incepand cu a 10-a zi urmatoare comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii pentru aplicarea acestor prevederi, pana la data de 31 decembrie 2011. Ministerul Finantelor Publice va publica pe site-ul sau oficial www.mfinante.ro data comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii.
(2) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care intentioneaza sa desfasoare dupa data de 1 august 2010 operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa solicite organelor fiscale competente inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit prevederilor art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse pana la data de 1 august 2010 de catre persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data de 1 august 2010. In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse dupa data de 1 august 2010 de persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile vor fi solutionate in termenul si in conditiile prevazute la art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Incepand cu data de 1 august 2010, pentru realizarea schimbului de informatii in domeniul taxei pe valoarea adaugata cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi utilizate informatiile din Registrul operatorilor intracomunitari."
"ART. III
Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se depun la organele fiscale competente incepand cu data publicarii prezentei ordonante de urgenta."
"ART. IV
(1) Prevederile art. I pct. 4, 21 si 22 se aplica incepand cu data de 1 iulie 2010.
(2) Autorizatiile detinute de antrepozitarii autorizati pentru antrepozitele fiscale de depozitare produse accizabile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. I pct. 5, isi inceteaza valabilitatea la data de 1 septembrie 2010.
(3) Antrepozitarii autorizati pentru productia de produse energetice si antrepozitarii autorizati pentru productia de tigarete, inclusiv persoanele afiliate acestora, prevazuti la art. I pct. 5, care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin mai mult de 8 antrepozite fiscale de depozitare de produse energetice si mai mult de doua antrepozite fiscale de depozitare tigarete, au obligatia ca in termen de 10 zile lucratoare de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sa comunice Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor lista antrepozitelor fiscale de depozitare, in numar de maximum 8, respectiv doua, pentru care se intentioneaza reautorizarea acestora.
(4) Dupa 48 de ore de la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia cazurilor prevazute la art. I pct. 5, se interzice deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize catre antrepozite fiscale de depozitare.
(5) Antrepozitarii autorizati care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin autorizatii valabile, care au depasit perioada de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si, respectiv, de un an in celelalte cazuri de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei si doresc sa isi continue activitatea ca antrepozitar autorizat, au obligatia de a solicita reautorizarea pana la data de 31 august 2010 inclusiv, in conditiile prevazute in Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Antrepozitarii autorizati care detin autorizatii valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, a caror valabilitate, pana la data de 31 august 2010, nu depaseste 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii si, respectiv, un an in cazul contribuabililor mici de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei, au obligatia de a se conforma prevederilor art. I pct. 13, 15 si 17 pana la data de 31 august 2010 inclusiv.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (5) si (6) atrage revocarea autorizatiilor de antrepozit fiscal."
7. A se vedea si prevederile art. II si art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 (), cu modificarile ulterioare.
"ART. II
La calculul castigului net si al impozitului pe venit aferent in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, pentru anul 2010, se aplica urmatoarele reguli:
1. Pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 se determina castigul net/pierderea neta aferent/aferenta acestei perioade in functie de perioada de detinere si se asimileaza castigului net anual/pierderii nete anuale. Impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impunere de 1% si, respectiv, 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual.
2. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale se compenseaza cu castigul net asimilat castigului net anual aferent perioadei 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010. Daca in urma compensarii rezulta pierdere, aceasta se reporteaza numai asupra castigului net anual impozabil aferent anului 2011.
3. Obligatiile fiscale sunt cele in vigoare in perioada respectiva.
4. Pentru perioada 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010 prevederile art. 66 alin. (5), (5^1) si (6) si art. 67 alin. (3) lit. a) si a^1) si alin. (5) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010."
"ART. III
(1) Orice venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, se impoziteaza cu cota de impozit pe venit.
(2) In sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor pentru somaj, prin venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala, in sensul prezentei ordonanțe de urgenta, se intelege acele venituri realizate din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau venituri rezultate din activitati profesionale desfasurate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil, precum si contractele civile si cele de colaborare incheiate in temeiul prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, cu modificarile ulterioare, respectiv art. 18 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Asupra acestor venituri se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj.
(3) Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care, potrivit prezentei ordonante de urgenta, se datoreaza si se plateste contributia individuala de asigurari sociale si contributia individuala de asigurari pentru somaj, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul asigurarilor pentru somaj si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de indemnizatie de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) cu privire la statutul de asigurat obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul asigurarilor pentru somaj nu se aplica persoanelor pentru care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se prevede, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ca asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este facultativa si care detin statutul de asigurat in acest sistem in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, cu exceptia cazului in care aceste persoane renunta la contractul de asigurare.
(5) Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, si persoanelor care au calitatea de pensionari nu le sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(6) Persoanele care, in mod ocazional, realizeaza, pe langa veniturile de natura salariala, si venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
(7) Persoanele care, in mod ocazional, realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile prevazute la alin. (2). In aceasta situatie baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(8) Persoanele care realizeaza, cu caracter de regularitate, pe langa veniturile de natura salariala, si venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala la baza de calcul astfel cum este prevazuta la alin. (17).
(9) Persoanele care realizeaza, cu caracter de regularitate, exclusiv venituri de natura profesionala definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, datoreaza contributiile prevazute la alin. (2) la baza de calcul astfel cum este prevazuta la alin. (17).
(10) In sensul alin. (6) si (7), prin venituri realizate in mod ocazional se intelege acele venituri realizate ca urmare a desfasurarii unei activitati, in mod sporadic, fara a avea un caracter de regularitate.
(11) Obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj, corespunzatoare veniturilor prevazute la alin. (2), revine platitorului de venit.
(12) Prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la obligatiile angajatorilor in ceea ce priveste declararea, calcularea, retinerea si plata contributiilor de asigurari sociale, respectiv a contributiilor de asigurari pentru somaj, precum si sanctiunile corelative in cazul nerespectarii acestora se aplica in mod corespunzator si obligatiei prevazute la alin. (11).
(13) Platitorii de venit au obligatia de a depune, lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile de natura profesionala, cate o declaratie privind evidenta nominala a persoanelor care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala.
(14) Declaratiile prevazute la alin. (13) se depun la casele teritoriale de pensii, respectiv la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi are sediul platitorul de venit.
(15) Platitorii de venit nu au obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale, corespunzatoare veniturilor profesionale platite, persoanelor prevazute la alin. (4) care detin statutul de asigurat in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, precum si persoanelor prevazute la alin. (5), dupa caz.
(16) Persoanele prevazute la alin. (3) au obligatia de a dovedi platitorului de venit ca fac parte din categoria persoanelor prevazute la alin. (4) care detin statutul de asigurat in temeiul unui contract de asigurare pentru somaj, precum si din categoria celor prevazute la alin. (5).
(17) Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj este:
a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuiala prevazuta la art. 50 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, la art. 50 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe;
b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfasurata in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil.
(18) Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj nu poate depasi in cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(19) Cotele contributiilor individuale prevazute la alin. (2) sunt cele stabilite de legea bugetului asigurarilor sociale de stat, pentru contributia individuala de asigurari sociale si pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj.
(20) Persoanele care realizeaza veniturile prevazute la alin. (2) datoreaza contributia individuala de asigurari sociale si daca se regasesc in situatia mentionata la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(21) Persoanele care realizeaza veniturile prevazute la alin. (2) datoreaza contributia individuala de asigurari pentru somaj si in situatia in care se regasesc la art. 19 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(22) Contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj se vireaza in conturi distincte stabilite cu aceasta destinatie si comunicate de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
(23) Pentru perioadele in care s-au datorat si s-au platit contributiile individuale de asigurari sociale, numarul de puncte realizat lunar in sistemul public de pensii se calculeaza potrivit art. 78 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, la care se aplica coeficientul rezultat ca raport intre cota de contributie individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale.
(24) Pentru persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala prevazute la alin. (2), stagiul de cotizare in sistemul public de pensii se constituie din toate perioadele pentru care s-a datorat si s-a platit contributia individuala de asigurari sociale, conform prezentei ordonante de urgenta.
(25) Perioadele in care s-au datorat si s-au platit contributiile individuale de asigurari pentru somaj in conformitate cu prevederile prezentului articol constituie stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor pentru somaj.
(26) Veniturile de natura profesionala prevazute la alin. (2) pentru care se datoreaza si se platesc contributiile individuale de asigurari pentru somaj se iau in calcul la stabilirea cuantumului indemnizatiei de somaj, potrivit legii, prin aplicarea asupra acestora a unui coeficient rezultat ca raport intre cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj si cota de contributie datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj.
(27) Sumele reprezentand contributii achitate in plus ca urmare a depasirii plafonului prevazut la alin. (18) se restituie sau se compenseaza, la cererea asiguratului, depusa la casele teritoriale de pensii, respectiv la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Aceste institutii au obligatia de a transmite cererile asiguratilor catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si, dupa caz, la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Restituirea si/sau compensarea se fac de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si, dupa caz, de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin structurile lor teritoriale, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(28) In masura in care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instructiuni cu privire la contributia individuala de asigurari sociale, respectiv contributia individuala de asigurari pentru somaj, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice."
8. A se vedea si prevederile art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010
"ART. III
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica pentru veniturile de natura celor prevazute la art. II din prezenta ordonanta de urgenta, platite dupa data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj platite anterior datei intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 791/2010, sunt considerate obligatii achitate si nu mai fac obiectul prezentei ordonante de urgenta.
(3) Perioada pentru care persoanele prevazute la art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 au datorat si au platit contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari de somaj, potrivit prevederilor legale in vigoare pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, constituie stagiu de cotizare in aceste sisteme de asigurari.
(4) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2010.
(5) Orice dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta se abroga."
Norme metodologice:
ART. 7.
11. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
1^1. Prin centrul intereselor vitale se intelege statul cu care relatiile personale si economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atentie familiei sale, sotului/sotiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate in intretinerea persoanei fizice si care sosesc in Romania impreuna cu aceasta, relatiilor sale economice si relatiilor sale sociale. Prin relatii economice se poate intelege: angajat al unui angajator roman, implicarea intr-o activitate de afaceri in Romania, conturi la banci in Romania, carduri de credit/debit la banci in Romania. Prin relatii sociale se poate intelege: membru intr-o organizatie caritabila, religioasa, participari la activitati culturale sau de alta natura.
Norme metodologice:
ART. 8.
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost-plus".
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 11.
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor). Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective. La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului). In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate. In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda costplus .
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului. Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor. Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului. Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate. In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt. Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.a
1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.b
3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.d
4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.e
5. Abrogat
Norme metodologice:
ART. 15 lit. f, g
6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. f), g) si h) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri.
Norme metodologice:
ART. 15 al.2 lit.k
7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.
Norme metodologice:
ART. 15 al.3
8. Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzator acestora. Determinarea profitului impozabil se face in conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
- calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
8^1. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
8^2. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 16
9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data inmatricularii persoanei juridice infiintate potrivit legislatiei europene, in cazul in care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
d) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a), b) si c).
In cazul dizolvarii urmata de lichidarea contribuabilului, perioada impozabila inceteaza la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, conform legii, infiintarea acestuia.
Norme metodologice:
ART. 18
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
11^1. Contribuabilii mentionati la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
11^2. In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 250 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului minim in suma de 367 lei.
Exemplul II
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 500 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 500 lei.
11^3. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500 / 12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
11^4. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculeaza potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevazute la art. 26 din titlul II "Impozitul pe profit".
Exemplul IV
O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2008 pierdere fiscala in suma de 700 lei. In cursul anului 2009 societatea inregistreaza in trimestrul I pierdere fiscala, iar in trimestrul al II-lea inregistreaza un profit impozabil in suma de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200 - 700) x 16% = 2.000 lei
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 2.000 lei.
11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.
11^6. Contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia sunt obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta impozitului minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul anului 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la 31 decembrie 2009.
11^7. Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data inregistrarii la oficiul registrului comertului. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin fuziunea a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate. In cazul fuziunilor prin absorbtie sau in cazul divizarilor prin care activele si pasivele se transfera catre una sau mai multe societati existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de catre societatile beneficiare, la veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau in calcul si veniturile totale anuale ale societatilor cedente, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate.
Norme metodologice:
ART. 19
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5^1) din Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual.
14^1. Veniturile si cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor, efectuata potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil. In valoarea fiscala a titlurilor de participare si a obligatiunilor se includ si evaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
14^2. Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzile/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, in anul fiscal in care se inregistreaza anularea acestora, in conditiile in care dobanzile/penalitatile/daunele-interese stabilite in cadrul contractelor economice initiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe masura inregistrarii lor.
14^3. Cheltuielile reprezentand pierderile din creante inregistrate ca urmare a aducerii creantelor preluate prin cesionare de la valoarea nominala la costul de achizitie, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, tinut in forma scrisa sau electronica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. In registrul de evidenta fiscala trebuie inscrise veniturile impozabile realizate de contribuabil, din orice sursa intr-un an fiscal, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare, potrivit art. 21 din Codul fiscal, precum si orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale datelor furnizate de inregistrarile contabile. Evidentierea veniturilor impozabile si a cheltuielilor aferente se efectueaza pe natura economica, prin totalizarea acestora pe trimestru si/sau an fiscal.
Norme metodologice:
ART. 19 al.3
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata in rate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrarilor executate si serviciilor prestate, valorificate in baza unui contract cu plata in rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe masura ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.
Norme metodologice:
ART. 19 al. 4
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).
Norme metodologice
ART. 19^2
17^1. In sensul prevederilor art. 19^2 alin. (1) din Codul fiscal, prin productia de echipamente tehnologice se intelege realizarea acestora in regie proprie si inregistrarea ca mijloace fixe potrivit reglementarilor contabile in corelatie cu prevederile art. 24 din Codul fiscal.
17^2. Exemple de calcul:
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit si a valorii fiscale, in cazul in care profitul contabil este mai mare decat valoarea investitiei realizate
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 170.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 15 noiembrie un echipament tehnologic in valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind in suma de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
170.000 x 16% = 27.200 lei
27.200 - 10.000 = 17.200 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului investit:
Avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 in suma de 90.000 lei acopera investitia realizata, impozitul scutit este:
80.000 x 16% = 12.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 80.000 - 80.000 = 0
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit si a valorii fiscale, in cazul in care profitul contabil este mai mic decat valoarea investitiei realizate
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 60.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 20 noiembrie un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
60.000 x 16% = 9.600 lei
9.600 - 4.000 = 5.600 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului investit: in aceasta situatie, profitul contabil nu acopera investitia realizata, decat pana la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent partii din investitie finantata din profit este:
30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situatia in care impozitul pe profit dupa aplicarea facilitatii este mai mic decat impozitul minim
La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 45.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei.
Societatea achizitioneaza la data de 15 decembrie un utilaj in valoare de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea a inregistrat venituri totale anuale in suma de 250.000 lei, la care corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
45.000 x 16% = 7.200 lei
7.200 - 2.000 = 5.200 lei;
- avand in vedere faptul ca, in acest caz profitul contabil acopera investitia realizata, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
25.000 x 16% = 4.000 lei;
- dupa aplicarea facilitatii, impozitul pe profit este:
5.200 - 4.000 = 1.200 lei;
- in aceasta situatie, deoarece impozitul pe profit dupa aplicarea facilitatii este mai mic decat impozitul minim, impozitul pentru trimestrul IV se datoreaza la nivelul impozitului minim in suma de 1.625 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentului tehnologic, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala = 25.000 - 25.000 = 0
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii obligati la plata anuala a impozitului pe profit
La sfarsitul anului 2010 o societate comerciala inregistreaza un profit impozabil in suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic in valoare de 110.000 lei si in data de 15 octombrie un echipament tehnologic in valoare de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2010:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
- se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:
70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;
- avand in vedere faptul ca profitul contabil acopera investitiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
270.000 x 16% = 43.200 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii:
400.000 - 43.200 = 356.800 lei;
- se determina valoarea fiscala a echipamentelor tehnologice, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscala a echipamentelor tehnologice achizitionate:
70.000 - 70.000 = 0
110.000 - 110.000 = 0
90.000 - 90.000 = 0
17^3. In situatia in care investitiile in echipamente tehnologice realizate nu sunt acoperite in totalitate de profitul contabil, pentru determinarea valorii fiscale, in baza careia se calculeaza amortizarea fiscala, in conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, se are in vedere ordinea cronologica a inregistrarii acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal.
17^4. In aplicarea prevederilor art. 19^2 alin. (7), facilitatea se acorda pentru valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie inregistrate in perioada 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010 si puse in functiune in aceeasi perioada potrivit art. 24 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 19^3 lit b)
17^5. In aplicarea prevederilor art. 19^3 lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, sumele inregistrate in creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor nu reprezinta elemente similare veniturilor la momentul inregistrarii, acestea fiind tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 19^3 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal.
Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost.
Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:
- cost de achizitie: 1.000.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;
- amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:
- suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;
- actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului inflatat este de 50.000 lei;
- metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.
Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.
Operatiuni efectuate la momentul retratarii
In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:
Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:
1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;
2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.
Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:
- suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 19^3 lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 19^3 lit. c) pct. 4 din Codul fiscal.
Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:
1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;
2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.
Conform art. 19^3 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.
Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit 19^3 lit. b) pct. 3 din Codul fiscal.
In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.
Norme metodologice:
ART. 20 b)
18. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. a) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 20^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:
a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine, emis de autoritatea competenta din statul tert al carui rezident fiscal este;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit in statul tert respectiv;
c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
Norme metodologice:
ART. 20 c)
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 20 d)
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 20^1
21^1. In aplicarea prevederilor art. 20^1 din Codul fiscal, conditia legata de perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. C 9 din 11 ianuarie 1997, in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94. Astfel, in situatia in care, la data inregistrarii dividendului de catre societatea-mama, persoana juridica romana, respectiv de catre sediul permanent al unei societati-mama, persoana juridica straina dintr-un stat membru, conditia referitoare la perioada minima de detinere de 1 an nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, in anul fiscal in care conditia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului in care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie sa depuna declaratia rectificativa privind impozitul pe profit.
21^2. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile-mama, persoane juridice straine, trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
- impot des societes/vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, in Grecia;
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- T ulumaks, in Estonia;
- phoros eisodematos, in Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- P elno mokestis, in Lituania;
- T arsasagi ado, in Ungaria;
- T axxa fuq l-income, in Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- korporativen dank, in Bulgaria;
- porez na dobit in Croatia.
21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare, societati-mama, sunt:
- societatile infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata".
- [Liniuta a 2-a] *** Abrogata
Norme metodologice:
ART. 21
22. *** Abrogat
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii;
d) dobanzile, penalitatile si daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura inregistrarii lor;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca;
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului;
i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
j) cheltuielile reprezentand cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, care include si consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distributiei energiei electrice;
k) cheltuielile inregistrate la scoaterea din gestiune a creantelor asupra clientilor, determinate de punerea in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.
24. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al.2
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 21 c
26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 21 e)
27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariatilor cuprind si:
a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii;
b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora.
28. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 f)
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.
Norme metodologice:
ART. 21 g)
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
*) Legea nr. 356/2001 a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 62/2011, republicata.
31. *** Abrogat
32. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 n)
32^1. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 a)
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. In cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egala sau mai mare de 100 lei.
Norme metodologice
ART. 21 al. 3 c)
33^1. Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
34. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 d)
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 j), k)
35^1. Sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor de catre angajator.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
Norme metodologice:
ART. 31 al.3 l)
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 m)
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 a)
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 b)
39. Prin autoritati romane/straine se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 c)
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 e)
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) *** Abrogata
e) alte cheltuieli in favoarea acestora.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 f)
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.
45. *** Abrogat
46. *** Abrogat
47. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 21 al. 4 i)
47^1. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 m)
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 p)
49^1. In cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc cifra de afaceri, aceasta se determina astfel:
a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit - persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, cifra de afaceri cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
b) pentru institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde:
- venituri din dobanzi;
- venituri din dividende;
- venituri din taxe si comisioane;
- castiguri (pierderi) realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii - net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
- castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;
- diferente de curs de schimb [castig (pierdere)] - net;
- castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii - net;
- alte venituri din exploatare;
c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, cifra de afaceri cuprinde:
(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
(ii) venituri privind titlurile;
- venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil;
- venituri din participatii;
- venituri din parti in cadrul societatilor comerciale legate;
(iii) venituri din comisioane;
(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
(v) alte venituri din exploatare.
Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2014, in aceeasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000 lei.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2014, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei
Total cifra de afaceri = 1.002.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare = 90.000 lei
Total cheltuieli 860.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru anul 2014:
Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006 lei.
Pentru anul 2014 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 - 3.006 = 22.114 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 11.994 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
Norme metodologice
ART. 21 al. 4 t)
49^2. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile utilizate, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul activitatii economice sunt cele prevazute la pct. 45^1 din normele metodologice date in aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata".
Justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii integrale la calculul profitului impozabil, se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar etc.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta se aplica si asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuielile cu intretinerea si reparatiile - 2.000 lei,
- partea de TVA nedeductibila - 240 lei,
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile
2.240 lei (2.000 + 240)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile
2.240 x 50% = 1.120 lei
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei
- partea de TVA nedeductibila - 120 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor privind combustibilii
1.120 x 50% = 560 lei.
Norme metodologice:
ART. 22 a)
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c). Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare a efectuarii unor operatiuni de reorganizare, prevazute de lege, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatorie.
51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 22 b)
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Norme metodologice:
ART. 22 al.1 lit. d^1
53^1. Intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal si se deduce la calculul profitului impozabil diferenta dintre valoarea soldului initial al filtrelor prudentiale calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente in sold la data de 31 decembrie 2011 si valoarea sumelor inregistrate la data de 1 ianuarie 2012 in soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" aferente activelor existente in sold la data de 31 decembrie 2011.
In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal, sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se impoziteaza in ordinea inversa inregistrarii acestora.
Norme metodologice:
ART. 22 c)
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 22 d)
53^2. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii facultative, respectiv administratori care furnizeaza pensii private, deduc la calculul profitului impozabil provizioanele tehnice constituite in baza dispozitiilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in baza prevederilor Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
54. *** Abrogat
55. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 22 h)
56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.
Norme metodologice:
ART. 22 l)
56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta.
Norme metodologice:
ART. 22 m)
56^2. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, prin institutii de credit se intelege persoanele juridice romane, inclusiv sucursalele din strainatate ale acestora si sediile permanente ale institutiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terte, asa cum acestea sunt prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conditia de includere a creantelor in venituri impozabile se considera indeplinita daca cesionarul inregistreaza ca venit diferenta dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului.
Norme metodologice:
ART. 22 al.2
57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.
Norme metodologice:
ART. 22 al.5
57^1. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul "Rezultatul reportat" sau in contul "Alte rezerve", analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.
Norme metodologice:
ART. 22 al. 5^1
57^2. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in sold in contul "1065" la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
57^3. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, dedusa la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale pana la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, si care nu a fost capitalizata prin transferul direct in contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare" pe masura ce mijloacele fixe au fost utilizate. Aceasta parte a rezervei se impoziteaza potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
De asemenea, nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, aferenta mijloacelor fixe transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul scaderii din gestiune a acestora la persoana juridica ce efectueaza transferul, in conditiile in care rezerva respectiva este preluata de societatea beneficiara, prevederile art. 22 alin. (5^1) aplicandu-se in continuare la societatea beneficiara.
Norme metodologice:
ART. 22 al.6
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
Norme metodologice:
ART. 23
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:
Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) +
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
----------------------------------------------
2
Gradul de indatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (inceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sfarsitul perioadei)
----------------------------------------------
2
astfel:
Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) +
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (inceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sfarsitul perioadei)
68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
70^1. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
Norme metodologice:
ART. 24 al.11
70^2. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.
In aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei.
Norme metodologice:
ART. 24 al.8
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:
Ani
Modul de calcul
Amortizarea anuala degresiva (lei)
Valoarea ramasa (lei)
1
350.000.000 x 20%
70.000.000
280.000.000
2
280.000.000 x 20%
56.000.000
224.000.000
3
224.000.000 x 20%
44.800.000
179.200.000
4
179.200.000 x 20%
35.840.000
143.360.000
5
143.360.000 x 20%
28.672.000
114.688.000
6
114.688.000 x 20% = 114.688.000 / 5
22.937.600
91.750.400
7
22.937.600
68.812.800
8
22.937.600
45.875.200
9
22.937.600
22.937.600
10
22.937.600
0
Norme metodologice:
ART. 24 al.12
71^1. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile inregistrate si puse in functiune pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala ramasa se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% si se recupereaza pe durata normala de functionare. In cazul in care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale in vigoare, perioada pentru care exista obligatia pastrarii in patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
- deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
- valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
- amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
- mii lei -
__________________________________________________
Luna Amortizarea Cheltuielile
Fiscala de amortizare
inregistrate
contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004 6.000.000 0
__________________________________________________
Octombrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005 40.000 50.000
__________________________________________________
... ... ... ... ... ... ... ... ...
__________________________________________________
August 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
__________________________________________________
71^3. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 24 al.10.
71^4. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare in categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevazute de reglementarile contabile aplicabile.
Norme metodologice:
ART. 24 al.15
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniu se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VI.
71^6. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de amortizat, in baza valorii ramase neamortizate.
71^8. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare sau abandonare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.
Norme metodologice:
ART. 25
72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
Norme metodologice:
ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 5, respectiv 7 ani, in ordinea in care au fost inregistrate acestea de catre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale inregistrate de contribuabilul cedent in perioada din anul curent cuprinsa intre 1 ianuarie si data la care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta pierdere este luata in calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din anul fiscal respectiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti.
In scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
a) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa intre 1 ianuarie si data la care operatiunea de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, in vederea stabilirii partii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele si pasivele transferate/mentinute;
b) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti transferata/mentinuta, in registrul de evidenta fiscala;
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, inregistrate in declaratiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul in care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal in parte;
- in cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala inregistrata in anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum si pierderile fiscale din anii precedenti, proportional cu activele si pasivele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d) contribuabilul beneficiar inregistreaza, in registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent, in care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscala transferata.
76^1. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca intreg in cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii se intelege activitatea economica/ramura de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independenta si capabila sa functioneze prin propriile mijloace. Caracterul independent al unei activitati economice/ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor pct. 86^2. In situatia in care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca intreg, in sensul identificarii unei activitati economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscala inregistrata de contribuabilul cedent inainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest contribuabil.
76^2. In scopul aplicarii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, incepand cu data de 1 februarie 2013, aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor respecta si urmatoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale:
- pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;
- pierderea fiscala din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, inregistrata de catre un contribuabilul care, in aceasta perioada, a fost platitor de impozit pe profit, se recupereaza, potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, in sensul celor 7 ani consecutivi;
- in cazul in care contribuabilul revine in cursul anului 2013, la sistemul de plata a impozitului pe profit potrivit art. 112^6 din Codul fiscal, pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este luata in calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, si se recupereaza potrivit art. 26 din Codul fiscal, incepand cu anul 2014, in limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi.
77. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27
78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.
Norme metodologice:
ART. 27 al.2
80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
83. *** Abrogat
84. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27 al.3
85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 27 al.3 c)
86. In scopul aplicarii prevederilor art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, activele si pasivele apartinand unei activitati economice a persoanei juridice romane care efectueaza transferul sunt identificate pe baza criteriilor de identificare a totalitatii activelor si pasivelor, prin care se apreciaza caracterul independent al ramurii de activitate prevazute la pct. 86^2. Nu se considera active si pasive apartinand unei activitati economice elementele de activ si/sau de pasiv apartinand altor activitati economice ale persoanei juridice romane care efectueaza transferul, activele si/sau pasivele izolate, precum si cele care se refera la gestiunea persoanei juridice respective.
Norme metodologice:
ART. 27^1
86^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
- societati infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata";
- societati infiintate in baza legii bulgare, cunoscute ca "sbiratelnoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo", "drujestvoto s ogranicena otgovornost", "aktionernoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo s aktii".
Pentru indeplinirea conditiei de la art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a statului respectiv, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
- impot des societes/vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, in Grecia;
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- T ulumaks, in Estonia;
- phoros eisodematos, in Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- P elno mokestis, in Lituania;
- T arsasagi ado, in Ungaria;
- T axxa fuq l-income, in Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- korporativen dank, in Bulgaria;
- impozit pe profit, in Romania;
- porez na dobit in Croatia.
Norme metodologice
ART. 28^2
86^3. In aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 28^2 din Codul fiscal, pentru situatia in care profitul obtinut de persoana juridica romana, participanta intr-o asociere cu personalitate juridica inregistrata intr-un alt stat, a fost impozitat in acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueaza similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent intr-un alt stat, reglementata conform normelor date in aplicarea art. 31 din Codul fiscal.
87. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27 al. 3 pct. 11
86^2. Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza indeplinirea cumulata a unor conditii referitoare la:
a) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;
b) existenta clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu si altele. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
c) constituirea, la momentul realizarii transferului si in raport cu organizarea societatii cedente, intr-un ansamblu capabil sa functioneze prin mijloace proprii, in conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia;
d) identificarea totalitatii activelor si pasivelor care sunt legate in mod direct sau indirect de ramura transferata, sunt inscrise in bilantul societatii cedente la data in care operatiunea de transfer produce efecte, in functie de natura lor comerciala, industriala, financiara, administrativa etc.;
e) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita.
Ramura completa de activitate nu cuprinde:
a) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;
b) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;
c) elemente izolate de activ si/sau de pasiv.
Norme metodologice:
ART. 29 al.4
88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
89. In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(i) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
a) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
b) partile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
ART. 30
89^1. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
Norme metodologice:
ART. 30 al.4
89^2. In sensul art. 30 alin. (4) din Codul fiscal, in situatia in care cumparatorul este o persoana juridica romana sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine, acesta are obligatia declararii si platii impozitului pe profit in numele persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la art. 30 alin. (1) din Codul fiscal.
Persoana juridica straina care realizeaza veniturile mentionate la art. 30 alin. (1) din Codul fiscal declara si plateste impozit pe profit, potrivit art. 35 din Codul fiscal, luand in calcul atat impozitul pe profit trimestrial, retinut potrivit prevederilor art. 30 alin. (4) din Codul fiscal de catre cumparator, persoana juridica romana sau sediu permanent al unei persoane juridice straine, dupa caz, cat si impozitul pe profit trimestrial, declarat potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 31
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
Norme metodologice
ART. 31 al. 3
93^1. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
93^2. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
93^3. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", profiturile vor fi scutite de impozit pe profit in Romania. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit daca se prezinta documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate. In scopul aplicarii "metodei scutirii", pentru determinarea profitului impozabil la nivelul persoanei juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate prin intermediul sediului permanent reprezinta venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 32
94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara in care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
Norme metodologice:
ART. 34
95. *** Abrogat
96. *** Abrogat
97. NOTA: ART. 33 Legea nr. 571/2003 este abrogat. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. In conditiile in care se realizeaza pierdere din aceste tranzactii pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, pe perioada prevazuta la art. 26 din Codul fiscal.
97^1. Contribuabilii nou-infiintati in cursul unui an fiscal, altii decat cei prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, aplica, pentru anul infiintarii, sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
97^2. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obtinute de contribuabili din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura se face la sfarsitul fiecarui an fiscal, iar in situatia in care veniturile majoritare se obtin din alte activitati decat cele mentionate, acestia vor aplica pentru anul fiscal urmator sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
97^3. In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
97^4. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal, contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligatia de a plati impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe intreaga perioada in care intervine obligatia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare.
Norme metodologice
ART. 34 al. 11
97^5. Contribuabilii care aplica regulile prevazute la art. 34 alin. (11) - (13) din Codul fiscal sunt contribuabilii beneficiari sau cedenti, dupa caz, din cadrul operatiunilor de fuziune, divizare, desprindere de parti din patrimoniu/transferuri de active, efectuate potrivit legii, si anume:
a) societatile comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor - persoane juridice straine, beneficiare ale operatiunilor de reorganizare respective, contribuabili obligati sa aplice sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, potrivit prevederilor art. 34 alin. (4) din Codul fiscal;
b) contribuabilii beneficiari ai operatiunilor de reorganizare respective, care aplica pe baza de optiune, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) - (3) din Codul fiscal, sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, in anul fiscal in care operatiunea de reorganizare produce efecte;
c) contribuabilii cedenti ai operatiunilor de desprindere de parti din patrimoniu/transferuri de active, care aplica pe baza de optiune, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) - (3) din Codul fiscal, sistemul de impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, in anul fiscal in care operatiunea de reorganizare produce efecte.
98. *** Abrogat
99. *** Abrogat
99^1. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 34 al. 13^1
97^6. Contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
- in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
Un contribuabil a optat, in conformitate cu legislatia contabila in vigoare, in anul 2012, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exercitiul financiar este 1 august 2012-31 iulie 2013. Potrivit art. 16 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilul a solicitat, in data de 27 iunie 2014, ca anul fiscal sa corespunda exercitiului financiar.
In acest caz, in functie de sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit, contribuabilul aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
a) pentru primul an fiscal modificat:
1. in cazul in care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit:
- luna iulie 2014 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 octombrie 2014;
- declaratia privind impozitul pe profit 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2014-31 iulie 2015, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2015, inclusiv;
2. in cazul in care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit, cu plati anticipate efectuate trimestrial:
- luna iulie 2014 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platii anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 octombrie 2014;
- declaratia privind impozitul pe profit 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2014-31 iulie 2015, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2015, inclusiv.
b) perioada 1 august 2015-31 iulie 2016 reprezinta urmatorul an fiscal modificat, format din trimestrele august-octombrie 2015, noiembrie 2015-ianuarie 2016, februarie-aprilie 2016, mai-iulie 2016.
Norme metodologice
ART. 34 al.18
98. *** Abrogat.
99. *** Abrogat.
99^1. *** Abrogat.
Nota: Punctele 99^2 - 99^4 au fost introduse prin Hotararea Guvernului nr. 150/2011 () si se refera la alin. (15) - (18) din art. 34 in vigoare la acea data.
99^2. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, contribuabilii obligati la plata trimestriala a impozitului pe profit depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010 numai daca, pana la data de 1 octombrie 2010, au datorat impozit minim cel putin intr-un trimestru. Contribuabilii care, in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, ca urmare a efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat, in cele 3 trimestre, impozit pe profit depun declaratia privind impozitul pe profit pentru intreg anul 2010.
Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a) si alin. (5) din Codul fiscal calculeaza in Registrul de evidenta fiscala impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, in vederea efectuarii comparatiei cu impozitul minim recalculat in mod corespunzator pentru aceasta perioada. In cazul in care, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mare decat impozitul pe profit, acesti contribuabili depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010. In cazul in care, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mic decat impozitul pe profit, acesti contribuabili depun declaratia privind impozitul pe profit pentru intreg anul 2010.
Contribuabilii care depun declaratia privind impozitul pe profit pentru cele doua perioade ale anului 2010 vor avea in vedere urmatoarele:
a) pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, prin exceptie de la prevederile art. 34 alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, depunerea declaratiei privind impozitul pe profit si plata impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii se efectueaza pana la data de 25 februarie 2011;
b) pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, contribuabilii depun declaratia privind impozitul pe profit si platesc impozitul pe profit datorat potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:
- pana la data de 25 februarie 2011, contribuabilii care definitiveaza perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 pana la aceasta data, situatie in care, pentru trimestrul IV, prin declaratia 100 nu se declara impozitul pe profit;
- pana la data de 25 aprilie 2011, situatie in care sunt aplicabile prevederile art. 34 alin. (10) din Codul fiscal, respectiv, pentru trimestrul IV, prin declaratia 100 se declara impozitul pe profit la nivelului impozitului calculat si evidentiat pentru trimestrul III 2010.
99^3. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) si (17) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, respectiv 1 octombrie - 31 decembrie 2010, se vor avea in vedere urmatoarele:
a) cheltuielile deductibile limitat se stabilesc in functie de baza de calcul corespunzatoare, aferenta fiecarei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioada fiind definitive;
b) pentru aplicarea prevederilor titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" referitoare la colectarea taxei aferente depasirii plafonului pentru cheltuielile de protocol, taxa colectata se calculeaza asupra depasirii plafonului aferent fiecarei perioade, prin insumarea acestora;
c) pentru determinarea limitei fiscale a cheltuielilor prevazute la art. 21 alin. (3) lit. j) si k) si la art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, in situatia in care limita de 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro nu este depasita in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, in perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 limitele respective se vor determina ca diferenta intre 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro si limitele pana la care cheltuielile respective au fost deduse in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010;
d) provizioanele fiscale se deduc la calculul profitului impozabil in fiecare perioada daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal;
e) limita de deducere a rezervei legale se stabileste in functie de baza de calcul corespunzatoare, aferenta fiecarei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioada fiind definitive;
f) gradul de indatorare potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal se determina luand in calcul capitalul imprumutat si capitalul propriu aferente fiecarei perioade, astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, gradul de indatorare se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul acestei perioade;
- pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, gradul de indatorare se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul si sfarsitul acestei perioade;
g) in aplicarea prevederilor art. 31 din Codul fiscal, veniturile si cheltuielile realizate in anul 2010 de o persoana juridica romana prin intermediul unui sediu permanent situat intr-un stat strain se vor lua in calcul la determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2010, prin inscrierea veniturilor si cheltuielilor la rd. 11, respectiv rd. 12 in declaratia privind impozitul pe profit aferenta acestei perioade;
h) in aplicarea prevederilor art. 19^2 din Codul fiscal, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, profitul investit in aceasta perioada reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, din care se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010.
99^4. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (18) din Codul fiscal, pierderea fiscala aferenta perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, potrivit art. 26 din Codul fiscal, perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 fiind considerata primul an de recuperare a pierderii fiscale.
Pierderea fiscala aferenta perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2010 se recupereaza potrivit art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, din profiturile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani consecutivi in cazul pierderilor realizate prin intermediul unui sediu permanent situat intr-un stat strain.
Pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2010 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, anul 2010 fiind considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi.
Norme metodologice:
ART. 35.
99^5. In aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din Codul fiscal efectueaza definitivarea si plata impozitului pe profit anual prin formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator.
100. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 36
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
100^2. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste aceste conditii.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada neintrerupta de 1 an implinit la data platii dividendelor. In situatia in care la data platii dividendului pentru care a fost retinut si platit impozitul pe dividende, in conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoana juridica romana beneficiara indeplineste conditiile stabilite prin prevederile art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, persoana juridica romana care plateste dividendul poate solicita restituirea impozitului, in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
100^3. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 38 al.1
101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2003 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare.
102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de munca.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 38 al.4
105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
Norme metodologice:
ART. 38 al.12
108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a) - d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, revendicarile se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.
112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
Norme metodologice:
ART. 41
1. Veniturile din activitati independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice in cadrul unor asocieri fara personalitate juridica, din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile din activitati agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzator fiecarei surse de venit, impozitul fiind final.
2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, in cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
Norme metodologice:
ART. 42
3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de intretinere pentru fiecare copil incredintat sau dat in plasament familial;
- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat;
- indemnizatia acordata persoanei cu handicap grav in situatia in care angajatorul nu poate asigura acesteia un inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;
- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav si accentuat;
- indemnizatia lunara acordata nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi in varsta de pana la 3 ani;
- ajutorul pentru incalzirea locuintei;
- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;
- indemnizatia de maternitate;
- indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, precum si stimulentul acordat potrivit legislatiei privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului;
- indemnizatia pentru risc maternal;
- indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
- indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania;
- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, in limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primita de cadrele militare trecute in rezerva, fara drept de pensie, apte de munca, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
- sumele platite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj;
- prima de incadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritatii judecatoresti, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, in caz de deces al acestuia;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989 si care are in intretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;
- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate;
- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice si etnice;
- indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945 - 1952 au fost inlaturati din justitie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordata potrivit legii;
- renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor;
- renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
- indemnizatia de merit acordata in conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;
- drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau insotitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.
3^1. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal si cele pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, reprezentand drepturi primite de persoanele fizice conform legii, incepand cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de pana la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
4. In sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se intelege, printre altii, si:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;
- organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
4^1. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
- ajutoarele de stat acordate producatorilor agricoli, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 14/2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu anul 2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 74/2010, cu completarile ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat;
- sprijinul acordat producatorilor agricoli sub forma schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, si actelor normative date in aplicarea acesteia;
- sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, prin masurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri si 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta;
- alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;
- forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operational pentru Pescuit 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.
4^2. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013", in bani si in natura, primite de catre cursanti pentru participarea la cursuri, precum si bursele acordate in cadrul acestui program.
Norme metodologice:
ART. 42 b)
5. Sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate.
7. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.
Norme metodologice:
ART. 42c)
7^1. In aceasta categorie se includ si produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti.
Norme metodologice:
ART. 42g)
7^2. Veniturile obtinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, in vederea dezmembrarii, care fac obiectul programelor nationale finantate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice sunt venituri neimpozabile.
Nu sunt cuprinse in bunurile mobile din patrimoniul personal deseurile valorificate prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IX "Venituri din alte surse" din Codul fiscal.
7^3. Este considerat bun mobil din patrimoniul personal masa lemnoasa exploatata in regie proprie de persoanele fizice potrivit prevederilor Codului silvic sau prin intermediul formelor de proprietate asociative, din padurile pe care contribuabilii le au in proprietate, in volum de maximum 20 mc/an. Veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea acesteia direct sau prin intermediul formelor de proprietate asociative sunt venituri neimpozabile.
Norme metodologice:
ART. 42i
8. Prin cadru institutionalizat se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
9. *** Abrogat
10. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 42 k)
Acest alineat este abrogat prin OG 8/2013.
9. *** Abrogat.
10. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 42 s)
11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor institutii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport in comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999*) privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevazute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 41 din Codul fiscal.
*) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 448/2006, republicata.
Norme metodologice:
ART. 42 t)
13. Beneficiaza de aceste prevederi si urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor in materie.
Norme metodologice:
ART. 42 u)
14. In aceasta categorie se cuprind:
- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 43
15. La determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.
Norme metodologice:
ART. 44
16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri.
17. In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.
Norme metodologice:
ART. 46
18. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.
19. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.
21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activitati de productie;
- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial*), indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte fapte de comert definite in Codul comercial*).
*) Codul comercial a fost abrogat partial. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.
21^1. *** Abrogat
22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
23^1. Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.
23^2. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net anual pentru aceasta categorie, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla. Aplicarea acestei reglementari se efectueaza potrivit prevederilor ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
23^3. Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere.
24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
24^1. Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
25. *** Abrogat
26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.
27. *** Abrogat
28. *** Abrogat
29. *** Abrogat
30. *** Abrogat
31. *** Abrogat
32. *** Abrogat
33. *** Abrogat
34. *** Abrogat
35. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 48
36. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum ar fi: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obtinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii prin centrele de colectare a deseurilor si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, inclusiv incasarile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
In venitul brut al afacerii se include si suma reprezentand contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitarii activitatii si la incetarea definitiva a acesteia in patrimoniul personal al contribuabilului, operatiune considerata din punct de vedere fiscal o instrainare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
In cazul incetarii definitive a activitatii, din punct de vedere fiscal, sumele obtinute din valorificarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri se includ in venitul brut.
In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in conditiile continuarii activitatii, se include in venitul brut al afacerii care urmeaza sa se transforme/schimbe si contravaloarea bunurilor si drepturilor care trec in patrimoniul afacerii in care s-a transformat/schimbat.
In cazul bunurilor si al drepturilor amortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, se aplica urmatoarele reguli:
- cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar la aceasta valoare, care constituie si baza de calcul al amortizarii;
- cele complet amortizate se inscriu in Registrul-inventar la valoarea stabilita prin expertiza tehnica sau la pretul practicat pe piata; pentru acestea nu se calculeaza amortizare si valoarea acestora nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
In cazul bunurilor si al drepturilor neamortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, acestea se inscriu in Registrul-inventar la valoarea inscrisa in evidenta contabila din care provin si nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
Nu constituie venit brut urmatoarele:
- aporturile facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare ori de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
In cazul inceperii unei activitati ca urmare a schimbarii modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, aporturile aduse in noul patrimoniu nu constituie venit brut.
In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada in care activitatea independenta a fost desfasurata de contribuabil intr-o forma de organizare prevazuta de lege.
Venitul net anual/Pierderea anuala se determina prin insumarea venitului net/pierderii inregistrat/inregistrate in toate perioadele fiscale din anul fiscal in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii.
Venitul net anual/Pierderea anuala se inscrie in declaratia privind venitul realizat.
Pierderea fiscala inregistrata in anul in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii se reporteaza si se compenseaza potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 80 din Codul fiscal.
36^1. *** Abrogat
37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.
Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor sunt si urmatoarele:
a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite, inclusiv in cazul cheltuielilor reprezentand plati efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale.
38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu [numerotarea este adaugata in acest fisier pentru usurarea citirii]:
1. cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
2. cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
3. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
4. chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
5. dobanzile aferente creditelor bancare;
6. [Liniuta a 6-a] *** Abrogata
7. cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
8. cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;
9. cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
10. cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
11. cheltuielile cu energia si apa;
12. cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
13. cheltuieli de natura salariala;
14. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
15. cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
16. cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;
17. valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
18. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
19. cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor, potrivit legii;
20. cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
21. cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
22. [Liniuta a 22-a] *** Abrogata
23. cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;
24. cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
25. alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.
Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.
39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii;
- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
- cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii, precum si cheltuieli reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajator potrivit legii;
- cheltuieli reprezentand contributiile platite in numele angajatilor, la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, in limita echivalentului in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Deducerea acestor cheltuieli se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului, si sunt luate in calcul la determinarea venitului net anual corespunzator anului in care contributiile au fost platite. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul in care s-a efectuat plata.
Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
39^1. (1) In sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l^1) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile prevazute, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la pct. 45^1 din normele metodologice date in aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata".
(2) Daca vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) si (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu exceptia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplica regulile privind amortizarea prevazute in titlul II, dupa caz. In cadrul cheltuielilor supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecarui vehicul, inclusiv cele reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta etc.
In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
40. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
40^1. *** Abrogat
41. Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.
Norme metodologice:
ART. 49
42. In sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri comerciale si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul elaborat de Ministerul Finantelor Publice, venitul net se determina pe baza de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
Prin ordin al ministrului finantelor publice se vor stabili activitatile din Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997, cu modificarile ulterioare, care genereaza venituri comerciale in sensul art. 49 din Codul fiscal.
In situatia in care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate in doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.
In cazul in care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit de la locul desfasurarii fiecarei activitati, corectate potrivit criteriilor specifice.
42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. Norma anuala de venit pentru fiecare activitate de la locul desfasurarii acesteia nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.
42^3. In cazul in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, norma anuala de venit corespunzatoare fiecarui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.
Pentru determinarea venitului net anual al fiecarui membru asociat se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit.
43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
- vadul comercial si clientela;
- varsta contribuabililor;
- timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 44 si 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
- caracterul sezonier al unor activitati;
- durata concediului legal de odihna;
- desfasurarea activitatii cu salariati;
- contributia fiecarui asociat in cazul activitatii desfasurate in cadrul unei asocieri;
- informatiile cuprinse in declaratia informativa depusa in scop de TVA potrivit prevederilor art. 156^3 din Codul fiscal;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
44. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:
- perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
- perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
45. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.
46. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:
- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 45, si altele asemenea;
- perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
47. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
48. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
49. Contribuabilii care in cursul anului fiscal isi completeaza obiectul de activitate cu o alta activitate care nu este cuprinsa in nomenclator vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.
Norme metodologice:
ART. 50
50. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
51. *** Abrogat
52. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 50 al.4
53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.
In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala se includ in venitul brut atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura.
Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.
In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului.
54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:
- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;
- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;
- lucrari de restaurare a acestora.
56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.
57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.
Norme metodologice:
ART. 51
58. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia pana la data de 31 ianuarie inclusiv;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia in termen de 15 zile de la inceperea activitatii.
59. *** Abrogat
60. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 52
61. Platitorii veniturilor prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipata se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% la diferenta dintre venitul brut si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal. Retinerea impozitului reprezentand plata anticipata se efectueaza din veniturile platite in baza contractului civil incheiat in forma scrisa intre platitorul de venit si beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal.
62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:
- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
63. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
64. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa efectueze in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.
64^1. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Codul fiscal determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla. Fac exceptie de la determinarea venitului net anual pe baza contabilitatii in partida simpla contribuabilii care realizeaza venituri prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal.
64^2. Pentru contribuabilii care desfasoara o activitate care genereaza venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza normelor de venit, aceasta fiind prevazuta la art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, platitorii de venituri nu au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate potrivit art. 52 din Codul fiscal, cu conditia prezentarii de catre contribuabilii respectivi a copiei formularului 260 "Decizie de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit".
65. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.
66. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.
66^1. Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, a contractelor de agent, precum si din activitati de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, au dreptul sa opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 52^1 din Codul fiscal.
66^2. Pentru veniturile realizate in baza contractelor aflate in derulare la data de 1 octombrie 2011, altele decat cele pentru care la data respectiva erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal, si care sunt calificate drept contracte civile incepand cu data de 1 octombrie 2011, obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului reprezentand plati anticipate sunt cele in vigoare la data platii veniturilor respective.
Norme metodologice:
ART. 55 al.2
67. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 55 din Codul fiscal, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii;
- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.
68. Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
- salariile de baza;
- sporurile si adaosurile de orice fel;
- indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3, avand aceeasi natura;
- recompensele si premiile de orice fel;
- sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
- sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;
- orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
c) drepturile personalului militar in activitate si ale militarilor angajati pe baza de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;
c^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
d) drepturile administratorilor obtinute in baza contractului de administrare incheiat cu companiile/societatile nationale, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii;
e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislatiei in vigoare;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea;
i) indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;
j) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
k) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
l) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
l^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 55 alin. (4) lit. h) si i) din Codul fiscal;
n) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
n^1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca;
n^2) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca urmare participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii;
n^3) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;
n^4) indemnizatii primite la data incetarii raporturilor de serviciu;
n^5) remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata in cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata, potrivit legii;
n^6) indemnizatia primita de angajati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, precum si orice alte sume de aceeasi natura, pentru partea care depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, pentru drepturile aferente perioadei incepand cu data de 1 februarie 2013.
o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Norme metodologice:
ART. 55 al.3
69. Avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
70. La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie;
i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent daca acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
71. Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
72. Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
73. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si in conditiile prevazute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.
74. Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
75. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
76. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
77. Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
- reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform legii;
- contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele reprezentand contributii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare participant;
- primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, incheiate si suportate de societatea comerciala pentru care desfasoara activitatea, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
78. Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
79. La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 a)
80. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.
81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, Zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase se aplica pentru fiecare copil minor al fiecarui angajat, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 martie, in ceea ce priveste atat darurile constand in bunuri, cat si cele constand in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.
81^1. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice in baza unor legi speciale si finantate din buget, cu respectarea destinatiilor si cuantumului prevazute la paragrafele 1 si 2 ale alin. (4).
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 b)
82. In aceasta categorie se cuprind:
- [Prima liniuta] *** Abrogata
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 c)
83. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 e)
84. Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
- contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in conditiile legii;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 g)
85. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 h)
86. Prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 i)
87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.
87^1. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 55 al. 4 m)
87^2. Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile si nu se declara in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal.
87^3. Veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania sunt impozabile in Romania daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care nu depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea si veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident in Romania.
87^4. In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care au desfasurat activitatea dependenta in alt stat pentru o perioada mai mica decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea isi prelungesc ulterior perioada de sedere in statul respectiv peste perioada prevazuta de conventie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain.
Dupa expirarea perioadei prevazute in conventie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania nu mai calculeaza, nu mai retine si nu mai vireaza impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal datoreaza in statul strain impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in acel stat.
87^5. (1) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine statului strain in care persoana fizica isi desfasoara activitatea.
(2) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal urmeaza sa desfasoare activitatea dependenta in alt stat intr-o perioada mai mare decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea, dar detasarea acestora inceteaza inainte de perioada prevazuta in conventie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului roman.
a) In situatia in care persoana fizica isi continua relatia contractuala generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a retinut si nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat fata de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare luna. Impozitul astfel calculat se retine de catre angajator din veniturile din salarii incepand cu luna incetarii detasarii si pana la lichidarea impozitului. Impozitul se recupereaza intr-o perioada cel mult egala cu perioada in care persoana fizica a fost detasata in strainatate.
Angajatorul, la solicitarea autoritatii fiscale, prezinta documente care atesta incetarea detasarii, respectiv documentul/documente care atesta data sosirii in Romania a persoanei detasate.
b) In situatia in care persoana fizica nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul si acesta din urma nu poate efectua retinerea diferentelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizica se realizeaza de catre organul fiscal competent pe baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate.
87^6. Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania prin sediul sau permanent stabilit in statul in care persoana fizica isi desfasoara activitatea si salariul este suportat de catre acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului strain indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
87^7. In cazul contractelor de detasare incheiate pe o perioada mai mare decat perioada prevazuta de conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care este detasat contribuabilul prevazut la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal, aflate in derulare la 1 februarie 2013, angajatorul nu mai are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii incepand cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2013.
87^8. Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platiti de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului roman, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
Norme metodologice:
ART. 56
88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.
89. Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
90. Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere;
- persoana fizica intretinuta sa aiba venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla.
91. Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
92. In sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria "alt membru de familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
93. Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel:
- rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.
94. Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
95. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
96. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 2.500.000 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul de a fi preluat in intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la preluarea in intretinere a copilului, parintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoana in intretinere pentru acest copil se acorda:
- persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat copilul;
- unuia dintre sotii care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia.
Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, dreptul de a fi luat in intretinere se acorda unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie.
Nu se acorda dreptul de a prelua in intretinere urmatoarelor persoane:
- parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care parintii nu mai au dreptul de a-l lua in intretinere, intrucat deducerea personala se acorda o singura data.
97. Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 2.500.000 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere.
98. In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
99. Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;
b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 2.500.000 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative.
100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
101. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
- nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;
- angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
102. Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
103. Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
104. In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
105. Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.
Norme metodologice:
ART. 57
106. Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
107. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
108. Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se in calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 56 din Codul fiscal, dupa caz.
109. Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 74 - 76 si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
109^1. Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.
110. Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:
- in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata; sau
- in celelalte cazuri, cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si administrate de catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Deducerea contributiilor retinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului. Pe parcursul anului platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
- indemnizatiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
- salariilor, diferentelor de salarii, dobanzilor acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile;
- sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 68 lit. c^1) si l^1) din Codul fiscal;
- veniturile prevazute la pct. 68 litera n^5).
111^1. In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contributii se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatului.
111^2. In cazul sumelor platite direct de catre angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizatia sindicala platita se deduce, in limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii in care s-a efectuat plata cotizatiei, pe baza documentelor justificative emise de catre organizatia de sindicat.
111^3. Veniturile reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, sunt considerate venituri realizate in afara functiei de baza, iar impozitul se calculeaza, se retine la data efectuarii platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii.
112. In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are incheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.
Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
113. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
114. Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalcheaza pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
115. Contributiile obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi:
- contributia individuala de asigurari sociale;
- contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
- contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
- alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
116. Se admit la deducere contributiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si administrate de catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, astfel incat la nivelul anului suma acestora sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 de euro pentru fiecare participant.
117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sanatate.
117^1. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
In categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop.
Norme metodologice:
ART. 58
118. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
120. Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile obligatorii, dupa caz.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.
Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
121. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
122. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2) al art. 58 din Codul fiscal.
123. Contributiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale in materie.
Norme metodologice:
ART. 59
124. Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeaza de platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala. Platitorul de venit este obligat sa elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut.
124^1. *** Abrogat
125. Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajatii care au fost detasati la o alta entitate se completeaza de catre angajator sau de catre platitorul de venituri din salarii in cazul in care angajatul detasat este platit de entitatea la care a fost detasat.
126. In situatia in care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica platitorului de venituri din salarii la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare angajat.
Pe baza acestor date platitorul de venituri din salarii la care angajatii au fost detasati intocmeste statele de salarii si calculeaza impozitul, in scopul completarii declaratiei privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.
127. Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
127^1. Platitorii de venituri din salarii au obligatia de a completa declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit si pentru veniturile din salarii platite angajatilor pentru activitatea desfasurata de acestia in strainatate, indiferent daca impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, retinut si virat. La completarea declaratiei, platitorii de venituri din salarii identifica persoanele care in cursul anului precedent au desfasurat activitate salariata in strainatate.
128. Pentru contribuabilii prevazuti la art. 60 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine contribuabilului.
129. In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
- impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.
In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul/platitorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata/incasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
Norme metodologice:
ART. 60
130. Contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
132. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica ori juridica la care isi desfasoara activitatea contribuabilul. Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Norme metodologice:
ART. 61
133. In aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
134. Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altora asemenea, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct si altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate.
Norme metodologice:
ART. 62
135. In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
135^1. Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, in declaratia privind venitul realizat.
135^2. In cazul in care arenda se plateste in natura, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea in vedere preturile medii ale produselor agricole, ultimele care au fost comunicate de catre consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in raza teritoriala a caruia se afla terenul arendat. Modalitatea concreta de retinere la sursa a impozitului se stabileste prin acordul partilor.
136. In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, ca de exemplu:
- intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;
- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;
- repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.
137. In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
137^1. In situatia in care chiria reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.
138. Venitul net se determina ca diferenta intre sumele reprezentand chiria in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 25% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
139. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 25% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 65
139^1. Nu reprezinta dividend urmatoarele distributii efectuate de la persoane juridice, potrivit legii:
- in legatura cu excluderea, retragerea, dobandirea prin succesiune a titlurilor de valoare, venituri care sunt calificate drept castiguri din transferul titlurilor de valoare;
- care aplica regimul transparentei fiscale, potrivit legii speciale.
Norme metodologice:
ART. 65 al.2 c)
140. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele:
- dobanzi obtinute din obligatiuni;
- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
- alte venituri obtinute din titluri de creanta.
140^1. In cadrul operatiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ si urmatoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si definite ca atare in legislatia care reglementeaza aceste tranzactii:
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dobanzii
- optiuni pe cursul de schimb
- optiuni pe rata dobanzii.
140^2. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 66
140^3. Pretul de cumparare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investitii este pretul determinat si evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adauga costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationala a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pretul de cumparare pentru determinarea impozitului pe castigul obtinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.
Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la detinerile pe simbol, se inregistreaza cronologic, in functie de data dobandirii, de la cea mai veche detinere la cea mai noua detinere.
141. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.
142. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitor, persoana fizica, si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, daca este cazul.
142^1. In cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate in valuta, cursul de schimb valutar utilizat in vederea determinarii castigului si a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ziua determinarii castigului.
142^2. Pretul de cumparare in cazul transferului titlurilor de valoare dobandite in conditiile prevazute la art. 27 si 27^1 din Codul fiscal in cadrul operatiunilor de transfer neimpozabil este stabilit in functie de valoarea nominala sau pretul de cumparare, dupa caz, a/al titlurilor de valoare cedate, inainte de operatiune. In cazul in care titlurile de valoare initiale cedate au fost dobandite cu titlu gratuit, valoarea nominala/pretul de cumparare a/al titlurilor respective este considerat(a) zero.
142^3. In cazul in care partile sociale au fost dobandite prin mostenire, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare care este considerat(a) zero.
Norme metodologice:
ART. 66 al.5
143. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
- societatii de investitii, in cazul in care nu are incheiat un contract de administrare;
- societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
Norme metodologice:
ART. 66 al.8
143^1. In cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia si cursul spot/forward prevazute in contract la care tranzactia se inchide in piata la scadenta prin operatiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului si evidentiata in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
In cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta de curs favorabila intre cursul de schimb spot si cel forward folosite in tranzactie, multiplicate cu suma notionala a contractului rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.
In cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta de dobanda favorabila dintre rata de dobanda fixa si rata de dobanda variabila stabilite in contract multiplicata cu suma notionala a contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentiate in contul clientului.
In cazul optiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila de curs intre cursul de schimb de cumparare/vanzare si cursul de schimb la care se efectueaza in piata operatiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumparare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
In cazul optiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre dobanda variabila incasata si dobanda fixa convenita in contract, rezultata in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
143^2. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, proprietatile imobiliare din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
Baza impozabila in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel:
a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
NOTA:
Modificarea efectuata prin art. I lit. C (Titlul III - Impozitul pe venit) pct. 4 din Hotararea Guvernului nr. 1579/2007 () nu este inclusa in textul actualizat deoarece nu a putut fi interpretata. Reproducem mai jos aceste prevederi.
"4. La punctul 143^2, alineatul (8) se abroga."
Norme metodologice:
ART. 67 al.1
144. Impozitul pe veniturile sub forma de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, distribuite incepand cu anul fiscal 2006, se calculeaza si se retine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora.
Norme metodologice:
ART. 67 al.2
144^1. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu data de 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la vedere, depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire, precum si contractelor civile.
Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire genereaza un nou depozit/achizitionarea unui nou instrument de economisire.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3
144^2. Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul si impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului anterior.
Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat in calcul la stabilirea platii anticipate, se determina aplicandu-se cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului.
144^2.1. Pentru castigurile din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, realizate incepand cu 1 ianuarie 2013, nu se aplica prevederile punctului 144^2.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 b)
144^3. Pentru tranzactiile cu valori mobiliare in cazul societatilor inchise si parti sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care partile contractante au convenit ca plata sa se faca esalonat, cotele de impozit sunt cele in vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Dupa data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzactii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz.
In cazul operatiunilor de excludere/retragere/dobandire prin succesiune a partilor sociale, baza impozabila se stabileste astfel:
a) se determina suma reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) se determina excedentul sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. In cazul succesiunilor suma reprezentand aportul la capitalul social este zero.
Calculul, retinerea si virarea impozitului se efectueaza de persoana juridica la care persoana fizica asociata a detinut partile sociale. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru inregistrarea operatiunilor respective la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 d)
144^4. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice.
NOTA:
Modificarea efectuata prin art. I lit. C (Titlul III - Impozitul pe venit) pct. 5 din Hotararea Guvernului nr. 1579/2007 () nu este inclusa in textul actualizat deoarece nu a putut fi interpretata. Reproducem mai jos aceste prevederi.
"5. La punctul 144^4, litera d) a alineatului (3) se abroga."
144^5. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale reprezinta suma pierderilor inregistrate in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, indiferent de perioada de detinere a titlurilor respective.
Norme metodologice
ART. 70
145. Venitul din pensii se determina de catre platitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevazute la art. 68 din Codul fiscal.
146. Incepand cu 1 ianuarie 2008, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, in ordine, a urmatoarelor:
- a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica; si
- a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei.
146^1. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond de pensii.
146^2. Diferentele de venituri din pensii primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar din pensii se stabileste prin deducerea din suma totala, reprezentand diferentele de venituri din pensie, a plafonului neimpozabil lunar de 1.000 lei si a contributiilor obligatorii.
147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se vireaza de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.
149. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia platilor din luna urmatoare.
Norme metodologice:
ART. 71
149^1. Veniturile din activitati agricole realizate individual sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII titlul III din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activitatii. Veniturile din activitati agricole supuse impunerii pe baza de norme de venit in conformitate cu prevederile art. 73 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate in arenda.
149^2. Veniturile din activitati agricole mentionate la art. 71 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 73 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent daca se face sau nu dovada valorificarii produselor.
149^3. Terminologia folosita pentru definirea grupelor de produse vegetale si animale prevazute la art. 73 din Codul fiscal pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit este cea stabilita potrivit legislatiei in materie.
A) Produsele vegetale cuprinse in grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
In cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:
a) mazare pentru boabe;
b) fasole pentru boabe;
c) bob;
d) linte;
e) naut;
f) lupin.
B) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt definite dupa cum urmeaza:
1. vaci si bivolite:
- Vaci - femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;
- Bivolite - femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;
2. ovine si caprine:
- Oi - femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;
- Capre - femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;
3. porci pentru ingrasat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproductie;
4. albine - familii de albine;
5. pasari de curte - totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.
149^4. In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vegetale si fiecare grupa de animale vor fi avute in vedere suprafetele/capetele de animal insumate in cadrul grupei respective.
Exemplu I (calcul pentru sectorul vegetal): exploatatie de 100 ha cereale (grau si porumb); primele 2 ha din grupa cereale nu se impoziteaza, pentru urmatoarele 98 ha se aplica norma de venit de 449 lei/ha, astfel:
Venit anual impozabil = 98 ha x 449 lei/ha = 44.002 lei
Impozit = 44.002 lei x 16% = 7.040,32 lei
Exemplu II (calcul pentru sectorul animal): exploatatie de vaci si bivolite de 102 capete.
Pentru primele doua capete nu se impoziteaza. Pentru restul de 100 de capete se aplica norma de venit de 453 lei/cap de animal, astfel:
Venit anual impozabil = 100 capete x 453 lei/cap = 45.300 lei
Impozit = 45.300 lei x 16% = 7.248 lei
Exemplu III (calcul pentru sectorul animal): exploatatie de ovine si caprine (care au fatat cel putin o data) 200 capete.
Pentru primele 10 capete animale (oi si capre) nu se impoziteaza. Pentru restul de 190 capete se aplica norma de venit de 65 lei/cap de animal, astfel:
Venit anual impozabil = 190 capete x 65 lei/cap = 12.350 lei
Impozit = 12.350 lei x 16% = 1.976 lei
149^5. Sunt considerate in stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne in viu si carcasa, miere si alte produse apicole definite potrivit legislatiei in materie, precum si altele asemenea.
Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute in stare naturala.
Norma de venit stabilita in conditiile prevazute la art. 73 din Codul fiscal include si venitul realizat din instrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, in stare naturala.
Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
In cazul suprafetelor destinate produselor vegetale hamei, pomi si vie, suprafetele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod incepand cu primul an de intrare pe rod. Suprafetele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantati in livezi.
Norma de venit corespunzatoare veniturilor realizate din cresterea si exploatarea animalelor, precum si din valorificarea produselor de origine animala in stare naturala, in conformitate cu prevederile art. 73 din Codul fiscal, include si venitul realizat din:
a) exemplarele feminine din speciile respective care nu indeplinesc conditiile prevazute la pct. 149^3 lit. B);
b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentand animale provenite din propriile fatari si cele achizitionate numai in scop de reproductie pentru animalele detinute de contribuabili si supuse impunerii potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal (de exemplu: vitei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
Veniturile din activitati agricole generate de exemplarele prevazute la lit. a) si b) incluse in norma de venit nu se impoziteaza distinct fata de veniturile realizate din cresterea si exploatarea animalelor din grupele prevazute la pct. 149^3 lit. B). Contribuabilii au obligatii declarative numai pentru animalele cuprinse in grupele care indeplinesc conditiile prevazute la pct. 149^3 lit. B).
Veniturile din activitati agricole realizate din cresterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de varsta, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activitati independente", venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, numai in cazul in care acestea au fost achizitionate in scopul cresterii si valorificarii lor sub orice forma.
149^6. Veniturile din activitati agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activitati independente", venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor lor din contabilitatea in partida simpla.
149^7. Veniturile din activitati agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 in sistem real trec prin efectul legii la impunerea pe baza de norme de venit, in situatia in care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale si animale conform prevederilor art. 73 din Codul fiscal. In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vor fi avute in vedere prevederile art. 72 din Codul fiscal.
149^8. In situatia contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole impuse pe baza de norma de venit si care trec la impunerea in sistem real incepand cu 1 februarie 2013 prin efectul legii, nu exista obligatia depunerii declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pentru veniturile anului 2013. Totalul platilor anticipate in contul impozitului datorat pentru anul 2013 va fi stabilit de organul fiscal competent la nivelul sumei platilor anticipate stabilite in anul 2012.
Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente pentru care venitul net anual se determina in sistem real. La stabilirea venitului net anual vor fi luate in calcul veniturile si cheltuielile efectuate dupa data de 1 februarie 2013.
149^9. Contribuabilii care obtin doar venituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligatii contabile.
In cazul cheltuielilor efectuate in comun care sunt aferente veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, respectiv determinare pe baza de norma de venit si venit net anual determinat pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cotele de cheltuieli vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren/numarul de capete de animale/numarul de familii de albine detinute.
Norme metodologice:
ART. 72
149^10. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica din valorificarea in stare naturala a urmatoarelor:
- produse culese din flora salbatica, altele decat cele supuse impunerii in conformitate cu prevederile art. 71 alin. (2) din Codul fiscal;
- produse capturate din fauna salbatica, altele decat cele care genereaza venituri din activitati independente.
149^11. Nu au obligatii de declarare si nu datoreaza impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal:
a) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, precum si pentru pasuni si fanete naturale, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal;
b) contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului III din Codul fiscal;
c) contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea in mod individual, in limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul in care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie si sunt atribuite conform pct. 149^12. Suprafetele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse in patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal;
d) contribuabilii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 71 alin. (1) din Codul fiscal si pentru care veniturile din activitati agricole sunt impuse pe baza de norma de venit, dupa data de 25 mai a anului fiscal in care s-a produs evenimentul pentru veniturile realizate dupa 25 mai si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
In cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.
Norme metodologice:
ART. 73
149^12. Veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafete destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine), detinute in comun sau in devalmasie de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole, in situatia in care acestea nu se cunosc. In cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizata procedura succesorala, veniturile corespunzatoare suprafetelor destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole.
149^13. In cazul contribuabilului care realizeaza in mod individual venituri din desfasurarea a doua sau mai multe activitati agricole pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, organul fiscal competent stabileste venitul anual prin insumarea veniturilor corespunzatoare fiecarei activitati.
Norme metodologice:
ART. 74
149^14. Perioada de declarare a suprafetelor cultivate/cap de animal/familie de albine este pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul in curs si cuprinde informatii privind suprafetele cultivate/capetele de animal/familiile de albine detinute la data declararii.
In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati agricole atat individual, cat si intr-o forma de asociere, in declaratia depusa pana la data de 25 mai inclusiv contribuabilii vor completa numai informatii referitoare la activitatea desfasurata in mod individual.
Contribuabilii/asocierile fara personalitate juridica care au depus declaratia prevazuta la art. 74 alin. (2) din Codul fiscal pot depune o noua declaratie pentru anul in curs, pana la data de 25 mai a anului respectiv, in situatia modificarii structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familii de albine.
In cazul contribuabililor/asocierilor fara personalitate juridica care depun cu intarziere declaratia pentru anul in curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse in declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute la data de 25 mai.
149^15. Pe baza declaratiilor depuse de contribuabili/asocieri fara personalitate juridica, organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat. Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.
149^16. Nu au obligatii declarative contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative fiind indeplinite de asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.
Norme metodologice:
ART. 75
150. In aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
a) veniturile prevazute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
- venituri sub forma de premii obtinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.
- venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
Prin castiguri de tip jack-pot se intelege castigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu castiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionarii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatarii acestor mijloace de joc, in scopul acordarii unor castiguri suplimentare persoanelor participante la joc in momentul respectiv.
Aditionarea sumelor din care se acorda castigurile de tip jack-pot se realizeaza in cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel putin doua masini mecanice sau electronice cu castiguri, evidentierea acumularii putand fi realizata prin dispozitive auxiliare sau in cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate in sistem.
Organizatorii activitatii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu castiguri au obligatia de a evidentia distinct castigurile de tip jack-pot acordate.
150^1. In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 77
151. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana fizica si sa retina impozitul datorat aferent acestuia.
In situatia in care in cursul aceleiasi zile aceeasi persoana fizica efectueaza mai multe operatiuni care genereaza castiguri la jocuri de tip cazino, de la acelasi organizator, atunci organizatorul are obligatia sa recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:
- se insumeaza castigurile realizate;
- se diminueaza nivelul astfel stabilit cu suma reprezentand venitul neimpozabil de 600 lei/zi;
- la baza impozabila astfel determinata se aplica cotele de impozit prevazute la art. 77 alin. (2), determinandu-se astfel impozitul datorat;
- din impozitul datorat se deduce impozitul calculat si retinut anterior rezultand impozitul datorat recalculat la sfarsitul zilei.
151^1. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 77^1
151^2. Definirea unor termeni:
a) prin contribuabil, in sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului.
In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.
In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie in care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;
b) prin constructii de orice fel se intelege:
- constructii cu destinatia de locuinta;
- constructii cu destinatia de spatii comerciale;
- constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
- orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) prin terenul aferent constructiilor se intelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege terenurile situate in intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, arabil, pasune, faneata, forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi incadrate in categoria terenurilor aferente constructiilor in intelesul lit. c);
e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea, prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, dare in plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza in baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;
e^1) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila a dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii;
f) data de la care incepe sa curga termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face in conditiile dreptului comun.
Termenul in raport cu care se calculeaza data dobandirii este:
- pentru constructiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data incheierii procesului-verbal de receptie finala, in conditiile prevazute de lege;
- pentru constructiile neterminate si terenul aferent acestora, termenul se calculeaza de la data dobandirii dreptului de proprietate sau dezmembramintelor sale asupra terenului;
g) data dobandirii se considera:
- pentru imobilele dobandite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data validarii, prin hotararea comisiei judetene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor facute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numarul si data hotararii sunt inscrise in adeverintele eliberate de comisiile locale fiecarui solicitant indreptatit la restituire ori constituire;
- pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. in baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispozitia de restituire sau orice alt act administrativ in materie;
- in cazul in care fostii proprietari sau mostenitorii acestora au dobandit dreptul de proprietate prin hotarare judecatoreasca, data dobandirii este considerata data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti;
- pentru imobilele dobandite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, data dobandirii este considerata data la care a inceput sa curga termenul de uzucapiune;
- in cazul instrainarii unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobandirii acestor imobile este data dobandirii imobilului initial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrarii;
- in cazul instrainarii terenurilor alipite si ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandit imobilul cu suprafata cea mai mare din operatia de alipire;
- in cazul instrainarii unor imobile rezultate din alipirea unora dobandite la date diferite, impozitul se va calcula in functie de data dobandirii parcelei cu suprafata cea mai mare;
- in cazul in care parcelele alipite au suprafetele egale, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandita ultima parcela;
- in cazul schimbului, data dobandirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbas, a dobandit proprietatea.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.2
151^3. Nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite in conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date in aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse in categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza contabilitatii in partida simpla.
In cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datoreaza impozit.
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 84/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 18 februarie 2005.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.3
151^4. In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:
a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data intocmirii incheierii de finalizare a succesiunii;
b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public;
c) in situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici in situatia in care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se intocmeste incheierea finala suplimentara inainte de expirarea termenului de 2 ani;
d) in cazul finalizarii succesiunii prin intocmirea incheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut in art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal;
e) in cazul in care succesiunea a fost finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare inainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit in conditiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona in incheierea finala suplimentara;
f) in cazul succesiunilor vacante si a partajului succesoral nu se datoreaza impozit;
g) impozitul se calculeaza si se incaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse in masa succesorala.
Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si in conditiile art. 77^1 alin. (1) si (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. In scop fiscal, prin activul net imobiliar se intelege valoarea proprietatilor imobiliare dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator acestora. In pasivul succesiunii se includ obligatiile certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de inmormantare pana la concurenta sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu inscrisuri.
In cazul in care in activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;
h) in cazul in care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile pct. 151^7 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.4
151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 77^1 alin. (1) si (3) din Codul fiscal se calculeaza la valoarea declarata de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este mai mica decat valoarea orientativa stabilita prin expertizele intocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta din urma valoare.
In cazul proprietatilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport in natura la capitalul social, astfel:
- in cazul in care legislatia in materie impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea rezultata din expertiza de evaluare;
- in cazul in care legislatia in materie nu impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea stabilita in conditiile art. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.
La constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 20% din valoarea orientativa stabilita prin expertiza intocmita de camera notarilor publici. Aceeasi valoare se va stabili si la stingerea pe cale conventionala sau prin consimtamantul titularului a acestor dezmembraminte.
La transmiterea nudei proprietati, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 80% din valoarea orientativa stabilita prin expertizele camerei notarilor publici.
Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiza, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti, dar nu mai putin decat valoarea stabilita pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiza va fi intocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat in conditiile legii.
La schimb imobiliar, impozitul se calculeaza la valoarea fiecareia din proprietatile imobiliare transmise.
In cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, impozitul se calculeaza la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliara.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.5
151^6. Expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare vor fi comunicate directiilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru a fi utilizate incepand cu data de intai a lunii urmatoare primirii acestora..
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.6
151^7. Impozitul se va calcula si se va incasa de catre notarul public, pe chitanta sau bon fiscal, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, intr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.
Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona in incheierea de autentificare, respectiv in incheierea de finalizare a procedurii succesorale si in certificatul de mostenitor.
Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la incasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.
In indeplinirea obligatiei ce le revine, registratorii de carte funciara vor verifica daca in cuprinsul actului notarial sunt mentionate documentele de plata a impozitului, prevazute la paragrafele 1 - 3.
Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenta teritoriala a instantei de fond hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. In situatia in care instantele judecatoresti nu transmit in termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia in care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilita potrivit hotararii judecatoresti sau documentatiei aferente hotararii, in situatia in care acestea includ valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului.
In cazul in care in hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii sau in documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili in conditiile pct. 151^6 din prezentele norme metodologice.
In cazul transferurilor prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, contribuabilul are sarcina declararii venitului la organul fiscal competent, in termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, in vederea stabilirii impozitului, in conditiile legii.
In cazul in care se solicita intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, in temeiul hotararii judecatoresti, registratorii de carte funciara vor verifica existenta deciziei de impunere emise de organul fiscal competent si dovada achitarii impozitului.
In cazul transferurilor prin executare silita, dupa expirarea termenului de 10 zile inclusiv, in care contribuabilul avea sarcina declararii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, organul de executare silita sau cumparatorul, dupa caz, trebuie sa solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului si emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentatiei aferente transferului.
151^8. *** Abrogat
151^9. *** Abrogat
151^10. *** Abrogat
151^11. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 78
152. In aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
- veniturile obtinute din valorificarea deseurilor prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, cu urmatoarele exceptii:
a) partea din venituri finantata din fonduri publice in cazul bunurilor mobile care fac obiectul programelor nationale finantate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice care sunt venituri neimpozabile;
b) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii de catre contribuabilii care au ca obiect de activitate colectarea si valorificarea de deseuri; in acest caz nu sunt aplicabile prevederile art. 53 alin. (2) si art. 79 din Codul fiscal, veniturile respective fiind considerate venituri din activitati independente si supuse impunerii potrivit regulilor proprii acestei categorii, respectiv cap. II "Venituri din activitati independente".
- sumele platite de catre organizatori persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;
- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea;
- tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
- veniturile distribuite persoanelor fizice asociate in forme de proprietate asociative - persoane juridice, prevazute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, altele decat cele prevazute la pct. 73;
- venituri sub forma anumitor bunuri, servicii si alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, fosti salariati, si membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
- venituri realizate de persoana fizica ca urmare a contractului de administrare/prestari de servicii silvice incheiat potrivit Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare;
- sume ramase disponibile dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor si a caror restituire a fost solicitata de proprietarii de paduri persoane fizice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
- veniturile obtinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanta, respectiv de cesionar ca urmare a realizarii venitului din creanta respectiva, inclusiv in cazul drepturilor de creante salariale obtinute in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, din patrimoniul personal, altele decat cele care se incadreaza in categoriile prevazute la art. 41 lit. a) - h) si art. 42 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 80
153. Venitul net anual se determina de catre contribuabil, pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
c) venituri din activitati agricole impuse in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.
153^1. Venitul net anual impozabil/Castigul net anual impozabil se determina de organul fiscal competent.
154. Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel:
a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei surse din categoriile de venit mentionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;
b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.
Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
157. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.
158. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 80 al.3
158. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 80 al.4
159. Daca in urma compensarii admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al cincilea an inclusiv.
160. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, incepand cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.
Norme metodologice:
ART. 81
161. Contribuabilii care incep o activitate independenta, precum si cei care realizeaza venituri din activitati agricole impuse in sistem real, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente, au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza in anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat/norma de venit revine atat contribuabililor care determina venitul net in sistem real si desfasoara activitatea in mod individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, cu exceptia veniturilor din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit.
Nu depun declaratii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfasoara activitati independente pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
In cazul in care contribuabilul obtine venituri intr-o forma de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica, cu exceptia asociatiilor care realizeaza venituri din activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit.
162. Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, odata cu inregistrarea acestuia la organul fiscal.
163. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursa de realizare a venitului, odata cu inregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, in termen de 15 zile de la incheierea acestuia.
Nu depun declaratie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizeaza venituri din arenda.
164. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie, completata corespunzator. Contribuabilii care incep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit in termen de 15 zile de la producerea evenimentului, completata corespunzator.
165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
166. In sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii privind venitul estimat/norma de venit in vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se intelege: intreruperi temporare de activitate in cursul anului din motive medicale justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 82
167. Platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
168. Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat.
169. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat/norma de venit.
171. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.
Norme metodologice
ART. 82 al. 7
171^1. Contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de 5 zile organul fiscal competent. In acest sens se vor anexa, in copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.
Norme metodologice:
ART. 83
172. *** Abrogat
173. *** Abrogat
174. *** Abrogat
175. Declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile deductibile efectuate in scopul realizarii veniturilor, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate.
176. Declaratiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.
Fac exceptie de la depunerea declaratiei privind venitul realizat contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal si cei care obtin venituri prevazute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal si care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal, pentru care impozitul retinut este final.
Declaratiile privind venitul realizat se depun, in intervalul 1 ianuarie - 25 mai inclusiv al anului urmator celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuita din asociere.
177. Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile in Romania au obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
178. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
Norme metodologice:
ART. 84
179. *** Abrogat
180. *** Abrogat
181. *** Abrogat
181^1. Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la punctul 117^1 dat in aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
181^2. Organul fiscal competent stabileste venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si impozitul anual datorat pe baza declaratiei privind venitul realizat si emite decizia de impunere la termenul si in forma stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
181^3. Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 85
182. Venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
183. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.
Norme metodologice:
ART. 86
184. Sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil*).
185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare are si urmatoarele obligatii:
- sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
- sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
- sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
- alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
*) Vechiul Cod civil a fost abrogat. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.
185^1. In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are urmatoarele obligatii:
a) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
b) sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
c) sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
d) sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
e) sa determine venitul impozabil obtinut in cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati;
f) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 86 al.3
186. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune, pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei in declaratia privind venitul realizat.
Norme metodologice:
ART. 86 al.5
187. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
188. In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).
188^1. In cazul societatii civile cu personalitate juridica, constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
In cazul filialei constituite potrivit legii speciale prin asocierea unei societati profesionale cu raspundere limitata cu una sau mai multe persoane fizice, filiala fiind supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, determinarea venitului obtinut in cadrul entitatii se efectueaza in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
Pentru membrii asociati in cadrul filialei se aplica urmatoarele reguli:
1. persoanele fizice asociate au obligatia sa asimileze acest venit distribuit in functie de cota de participare venitului net anual din activitati independente;
2. societatea profesionala cu raspundere limitata asociata in cadrul filialei va include venitul distribuit in functie de cota de participare in venitul brut al activitatii independente, pentru anul fiscal respectiv.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica (SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.
189. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 86 al.8
189. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 87
190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
192. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.
Norme metodologice:
ART. 88
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului III din Codul fiscal.
193^1. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
194. a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport.
La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
195. Contribuabilii prevazuti la pct. 194 sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
- certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;
- documentele care atesta dreptul de munca si de sedere, dupa caz, pe teritoriul Romaniei.
Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
196. Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. In situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
198. Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
199. In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati.
Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.
Prin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru impunerea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor impune in Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
200. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui imputernicit sau reprezentant fiscal.
201. Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.
Norme metodologice:
ART. 89
201^1. Persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit prezentului titlu obligatii privind declararea acestora depun declaratiile privind venitul realizat la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Norme metodologice:
ART. 90
202. Contribuabilii care obtin venituri din strainatate potrivit art. 90 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia declararii acestora.
Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind venitul realizat.
Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. Suma lunara neimpozabila se acorda pentru fiecare sursa de venit din pensii.
Norme metodologice:
ART. 91
203. Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
In situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
204. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania.
Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
Cota medie de impozit se calculeaza astfel:
impozit platit in strainatate
Cota medie de impozit = ----------------------------------- .
venit global obtinut in strainatate
Venitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate.
205. Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de catre organul fiscal competent, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii prevazute mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
208. In cazul veniturilor prevazute la art. 41 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 41 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205.
209. (1) In vederea regularizarii de catre organul fiscal a impozitului pe salarii datorat in Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania au obligatia de a declara in Romania veniturile respective potrivit declaratiei privind veniturile realizate din strainatate la termenul prevazut de lege, cu exceptia contribuabililor care realizeaza venituri de aceasta natura in conditiile prevazute la pct. 87^3, pct. 87^5 alin. (2) lit. a) si pct. 87^8 pentru care impozitul este final.
(2) In situatiile prevazute la pct. 87^4 si 87^7, organul fiscal regularizeaza impozitul pe venitul din salarii datorat de contribuabil in baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate si restituie, dupa caz, in totalitate sau in parte impozitul retinut de catre angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania la cererea persoanei fizice. In acest caz, declaratia privind veniturile realizate din strainatate reprezinta si cerere de restituire.
(3) Declaratia privind veniturile realizate din strainatate se depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, insotita de urmatoarele documente justificative:
a) documentul mentionat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal intocmit de angajatorul rezident in Romania ori de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului si impozitul retinut in Romania pentru salariul platit in strainatate;
b) contractul de detasare;
c) documente justificative privind incetarea raportului de munca, dupa caz;
d) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate, pentru situatia in care dreptul de impunere a revenit statului strain.
209^1. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
209^2. Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza un venit si care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", respectivul venit va fi scutit de impozit in Romania. Acest venit se declara in Romania, dar este scutit de impozit daca se anexeaza documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate.
210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia privind venitul realizat documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.
211. *** Abrogat
212. *** Abrogat
213. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 94.
212. *** Abrogat.
213. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 112^1
1. Pentru incadrarea in conditia prevazuta la art. 112^1 lit. a) din Codul fiscal, persoana juridica romana nu trebuie sa inregistreze venituri din activitatile prevazute la art. 112^2 alin. (6) din Codul fiscal.
Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.
2. *** Abrogat
3. *** Abrogat
4. Pentru incadrarea in conditiile privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, prevazute la art. 112^1 lit. a^1) si lit. c) din Codul fiscal, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 112^7 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
4^1. Conditia prevazuta la art. 112^1 lit. a^1) din Codul fiscal trebuie verificata pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil in anul 2013.
Norme metodologice:
ART. 112^2
5. Persoanele juridice romane pentru care perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul respectiv, incepand cu trimestrul in care inceteaza perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii.
Persoanele juridice romane nou-infiintate in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, care nu au optat pana la data de 31 ianuarie 2013 sa aplice sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, nu sunt obligate potrivit prevederilor legale in vigoare incepand cu data de 1 februarie 2013 sa aplice acest sistem de impunere pentru anul 2013. Aceste persoane juridice urmeaza sa verifice conditiile prevazute de art. 112^1 din Codul fiscal, la data de 31 decembrie 2013, in vederea incadrarii in categoria contribuabililor platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul fiscal 2014.
6. Persoanele juridice romane care nu intra sub incidenta acestui sistem de impunere pe veniturile microintreprinderilor sunt urmatoarele:
a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul bancar (societatile comerciale bancare, casele de schimb valutar, bancile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.). Nu intra sub incidenta acestor prevederi institutiile financiare nebancare care sunt infiintate si functioneaza conform legislatiei in vigoare;
b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu, societatile de asigurare-reasigurare), al pietei de capital (de exemplu, bursele de valori sau de marfuri, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de registru, societatile de depozitare), cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii (brokerii si agentii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc
7. Microintreprinderile care in cursul unui trimestru incep sa desfasoare activitati de natura celor prevazute la art. 112^2 alin. (6) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu trimestrul respectiv.
8. Persoanele juridice romane care, la data de 31 decembrie 2012, au realizat venituri incadrate, prin echivalare in lei, intre 65.000 euro si 100.000 euro si care indeplineau concomitent si celelalte conditii prevazute de reglementarile legale in vigoare pana la data de 1 februarie 2013 si care au solicitat iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pana la data de 31 ianuarie 2013 inclusiv, nu sunt obligate sa aplice, incepand cu 1 februarie 2013, acest sistem de impunere. Aceste persoane juridice urmeaza sa verifice conditiile prevazute de art. 112^1 din Codul fiscal, la data de 31 decembrie 2013, in vederea incadrarii in categoria contribuabililor platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru anul fiscal 2014.
Norme metodologice:
ART. 112^4
9. In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii acesteia in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila a unei microintreprinderi se incheie, in cazul divizarilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanei juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau a mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor, in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a) si b).
Perioada impozabila a microintreprinderii se incheie, in cazul dizolvarii urmate de lichidare, la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, potrivit legii, infiintarea persoanei juridice respective.
10^1. In cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului, data pana la care se depune declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor este una dintre datele mentionate la pct. 10, la care se incheie perioada impozabila.
Norme metodologice:
ART. 112^6
11. In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care limita sau ponderea au fost depasite, luandu-se in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Contribuabilul va comunica, in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, organului fiscal iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor prin depunerea unei declaratii de mentiuni, potrivit Codului de procedura fiscala.
12. Veniturile luate in calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale de peste 20% inclusiv sunt aceleasi cu cele care constituie baza impozabila prevazuta la art. 112^7 din Codul fiscal.
13. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea exercitiului financiar precedent.
Norme metodologice:
ART. 112^7
14. Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, din care:
a) se scad urmatoarele categorii de venituri:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- veniturile din subventii;
- veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferente de curs valutar;
- veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii;
b) si se adauga urmatoarele categorii de venituri:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
- in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.
Norme metodologice:
ART. 115 c)
1. Veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului V din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 115 d)
2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
(1^1) Nu reprezinta redevente sumele platite in schimbul obtinerii drepturilor exclusive de distributie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate in schimbul folosintei sau dreptului de folosinta a unui element de proprietate inclus in definitie. Intermediarul distribuitor rezident nu plateste dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt vandute bunurile, el obtine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpara de la producator.
(2) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
(3) In cazul transferului unui drept partial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
(4) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
(5) In cazul achizitiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, in consecinta nefiind o redeventa.
(5^1) Nu reprezinta redevente sumele platite de intermediarii distribuitori ai unui software in baza unui contract prin care se acorda frecvent dreptul de distributie a unor exemplare ale software-ului, fara a da dreptul de reproducere. Distributia poate fi facuta pe suporturi tangibile sau pe cale electronica, fara ca distribuitorul sa aiba dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezinta redeventa suma platita pentru un software ce urmeaza a fi supus unui proces de personalizare in vederea instalarii sale. In aceste tranzactii, intermediarii distribuitori platesc numai pentru achizitionarea exemplarelor de software si nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
(6) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
(7) In intelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare) cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
(8) a) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
b) tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
c) se considera redeventa situatia tranzactiilor in care plata este facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Aceasta ar fi situatia, unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital.
(9) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.
(10) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca nici un rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
(11) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa.
(12) Sumele platite operatorilor de sateliti de catre societatile de radio, televiziune sau de catre societatile de telecomunicatii ori de catre alti clienti, in baza unor contracte de inchiriere de transponder care permit utilizarea capacitatii de a transmite in mai multe zone geografice, nu reprezinta redeventa daca nu este transferata nicio tehnologie legata de satelit si daca clientul nu se afla in posesia satelitului cand realizeaza transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. In situatia in care proprietarul satelitului inchiriaza satelitul unei alte parti, suma platita de operatorul de satelit proprietarului este considerata ca reprezentand inchirierea unui echipament industrial, comercial sau stiintific. Un tratament similar se aplica sumelor platite pentru inchirierea ori achizitionarea capacitatii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicatii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului.
(13) Sumele platite de un operator de retea de telecomunicatii catre un alt operator, in baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezinta redevente daca nu este utilizata sau transferata o tehnologie secreta. Sumele platite in cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume platite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau stiintific, daca nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezinta o taxa pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii furnizate de operatorul de retea din strainatate. In mod similar sumele platite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecventele radio nu reprezinta redevente.
(14) Sumele platite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezinta redeventa.
3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 115 k)
3^1. Prin transport international se intelege orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o intreprindere in trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta operare si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile in care mijlocul de transport este operat exclusiv intre locuri aflate pe teritoriul Romaniei.
Norme metodologice:
ART. 115 o)
4. Prin concursuri organizate in Romania se intelege concursuri organizate in orice domeniu in Romania.
Norme metodologice:
ART. 115 p)
5. Venituri obtinute la jocuri de noroc inseamna castiguri in bani si/sau in natura acordate participantilor de catre orice persoana juridica romana, autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc.
Norme metodologice:
ART. 115 al.2 b)
6. Venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).
Norme metodologice
ART. 115 al. 2 d)
7. Prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.
Norme metodologice:
ART. 116 al.1
8. (1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa si virarii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) In cazurile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, platitorul impozitului prevazut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.
Norme metodologice:
ART. 116 al. 3 a)
8^1. *** Abrogat
8^2. Incepand cu data de 1 februarie 2013, pentru veniturile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. a) - g), k) si l) din Codul fiscal platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, se aplica o cota de impozit de 50%, indiferent daca rezidenta persoanei beneficiare a acestor venituri este intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau nu.
8^3. Incepand cu data de 1 februarie 2013, pentru veniturile realizate sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, se aplica o cota de impozit de 50%, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Cota de 50% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile romane, reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 50% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 februarie 2013 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul depozitelor la vedere, certificatelor de depozit si altor instrumente de economisire.
8^4. In sensul art. 116 alin. (2) lit. c^1) din Codul fiscal, instrumentele juridice incheiate de Romania in baza carora se realizeaza schimbul de informatii reprezinta acordurile/conventiile bilaterale/multilaterale in baza carora Romania poate realiza un schimb de informatii care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale.
Lista acordurilor/conventiilor se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si se actualizeaza periodic.
9. La impunerea si declararea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane sunt aplicabile dispozitiile titlului III din Codul fiscal.
9^1. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania se impun cu o cota de 16% din suma acestora atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se face schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile romane, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
9^2. *** Abrogat
9^3. *** Abrogat
9^4. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 116 al.5
9^5. a) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
b) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.
c) Prin plata a unui venit se intelege indeplinirea obligatiei de a pune fonduri la dispozitia creditorului in maniera stabilita prin contract sau prin alte intelegeri convenite intre parti care conduc la stingerea obligatiilor contractuale.
9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei valori mobiliare/parti sociale sunt transferate.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) se depune la reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va anexa la declaratia de venit.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta, atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei titluri de participare sunt transferate.
b) In cazul in care dobanditorul valorilor mobiliare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta/persoana fizica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al partilor sociale este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor valori mobiliare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) In cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlurile II si III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
d) In cazul in care transferul oricaror titluri de valoare detinute de o persoana fizica nerezidenta se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative revin beneficiarului nerezident al castigului sau reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevazute astfel in titlul III din Codul fiscal. In acest caz, intermediarul va indeplini obligatiile ce ii revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al castigului sau imputernicitul desemnat va depune declaratia privind venitul realizat, va indeplini obligatiile fiscale si va anexa la aceasta declaratie o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana.
In situatiile prevazute in mod expres in titlul III din Codul fiscal, cand intermediarul are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozitul pe castigul din transferul oricaror titluri de valoare, acesta are obligatia de a pastra certificatul de rezidenta fiscala al beneficiarului venitului, precum si de a indeplini celelalte obligatii declarative.
In situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare este o persoana fizica nerezidenta, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.
e) Detinerile persoanelor juridice straine la fondurile inchise de investitii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal.
9^7. *** Abrogat
9^8. *** Abrogat
9^9. *** Abrogat
9^10. *** Abrogat
9^11. *** Abrogat
9^12. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 117 e)
9^13. Premiile prevazute la art. 117 lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale.
Norme metodologice
ART. 117 h)
10. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume:
Daca la data platii perioada minima de detinere de 1 an nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate cere restituirea impozitelor platite in plus de catre nerezident.
Intra sub incidenta prevederilor art. 117 lit. h) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul dividendelor indeplineste conditiile prevazute de lege
11. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 117 j)
11^1. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani prevazuta la art. 124^18 alin. (10) din Codul fiscal va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume:
Daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate cere restituirea impozitelor platite in plus de catre nerezident.
Norme metodologice:
ART. 118 al.1
12. (1) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
(2) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.
(3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(7^1) *** Abrogat
(8) Dispozitiile titlurilor II si III din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).
In acest sens, se vor avea in vedere veniturile mentionate la art. 115 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile obtinute de artisti si sportivi, precum si alte venituri pentru care Romania are potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare.
(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.
(10) Prevederile Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi se aplica de la data aderarii la Uniunea Europeana.
(10^1) In cazul Romaniei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi sunt cele mentionate la pct. 21^3 din normele de aplicare a art. 20^1 din Codul fiscal, respectiv cele mentionate la art. 124^26 lit. x) din Codul fiscal.
(11) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia comunitara sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit mai favorabila, daca beneficiarul venitului face dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si, dupa caz, indeplineste conditia de beneficiar al legislatiei Uniunii Europene..
Norme metodologice:
ART. 118 al.2
13. (1) Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul sau de rezidenta, precum si de cele ale legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa prezinte certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.
(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania vor depune la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotite de o traducere autorizata in limba romana. In situatia in care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala in format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut in vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din Romania, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.
(3) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale ori puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(4) Prevederile alin. (3) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.
(4^1) Nerezidentii, beneficiari ai veniturilor obtinute din Romania care au deschise conturi de custodie la agentii custode, definiti potrivit legii romane, vor depune la acesti agenti custode originalul certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, fiecarei persoane care a facut plati catre beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizata, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(5) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.
(6) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala ori documentul prevazut la alin. (1).
(7) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.
(8) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.
Norme metodologice:
ART. 118 al.3
13^1. (1) In cazul cand in Romania s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri sau din legislatia Uniunii Europene, dupa caz, suma impozitului retinut in plus poate fi restituita la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(2) Pentru restituirea impozitului retinut in plus din veniturile platite nerezidentului, acesta depune, in termenul legal de prescriptie, o cerere de restituire a impozitului platit in plus la platitorul de venit.
(3) Restituirea impozitului retinut in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislatiei Uniunii Europene, dupa caz, coroborate cu legislatia interna, se efectueaza de catre platitorul de venit, independent de situatia obligatiilor sale fiscale.
(4) Platitorul de venit va calcula si va restitui nerezidentului suma reprezentand impozit retinut in plus astfel:
a) in situatia in care cota de impunere stabilita in conventiile de evitare a dublei impuneri sau de legislatia Uniunii Europene este mai mica decat cea prevazuta de Codul fiscal, suma restituita nerezidentului este egala cu diferenta de impozit platit in plus;
b) in situatia in care potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri sau legislatiei Uniunii Europene nu se datoreaza impozit, suma restituita nerezidentului este egala cu impozitul platit in Romania.
(5) In vederea recuperarii de la buget a sumelor efectiv restituite, platitorul de venit va depune la organul fiscal competent in administrarea sa declaratia/declaratiile fiscala/fiscale rectificativa/rectificative cu diminuarea obligatiilor fiscale, in care va inscrie suma efectiv restituita persoanei nerezidente cu titlu de impozit retinut in plus.
(6) Ulterior depunerii declaratiei fiscale rectificative, platitorul de venit va depune la acelasi organ fiscal o cerere de restituire a impozitului platit in plus, solutionarea cererii realizandu-se potrivit legislatiei in materie.
(7) In situatia in care restituirea impozitului retinut in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislatiei Uniunii Europene, dupa caz, coroborate cu legislatia interna, nu se poate efectua de catre platitorul de venit, contribuabilul nerezident isi va recupera de la bugetul statului acest impozit platit in plus, personal sau prin imputernicit. Procedura de restituire a impozitului platit in plus se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Norme metodologice
ART. 118 al.4
14. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta certificatului de rezidenta fiscala atat pentru rezidenti, cat si pentru persoanele fizice nerezidente care au indeplinit conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) din Codul fiscal, care sunt supusi impozitului pe veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, avand in Romania obligatie fiscala integrala.
14^1. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta Certificatului privind atestarea activitatii desfasurate in Romania de catre sediul permanent al unei persoane juridice straine. Organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe poate elibera, la cererea acestora, certificatul prin care se atesta ca sediul permanent a desfasurat activitate in Romania.
15. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 119
15^1. Declaratia depusa de platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania are urmatorul cuprins:
DECLARATIE INFORMATIVA
PRIVIND IMPOZITUL RETINUT SI PLATIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE RETINERE LA SURSA/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Anul _________
A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI DE VENIT
Denumire/Nume, prenume Cod de identificare fiscala/CNP
Adresa: Judet Sector Localitatea
Strada Nr. Bloc Scara Etaj Ap.
Cod postal Telefon Fax E-mail
B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DE VENIT NEREZIDENT
Nr.crt.
Denumirea statului de rezidenta al beneficiarului de venit
Denumire/Nume Prenume
Cod de identificare fiscala
atribuit de autoritatea din
Romania
C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL RETINUT LA SURSA/VENITURI SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Nr.crt.
Denumire/Nume si prenume beneficiar de venit nerezident
Natura venitului
Venitul beneficiarului de venit nerezident
(suma bruta)
Impozit retinut si platit la bugetul statului / scutire de impozit
Actul normativ care reglementeaza impunerea / scutirea
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.
Nume, prenume ____________________ Semnatura si stampila
Functia __________________________
Loc rezervat organului fiscal Numar de
inregistrare___________
Data
Declaratia se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.
NOTE:
1. Punctul 15^1 a fost modificat prin art. I lit. D pct. 10 din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 (). Reproducem mai jos prevederile art. IV din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 ().
"ART. IV
Formularul prevazut la art. I lit. D pct. 10 se utilizeaza de platitorii de venituri pentru declararea veniturilor obtinute incepand cu 1 ianuarie 2012 de nerezidenti din Romania."
2. Reproducem mai jos prevederile art. III din Hotararea Guvernului nr. 84/2013 ().
"ART. III
Formularul prevazut la pct. 15^1 din normele metodologice de aplicare a titlului V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, utilizat de platitorii de venituri pentru declararea veniturilor obtinute incepand cu 1 ianuarie 2012 din Romania de nerezidenti, se completeaza la ultima coloana de la capitolul B "Datele de identificare a beneficiarului de venit nerezident" fie cu codul de identificare fiscala al nerezidentului, atribuit de autoritatea din Romania, atunci cand nerezidentul are atribuit un astfel de cod, fie cu datele de identificare ale beneficiarului de venit nerezident, atunci cand nu a fost atribuit un astfel de cod."
15^2. Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor pot solicita organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul lor fiscal atribuirea codului de identificare fiscala pentru contribuabilii nerezidenti, definiti potrivit Codului fiscal, care realizeaza venituri supuse regulilor de impunere la sursa.
Norme metodologice:
ART. 120 al.1
16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
Norme metodologice:
ART. 120 al.3
17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia.
(2) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
Norme metodologice
ART. 122
18. (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa faca fapte de comert, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
(2) Persoanele juridice straine care doresc sa-si infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
(3) Autorizatia obtinuta poate fi anulata in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.
Norme metodologice:
ART. 123
19. In cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta in Romania in cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza incepand cu data de 1 a lunii in care reprezentanta a fost infiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza in cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc desfiintarea reprezentantei..
Norme metodologice:
ART. 124
20. *** Abrogat
20^1. Impozitul datorat la data de 25 iunie de reprezentantele care sunt infiintate in primul semestru al anului este proportional cu numarul de luni de activitate desfasurata de reprezentanta in cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezentand echivalentul in lei al sumei de 2.000 de euro se va plati pana la data de 25 decembrie inclusiv.
Norme metodologice:
ART. 124 al.2
21. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenta si instructiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Declaratia anuala de impunere, precum si declaratia fiscala in cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei in cursul anului pot fi depuse in numele persoanei juridice straine si de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial in raza caruia reprezentanta isi desfasoara activitatea.
Norme metodologice:
ART. 124 al.3
22. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenta in caz de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei si instructiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) In termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei fiscale de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada in care reprezentanta va desfasura sau isi va inceta activitatea, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 124 al.4
23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea in partida simpla, conform prevederilor legislatiei din Romania.
(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activitatii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile intocmite in conditiile legii.
(3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entitati pana la 31 decembrie 2003.
24. *** Abrogat
25. *** Abrogat
26. *** Abrogat
27. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 125^1 alin. 2 lit.c)
1. (1) Locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii economice este locul unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul persoanei impozabile si unde sunt exercitate functiile administratiei sale centrale. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii sale economice este necesar sa se aiba in vedere o serie de factori, cum ar fi, in cazul persoanelor juridice, sediul inregistrat al acestora, locul unde se desfasoara administratia centrala, locul unde se intrunesc directorii si locul, de regula acelasi, unde se stabileste politica generala a companiei. De asemenea, mai pot fi avuti in vedere si alti factori, cum ar fi locul unde domiciliaza principalii directori, locul unde se intrunesc adunarile generale, locul unde sunt stocate documentele administrative si contabile, precum si locul unde tranzactiile financiare si in special cele bancare sunt realizate in principal. Faptul ca locul de la care sunt realizate efectiv activitatile de persoana impozabila nu este situat intr-un stat membru nu exclude posibilitatea ca persoana impozabila sa aiba stabilit sediul activitatii sale economice in statul membru respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate in tezele anterioare.
(2) In cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activitatii economice in sensul alin. (1), domiciliul stabil al acestor persoane va fi considerat sediul activitatii economice, in scopul determinarii statului in care acestea sunt stabilite, in sensul art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(3) In scopul aplicarii prevederilor art. 125^1 alin. (2) lit. c) si art. 150 din Codul fiscal:
a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru respectivele operatiuni;
b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii inainte sau in timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor intelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni post-vanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura in care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale in legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se va considera ca in orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;
c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu va fi considerata ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare indeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se va considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru aceste operatiuni;
d) atunci cand factura este emisa indicand codul de inregistrare in scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta va fi considerat ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila poate face dovada contrariului.
(4) Atunci cand gazul sau energia electrica sunt livrate de o persoana impozabila sau catre o persoana impozabila care detine in Romania o licenta care ii permite sa desfasoare activitatea economica in sectorul gazului sau al energiei electrice, incluzand si cumparari si revanzari ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenta licentei in sine nu este suficienta pentru a considera ca respectiva persoana impozabila are un sediu fix in Romania. Pentru ca sediul fix sa existe in Romania este necesar ca persoana impozabila sa indeplineasca conditiile art. 125^1 alin. (2) lit. b).
Norme metodologice:
ART. 125^2
1^1. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 125^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate in teritoriul Comunitatii.
(2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru."
Norme metodologice:
ART. 126
2. (1) In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una dintre conditiile prevazute la lit. a) - d) nu este indeplinita.
(2) In sensul art. 126 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii trebuie sa se efectueze cu plata. Conditia referitoare la "plata" implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.
(3) In sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila sau de orice persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(4) In sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro, prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.
(6) In aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare se iau in considerare urmatoarele elemente:
a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare, cu exceptia achizitiilor intracomunitare prevazute la alin. (7);
b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare;
c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import.
(7) La calculul plafonului pentru achizitii intracomunitare nu se vor lua in considerare:
a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 152^2 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 152^2 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizitiilor de gaze naturale si energie electrica a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit, persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Inregistrarea va ramane valabila pentru perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator.
(9) Persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 153^1 alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare efectuate cel putin pentru inca un an calendaristic, daca plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit si in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
(10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(11) In sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de la data la care isi exercita optiunea si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a 2 ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 153^1 alin. (6) din Codul fiscal.
(12) In cazul in care dupa incheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la inregistrare persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 126 alin. (6) si art. 153^1 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relatia de transport al bunurilor din primul stat membru in Romania trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin beneficiarului livrarii ulterioare, daca Romania este al treilea stat membru:
a) sa plateasca taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator care nu este stabilit in Romania in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (4) si art. 157 alin. (1) sau (2), dupa caz;
b) sa inscrie achizitia efectuata in rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 sau 156^3 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.
(14) In cazul operatiunilor triunghiulare efectuate in conditiile art. 126 alin. (8) lit. b), daca Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa emita factura prevazuta la art. 155 din Codul fiscal, in care sa fie inscris codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania si codul de inregistrare in scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrarii;
b) sa nu inscrie achizitia intracomunitara de bunuri care ar avea loc in Romania ca urmare a transmiterii codului de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabila. In decontul de taxa aceste achizitii se inscriu la rubrica rezervata achizitiilor neimpozabile;
c) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica rezervata livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa a decontului de taxa si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal urmatoarele date:
1. codul de inregistrare in scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
2. codul T in rubrica corespunzatoare;
3. valoarea livrarii efectuate.
Norme metodologice:
ART. 127 al.2
3. (1) In sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in concordanta cu principiul de baza al sistemului de TVA potrivit caruia taxa trebuie sa fie neutra, se refera la orice tip de tranzactii, indiferent de forma lor juridica, astfel cum se mentioneaza in constatarile Curtii Europene de Justitie in cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri utilizate in scop personal de persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite legal sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
(3) Persoana fizica, care nu a devenit deja persoana impozabila pentru alte activitati, se considera ca realizeaza o activitate economica din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, daca actioneaza ca atare, de o maniera independenta, si activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In cazul construirii de bunuri imobile de catre persoanele fizice, in vederea vanzarii, activitatea economica este considerata inceputa in momentul in care persoana fizica respectiva intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia persoanei respective trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare initierii activitatii economice. Activitatea economica este considerata continua din momentul inceperii sale, incluzand si livrarea bunului sau partilor din bunul imobil construit, chiar daca este un singur bun imobil.
(5) In cazul achizitiei de terenuri si/sau de constructii de catre persoana fizica in scopul vanzarii, livrarea acestor bunuri reprezinta o activitate cu caracter de continuitate daca persoana fizica realizeaza mai mult de o singura tranzactie in cursul unui an calendaristic. Totusi, daca persoana fizica deruleaza deja constructia unui bun imobil in vederea vanzarii, conform alin. (4), activitatea economica fiind deja considerata inceputa si continua, orice alte tranzactii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Desi prima livrare este considerata ocazionala, daca intervine o a doua livrare in cursul aceluiasi an, prima livrare nu va fi impozitata dar va fi luata in considerare la calculul plafonului prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Livrarile de constructii si terenuri, scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute in vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activitatii economice, cat si la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O persoana fizica, care nu a mai realizat tranzactii cu bunuri imobile in anii precedenti, a livrat in cursul anului 2010 doua terenuri care nu sunt construibile. Desi persoana fizica a devenit persoana impozabila pentru aceste livrari, totusi livrarile respective fiind scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica nu are obligatia inregistrarii in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal. Daca aceeasi persoana fizica livreaza in cursul anului 2010 o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa daca livrarea respectiva cumulata cu livrarile anterioare depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O persoana fizica (familie) vinde in cursul anului 2010 un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi in principiu operatiunea nu ar fi scutita de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrarii, daca persoana fizica nu realizeaza si alte operatiuni pentru care ar deveni persoana impozabila in cursul anului 2010, aceasta operatiune este considerata ocazionala si persoana fizica nu ar avea obligatia inregistrarii in scopuri de taxa. Daca in acelasi an, aceeasi persoana fizica livreaza un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoana va deveni persoana impozabila si va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa inainte de efectuarea celei de-a doua livrari, daca prima livrare a depasit plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Daca a doua livrare ar fi scutita conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, fiind o constructie care nu este noua sau un teren care nu este construibil, persoana fizica ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa conform art. 153 inainte de realizarea celei de-a doua livrari daca prima livrare depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O persoana fizica realizeaza in cursul anului 2010 doua livrari care ar fi scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Daca nu mai realizeaza nicio operatiune in anul 2010, iar in anul 2011 va livra o constructie noua sau un teren construibil in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa in anul 2011 numai daca va depasi plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O persoana fizica a inceput in cursul anului 2009 constructia unui bun imobil cu intentia de a vinde aceasta constructie. In cursul anului 2009 nu a incasat avansuri si in principiu nu are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa. Daca in anul 2010, inainte sa inceapa sa incaseze avansuri sau inainte sa faca livrari ale unor parti ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil in integralitatea sa, livreaza un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de taxa atunci cand depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal. Aceasta livrare nu este considerata ocazionala, activitatea economica fiind considerata continua din momentul inceperii constructiei, respectiv din anul 2009.
In cazul exemplelor prezentate au fost avute in vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activitati economice desfasurate si faptul ca orice livrare de locuinte personale, de case de vacanta sau de alte bunuri prevazute la alin. (2) nu este luata in considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activitatii nefiind considerata operatiune in sfera de aplicare a taxei.
(6) In cazul in care bunurile imobile sunt detinute in coproprietate de o familie, daca exista obligatia inregistrarii in scopuri de taxa pentru vanzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soti va fi desemnat sa indeplineasca aceasta obligatie.
(7) Transferul in patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achizitionate sau dobandite de persoanele fizice si care au fost folosite in scopuri personale, in vederea utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 148 si 149 din Codul fiscal.
(7^1) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de munca, ci prin alte instrumente juridice, nu actioneaza de o maniera independenta in conditiile prevazute la art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv atunci cand activitatea este exercitata de o persoana care nu dispune de o libertate de organizare corespunzatoare in ceea ce priveste resursele materiale si umane folosite pentru exercitiul activitatii in discutie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materiala necesare desfasurarii activitatii sale, si riscul economic inerent acestei activitati nu este suportat de aceasta persoana. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla impotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.
(8) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
(9) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(10) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
(11) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal.
4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal, cu urmatoarele conditii:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani; si
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
(4) Grupul fiscal se poate constitui de catre persoane impozabile care sunt administrate de catre acelasi organ fiscal competent.
(5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre Registrul Comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare:
a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(9) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organele fiscale competente, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 156^2 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
3. nu va plati nicio taxa datorata si nu va solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul:
1. va prelua, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
2. va raporta in propriul decont de taxa, mentionat in art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
4. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
5. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
5. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 1
6. (1) In sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se considera ca fiind o livrare de bunuri, cu exceptia situatiei prevazute la art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
(2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal si ale pct. 53 si 54.
(6) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
(7) Transferul de active prevazut la art. 128 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa intentioneze sa desfasoare activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-497/01 - Zita Modes.
(8) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu va fi sanctionata de organele de inspectie fiscala, in sensul anularii dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
(9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal:
a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor, pentru demonstratii la punctele de vanzare;
c) bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii sale economice. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
(10) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri;
b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri.
(11) In sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor va declara si achizitia intracomunitara asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer.
(12) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(13) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
(14) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, in sensul art. 128 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
b) prestare de servicii, in sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 2
(3) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal si ale pct. 53 si 54.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 3
(6) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 7
(7) Transferul de active prevazut la art. 128 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa intentioneze sa desfasoare activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-497/01 - Zita Modes.
(8) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 149 sau 161 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu va fi sanctionata de organele de inspectie fiscala, in sensul anularii dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 8
(9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal:
a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor, pentru demonstratii la punctele de vanzare;
c) bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii sale economice. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
(10) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri;
b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat in cursul anului 2012 se aplica prevederile legale in vigoare in anul 2012, inclusiv in ceea ce priveste modul de determinare a depasirii plafonului si a perioadei fiscale in care se colecteaza TVA aferente acestei depasiri.
Norme metodologice:
ART. 128 alin. 10
(11) In sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor va declara si achizitia intracomunitara asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer.
(12) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(13) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
(14) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, in sensul art. 128 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
b) prestare de servicii, in sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
Norme metodologice:
ART. 129
7. (1) In sensul art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand nu exista un contract de comision sau intermediere intre parti si nu se refactureaza cheltuielile conform pct. 19 alin. (4), dar pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, prin tranzactii succesive, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.
(2) Normele metodologice prevazute la pct. 6 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si pentru prestarile de servicii prevazute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul in ceea ce priveste taxa.
(4) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului civil. In cazul in care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestari de servicii, furnizorul/prestatorul efectueaza livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre mandant, respectiv catre beneficiar sau, dupa caz, catre furnizor/prestator.
(5) Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 6 alin. (3). De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.
(6) In sensul art. 129 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, precum si prestarea de servicii in mod gratuit, pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii sale economice. Sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile in folosul propriu sau serviciile prestate in mod gratuit de catre persoana impozabila pentru uzul propriu, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1 din Codul fiscal. De exemplu, o societate comerciala care produce frigidere pe care le pune la dispozitia gradinitei de copii organizate in cadrul societatii comerciale se considera ca utilizeaza in folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.
(7) In sensul art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a). Prevederile pct. 6 alin. (10) lit. b) se aplica in mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
(8) Prevederile pct. 6 alin. (9) se aplica corespunzator si pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
(9) Prevederile pct. 6 alin. (7) si (8) se aplica corespunzator si pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
(10) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu plata in sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.
(11) In sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 125^1 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 3.
7^1. In sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca nu actioneaza de o maniera independenta persoana care desfasoara o activitate dependenta potrivit art. 7 din Codul fiscal.
(8) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 4.
(9) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(10) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
Norme metodologice:
ART. 130
8. (1) Operatiunile prevazute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
(2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte..
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 7
(11) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 8.
4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal, cu urmatoarele conditii:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani; si
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
(4) Grupul fiscal se poate constitui de catre persoane impozabile care sunt administrate de catre acelasi organ fiscal competent.
(5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre Registrul Comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare:
a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(9) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organele fiscale competente, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 156^2 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
3. nu va plati nicio taxa datorata si nu va solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul:
1. va prelua, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
2. va raporta in propriul decont de taxa, mentionat in art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
4. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
5. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
Norme metodologice:
ART. 127 alin. 10.
5. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1.
Norme metodologice:
ART. 130^1
9. (1) ART. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "in oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare 9. (1) Art. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "in oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, intr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri in functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor de la art. 132^1 din Codul fiscal.
(2) Prevederea de la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "in oglinda" a celei de la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania intr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra in Romania in aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punct de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru in Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer in statul membru de origine.
(3) Prevederile art. 130^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane in alt stat membru, in situatia in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania.
(4) In sensul art. 130^1 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
(5) Conform art. 130^1 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri in alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza in Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata in Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare in Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita in alt stat membru, importa bunuri in Romania, pe care apoi le transporta/expediaza in alt stat membru, poate solicita in Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei in celalalt stat membru.
(6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata, utilizarea in Romania de catre o persoana impozabila in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana, in numele acesteia.
Norme metodologice:
ART. 132
10. (1) In sensul art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia, daca transportul este in sarcina furnizorului sau a cumparatorului. Terta persoana care realizeaza transportul in numele si in contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine in numele si in contul furnizorului ori al cumparatorului in realizarea serviciului de transport.
(2) Prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. b).
(3) Conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul in care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, intre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita in Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite in alt stat membru sau in Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana, care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A - B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B - C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A - B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar in relatia B - C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde incepe transportul, respectiv in statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand incepe transportul.
11. (1) In sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul in lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, cand cifra sutelor este egala cu sau mai mare decat 5, si prin reducere, cand cifra sutelor este mai mica decat 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.
(2) In cazul in care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania depasesc plafonul prevazut la alin. (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru in Romania au loc in Romania pe perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, la depasirea plafonului calculat conform alin. (4) si (5). Inregistrarea ramane valabila pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmator celui in care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta in Romania, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (3).
(3) In cazul in care plafonul prevazut la alin. (1) este depasit si in anul calendaristic urmator, se aplica prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.
(4) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) se iau in considerare:
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate in Romania din statul membru de import, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depasirea plafonului.
(5) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) nu se iau in considerare:
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata in Romania de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia, conform art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor in statul membru de plecare in cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazute la art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitatii sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire, conform art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(6) Furnizorul unei vanzari la distanta in Romania poate opta in statul membru in care este stabilit sa schimbe locul livrarii in Romania pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru in Romania. Optiunea se comunica si organelor fiscale competente din Romania printr-o scrisoare recomandata in care furnizorul va specifica data de la care intentioneaza sa aplice optiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, inainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii ramane valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7).
(7) Daca plafonul prevazut la alin. (1) este depasit in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (6), se aplica prevederile alin. (2) - (5) in privinta locului pentru vanzarile la distanta in Romania.
(8) Vanzarea la distanta are loc intr-un stat membru, altul decat Romania, conform art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din Romania depaseste plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate sa difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Romania, sau in cazul in care furnizorul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (6). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic. In sensul art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA sunt persoanele care beneficiaza in statul lor membru de derogarea prevazuta la art. 3 alin. (2) din Directiva 112, al carei echivalent in Codul fiscal este art. 126 alin. (4).
(9) In cazul in care furnizorul depaseste plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din Romania in statul membru de destinatie au loc in acel stat membru pentru perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Daca se depaseste plafonul si in anul urmator, se aplica aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie sa comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii in alt stat membru, pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind in Romania, ci in statul membru in care s-a depasit plafonul.
(10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru se iau in considerare:
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din Romania catre un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert si importate in Romania, care se considera ca au fost expediate din Romania, in conditiile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea vanzarii care conduce la depasirea plafonului in celalalt stat membru.
(11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru nu se iau in considerare:
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din Romania in cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitatii sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific, prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire.
(12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii intr-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din Romania catre acel stat membru. Optiunea se comunica printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania si se exercita de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (13).
(13) Daca plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru este depasit si in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (12), se aplica prevederile alin. (9) - (11) pentru locul vanzarilor la distanta in celalalt stat membru.
Norme metodologice:
ART. 132^1
12. (1) Conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In sensul art. 132^1 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:
a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153^1 din Codul fiscal, achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizata de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferenta achizitiei intracomunitare conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) In conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 132^1 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14).
Norme metodologice:
ART. 133
13. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are in vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, nu influenteaza modul in care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii. Regulile prevazute la art. 133 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care serviciile nu se pot incadra in niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4), (5), (7) si (8) din Codul fiscal. Daca serviciile pot fi incadrate in una dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4), (5), (7) si (8), intotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 133 alin. (2) si (3).
(2) Locul de prestare a serviciilor catre o persoana juridica neimpozabila se determina conform art. 133 alin. (3) - (5) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care respectiva persoana este deja inregistrata in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal sau, pentru alte operatiuni, conform art. 153 din Codul fiscal ori conform echivalentului acestor articole din legislatia altui stat membru. In aceasta situatie, locul prestarii serviciilor catre persoana juridica neimpozabila se determina, ca regula generala, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Pentru a se califica drept sediu fix al unei persoane impozabile, gradul de permanenta si structura acestuia in ceea ce priveste resursele tehnice si umane trebuie sa fie suficiente pentru a efectua regulat prestari de servicii impozabile, in cazul sediului fix de la care sunt prestate servicii conform art. 133 alin. (3) din Codul fiscal, sau pentru a fi capabil sa primeasca si sa utilizeze serviciile respective, in cazul sediului fix catre care sunt furnizate servicii, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In situatia in care un prestator stabilit in Romania furnizeaza servicii care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal catre:
a) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice sau, dupa caz, un sediu fix situat in alt stat, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii au fost prestate catre sediul activitatii sale economice sau catre un sediu fix stabilit in alt stat, si nu catre sediul/sediile fix/fixe din Romania;
b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, dar este stabilita in afara Romaniei prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este sediul fix catre care serviciile sunt prestate, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii nu au fost prestate catre sediul activitatii economice din Romania, ci catre sediul/sediile fix/fixe din afara Romaniei. Dovezile pe care beneficiarul poate sa le prezinte pentru a demonstra ca serviciile sunt in fapt prestate catre sediul activitatii sale economice sau catre un sediu fix pot consta in: contractul si/sau formularul de comanda care identifica sediul care primeste serviciile, faptul ca sediul respectiv este entitatea care plateste pentru serviciile respective sau costul serviciilor este in fapt suportat de respectiva entitate, natura serviciilor permite identificarea, in mod particular, a sediului/sediilor catre care serviciul este prestat, orice alte informatii relevante pentru stabilirea locului prestarii.
(5) In cazul serviciilor care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila nestabilita in Romania catre o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, se considera ca locul prestarii nu este in Romania, daca beneficiarul poate face dovada ca serviciul este prestat catre un sediu fix situat in afara Romaniei. Dovezile pe care beneficiarul poate sa le prezinte pentru a demonstra ca serviciile sunt in fapt prestate catre un sediu fix sunt cele prevazute la alin. (4).
(6) Un contract global reprezinta un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate catre o persoana impozabila. Pentru serviciile prestate in baza unui astfel de contract global, care urmeaza sa fie utilizate in mai multe locuri, locul de prestare este considerat in principiu locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. In situatia in care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de catre un sediu fix si acest sediu fix suporta costurile respectivelor servicii, locul prestarii acestora este locul in care se afla respectivul sediu fix.
(7) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Comunitatii, se numesc prestari de servicii intracomunitare si se declara in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, daca nu beneficiaza de o scutire de taxa. Persoanele impozabile care presteaza astfel de servicii si care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare in scopuri de TVA prevazute la art. 153 si 153^1 din Codul fiscal.
(8) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti in afara Comunitatii sau, dupa caz, prestate de prestatori stabiliti in afara Comunitatii catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 153 si 153^1 din Codul fiscal.
(9) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite in Romania, atunci cand beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru si serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau un sediu fix aflat in alt stat membru decat Romania, prestatorul trebuie sa faca dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in Comunitate. Se considera ca aceasta conditie este indeplinita atunci cand beneficiarul comunica prestatorului o adresa a sediului activitatii economice sau, dupa caz, a unui sediu fix din Comunitate, precum si un cod valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, inclusiv in cazul persoanelor juridice neimpozabile care sunt inregistrate in scopuri de TVA. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Comunitate are statutul de persoana impozabila:
a) atunci cand respectivul client i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA si daca prestatorul obtine confirmarea validitatii codului de inregistrare respectiv, precum si a numelui/denumirii si adresei aferente acestuia in conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata;
b) atunci cand beneficiarul nu a primit inca un cod individual de inregistrare in scopuri de TVA, insa il informeaza pe prestator ca a depus o cerere in acest sens, si daca prestatorul obtine orice alta dovada care demonstreaza ca clientul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila care trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA, precum si daca efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii ori a platii. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Comunitate are statutul de persoana neimpozabila atunci cand demonstreaza ca acel client nu i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal, in functie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu prevederile alin. (4).
(10) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana impozabila stabilit in alt stat membru, care a comunicat prestatorului un cod valabil de TVA, pentru a stabili daca serviciile prestate sunt utilizate in scop personal sau pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile, prestatorul va tine cont de natura serviciilor prestate. Numai atunci cand datorita naturii serviciilor prestate se prezuma ca acestea ar putea fi utilizate in scopuri personale prestatorul va solicita o declaratie din partea clientului sau in ceea ce priveste scopul in care serviciile vor fi utilizate. Daca din aceasta declaratie reiese ca beneficiarul nu va utiliza respectivele servicii in scop personal sau pentru uzul personal al angajatilor, se considera ca prestatorul a actionat cu buna-credinta in ceea ce priveste determinarea locului prestarii serviciilor si este scutit de orice viitoare obligatie de plata a taxei. Atunci cand serviciul urmeaza a fi utilizat de beneficiar partial pentru scopuri personale sau pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile si partial in scopul activitatii economice, prestarea respectivului serviciu va fi tratata ca fiind realizata in relatia cu o persoana impozabila. Atunci cand serviciul urmeaza a fi utilizat de beneficiar integral in scopuri personale ori pentru uzul personal al angajatilor persoanei impozabile, prestarea respectivului serviciu va fi tratata ca fiind realizata in relatia cu o persoana neimpozabila. In ceea ce priveste utilizarea fiecarui serviciu pentru stabilirea locului prestarii, vor fi luate in considerare numai circumstantele existente in momentul prestarii serviciului. Orice modificare subsecventa a uzului serviciului respectiv de catre beneficiar in sensul acestui alineat nu va avea consecinte in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii, cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive.
(11) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilit pe teritoriul Comunitatii, nu au locul in Romania. De asemenea, nu au locul in Romania aceleasi servicii care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite in afara Comunitatii, fiind aplicabile prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. In ambele situatii este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit in afara Comunitatii. Aceasta conditie se considera indeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice sau a sediului fix ori, in absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite, din afara Comunitatii. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.
(12) Pentru alte servicii decat cele prevazute la alin. (11), prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii si care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara Comunitatii. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un beneficiar stabilit in afara Comunitatii are statutul de persoana impozabila:
a) daca obtine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritatile fiscale competente din tara beneficiarului, prin care se confirma ca respectivul beneficiar desfasoara activitati economice astfel incat sa i se permita acestuia sa obtina o rambursare a TVA in temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii;
b) atunci cand beneficiarul nu detine certificatul respectiv, daca prestatorul dispune de codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de tara de stabilire si utilizat pentru a identifica societatile ori de orice alta dovada care sa ateste faptul ca clientul este o persoana impozabila si daca prestatorul efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoana neimpozabila, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal, in functie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu prevederile alin. (4).
(13) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiaza persoane impozabile stabilite in Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit in Romania, au locul prestarii in Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 140 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 141, 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania nu este inregistrat in scopuri de taxa, trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
(14) In aplicarea prevederilor art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) si alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. In situatia in care pe teritoriul Romaniei se efectueaza lucrari si evaluari ale bunurilor mobile corporale de origine comunitara, persoana care primeste bunurile in vederea realizarii lucrarilor trebuie sa inscrie bunurile in registrul bunurilor primite prevazut la pct. 79. Beneficiarul persoana impozabila stabilit in Romania, care trimite bunuri mobile corporale pentru a fi efectuate lucrari sau evaluari intr-un alt stat membru, va tine evidenta bunurilor cu ajutorul registrului nontransferurilor prevazut la pct. 79. Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) lit. a) din Codul fiscal.
(15) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, in functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:
a) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea ori alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii ori altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, in sensul art. 128 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 132 din Codul fiscal;
b) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, in sensul art. 129 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, in acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) sau, dupa caz, art. 133 alin. (5) lit. d) ori alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, in functie de statutul beneficiarului.
(16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera efectuat cu plata de catre o persoana impozabila reprezinta o prestare de servicii, pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) sau, dupa caz, art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Daca locul prestarii pentru un astfel de serviciu este in Romania, niciuna dintre scutirile prevazute la art. 141 din Codul fiscal nu poate fi aplicata.
(17) In sensul art. 133 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul "activitati" include si evenimentele la care se face referire in art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal.
14. (1) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (4) din Codul fiscal fac exceptie de la regulile generale prevazute la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.
(2) Serviciile efectuate in legatura directa cu un bun imobil includ acele servicii care au o legatura suficient de directa cu respectivele bunuri imobile si au locul prestarii la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Serviciile efectuate in legatura cu bunurile imobile cuprind, printre altele, operatiuni precum:
a) elaborarea de planuri pentru o constructie sau o parte a unei constructii care sunt alocate unei anumite parcele de teren, indiferent daca constructia este ridicata ori nu;
b) furnizarea de servicii de supraveghere/securitate pe santier;
c) construirea unei cladiri sau edificarea unei constructii, precum si lucrarile de constructii si demolare efectuate asupra unei constructii ori asupra unor parti ale unei constructii;
d) lucrari asupra pamantului, inclusiv servicii agricole, cum ar fi aratul, semanatul, irigatul si fertilizarea;
e) supravegherea si evaluarea riscurilor si integritatii bunurilor imobile;
f) servicii de evaluare a bunurilor imobile, inclusiv in cazul in care astfel de servicii sunt necesare in scopul incheierii unei asigurari, pentru a determina valoarea unei proprietati ca garantie pentru un imprumut sau pentru evaluarea riscului si daunelor-interese in contextul unor litigii;
g) arendarea, concesionarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, altele decat cele reglementate la alin. (3), inclusiv depozitarea de bunuri pentru care este atribuita o anumita parte din bunul imobil pentru uzul exclusiv al clientului;
h) servicii de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu functie similara, precum tabere de vacanta ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, inclusiv dreptul de a sta intr-o anumita locatie pe o durata limitata de timp ca rezultat al conversiei dreptului de utilizare comuna a locatiei respective;
i) atribuirea si transmiterea de drepturi, altele decat cele prevazute la lit. g) si h), de a utiliza un bun imobil in intregime sau parti ale unui bun imobil, inclusiv autorizarea de a utiliza o parte a unui bun imobil, cum ar fi acordarea dreptului de pescuit, de vanatoare ori de acces la salile de asteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se platesc taxele de trecere, cum ar fi un pod ori tunel;
j) lucrari de transformare, finisare, instalare, reparatii, intretinere, renovare a unei constructii sau a unei parti de constructii, inclusiv lucrari cum ar fi curatarea, placarea, tapetarea si parchetarea;
k) instalarea sau asamblarea de masini ori echipamente care, dupa instalare sau asamblare, sunt ori devin parte din bunul imobil, respectiv cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi;
l) intretinerea, reparatia, inspectia si supravegherea de masini, utilaje sau echipamente, in cazul in care acestea se califica drept bunuri imobile;
m) managementul proprietatii, altul decat managementul portofoliului de investitii in proprietati imobiliare prevazut la alin. (3), care consta in exploatarea proprietatilor imobiliare de tip comercial, industrial sau rezidential de catre ori in numele proprietarului respectivelor proprietati imobiliare;
n) intermedierea in vanzarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, precum si intermedierea in anumite drepturi asupra bunurilor imobile;
o) serviciile de natura juridica referitoare la transmiterea sau transferul unui titlu de proprietate asupra unui bun imobil, la anumite drepturi asupra bunurilor imobile, cum ar fi serviciile notariale, ori intocmirea unui contract de vanzare-cumparare pentru un astfel de bun, indiferent daca tranzactia in sine care ar conduce la modificarea naturii juridice a proprietatii se realizeaza sau nu;
p) acordarea de credite atunci cand o anumita constructie sau o parte dintr-o constructie ori un anumit teren ce urmeaza a fi achizitionate, construite, renovate sau reparate se ipotecheaza;
q) servicii de asigurare si de reasigurare care acopera riscul de pierdere si de deteriorare a bunurilor imobile;
r) punerea la dispozitie de spatii de parcare;
s) inchirierea de seifuri care sunt bunuri imobile prin natura lor.
(3) Nu se considera servicii legate de bunul imobil in sensul art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal operatiuni precum:
a) elaborarea de planuri/schite pentru o constructie sau o parte a unei constructii care nu sunt alocate unei anumite parcele de teren;
b) depozitarea marfurilor intr-un bun imobil fara ca o anume parte a bunului imobil sa fie atribuita pentru uzul exclusiv al clientului;
c) inchirierea unui bun imobil sau a unei parti a unui bun imobil pentru a fi utilizat/utilizata in mod concret in scopuri publicitare;
d) intermedierea in ceea ce priveste serviciile de cazare la un hotel sau cazare in sectoare cu functie similara, precum tabere de vacanta ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, in cazul in care este realizata de catre un intermediar care actioneaza in numele si in contul altei persoane;
e) asigurarea unei locatii in stand la un targ sau la o expozitie si la alte evenimente similare si alte servicii specifice prin care se permite expozantului sa isi expuna obiectele, cum ar fi designul standului, transportul si depozitarea obiectelor, furnizarea de utilaje, instalarea de cablu, servicii de asigurare si furnizarea de materiale publicitare;
f) instalarea sau asamblarea, intretinerea si repararea, verificarea ori supravegherea de masini sau echipamente care nu sunt ori nu devin parte din bunul imobil;
g) gestionarea unui portofoliu de investitii in proprietati imobiliare;
h) servicii de natura juridica, altele decat cele reglementate de alin. (2), in legatura cu contracte, inclusiv recomandari date cu privire la termenii unui contract de transfer de bunuri imobile, sau in legatura cu punerea in aplicare a unui astfel de contract ori pentru dovedirea existentei unui astfel de contract, in cazul in care astfel de servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate pentru un bun imobil.
(4) Pentru a determina daca prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intra sau nu sub incidenta prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.
14^1. (1) Conform art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau in transportul de calatori este locul in care se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse.
(2) Transporturile nationale de calatori sunt transporturi care au locul prestarii in Romania, avand punctul de plecare si punctul de sosire pe teritoriul Romaniei.
(3) Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national.
(4) Pentru transportul international de calatori, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de calatori, determinata dupa cum urmeaza:
a) pentru transportul care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
b) pentru transportul care are punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
d) in cazurile prevazute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au imbarcat si debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.
(5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, prestat catre persoane neimpozabile, precum si pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa. Persoana care efectueaza servicii de transport international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, catre persoane neimpozabile si/sau servicii de transport international de calatori beneficiaza de dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri si/sau servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania, in baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
14^2. In sensul art. 133 alin. (4) lit. d) si f) din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.
14^3. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 133 alin. (2), (3), alin. (4) lit. e) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sunt considerate mijloace de transport vehiculele, motorizate sau nu, si alte echipamente si dispozitive destinate transportului de persoane ori obiecte dintr-un loc in altul, care pot fi trase, tractate sau impinse de vehicule si care sunt in mod normal proiectate sa fie utilizate pentru transport si pot realiza efectiv acest lucru.
(2) Potrivit prevederilor alin. (1), sunt incluse in categoria mijloacelor de transport in special urmatoarele vehicule:
a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete si rulote;
b) remorcile si semiremorcile;
c) vagoanele feroviare;
d) navele;
e) aeronavele;
f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau ranite;
g) tractoarele agricole si alte vehicule agricole;
h) vehiculele pentru invalizi actionate manual sau electronic.
(3) Nu sunt considerate mijloace de transport in sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate in permanenta si containerele.
(4) In sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizarii continue a mijlocului de transport se stabileste pe baza prevederilor contractului incheiat intre partile implicate. Totusi, organele fiscale competente pot stabili prin orice element de fapt sau de drept durata reala a posesiei si utilizarii continue a mijlocului de transport.
(5) In situatia in care doua sau mai multe contracte de inchiriere a aceluiasi mijloc de transport incheiate cu acelasi client se succed cu o intrerupere de doua zile ori mai putin, termenul primului contract va fi luat in considerare pentru a se stabili daca al doilea contract va fi considerat sau nu pe termen scurt, in sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
(6) Atunci cand se incheie cu un client contracte in aceleasi conditii pentru aceleasi mijloace de transport, durata fiecaruia dintre contractele precedente se ia in considerare la stabilirea duratei contractelor urmatoare, in sensul aplicarii prevederilor art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Cu toate acestea, durata unui contract pe termen scurt, derulat anterior unui contract care se califica drept contract pe termen lung ca urmare a contractelor anterioare, nu va fi reevaluata retroactiv, cu exceptia situatiei in care se poate face dovada abuzului de lege.
(7) In situatia in care un contract pe termen scurt, in sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, face obiectul unei prelungiri care are ca efect depasirea termenului de 30, respectiv 90 de zile, este necesara o reevaluare a respectivului contract, cu exceptia cazului in care prelungirea contractului se datoreaza unor circumstante independente de vointa partilor, datorate unor cauze de forta majora.
(8) Atunci cand un contract pe termen scurt este urmat de un alt contract pe termen scurt incheiat intre aceleasi parti, dar pentru mijloace de transport diferite, fiecare contract va fi analizat separat, in vederea incadrarii sau neincadrarii in prevederile art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, daca nu se dovedeste o incalcare a legii.
(9) In sensul art. 133 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispozitia clientului la locul in care se afla mijlocul de transport atunci cand clientul preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea in posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispozitia clientului a mijlocului de transport.
(10) Acordarea de catre o persoana impozabila care detine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, o prestare de servicii asimilata inchirierii de mijloace de transport, locul prestarii fiind stabilit in functie de perioada de utilizare. Acelasi regim se aplica si pentru acordarea de catre intreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor in trafic international, pentru care se incaseaza taxa stabilita prin Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa in trafic international, aprobat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate.
14^4. (1) Locul prestarii este locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuata in Comunitate, astfel cum este prevazut la art. 133 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal. Caracteristicile serviciilor de restaurant si catering sunt cele prevazute la pct. 14^2.
(2) Pentru a identifica partea transportului de calatori efectuata in interiorul Comunitatii, mijlocul de transport este decisiv, si nu calatoria individuala a fiecarui pasager. Se considera ca se efectueaza o singura parte de transport de calatori in interiorul Comunitatii, chiar si atunci cand exista opriri in interiorul Comunitatii, in situatia in care calatoria este efectuata cu un singur mijloc de transport.
(3) O calatorie efectuata cu aeronave, careia i s-a atribuit un singur numar de zbor si care implica escale in interiorul Comunitatii, se considera ca reprezentand o singura parte de transport de calatori efectuata in Comunitate. Pentru calatoriile cu trenul, in vederea identificarii partii unice a transportului de calatori in interiorul Comunitatii, itinerarul este decisiv.
(4) Pentru aplicarea art. 133 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, locurile in care pasagerii, in mod individual, se imbarca sau debarca in/din mijlocul de transport nu au relevanta in stabilirea partii unei operatiuni de transport efectuate in interiorul Comunitatii.
(5) Partea din serviciile de catering si restaurant oferite in timpul unei parti a unei operatiuni de transport care nu este considerata a fi efectuata in Comunitate, dar totusi este efectuata pe teritoriul unui stat membru, intra sub incidenta art. 133 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, respectiv are pozitia la locul prestarii efective.
15. Locul serviciilor prestate catre persoane neimpozabile se determina in conformitate cu prevederile art. 133 alin. (3) din Codul fiscal, daca nu se aplica exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4) si (5) din Codul fiscal.
15^1. (1) In aplicarea art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal:
a) serviciile constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora, se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt prestate pe teritoriul Romaniei;
b) serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei;
c) serviciile de transport de bunuri efectuate in Romania sunt serviciile al caror punct de plecare si punct de sosire se afla pe teritoriul Romaniei, acestea fiind considerate efectiv utilizate si exploatate pe teritoriul Romaniei.
(2) Daca locul prestarii serviciilor conform art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Romaniei, operatiunile sunt impozabile in Romania, fiind aplicabile cotele de taxa prevazute la art. 140 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de taxa prevazute la art. 141, 143, 144, 144^1 si 152 din Codul fiscal.
(3) Prevederile art. 133 alin. (7) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Comunitatii, dar comunica prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si adresa unui sediu fix din Comunitate catre care sunt prestate serviciile. Se considera ca prestatorul a actionat de buna-credinta in ceea ce priveste determinarea faptului ca beneficiarul este o persoana impozabila atunci cand a obtinut confirmarea validitatii codului de TVA atribuit beneficiarului de autoritatile fiscale din alt stat membru, prin intermediul procedurilor de securitate existente la nivel comunitar.
(4) In sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:
a) acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare include prestarea serviciilor ale caror caracteristici esentiale constau in garantarea dreptului de acces la un eveniment in schimbul unui bilet ori al unei plati, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizatii periodice;
b) conceptul de acces la un eveniment cuprinde urmatoarele servicii, fara a se limita la acestea:
1. dreptul de acces la spectacole, reprezentatii teatrale, reprezentatii de circ, parcuri de distractii, concerte, targuri, expozitii si alte evenimente similare;
2. dreptul de acces la evenimente sportive, precum meciuri sau competitii;
3. dreptul de acces la evenimente educationale si stiintifice, precum conferinte si seminare;
c) conceptul de acces la un eveniment nu cuprinde utilizarea unor facilitati, in schimbul platii unei cotizatii, precum cele oferite de o sala de gimnastica sau altele asemanatoare;
d) serviciile auxiliare prevazute la art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate in mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare furnizate separat unei persoane care participa la un eveniment, in schimbul platii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ in special utilizarea vestiarelor sau a instalatiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vanzarea biletelor.
(5) In sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, conceptul de eveniment nu cuprinde serviciile de instruire, indiferent de durata procesului de instruire, care nu sunt organizate sub forma unor seminare.
Norme metodologice
ART. 134
15^2. In cazul persoanelor impozabile scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, care au emis facturi sau au incasat avansuri, pentru contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, pentru care faptul generator de taxa intervine dupa scoaterea din evidenta, se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare si taxa colectata pentru partea facturata/incasata inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 134^1
16. (1) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii lor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a acestora este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia acestora. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, iar transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie, dar si pentru alte activitati economice.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica in situatia in care bunurile provin din import si beneficiarul inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoana obligata la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 136 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru un import.
Norme metodologice:
ART. 134^2
16^1. (1) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica in situatia in care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.
(2) In aplicarea art. 134^2 alin. (9) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Pentru operatiunile a caror baza impozabila este determinata in valuta, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelasi ca al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea de baza. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul si, corespunzator, si cursul de schimb valutar de la aceasta data, in cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata in valuta.
(3) In cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota in vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 135 din Codul fiscal. In situatia in care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri in suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 mai 2010. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 12 mai 2010, respectiv 4,18 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 19%, astfel: 1.000 euro x 4,18 lei/euro x 19% = 794,2 lei.
In luna iulie, societatea primeste factura emisa la data de 16 iulie 2010 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, in suma de 5.000 euro, valoarea integrala a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 16 iulie 2010, respectiv 4,26 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 24%, astfel: 5.000 euro x 4,26 lei/euro x 24% = 5.112 lei.
La data de 5 august 2010, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
1.000 euro x 10% x 4,18 lei/euro x 19% = 79,42 lei
5.000 euro x 10% x 4,26 lei/euro x 24% = 511,2 lei.
(4) In cazul in care evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior scoaterii persoanei impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicandu-se regimul de impozitare al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura conform prevederilor pct. 20 alin. (1) pe care inscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare si a taxei colectate ca urmare a evenimentelor prevazute la art. 138 din Codul fiscal. Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal.
16^2. (1) Persoanele impozabile eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, prevazute la art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, care opteaza pentru aplicarea sistemului trebuie sa aplice prevederile art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal.
(2) In situatia in care o persoana impozabila opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, aceasta trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare pentru toate operatiunile realizate, cu exceptia operatiunilor care nu au locul livrarii/prestarii in Romania conform prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal, precum si a operatiunilor prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, pentru care se aplica regulile generale privind exigibilitatea TVA prevazute la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal.
(3) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise de persoanele care aplica sistemul TVA la incasare este obligatorie mentiunea "TVA la incasare", cu exceptia operatiunilor pentru care persoanele respective au obligatia sa aplice regulile generale de exigibilitate prevazute la alin. (2).
(4) La determinarea cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei, prevazuta la art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au in vedere baza de impozitare inscrisa pe randurile din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal corespunzatoare operatiunilor taxabile si/sau scutite de TVA conform art. 141, 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal, operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate conform prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal, precum si randurile de regularizari aferente. Nu sunt luate in calcul sumele inscrise in randurile din decont aferente unor campuri de date informative cum sunt facturile emise dupa inspectia fiscala, informatii privind TVA neexigibila sau nedeductibila. In cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de catre organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare la data de 1 ianuarie 2014 poate continua aplicarea sistemul TVA la incasare sau poate solicita radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, conform prevederilor art. II Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor masuri fiscale si pentru modificarea unor acte normative.
(6) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care depaseste in cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei prevazut la art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit. In cazul acestor persoane impozabile se aplica corespunzator prevederile art. 156^3 alin. (12) din Codul fiscal.
(7) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, se aplica urmatoarele reguli:
a) in situatia in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si au radiat persoana impozabila din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, iar inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal are loc in acelasi an, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal sau poate solicita sa fie reinregistrata in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare daca la data inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, cifra de afaceri, determinata potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, realizata in anul calendaristic precedent si, respectiv, in anul calendaristic in curs, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada din anul respectiv in care persoana impozabila nu a avut un cod valabil de TVA;
b) in situatia in care inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, are loc in alt an decat cel in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 134^2 alin. (1) si (2), art. 134^3, art. 135 si 136 din Codul fiscal, sau poate solicita reinregistrarea in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, daca la data inregistrarii cifra de afaceri din anul calendaristic precedent si, respectiv, din anul calendaristic in curs, determinata potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada in care persoana respectiva nu a avut un cod valabil de TVA.
(8) In sensul art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, prin incasarea contravalorii livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii se intelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida pentru aceste operatiuni de la beneficiarul sau ori de la un tert, precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata.
(9) In situatia in care are loc o cesiune de creante:
a) daca furnizorul/prestatorul cesioneaza creantele aferente unor facturi emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, se considera ca la data cesiunii creantelor, indiferent de pretul cesiunii creantelor, este incasata intreaga contravaloare a facturilor neincasate pana la momentul cesiunii. In cazul in care cedentul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creantelor. Indiferent de faptul ca furnizorii/prestatorii au cesionat creantele, in cazul beneficiarilor care aplica sistemul TVA la incasare, precum si al celor care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei este amanat pana la data la care taxa aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate a fost platita;
b) daca persoana care achizitioneaza bunuri/servicii cesioneaza furnizorului/prestatorului, drept plata a acestor achizitii, orice creante, inclusiv cesiunea dreptului de rambursare a TVA prevazuta la art. 30 din Codul de procedura fiscala, data cesiunii este data la care se considera ca beneficiarul a efectuat plata, respectiv ca furnizorul a incasat contravaloarea livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii la nivelul creantei cesionate. In cazul in care cesionarul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei aferente livrarilor/prestarilor efectuate in beneficiul cedentului creantei intervine la data cesiunii creantei si corespunzator valorii creantei cesionate. In cazul in care beneficiarul livrarii/prestarii este cedentul creantei si este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare sau achizitioneaza bunuri/servicii de la o persoana care a aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei intervine la data cesiunii creantei corespunzator valorii creantei cesionate, iar dreptul de deducere a taxei aferente eventualei diferente intre contravaloarea achizitiilor de bunuri/servicii si contravaloarea creantei cesionate este amanat pana la data la care taxa aferenta diferentei respective este platita.
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. a): Societatea A, avand perioada fiscala luna calendaristica, care aplica sistemul TVA la incasare, a emis o factura pentru livrarea unui bun in suma de 124.000 lei (inclusiv TVA) la data de 10 octombrie 2014 catre societatea B. TVA in suma de 24.000 lei a fost inregistrata in creditul contului 4428 "TVA neexigibila", nefiind incasata de la beneficiar in perioada fiscala respectiva. La data de 15 noiembrie 2014, societatea A cesioneaza catre societatea N creanta aferenta acestei facturi, care nu este incasata de la beneficiarul B. Pretul cesiunii este de 80.000 lei si este incasat in data de 20 decembrie 2014. In ceea ce priveste factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 octombrie 2014, se considera ca aceasta este incasata si exigibilitatea TVA intervine la data de 15 noiembrie 2014, societatea A avand obligatia sa colecteze TVA in suma de 24.000 lei, respectiv va evidentia suma TVA de 24.000 lei in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata".
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. b): Societatea B, care aplica sistemul TVA la incasare, a livrat la data de 11 octombrie 2014 catre societatea A bunuri (carti supuse cotei de TVA de 9%) a caror valoare, inclusiv TVA, este de 109.000 lei. In data de 10 noiembrie 2014, societatea A a cesionat societatii B dreptul sau de rambursare conform art. 30 din Codul de procedura fiscala, in suma de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 noiembrie 2014, se considera ca societatea A a platit/societatea B a incasat suma de 100.000 lei din factura de 109.000 lei. La aceasta data:
- societatea A va putea sa deduca taxa aferenta achizitiei astfel: 100.000 x 9/109 = 8.257 lei. Diferenta de 743 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila" va putea fi dedusa la momentul platii;
- societatea B va colecta TVA aferenta livrarii corespunzator creantei care i-a fost cesionata, respectiv 8.257 lei. Pentru diferenta de 743 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila", exigibilitatea va interveni la data efectuarii platii de catre A a diferentei de 9.000 lei.
(10) In cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau partial datoriile, respectiv:
a) in cazul compensarilor intre persoane juridice, la data compensarii realizate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 211/2001, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) in cazul compensarilor in care cel putin una dintre parti nu este persoana juridica, la data semnarii unui proces-verbal de compensare care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea partilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, numarul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, valoarea compensata, semnatura partilor si data semnarii procesului-verbal de compensare.
(11) In cazul incasarilor prin banca de tipul transfer-credit, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia.
(12) In cazul in care incasarea se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este:
a) data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare nu gireaza instrumentul de plata, ci il incaseaza/sconteaza. In cazul scontarii instrumentului de plata, se considera ca persoana respectiva a incasat contravaloarea integrala a instrumentului de plata;
b) data girului, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare gireaza instrumentul de plata altei persoane. In acest scop se pastreaza o copie de pe instrumentul de plata care a fost girat, in care se afla mentiunea cu privire la persoana catre care a fost girat instrumentul de plata.
(13) Data incasarii in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator este data inscrisa in extrasul de cont ori in alt document asimilat acestuia.
(14) In cazul platii in natura, data incasarii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrarea/prestarea obtinuta drept contrapartida pentru livrarea/prestarea efectuata.
(15) In sensul art. 134^2 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea sistemului TVA la incasare livrarile de bunuri/prestarile de servicii daca, la momentul emiterii facturii sau, dupa caz, la data termenului-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii in situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de lege, beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21 din Codul fiscal.
(16) In scopul aplicarii prevederilor art. 134^2 alin. (7) din Codul fiscal:
a) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de intrarea in sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de intrarea in sistem, orice suma incasata/platita dupa intrarea furnizorului/prestatorului in sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la intrarea in sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar;
b) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de iesirea din sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de iesirea din sistem, orice suma incasata/platita dupa iesirea furnizorului/prestatorului din sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la iesirea din sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar.
(17) In scopul aplicarii prevederilor art. 134^2 alin. (8) din Codul fiscal, persoana impozabila care incaseaza/plateste partial o factura cuprinzand contravaloarea unor livrari de bunuri/prestari de servicii care contin mai multe cote de TVA si/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul sa aleaga bunurile/serviciile care considera ca au fost incasate/platite partial pentru a determina suma taxei incasate/platite in functie de cote, respectiv regimul aplicabil.
(18) Persoana impozabila care este scoasa din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA la cerere sau din oficiu de catre organele fiscale, potrivit legii, este radiata din oficiu de organele fiscale competente si din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare. Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care intra intr-un grup fiscal unic este radiata din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare de la data la care intra in vigoare implementarea grupului fiscal unic conform prevederilor pct. 4 alin. (8).
Norme metodologice:
ART. 134^3
16^3. (1) Pentru incasarea de avansuri in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 134^3 alin. (2) din Codul fiscal. Daca persoana impozabila opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 134^3 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 135
17. (1) Faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri intervin in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri.
(2) Daca furnizorul opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii, conform art. 135 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Daca beneficiarul nu a primit o factura de la furnizor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, are obligatia sa emita autofactura prevazuta la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 139^1 din Codul fiscal, respectiv cel din data emiterii autofacturii. In situatia in care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeste factura de la furnizor, care este emisa la o data anterioara datei autofacturii, acesta are obligatia de a ajusta baza de impozitare in functie de cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor.
Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in luna urmatoare celei in care se efectueaza livrarea.
Alt stat
Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA
Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila
Data livrarii: 25.01.2013
Data facturii: 12.02.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Exigibilitatea: 12.02.2013
Exigibilitatea: 12.02.2013
Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2013.
Achizitia intracomunitara se evidentiaza in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2013.
Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in aceeasi luna in care se efectueaza livrarea intracomunitara.
Alt stat
Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA
Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila
Data livrarii: 25.01.2013
Data facturii: 29.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Faptul generator: 25.01.2013
Exigibilitatea: 29.01.2013
Exigibilitatea: 29.01.2013
Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2013.
Achizitia intracomunitara este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2013.
Norme metodologice
ART. 136
17^1. (1) In sensul art. 136 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si in regim de transformare sub control vamal, regimuri care din punct de vedere al TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiaza de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugata conform art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine atunci cand intervine obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective.
(2) In cazul in care bunurile plasate in regimurile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxe vamale, taxe agricole sau alte taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune, exigibilitatea TVA pentru importul bunurilor respective intervine atunci cand ar fi intervenit obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective, daca acestea ar fi fost datorate.
Norme metodologice:
ART. 137
18. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Se considera ca subventia este legata direct de pret daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) subventia este concret determinabila in pretul bunurilor si/sau al serviciilor, respectiv este stabilita pe unitatea de masura a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in sume absolute sau procentual;
b) cumparatorii trebuie sa beneficieze de subventia acordata furnizorului/prestatorului, in sensul ca pretul bunurilor/serviciilor achizitionate de acestia trebuie sa fie mai mic decat pretul la care aceleasi produse/servicii s-ar vinde/presta in absenta subventiei.
(2) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), respectiv subventiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subventiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situatii similare.
(3) Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru si/sau de protectie acordat angajatilor este constituita din contravaloarea care este suportata de angajati. Daca echipamentul de lucru si/sau de protectie este acordat gratuit angajatilor, operatiunea nu constituie livrare de bunuri in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru si/sau de protectie acordat angajatilor, care este suportata de angajator, acesta isi pastreaza dreptul de deducere in conditiile art. 145 din Codul fiscal.
(4) In sensul art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) si (5) din Codul fiscal este constituita din valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) Orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu, ecotaxa datorata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, chiar daca nu este cuprinsa in pretul bunurilor livrate, ci este facturata separat, se cuprinde in baza impozabila.
(8) In sensul art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizeaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii nu reprezinta o tranzactie separata, ci sunt parte componenta a livrarii/prestarii de care sunt legate, urmand aceleasi reguli referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/Prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 19 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii si nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite si taxe conform prevederilor alin. (7).
(9) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.
(10) In sensul art. 137 alin. (1^1) din Codul fiscal, atunci cand poate fi stabilita o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabila, valoarea de piata a bunurilor livrate/serviciilor prestate se determina prin metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 137 al.3
19. (1) In sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari. De exemplu, un furnizor livreaza bunuri si, potrivit intelegerii dintre parti, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparatii ale bunurilor livrate in conditiile in care aceste operatiuni sunt realizate de catre client. Furnizorul nu va putea considera ca sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de pret, acestea fiind in fapt remunerarea unui serviciu prestat de catre client in contul sau.
(2) In cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe baza de cupoane valorice de catre producatorii/distribuitorii de bunuri in cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate si in beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar daca in circuitul acestor bunuri de la producatori/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai multi intermediari cumparatori-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie sa contina minimum urmatoarele elemente:
a) numele producatorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret in scopuri promotionale;
b) produsul pentru care se face promotia;
c) valoarea reducerii acordate, in suma globala, care contine si taxa pe valoarea adaugata aferenta reducerii, fara a fi mentionata distinct in cupon;
d) termenul de valabilitate a cuponului;
e) mentiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai in magazinele agreate in desfasurarea promotiei in cauza;
f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;
g) denumirea societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice, daca este cazul.
(3) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar. Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele sau si nici nu emite facturi pe numele sau. Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau. Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza la factura achitata.
Exemplul nr. 1: Persoana A emite o factura de servicii de transport catre persoana B, dar factura lui A este platita de C in numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor platite, C are posibilitatea sa emita o factura de decontare, dar care nu este obligatorie. B isi va exercita dreptul de deducere a TVA in conditiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, in timp ce o eventuala factura de decontare de la C va fi doar atasata acestei facturi.
(4) In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar conform prevederilor pct. 6 alin. (3) si (4) sau, dupa caz, ale pct. 7 alin. (2). Totusi, structura de comisionar nu se aplica in situatia in care se aplica prevederile pct. 18 alin. (8). Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Spre deosebire de situatia prezentata la alin. (3), in cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile.
Exemplul nr. 2: Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Ungaria, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de catre C catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. A va refactura transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O societate care deruleaza operatiuni imobiliare are incheiate contracte de inchiriere pentru diverse spatii dintr-un bun imobil. Pentru utilitatile necesare, printre care electricitatea, apa, telefonul, sunt incheiate contracte pe numele societatii imobiliare, dar acestea sunt furnizate in beneficiul direct al chiriasilor. In cazul in care prin contractul de inchiriere se stipuleaza distinct ca plata utilitatilor nu este inclusa in pretul chiriei, societatea imobiliara poate aplica structura de comisionar pentru refacturarea acestor cheltuieli catre chiriasi.
Exemplul nr. 4: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania, acestia urmand sa isi recupereze sumele achitate prin refacturare catre societatea A din Franta. Pentru fiecare cheltuiala refacturata se va avea in vedere in primul rand locul prestarii serviciului si, daca locul este in Romania, refacturarea se va face aplicandu-se acelasi regim ca si cel aplicat de prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania, acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%. In situatia in care factura de transport ar fi fost emisa in luna iunie 2010 cu cota de 19%, daca refacturarea ar avea loc in luna iulie 2010, cota de TVA aplicabila de catre persoana impozabila din Romania este de 24%. Se considera ca la aplicarea structurii de comisionar faptul generator pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre persoana care refactureaza cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operatiunilor refacturate.
Exemplul nr. 5: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli in sensul prevederilor pct. 19 alin. (4). Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 18 alin. (8).
(5) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane, care nu se cuprind in baza de impozitare, cuprind operatiuni precum:
a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, daca pentru acestea institutia publica nu este persoana impozabila in sensul art. 127 din Codul fiscal. In aceasta categorie se cuprind, printre altele, si taxa pentru serviciile de reclama si publicitate prevazuta la art. 270 din Codul fiscal, taxa hoteliera prevazuta la art. 278 din Codul fiscal, contributia la Fondul cinematografic prevazuta la art. 13 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 328/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii, prevazuta la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta alta persoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmite facturi de decontare conform alin. (3).
(6) In cazul sumelor incasate de persoana impozabila in contul altei persoane, daca persoana impozabila actioneaza in nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente catre clienti si primeste facturi sau alte documente pe numele sau de la persoana in numele careia incaseaza sumele, se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 6 alin. (3) si (4) sau, dupa caz, la pct. 7 alin. (2), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.
Exemplul nr. 6: O companie B incaseaza contravaloarea taxei radio TV de la clienti, pe care o vireaza apoi companiilor de radio si televiziune. Aceasta taxa este mentionata pe factura emisa de compania B, alaturi de propriile sale livrari/prestari efectuate. Intrucat taxa radio TV reprezinta o operatiune scutita de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuata de posturile publice de radio si televiziune, compania B va pastra acelasi regim la facturarea acestei taxe catre clienti. Conform structurii de comisionar, posturile de radio si televiziune vor factura catre compania B serviciile pentru care aceasta a incasat sumele in contul lor.
(7) In sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
(8) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de un an calendaristic.
(9) In sensul prevederilor art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, in cazul contractelor de leasing, atunci cand locatorul asigura el insusi bunul care face obiectul unui contract de leasing si refactureaza locatarului costul exact al asigurarii, costul asigurarii nu reprezinta o cheltuiala accesorie serviciului de leasing in sensul art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, nefiind inclus in baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de catre locator a costului exact al asigurarii reprezinta o operatiune de asigurare scutita de TVA conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, distincta si independenta de operatiunea de leasing.
Norme metodologice:
ART. 138
20. (1) In situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare.
(1^1) In cazul in care persoanele care aplica sistemul TVA la incasare se afla in situatiile prevazute la alin. (1), se aplica prevederile art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce, ori, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, indiferent daca taxa aferenta este sau nu exigibila.
(1^2) In sensul art. 138 lit. a) si b) din Codul fiscal, desfiintarea unui contract reprezinta orice modalitate prin care partile renunta la contract de comun acord sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau a unui arbitraj. In cazul bunurilor, daca desfiintarea contractului presupune si restituirea bunurilor deja livrate, nu se considera ca are loc o noua livrare de la cumparator catre vanzatorul initial. In cazul prestarilor de servicii, prevederile art. 138 lit. a) si b) din Codul fiscal se aplica numai pentru servicii care nu au fost prestate, desfiintarea unui contract care are ca obiect prestari de servicii avand efecte numai pentru viitor in ce priveste reducerea bazei de impozitare.
(2) Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) lit. b) si art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
(2^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul achizitiilor realizate de/de la persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal in situatiile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, emite catre beneficiarul B o factura pentru o livrare de bunuri la data de 10 septembrie 2014, in valoare de 5.000 lei plus TVA 1.200 lei, total factura 6.200 lei. TVA in suma de 1.200 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 "TVA neexigibila". La data de 20 octombrie 2014 incaseaza suma de 2.000 lei de la beneficiarul sau. TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 2.000 x 24/124 = 387 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata". In data de 25 noiembrie 2014, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 10/100 = 500 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.200 x 10/100 = 120 lei. Conform prevederilor art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va diminua TVA neexigibila in cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de pret de la societatea A, va diminua TVA neexigibila in cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Daca presupunem ca la data de 20 octombrie 2014 societatea A ar fi incasat de la societatea B suma de 5.000 lei, TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 5.000 x 24/124 = 968 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata". In data de 25 noiembrie 2014, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 25% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 25/100 = 1.250 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.200 x 25/100 = 300 lei. Conform prevederilor art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va anula TVA neexigibila in cuantum de 232 lei si va diminua taxa colectata cu suma de 68 lei. In aceasta situatie, societatea B va anula TVA neexigibila de 232 lei si va diminua TVA dedusa cu suma de 68 lei.
(3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. In cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.
(4) Reducerile de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice in cadrul unor campanii promotionale se reflecta in facturi astfel:
a) facturile de reducere se intocmesc direct de catre producatorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;
b) in cazul in care producatorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societati specializate in administrarea cupoanelor valorice, producatorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumparator" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice. Societatile specializate in administrarea cupoanelor valorice vor emite catre fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza, in care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producatori/distribuitori in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice.
Norme metodologice:
ART. 138^1
21. In sensul art. 138^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a bunurilor achizitionate intracomunitar numai daca acestea cad in sarcina vanzatorului conform contractului dintre parti".
Norme metodologice:
ART. 139.
21^1. (1) In sensul art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, daca acestea sunt cunoscute in momentul in care intervine exigibilitatea taxei pentru un import conform art. 136 din Codul fiscal.
(2) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu se ajusteaza in cazul modificarii ulterioare a elementelor care au stat la baza determinarii valorii in vama a bunurilor, ca urmare a unor evenimente prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care aceste modificari sunt cuprinse intr-un document pentru regularizarea situatiei emis de organele vamale.
(3) In cazul bunurilor care au fost achizitionate din afara Comunitatii si inainte de a fi importate pe teritoriul comunitar sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale in afara Comunitatii, pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a importului de bunuri. Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a taxei pentru aceste servicii va cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prevazute la alin. (3) prestate in afara Comunitatii este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a importului va cuprinde si valoarea serviciilor prestate in afara Comunitatii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 139^1
22. (1) In sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.
(2) In sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul emiterii de facturi inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de incasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data emiterii acestor facturi va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv la data regularizarii operatiunii, inclusiv in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare. In cazul incasarii de avansuri pentru care factura este emisa ulterior incasarii avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor incasate.
Exemplul nr. 1: In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
21.400 lei x 24% = 5.136 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.
A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans: 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.
Exemplul nr. 3: Compania A livreaza bunuri in valoare de 7.000 euro catre compania B, la data de 20 februarie 2013. Compania A aplica sistemul TVA la incasare, iar factura este emisa la data de 10 martie 2013. Cursul de schimb valutar valabil in data de 20 februarie 2013 este de 4,5 lei/euro. Societatea A incaseaza contravaloarea integrala a facturii in data de 15 mai 2013, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea A va inregistra ca taxa neexigibila aferenta livrarii suma de 7.560 lei, calculata astfel:
- baza impozabila: 7.000 euro x 4,5 lei/euro = 31.500 lei;
- TVA neexigibila aferenta livrarii: 31.500 lei x 24% = 7.560 lei.
Exigibilitatea TVA aferente livrarii intervine la data incasarii, respectiv 15 mai 2013, data la care societatea A trebuie sa colecteze TVA in suma de 7.560 lei.
(3) Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens.
(4) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilit la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi receptionate bunurile.
(5) In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 134^3 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
(6) Pentru operatiunile in interiorul tarii, daca baza impozabila este stabilita in valuta, transformarea in lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei, conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) si (2) din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8), transformarea in lei se efectueaza la cursul din data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza daca nu ar fi fost supusa sistemului TVA la incasare, respectiv conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) si (2) din Codul fiscal.
(7) Prevederile primei teze a alin. (6) se aplica si pentru serviciile prestate catre persoane stabilite in Comunitate ori in afara Comunitatii, precum si pentru serviciile achizitionate de la prestatori stabiliti in Comunitate sau in afara Comunitatii, precum si in cazul livrarilor de bunuri care nu au locul in Romania conform art. 132, efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania, sau al achizitiilor de bunuri care au locul in Romania si pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 140
23. (1) Taxa se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
(2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul cotelor reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa. De regula, pretul include taxa in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie, pentru care nu este necesara emiterea unei facturi potrivit art. 155 alin. (9) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa.
(3) Cota redusa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele si revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste care sunt destinate in principal sau exclusiv publicitatii. Prin in principal se intelege ca mai mult de jumatate din continutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicitatii. De asemenea, nu se aplica cota redusa a taxei pentru livrarea de carti, ziare si reviste, in cazul in care acestea sunt furnizate pe cale electronica, operatiunile fiind considerate prestari de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.
(4) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplica pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile prevazute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicala este un dispozitiv medical destinat utilizarii personale exclusive care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi ori dure, precum si functii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
(5) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal se aplica pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
(6) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplica pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. Orice persoana care actioneaza in conditiile prevazute la pct. 7 alin. (1) sau care intermediaza astfel de operatiuni in nume propriu, dar in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, aplica cota de 9% a taxei, cu exceptia situatiilor in care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism, prevazut la art. 152^1 din Codul fiscal.
(7) Cota redusa de taxa de 5% prevazuta la art. 140 alin. (2^1) din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea, astfel cum este definita la art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, a locuintelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca si un proprietar de bunurile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a) - d) din Codul fiscal. Pentru livrarile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, cota redusa de TVA de 5% se aplica inclusiv pentru terenul pe care este construita locuinta.
(8) In aplicarea art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care, la data livrarii, satisface cerintele de locuit ale unei persoane ori familii.
(9) In sensul art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, suprafata utila a locuintei de 120 mp nu include anexele gospodaresti. Suprafata terenului pe care este construita locuinta, precum si suprafata utila a locuintei, prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, trebuie sa fie inscrise in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat in conditiile legii. Valoarea-limita de 380.000 lei prevazuta la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal cuprinde valoarea locuintei, inclusiv valoarea cotelor indivize din partile comune ale imobilului si a anexelor gospodaresti si, dupa caz, a terenului pe care este construita locuinta, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinta respectiva. In calculul suprafetei maxime de 250 mp, prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, se cuprind si suprafetele anexelor gospodaresti, precum si cotele indivize din orice alte suprafete dobandite impreuna cu locuinta, chiar daca se afla la numere cadastrale diferite.
(10) In vederea indeplinirii conditiei prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului, inainte sau in momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.
(11) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5% inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal si sunt in posesia declaratiei prevazute la alin. (10). In situatia in care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei de 19% ori, dupa caz, de 24%, datorita neprezentarii de catre cumparator a declaratiei prevazute la alin. (10) sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil se pot efectua regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.
(12) Pentru cladirile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%. Declaratia trebuie prezentata inainte sau in momentul livrarii locuintei.
23^1. (1) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
(2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, inclusiv in cazul in care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art. 160 sau art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, in situatia modificarilor de cote se aplica regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O societate de constructii intocmeste situatia de lucrari in cursul lunii iunie, pentru lucrarile efectuate in lunile mai si iunie. Contractul prevede ca situatia de lucrari trebuie acceptata de beneficiar. Beneficiarul accepta situatia de lucrari in luna iulie 2010. Faptul generator de taxa, respectiv data la care se considera serviciul prestat, intervine la data acceptarii situatiei de lucrari de catre beneficiar, potrivit prevederilor art. 134^1 alin. (7) din Codul fiscal. In consecinta, cota aplicabila pentru intreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. In situatia in care anterior emiterii situatiei de lucrari au fost emise facturi de avans cu cota de 19%, dupa data de 1 iulie 2010 avansurile respective se regularizeaza prin aplicarea cotei de 24%.
Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are incheiate contracte cu persoane fizice si cu persoane juridice:
A. Pentru categoria de consumatori casnici, in contractul de furnizare se prevede ca societatea factureaza energia electrica furnizata la valoarea indexului comunicat de client lunar in intervalul 1 - 10 al fiecarei luni. Dupa comunicarea indexului pentru energia electrica consumata, societatea de furnizare emite factura in luna urmatoare celei in care a fost comunicat indexul de catre client. Faptul generator intervine la data la care societatea de distributie emite factura potrivit art. 134^1 alin. (8) din Codul fiscal. Presupunand ca indexul a fost comunicat de client la data de 10 iunie 2010, iar factura este emisa in cursul lunii iulie 2010, cota de TVA aplicabila este de 24%.
De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede ca in situatia in care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimata a consumului de energie electrica, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupunand ca facturarea s-a realizat in lunile mai, iunie si iulie 2010, pe baza consumului estimat, se considera ca faptul generator de taxa a intervenit la data emiterii fiecarei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA in vigoare in perioadele respective, 19% in mai si iunie 2010 si 24% in iulie 2010. In luna august 2010, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului in vederea regularizarii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunand ca exista diferente in plus sau in minus fata de consumul estimat facturat, in luna august 2010 intervine o situatie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 138 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factura. In situatia in care societatea de furnizare nu poate determina carei livrari ii corespund diferentele respective, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevazut la art. 138 din Codul fiscal, conform art. 134^2 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv 24%.
B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrica, societatea de furnizare factureaza lunar in avans o valoare a energiei electrice ce urmeaza a fi livrata in luna in curs, avand la baza criterii de determinare a cantitatii necesare de energie electrica la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeaza valoarea facturata initial in vederea reflectarii energiei electrice efectiv furnizate in luna respectiva. In aceasta situatie, factura emisa initial pentru valoarea energiei electrice ce urmeaza sa fie furnizata se va considera o factura de avans si nu da nastere unui fapt generator de taxa. In acest sens, faptul generator va interveni la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrica efectiv furnizata in luna respectiva. Presupunand ca la data de 1 iunie 2010 se emite factura de avans pentru luna iunie 2010, se va aplica cota de TVA de 19%, iar regularizarea facturii de avans se realizeaza la data de 1 iulie 2010, factura de avans va fi reluata cu semnul minus si se va factura cantitatea de energie electrica furnizata la cota de TVA de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. Presupunand ca regularizarea facturii de avans se realizeaza la 30 iunie 2010, la facturarea cantitatii de energie electrica furnizata se va aplica cota de TVA de 19%.
Exemplul nr. 3: O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%. Daca societatea de leasing emite factura pentru o rata de leasing in avans fata de data scadenta pentru efectuarea platii prevazuta in contract, aceasta se va considera o factura de avans. Prin urmare, se va efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile mai si iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna iunie 2010, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (15) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 5: O societate furnizeaza reviste online pe baza de abonament, prin care clientul primeste acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se refera abonamentul. Societatea factureaza in luna iunie 2010 abonamente prin care se acorda acces la revista online pentru o perioada de 6 luni, aplicand cota de TVA de 19%. Faptul generator de taxa intervine la data emiterii facturii prin care se acorda dreptul de acces online la reviste.
Exemplul nr. 6: O societate inregistrata in scopuri de TVA receptioneaza bunuri livrate din Ungaria in Romania in cursul lunii iunie 2010. Pana la data de 15 iulie 2010 societatea nu primeste factura aferenta bunurilor receptionate in luna iunie 2010 si, in consecinta, va emite autofactura prevazuta la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 iulie 2010, aplicand cota de TVA de 24%. Achizitia intracomunitara de bunuri se declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa aferente lunii iulie 2010. In luna august 2010, societatea primeste factura emisa de furnizor avand data de 10 iunie 2010. Intrucat factura are data anterioara fata de 15 iulie 2010, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisa factura. Prin urmare, in luna august 2010, societatea va inscrie pe randurile de regularizari din decontul de TVA diferentele de curs valutar rezultate intre cursul in vigoare la data emiterii autofacturii si cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor, pentru a raporta achizitia intracomunitara de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilitatii de taxa. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferenta acestei achizitii intracomunitare de bunuri in sensul aplicarii cotei de TVA de 19%, cota de TVA aplicabila la data exigibilitatii achizitiei intracomunitare de bunuri. In ceea ce priveste declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, societatea va rectifica atat declaratia recapitulativa aferenta lunii iulie 2010, in sensul excluderii achizitiei intracomunitare de bunuri, cat si declaratia recapitulativa aferenta lunii iunie 2010, in sensul includerii achizitiei intracomunitare de bunuri.
Norme metodologice:
ART. 141
24. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru:
a) serviciile de spitalizare si alte servicii al caror scop principal il constituie ingrijirea medicala, respectiv protejarea, inclusiv mentinerea sau refacerea sanatatii, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind in sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinarilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sange ori alte probe in vederea testarii prezentei unor virusi, infectii sau alte boli, in numele angajatorilor ori al asiguratorilor, certificarea starii de sanatate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a calatori;
b) operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare pacientilor in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Totusi scutirea nu se aplica meselor pe care spitalul le asigura contra cost vizitatorilor intr-o cantina sau in alt mod si nici pentru bunurile vandute la cantina spitalului.
(2) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru:
a) serviciile care nu au ca scop principal ingrijirea medicala, respectiv protejarea, mentinerea sau refacerea sanatatii, cum sunt:
1. serviciile care au ca unic scop intinerirea sau infrumusetarea;
2. serviciile care au ca scop furnizarea unor informatii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinte juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sanatate a unei persoane, destinate utilizarii in scopul acordarii dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind stabilirea raspunderii in cazurile de vatamare corporala, precum si examinarile medicale efectuate in acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind respectarea normelor de medicina muncii, in vederea solutionarii unor litigii, precum si efectuarea de examinari medicale in acest scop, pregatirea unor rapoarte medicale bazate pe fise medicale, fara efectuarea de examinari medicale;
b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau al spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital ori a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea;
c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza CEJ C-122/87 Comisia Comunitatilor Europene impotriva Republicii Italia.
(3) In conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata serviciile de ingrijire medicala furnizate de unitati autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002, cu modificarile ulterioare, precum si serviciile de cazare si masa furnizate pe perioada acordarii ingrijirilor medicale. Scutirea se aplica atat pentru serviciile prestate pacientilor ale caror bilete sunt decontate de Casa Nationala de Pensii Publice, cat si pentru cele prestate pacientilor care beneficiaza de tratament pe baza de trimitere de la medic. Serviciile de cazare si masa beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt furnizate de aceeasi persoana care furnizeaza serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament - Cauza CEJ C-349/96 - Card Protection Plan Ltd (CPP) impotriva Commissioners of Customs & Excise. In acest sens, persoana care furnizeaza pachetul de servicii poate furniza serviciile de tratament, cazare si masa cu mijloace proprii sau achizitionate de la terti. Nu beneficiaza de scutirea de TVA serviciile de cazare si/sau masa furnizate de alte persoane catre persoana impozabila care furnizeaza pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masa si/sau cazare.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 d)
25. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens se aplica pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unitati sau vehicule autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.
Norme metodologice
ART. 141 al. 1f)
25^1. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesionala a personalului aeronautic civil navigant prevazut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile ulterioare, precum si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru activitatea de perfectionare profesionala. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesionala prestate de furnizorii de formare profesionala in baza contractelor de parteneriat incheiate cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici in baza art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici.
(2) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se aplica pentru studiile sau cercetarea efectuate cu plata de scoli, universitati sau orice alta institutie de invatamant pentru alte persoane. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-287/00.
(3) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se aplica si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii strans legate de serviciile educationale, precum vanzarea de manuale scolare, organizarea de conferinte legate de activitatea de invatamant, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formarea profesionala a adultilor, prestarea de servicii de examinare in vederea obtinerii accesului la serviciile educationale sau de formare profesionala a adultilor.
(4) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu este aplicabila pentru achizitiile de bunuri sau servicii efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formare profesionala a adultilor, destinate activitatii scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 i)
26. In sensul art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt entitati precum: caminele de batrani si de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfasoare activitati de asistenta sociala.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 j)
27. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se aplica centrelor-pilot pentru tineri cu handicap, caselor de copii, centrelor de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap si altor organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, intretinerii sau educarii tinerilor.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 k)
28. In sensul art. 141 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
a) Cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial;
b) activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990*) privind camerele de comert si industrie din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale, sunt scutite de taxa.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 l)
29. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica pentru prestarile de servicii ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica, in situatia in care aceste servicii sunt prestate de catre organizatii fara scop patrimonial, cum sunt organizatiile si ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile si cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplica scutirea de taxa pentru incasarile din publicitate, incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive si incasarile din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 m)
30. Prestarile de servicii culturale prevazute de art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit cuprind activitati precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, organizarea de expozitii, festivaluri si alte activitati culturale recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizeaza o activitate culturala.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 n)
31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, altele decat cele prevazute la pct. 30, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 o)
32. Prin posturi publice nationale de radio si televiziune se inteleg Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, prevazute de Legea nr. 41/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 p)
33. Serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal prestate de furnizorii de serviciu universal, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile postale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 187/2013..
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 q)
34. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se aplica in situatia in care membrii unui grup independent de persoane sunt de acord sa imparta cheltuieli comune si direct necesare pentru exercitarea activitatii de catre membri. In acest caz alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii in beneficiul membrilor de catre grupul independent de persoane. Aceasta prestare de servicii este scutita de taxa in cazul in care conditiile stabilite la alin. (2) - (9) sunt indeplinite cumulativ.
(2) Membrii grupului independent trebuie:
a) sa fie persoane neimpozabile sau persoane impozabile, neinregistrate in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, care realizeaza operatiuni fara drept de deducere a taxei. In cazul membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa, aceasta conditie se considera indeplinita chiar daca pe langa activitatile fara drept de deducere a taxei acesta desfasoara si activitatile de administrare a grupului;
b) sa efectueze activitati de aceeasi natura sau sa apartina aceluiasi grup financiar, economic, profesional sau social.
(3) Activitatile grupului independent trebuie sa aiba un caracter nonprofit. Unul dintre membri va fi desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent.
(4) In cazul grupurilor independente toate achizitiile efectuate de la terti sau de la alti membri ai grupului in interesul direct al grupului vor fi efectuate de membrul desemnat pentru conducerea administrativa a grupului, care actioneaza in numele si pe contul grupului.
(5) Grupul independent va presta numai servicii de aceeasi natura tuturor membrilor grupului, in interesul direct si comun al acestora. Grupul independent nu poate efectua livrari de bunuri, cu exceptia cazului in care aceste livrari de bunuri sunt auxiliare prestarilor de servicii mentionate la acest punct. Serviciile prestate de grupul independent in beneficiul tuturor membrilor sai vor fi decontate fiecarui membru si reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Ca urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine niciun profit.
(6) Decontarea mentionata la alin. (5) se efectueaza in baza unui decont justificativ intocmit de membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa, ce stabileste:
a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
b) o evaluare exacta a cotei-parti a fiecarui membru din cheltuielile comune, in baza criteriilor obiective agreate intre membrii grupului.
(7) Grupul independent poate primi sume in avans de la membrii sai, cu conditia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depaseasca suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
(8) In situatia in care membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului deconteaza costurile de administrare a grupului independent catre ceilalti membri, acestea nu sunt scutite de taxa in conditiile art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal. Chiar daca membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului se inregistreaza in scopuri de taxa pe valoarea adaugata pentru activitatea de administrare, acesta poate face parte din grup.
(9) Se interzice grupului independent sa efectueze operatiuni catre terti. De asemenea, se interzice prestarea de servicii de catre grupul independent doar unuia dintre membrii sau numai pentru o parte a membrilor grupului.
(10) In vederea implementarii grupului independent se depune la organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane o cerere semnata de catre toti membrii grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare ale fiecarui membru;
b) elementele care sa demonstreze ca membrii indeplinesc conditiile alin. (2);
c) numele membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa.
(11) Organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului independent si va comunica acea decizie fiecarui membru al grupului, precum si fiecarui organ fiscal in jurisdictia caruia se afla membrii grupului independent, in termen de 60 de zile de la data primirii cererii prevazute la alin. (10).
(12) Implementarea grupului independent va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei mentionate la alin. (11).
(13) Membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului va notifica organului fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup independent, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2), care conduce la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup independent, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt membru desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(14) In situatiile prevazute la alin. (13) lit. a) si b), organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (13) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (13) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(15) Organul fiscal competent in administrarea membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent de persoane va putea, in urma verificarilor efectuate de organele fiscale competente:
a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup independent in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente;
b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent in cazul in care grupul nu indeplineste si/sau nu respecta conditiile prevazute la alin. (1) - (9) pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2
35. (1) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operatiuni scutite de taxa, serviciile externalizate trebuie sa fie servicii distincte care sa indeplineasca caracteristicile specifice si esentiale ale serviciului principal scutit de taxa. Scutirile se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate. In acest sens au fost date si deciziile Curtii Europene de Justitie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate si/sau de audit, nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite de taxa.
(2) Este considerata negociere in operatiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele doua parti direct implicate, respectiv clientul si prestatorul de servicii financiar-bancare, sa intre in relatie contractuala. Simpla culegere, prelucrare a datelor si furnizare a rezultatelor nu reprezinta negociere in operatiuni financiar-bancare, asa cum rezulta si din decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-235/00 CSC.
(3) Printre altele, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet.
(4) Componentele de finantare din cadrul vanzarilor de bunuri cu plata in rate sau din cadrul operatiunilor de leasing nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezentand o parte a remuneratiei pentru respectivele bunuri sau servicii.
(5) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul si retragerea banilor catre sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice, transferul de fonduri dintr-un cont specific in alte mijloace banesti, precum carduri telefonice si alte mijloace prin care se poate face plata pentru bunuri si servicii.
(6) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind si servicii auxiliare, precum verificarea platilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispozitia clientilor bancii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de platile acestora.
(7) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creante se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring.
(8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) Operatiunile cu creante se clasifica, in functie de contractul incheiat intre parti, in:
a) operatiuni prin care persoana care detine creantele angajeaza o persoana in vederea recuperarii acestora, care nu presupun cesiunea creantelor;
b) operatiuni care presupun cesiunea creantelor.
(9^1) In situatia prevazuta la alin. (9) lit. b) se disting operatiuni prin care:
a) cesionarul cumpara creantele, fara ca operatiunea sa aiba drept scop recuperarea creantei;
b) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent;
c) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent.
(9^2) Se considera ca cesionarul realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, taxabila conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal in situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. b), intrucat percepe de la cedent un comision pentru aceasta operatiune. De asemenea, persoana care este angajata in scopul recuperarii creantelor in situatia prevazuta la alin. (9) lit. a) realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul persoanei care detine creantele, taxabila conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9^3) In situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. b) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA.
(9^4) In situatia prevazuta la alin. (9^1) lit. a):
a) daca pretul de vanzare al creantei este mai mare decat valoarea nominala a creantei, cedentul realizeaza o operatiune scutita de TVA conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA;
b) daca pretul de vanzare al creantei este mai mic sau egal cu valoarea nominala a creantei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeaza operatiuni in sfera de aplicare a TVA.
(9^5) In cazul cesiunii de creanta prevazute la alin. (9^1) lit. c):
a) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent reprezinta o operatiune scutita de TVA in sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
b) cesionarul se considera ca nu efectueaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, respectiv nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA, intrucat nu percepe un comision pentru aceasta operatiune.
(9^6) In sensul alin. (9) - (9^5) au fost pronuntate si deciziile in cauzele Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 Finanzamt Gross-Gerau impotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH si C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst impotriva GFKL Financial Services AG.
(10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile constand in recuperare de creante prevazute la alin. (9^2) este constituita din contravaloarea serviciului, reprezentand toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finantare.
(11) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operatiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor intr-o alta valuta sau in aceeasi valuta si distribuirea de numerar.
(12) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: furnizarea de informatii financiare cu caracter general, analize privind evolutia cursului valutar sau a ratei dobanzii, vanzarea ori inchirierea dispozitivelor pentru numararea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
(13) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.
(14) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investitii, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea si depozitarea titlurilor de valoare.
(15) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investitii sunt urmatoarele:
a) organismele de plasament colectiv definite conform legislatiei in vigoare care reglementeaza aceste organisme;
b) fondurile de pensii administrate privat si fondurile de pensii facultative;
c) fondurile comune de garantare a creantelor.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 b)
35^1. (1) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum serviciile de marketing si serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificarii contractelor si a primelor de asigurare, incheierea, administrarea si rezilierea politelor, organizarea si managementul sistemului informatic, furnizarea de informatii si intocmirea rapoartelor pentru partile asigurate, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-472/03 Arthur Andersen.
(2) O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale intre prestator si beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxa pentru serviciile de asigurare si/sau de reasigurare se aplica de catre societatea care suporta riscul si care incheie contractul cu clientii, inclusiv in cazul externalizarii tranzactiilor in domeniul asigurarilor/reasigurarilor. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-240/99 Skandia.
(3) Nu sunt scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal serviciile de evaluare a riscurilor si/sau a daunelor, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-8/01 Taksatorringen.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 e)
36. In sensul art. 141 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate definitiv in bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi..
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 f)
37. (1) In aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza;
b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza;
c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza, regimul corpului funciar va fi stabilit in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ceea ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla aceasta, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV impotriva Staatssecretaris van Financien.
(3) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii sau al unei parti din constructie care nu a suferit transformari de natura celor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept activ corporal fix.
(4) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.
(5) Daca livrarea unei constructii intervine inainte de data primei ocupari, astfel cum este definita prima ocupare la alin. (3), se considera ca are loc livrarea unei constructii noi.
(6) In aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism. In situatia in care livrarea unui teren pe care se afla o constructie are loc ulterior livrarii constructiei sau independent de livrarea constructiei, livrarea fiind realizata de persoana care detine titlul de proprietate asupra constructiei ori de alta persoana care detine numai titlul de proprietate asupra terenului, se considera ca are loc livrarea unui teren construibil in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 141 al. 2 g)
37^1. In cazul livrarii de bunuri a caror achizitie a facut obiectul limitarilor speciale ale dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, scutirea prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care achizitia bunurilor a facut obiectul limitarii totale a dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal. Scutirea nu se aplica pentru livrarea bunurilor a caror achizitie a facut obiectul restrictionarii la 50% a dreptului de deducere, conform prevederilor art. 145^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 141 al.3
38. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea oricareia dintre operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) In aplicarea alin. (1), un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare va fi transmisa clientului. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare si nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator. In situatia in care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intentioneaza a fi utilizata pentru operatiuni taxabile se va comunica in notificarea transmisa organului fiscal.
(4) Persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, va solicita inregistrarea, daca opteaza pentru taxare, si va depune si notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Optiunea de inregistrare in scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operatiunilor prevazute la alin. (1).
(5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare in conditiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (7).
(6) Persoanele impozabile care au depus notificari pentru taxarea operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, inainte de data aderarii, nu mai au obligatia sa aplice acest regim de taxare pe o perioada de 5 ani de la data inscrisa in notificare, daca depun notificarea pentru renuntarea la regimul de taxare prevazuta la alin. (7), si nu este necesara modificarea notificarii in sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, in loc de procent din bunul imobil, conform mentiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(7) Persoana impozabila va notifica organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxa este permisa de la data inscrisa in notificare.
(8) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente imobilului sau partii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(9) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil sau partii din bunul imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) si (9), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau parti ale acestora, construite, achizitionate, transformate sau modernizate, inainte de data aderarii se aplica prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(11) In cazul notificarilor prevazute la alin. (3) si (7) depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti sau au inceput in anii precedenti si sunt inca in derulare dupa data de 1 ianuarie 2010, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
(12) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni. Aceleasi prevederi se aplica corespunzator si pentru notificarea prevazuta la alin. (7).
39. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) Optiunea de taxare prevazuta la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de catre persoanele care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare exercitate de vanzator si nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator.
(4) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care va fi vanduta in regim de taxare, identificata cu exactitate, va fi inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (3). Daca, dupa depunerea notificarii, persoana impozabila doreste sa renunte la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, va transmite o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.
(5) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conformitate cu prevederile art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(6) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) si (6), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, se aplica prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(8) In cazul notificarii depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
(9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni.
40. (1) Cu exceptia situatiilor prevazute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operatiunile scutite prevazute de art. 141 din Codul fiscal. Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise in conformitate cu prevederile art. 159 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.
(2) In cazul operatiunilor scutite de taxa pentru care prin optiune se aplica regimul de taxare conform prevederilor art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, nu se aplica prevederile alin. (1), fiind aplicabile prevederile pct. 38 si 39. Prin exceptie, prevederile alin. (1) se aplica atunci cand persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal nu a depus notificarile prevazute la pct. 38 si 39, dar a taxat operatiunile si nu depune notificarea in timpul inspectiei fiscale.
Norme metodologice:
ART. 142 e^1)
40^1. Scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. e^1) din Codul fiscal se acorda de catre directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale, birourile vamale de frontiera si de interior si punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene sau in acordurile de sediu, in masura in care nu conduc la denaturarea concurentei..
Norme metodologice:
ART. 142 f)
41. Scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se acorda de catre directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale, birourile vamale de frontiera si de interior si punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii sau in acordurile de sediu..
Norme metodologice:
ART. 142 h)
42. In sensul art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, bunurile reimportate beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt scutite de taxe vamale potrivit legislatiei vamale care se refera la marfurile reintroduse pe teritoriul Comunitatii, respectiv art. 185 - 187 din Regulamentul (CE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Norme metodologice:
ART. 142 i)
43. (1) In sensul art. 142 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, scutirea partiala de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor in momentul exportului, se acorda pentru:
a) reimportul bunurilor care au fost reparate in afara Comunitatii;
b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate sau evaluate in afara Comunitatii, inclusiv asamblate sau montate;
c) reimportul de parti de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate in afara Comunitatii pentru a fi incorporate in aceste bunuri;
d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate in afara Comunitatii in vederea acestei transformari.
(2) Scutirea partiala mentionata la alin. (1) se acorda in urmatoarele conditii:
a) bunurile trebuie sa fi fost exportate din Romania sau din alt stat membru, in afara Comunitatii, dupa plasarea acestora in regim de perfectionare pasiva;
b) exportul si reimportul bunurilor trebuie efectuate de aceeasi persoana.
(3) Pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1). Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile mentionate la alin. (1), sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a TVA pentru aceste servicii va cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prestate in afara Comunitatii este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea serviciilor prestate in afara Comunitatii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Scutirea totala se acorda pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse in afara Comunitatii uneia sau mai multor operatiuni, in conditiile in care aceleasi operatiuni efectuate in Romania nu ar fi fost taxate.
Norme metodologice:
ART. 142 l)
44. Scutirea mentionata la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se acorda in cazurile in care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite in temeiul art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca, la data importului, importatorul a pus la dispozitia organelor vamale cel putin informatiile urmatoare:
a) codul sau de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 153 din Codul fiscal;
b) codul de inregistrare in scopuri de TVA al clientului caruia ii sunt livrate produsele in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit in alt stat membru, sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul produselor, atunci cand acestea sunt transferate in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;
c) dovada faptului ca produsele importate urmeaza sa fie transportate sau expediate din statul membru in care se face importul spre un alt stat membru in aceeasi stare in care se aflau in momentul importului..
Norme metodologice
ART. 144.
44^1. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 144 din Codul fiscal nu se aplica in cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regasesc la alin. (1) lit. a) al aceluiasi articol, cum sunt cele de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfectionare activa in sistemul de rambursare.
(2) In sensul art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal, prin ape teritoriale se intelege marea teritoriala a Romaniei, astfel cum este definita la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 145
45. (1) In sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Intentia persoanei trebuie evaluata in baza elementelor obiective, cum ar fi faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii acestei activitati economice. Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. In cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul Romaniei se aplica prevederile art. 147^2 din Codul fiscal in perioada in care nu au fost inregistrate in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, in situatia in care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei in baza art. 147^2 din Codul fiscal si in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 147^2 din Codul fiscal. Persoanele impozabile nestabilite in Romania, dar inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal inclusiv pentru achizitiile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, in situatia in care pentru respectivele achizitii nu au solicitat rambursarea taxei conform art. 147^2 din Codul fiscal.
(2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (1) trebuie indeplinite conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal poate fi exercitat de persoana impozabila chiar daca factura nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 153 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA pentru operatiunile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu prevederile art. 152 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 61 alin. (10) - (12) si pct. 62 alin. (5) - (7).
(4) In aplicarea prevederilor art. 145 alin. (4^1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor supuse executarii silite pentru care se aplica procedura prevazuta la pct. 73 alin. (4) - (9) se acorda dreptul de deducere a taxei, in limitele si in conditiile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, pentru achizitiile efectuate de o persoana impozabila de la un contribuabil a carui inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, daca livrarea bunurilor ar fi fost taxabila, prin efectul legii ori prin optiune, conform art. 11 alin. (1^2) si (1^4) din Codul fiscal.
(5) Dreptul de deducere poate fi exercitat de persoana impozabila in situatiile prevazute la alin. (4), chiar daca factura pentru achizitiile de bunuri efectuate nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit furnizorului conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) In cazul imobilizarilor in curs de executie care nu se mai finalizeaza, in baza unei decizii de abandonare a executarii lucrarilor de investitii, fiind scoase din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabila isi poate pastra dreptul de deducere exercitat in baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizarilor ca atare ori dupa casare, daca din circumstante care nu depind de vointa sa persoana impozabila nu utilizeaza niciodata aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economica, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-37/95 Statul Belgian impotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pastrat si in alte situatii in care achizitiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 145 alin. (2) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economica a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de vointa sa, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) impotriva Statului Belgian. In cazul achizitiei unei suprafete de teren impreuna cu constructii edificate pe aceasta, persoana impozabila are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta acestei achizitii, inclusiv taxa aferenta constructiilor care urmeaza a fi demolate, daca face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(7) Justificarea intentiei persoanei impozabile de a realiza operatiuni cu drept de deducere in cazul livrarii de bunuri imobile care nu mai indeplinesc conditiile de a fi considerate noi in sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si al inchirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrarii/inchirierii acestora, se realizeaza prin depunerea notificarilor prevazute in anexa nr. 1 sau, dupa caz, in anexa nr. 2 la prezentele norme, in vederea exercitarii optiunii de taxare a operatiunilor respective in conformitate cu art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. Organele de inspectie fiscala vor permite in timpul desfasurarii controlului depunerea acestor notificari.
(8) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor taxabile, pentru care furnizorul/prestatorul aplica sistemul TVA la incasare, caz in care acesta trebuie sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal. In situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea "TVA la incasare", desi operatiunea respectiva nu este exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul are obligatia sa exercite dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care sunt aplicabile prevederile art. 156^3 alin. (11^1) din Codul fiscal. Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal care sunt supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor art. 134^2 alin. (1) si (2) si prevederilor art. 145 alin. (1) din Codul fiscal la beneficiar.
(9) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplica inclusiv de catre beneficiarii persoane impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar care sunt inregistrate in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu stabilite in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(10) Prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal referitoare la amanarea dreptului de deducere pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor/serviciilor este platita furnizorului/prestatorului se aplica numai pentru taxa care ar fi deductibila potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) - (4^1), art. 145^1, 147 si 147^1 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal si achizitioneaza bunuri/servicii pentru care taxa nu este deductibila conform art. 145 alin. (2) - (5), art. 145^1 si 147 din Codul fiscal nu vor reflecta ca taxa neexigibila taxa nedeductibila, indiferent daca taxa aferenta este sau nu achitata.
(11) Pentru determinarea taxei deductibile in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal aferente platii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii se aplica procedeul de calcul prevazut la art. 134^2 alin. (8) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, avand perioada fiscala luna calendaristica, emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 3.000 lei plus TVA 720 lei in data de 14 mai 2013 catre societatea B. Daca taxa nu se achita in aceeasi perioada fiscala se inregistreaza in contul 4428 "TVA neexigibila". In data de 5 iulie 2013, societatea B plateste partial prin extras bancar suma de 1.300 lei. Taxa deductibila aferenta acestei plati se calculeaza astfel: 1.300 x 24/124 = 252 lei si se evidentiaza in debitul contului 4426 "TVA deductibila", concomitent cu evidentierea in creditul contului 4428 "TVA neexigibila".
(12) In sensul art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, se considera ca taxa a fost platita furnizorului/prestatorului in situatia in care se stinge obligatia de plata catre furnizor/prestator, chiar daca plata este facuta catre un tert.
(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal:
a) in cazul in care plata se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/prestarii de servicii efectuate de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare, este:
1. data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia in situatia in care cumparatorul este emitentul instrumentului de plata, indiferent daca incasarea este efectuata de furnizor/prestator ori de alta persoana;
2. data girului catre furnizor/prestator, in situatia in care cumparatorul nu este emitentul instrumentului de plata, in acest scop fiind obligatorie pastrarea unei copii a instrumentului de plata in care este mentionata si persoana catre care a fost girat instrumentul de plata;
b) in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator, data platii este data inscrisa in extrasul de cont ori alt document asimilat acestuia. Indisponibilizarea sumelor, evidentiata in extrasul de cont, nu este considerata plata;
c) in cazul platilor prin banca de tipul transfer-credit, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/servicii de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia;
d) in cazul cesiunii de creante si al compensarii, se aplica corespunzator prevederile pct. 16^2 alin. (9), respectiv pct. 16^2 alin. (10), pentru a determina data platii;
e) in cazul platii in natura, data platii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrare/prestarea care reprezinta contrapartida pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata.
(14) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 145 - 147 din Codul fiscal, la data platii, in situatia in care bunurile achizitionate nu se aflau in stoc la data anularii inregistrarii in scopuri de TVA. Deducerea se realizeaza prin inscrierea sumelor deduse in declaratia depusa potrivit prevederilor art. 156^3 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal si restituirea sumelor respective de la bugetul de stat.
(15) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 145 - 147 din Codul fiscal in primul decont de TVA sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, daca plata a fost efectuata in perioada in care nu a avut un cod valid de TVA..
Norme metodologice:
ART. 145^1
45^1. (1) In aplicarea art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se intelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului. Nu reprezinta cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul. In sensul prezentelor norme, prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg si nu are mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul soferului.
(2) In cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei. Utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii, utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto. Este obligatia persoanei impozabile sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezulta si din Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. In vederea exercitarii dreptului de deducere a taxei orice persoana impozabila trebuie sa detina documentele prevazute de lege pentru deducerea taxei si sa intocmeasca foaia de parcurs care trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(3) In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehicule utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se intelege salariatii, administratorii societatilor comerciale, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii si persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.
(4) Utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice, este denumita in continuare uz personal. Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate la alin. (3), este considerat uz personal al vehiculului. Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Daca vehiculul este utilizat atat pentru activitatea economica, cat si pentru uz personal, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabila care aplica deducerea limitata de 50% nu trebuie sa faca dovada utilizarii vehiculului in scopul activitatii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevazute la alin. (2). Prin limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule, se intelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibila in conditiile prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal.
(5) In cazul vehiculelor prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si taxa aferenta cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora si pentru uz personal fiind considerata neglijabila cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive. In situatia prevazuta la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabila sa utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat, in vederea deducerii taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule conform regulilor generale prevazute la art. 145 si la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal. Totusi, in cazul vehiculelor prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplica limitarea dreptului de deducere a taxei daca acestea sunt utilizate si pentru alte activitati economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activitatile prevazute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal.
(6) In scopul aplicarii art. 145^1 alin. (3) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru:
(i) servicii de urgenta reprezinta vehiculele care pot fi inzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat in vederea unor interventii de urgenta, cum sunt cele asupra retelelor de gaz, energie electrica, apa, canalizare;
(ii) servicii de paza si protectie reprezinta vehiculele utilizate in vederea asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
(iii) servicii de curierat reprezinta vehiculele care servesc la primirea, transportul si distribuirea scrisorilor, coletelor si pachetelor;
b) vehiculele utilizate de agentii de vanzari reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea activitatii de merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor/serviciilor, asigurarea de servicii postvanzare si monitorizarea clientilor. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vanzari;
c) vehiculele utilizate de agentii de achizitii reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu negocierea si incheierea de contracte pentru cumpararea de bunuri si servicii, intretinerea bazei de date a furnizorilor potentiali sau existenti, intocmirea documentelor administrative pentru cumparari, analizarea cererilor de cumparare si propunerea ofertei celei mai bune, urmarirea performantelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achizitii;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata reprezinta vehiculele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.
(7) Utilizarea vehiculului pentru activitatile exceptate prevazute la art. 145^1 alin. (3) din Codul fiscal rezulta, in functie de fiecare situatie in parte, din informatii cum sunt: obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs care trebuie sa contina cel putin elementele prevazute la alin. (2) sau orice alte dovezi care pot fi furnizate.
(8) Incadrarea vehiculelor in categoriile prevazute de art. 145^1 din Codul fiscal se realizeaza de fiecare persoana impozabila luand in considerare criteriile prevazute de Codul fiscal si de prezentele norme metodologice. Daca situatia de fapt constatata de organul fiscal este diferita de situatia prezentata de persoana impozabila in ce priveste exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 145^1 din Codul fiscal, organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) In situatia in care persoanele care achizitioneaza vehicule sunt persoane care aplica sistemul TVA la incasare sau sunt persoane care achizitioneaza vehicule de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 145 alin. (1^1)si (1^2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 146
46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal si cu dovada platii in cazul achizitiilor prevazute la art. 145 alin. (1^2) din Codul fiscal efectuate de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii prevazute la art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare. Facturile emise in conditiile prevazute la art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal constituie documente justificative in vederea deducerii taxei numai in situatia in care au inscris si codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, beneficiarul va solicita emitentului un duplicat al facturii, pe care se va mentiona ca inlocuieste factura initiala. In cazul facturilor emise pe suport hartie, duplicatul poate fi o factura noua emisa de furnizor/prestator, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala sau o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila furnizorului/prestatorului si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al declaratiei vamale pentru import ori al documentului pentru regularizarea situatiei, persoana impozabila va solicita un duplicat certificat de organele vamale.
(2) In cazul utilizarii Sistemului roman de procesare automata a declaratiei vamale de import, justificarea deducerii taxei se face cu exemplarul pe suport hartie al declaratiei vamale care certifica inscrisurile din documentul electronic de import/documentul electronic de import cu elemente de securitate si siguranta pentru care s-a acordat liber de vama, autentificat prin aplicarea semnaturii si a stampilei lucratorului vamal.
(3) Pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Prevederile acestui alineat se completeaza cu cele ale pct. 45.
(4) Facturile emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri ori alte unitati similare, permit deducerea taxei pe valoarea adaugata de catre persoana impozabila daca sunt insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale.
(5) Pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii pentru care persoana impozabila, care este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata la plata taxei prin mecanismul taxarii inverse conform art. 151, art. 150 alin. (2) - (6) si art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, nu poate fi anulat dreptul de deducere a taxei in situatia in care obligatiile prevazute la art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal nu au fost indeplinite, dar achizitiile sunt destinate operatiunilor cu drept de deducere conform art. 145 - 147 din Codul fiscal si persoana respectiva detine un document care corespunde cerintelor prevazute la art. 146 din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cauzele conexate C-95/07 si C-96/07.
(6) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca nu s-au indeplinit obligatiile prevazute la art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal, vor proceda astfel:
a) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 157 alin. (2) sau, dupa caz, ale art. 157 alin. (5) din Codul fiscal in perioada fiscala in care s-a finalizat inspectia fiscala;
b) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro rata, vor calcula diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care inspectia fiscala are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei prevazute se va avea in vedere pro rata provizorie aplicata. Daca inspectia fiscala are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei prevazute se va avea in vedere pro rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea. Diferentele astfel stabilite vor fi achitate sau, dupa caz, compensate, in conformitate cu normele procedurale in vigoare;
c) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (5) sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorata bugetului de stat, care va fi achitata sau, dupa caz, compensata, in conformitate cu normele procedurale in vigoare.
(7) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (2) - (4) si (6) si art. 151 din Codul fiscal, trebuie sa detina o factura care cuprinde cel putin informatiile prevazute la art. 155 din Codul fiscal ori o autofactura emisa in conformitate cu prevederile art. 155^1 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal.
(8) In sensul art. 146 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, prin actul constatator emis de organele vamale se intelege documentul pentru regularizarea situatiei, emis inclusiv ca urmare a unui control vamal.
(9) In cazul achizitiilor efectuate de la persoanele impozabile nestabilite in Romania si scutite de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania conform prevederilor pct. 68 alin. (1), justificarea deducerii taxei se face pe baza exemplarului original al facturii prevazute la pct. 68 alin. (4) si a unei copii de pe decizia privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional.
Norme metodologice:
ART. 147
47. (1) In aplicarea art. 147 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal, daca bunurile sau serviciile achizitionate pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire, care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
(2) In sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(3) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a. realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
b. operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; si
c. suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 in ce priveste posibilitatea exercitarii dreptului de deducere, situatie in care taxa aferenta achizitiilor de bunuri destinate operatiunilor cu sau fara drept de deducere nu va fi dedusa.
(5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro rata definitiva pentru perioade anterioare:
a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana impozabila are obligatia sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal;
b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana impozabila are dreptul sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constate aceste erori..
Norme metodologice:
ART. 147^1
48. (1) Prevederile art. 147^1 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica de persoanele impozabile si ulterior unui control fiscal, chiar daca taxa inscrisa in facturile pentru achizitii era exigibila in perioada supusa inspectiei fiscale.
(2) In aplicarea art. 147^1 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandata, insotita de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul ca va exercita dreptul de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere
Norme metodologice:
ART. 147^2
49. *) (1) In baza art. 147^2 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal orice persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, statul membru in care au fost achizitionate bunuri/servicii sau in care s-au efectuat importuri de bunuri, daca persoana impozabila respectiva indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu este inregistrata si nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal;
c) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se ramburseaza:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata facturata agentiilor de turism, inclusiv a tur-operatorilor, care aplica regimul special de taxa, conform echivalentului din alt stat membru al art. 152^1 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Se ramburseaza oricarei persoane impozabile nestabilite in Romania taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferenta importurilor, efectuate in Romania, in masura in care bunurile si serviciile respective sunt utilizate pentru urmatoarele operatiuni:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal;
c) prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal.
(4) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat in temeiul prevederilor art. 145, 145^1 si 146 din Codul fiscal.
(5) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in Romania, o persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in statul membru in care este stabilita. In cazul in care o persoana impozabila nestabilita in Romania efectueaza, in statul membru in care este stabilita, atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere in respectivul stat membru, Romania va rambursa numai acea parte din TVA rambursabila conform alin. (3) care corespunde operatiunilor cu drept de deducere. Dreptul de rambursare a taxei se determina conform alin. (4), respectiv in aceleasi conditii ca si cele aplicabile pentru operatiuni care sunt realizate in Romania.
(6) Pentru a obtine o rambursare a TVA in Romania, persoana impozabila care nu este stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica si o inainteaza statului membru in care este stabilita, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de catre statul membru respectiv.
(7) Cererea de rambursare contine urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. 1 si 2;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(8) In afara de informatiile mentionate la alin. (7), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului sau prestatorului;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, respectiv codul RO;
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA, exprimate in lei;
f) cuantumul TVA deductibil, calculat in conformitate cu alin. (3), (4) si (5), exprimat in lei;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (5) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate, descrisa conform codurilor de la alin. (9).
(9) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform urmatoarelor coduri:
1. combustibil;
2. inchiriere de mijloace de transport;
3. cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la codurile 1 si 2);
4. taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
5. cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
6. cazare;
7. servicii de catering si restaurant;
8. acces la targuri si expozitii;
9. cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
10. altele. In cazul in care se utilizeaza codul 10, se specifica natura bunurilor livrate si a serviciilor prestate.
(10) Solicitantul trebuie sa furnizeze pe cale electronica informatii suplimentare codificate cu privire la codurile 1 si 3 prevazute la alin. (9), aceste informatii fiind necesare pentru a determina existenta unor restrictii asupra dreptului de deducere.
(11) In cazul in care baza de impozitare de pe o factura sau de pe un document de import este de cel putin echivalentul in lei a 1000 euro ori in cazul facturilor pentru combustibil de cel putin 250 euro, in vederea obtinerii rambursarii taxei pe valoarea adaugata, solicitantul trebuie sa trimita pe cale electronica copii de pe respectivele facturi sau, dupa caz, documente de import, impreuna cu cererea de rambursare. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010. Pentru facturile sau documentele de import a caror valoare nu depaseste sumele prevazute in teza anterioara, nu este obligatorie transmiterea lor in vederea obtinerii rambursarii, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (22).
(12) Solicitantul trebuie sa furnizeze o descriere a activitatilor sale economice prin utilizarea sistemului armonizat de coduri detaliat la nivelul 4, stabilit in conformitate cu art. 34a alin. (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativa in domeniul taxei pe valoarea adaugata si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92, cu modificarile ulterioare.
(13) Solicitantul trebuie sa furnizeze informatiile din cererea de rambursare si eventualele informatii suplimentare solicitate de organul fiscal competent din Romania in limba romana.
(14) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata, ca urmare a calculului pro rata definitiva, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o alta cerere de rambursare depusa pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de statul membru in care este stabilit solicitantul.
(15) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate in perioada de rambursare;
b) importuri de bunuri efectuate in perioada de rambursare.
(16) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (15), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(17) Cererea de rambursare este trimisa statului membru in care este stabilit solicitantul, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Prin exceptie, pentru cererile care se refera la rambursari aferente anului 2009, termenul-limita de transmitere este 31 martie 2011. Se considera ca cererea a fost depusa numai in cazul in care solicitantul a furnizat toate informatiile/documentele cerute conform alin. (7) - (10) si (12). Statul membru in care este stabilit solicitantul ii trimite acestuia, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii si transmite pe cale electronica organului fiscal competent din Romania cererea de rambursare completata conform alin. (7) - (9) si informatiile/documentele prevazute la alin. (10) - (12).
(18) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(19) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 400 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(20) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 50 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(21) Dupa primirea cererii transmise pe cale electronica de autoritatea competenta din alt stat membru, organul fiscal competent din Romania ii comunica de indata solicitantului, pe cale electronica, data la care a primit cererea. Decizia de aprobare sau respingere a cererii de rambursare se comunica solicitantului in termen de 4 luni de la data primirii cererii, daca nu se solicita informatii suplimentare conform alin. (22).
(22) In cazul in care organul fiscal competent din Romania considera ca nu are toate informatiile relevante pentru a lua o decizie privind cererea de rambursare in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, poate cere, pe cale electronica, informatii suplimentare, inclusiv copii de pe documentele prevazute la alin. (11), de la solicitant sau de la autoritatile competente din statul membru de stabilire, dupa caz, pe parcursul perioadei de 4 luni prevazute la alin. (21). In cazul in care informatiile suplimentare sunt cerute de la o alta sursa decat solicitantul sau o autoritate competenta dintr-un stat membru, cererea se transmite prin mijloace electronice numai daca destinatarul cererii dispune de astfel de mijloace. Daca este necesar, se pot solicita alte informatii suplimentare. Informatiile solicitate in conformitate cu prezentul alineat pot cuprinde depunerea facturii sau a documentului de import respectiv, in original ori in copie, in cazul in care exista indoieli intemeiate cu privire la validitatea sau acuratetea unei anumite cereri. In acest caz, plafoanele prevazute la alin. (11) nu se aplica.
(23) Informatiile solicitate in temeiul alin. (22) trebuie furnizate in termen de o luna de la data la care solicitarea de informatii suplimentare este primita de cel caruia ii este adresata.
(24) In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa de aprobare sau respingere a cererii de rambursare in termen de doua luni de la data primirii informatiilor cerute sau, in cazul in care nu a primit raspuns la cererea sa de informatii, in termen de doua luni de la data expirarii termenului prevazut la alin. (23). Cu toate acestea, perioada pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare, in totalitatea ei sau la o parte a acesteia, trebuie sa fie intotdeauna de maximum 6 luni de la data primirii cererii de catre statul membru de rambursare. In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere alte informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa privind cererea de rambursare, in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, in termen de 8 luni de la data primirii cererii.
(25) In cazul in care cererea de rambursare se aproba, rambursarea sumei aprobate este efectuata cel tarziu in termen de 10 zile lucratoare de la data expirarii termenului prevazut la alin. (21) sau, in cazul in care au fost solicitate informatii suplimentare sau alte informatii ulterioare, a termenelor mentionate la alin. (24).
(26) Rambursarea se efectueaza in lei intr-un cont bancar din Romania sau, la cererea solicitantului, in oricare alt stat membru. In acest al doilea caz, eventualele comisioane bancare de transfer sunt retinute din suma care urmeaza a fi platita solicitantului.
(27) In cazul in care cererea de rambursare este respinsa, integral sau partial, organul fiscal competent din Romania comunica solicitantului motivele respingerii, impreuna cu decizia. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare in Romania.
(28) Absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenul prevazut la alin. (25), nu este considerata ca fiind echivalenta aprobarii sau respingerii cererii, dar poate fi contestata conform normelor procedurale in vigoare.
(29) In cazul in care o rambursare a fost obtinuta prin frauda sau printr-o alta metoda incorecta, organul fiscal competent din Romania va solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate in mod eronat si a majorarilor aferente. In caz de nerestituire a sumelor, organul fiscal competent din Romania va suspenda orice rambursare ulterioara, catre persoana impozabila in cauza pana la concurenta sumei neplatite sau, daca nu exista o rambursare ulterioara, va proceda la recuperarea sumelor rambursate eronat si a majorarilor aferente potrivit prevederilor referitoare la asistenta reciproca in materie de colectare.
(30) Orice rectificare facuta in urma unei cereri de rambursare anterioare, in conformitate cu alin. (14) sau, in cazul in care o declaratie separata este depusa, sub forma unei recuperari sau plati separate, reprezinta o majorare sau o reducere a sumei de rambursat.
(31) In cazul nerespectarii termenului de rambursare prevazut la alin. (25) se plateste o dobanda solicitantului pentru suma ce va fi rambursata dupa expirarea acestui termen. Dobanda se calculeaza incepand din ziua urmatoare ultimei zile prevazute pentru plata in temeiul alin. (25) pana in ziua in care suma este efectiv platita. Ratele dobanzilor sunt egale cu rata dobanzii aplicabile rambursarilor de TVA catre persoanele impozabile stabilite Romania.
(32) In cazul in care solicitantul nu transmite organului fiscal competent din Romania, in termenul prevazut, informatiile suplimentare sau alte informatii solicitate, prevederile alin. (31) nu se aplica. De asemenea, prevederile alin. (31) nu se aplica pana in momentul primirii de catre statul membru de rambursare a documentelor care trebuie trimise pe cale electronica in temeiul alin. (11).
(33) Prevederile alin. (1) - (32) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009. Cererile de rambursare depuse inainte de 1 ianuarie 2010 se solutioneaza potrivit prevederilor legale in vigoare la data depunerii lor.
(33^1) Facturile emise in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2013 inclusiv, care nu au fost achitate total/partial pana la data solicitarii rambursarii pot fi cuprinse intr-o cerere de rambursare depusa pana la data de 30 septembrie 2014, fara a mai fi necesara dovada achitarii facturii.
(34) Prevederile alin. (1) - (33) transpun prevederile Directivei 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 44 din 20 februarie 2008, si ale Directivei 2010/66/UE a Consiliului din 14 octombrie 2010 de modificare a Directivei Consiliului 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 275 din 20 octombrie 2010.
*) La punctul 49, alineatul (1) prima teza, alineatul (3) partea introductiva si alineatul (15) litera a) au fost modificate prin art. I lit. D pct. 12 din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). Reproducem mai jos prevederile art. II alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 ()."ART. II (1) Prevederile art. I lit. D pct. 12 se aplica inclusiv cererilor de rambursare aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari."
49^1. (1) Conform art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila stabilita in Romania poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii, efectuate in alt stat membru, denumit in continuare stat membru de rambursare, in conditiile si conform procedurilor stabilite de legislatia statului respectiv, care transpune prevederile Directivei 2008/9/CE si ale Directivei 2010/66/UE.
(2) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat conform legislatiei din statul membru de rambursare.
(3) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in statul membru de rambursare, o persoana impozabila stabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in Romania. In cazul in care o persoana impozabila efectueaza in Romania atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabila care corespunde operatiunilor cu drept de deducere.
(4) Pentru a obtine o rambursare a TVA in statul membru de rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica statului membru respectiv pe care o inainteaza organului fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta. Organul fiscal competent din Romania va transmite electronic autoritatii competente din statul membru de rambursare cererea de rambursare completata corespunzator.
(5) Cererea de rambursare trebuie sa cuprinda:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia serviciilor de transport si serviciilor auxiliare transportului, scutite in temeiul art. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau 160 din Directiva 2006/112/CE si a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 194 - 197 si 199 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum au fost transpuse in legislatia statutului membru de rambursare;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(6) In afara de informatiile mentionate la alin. (5), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare stat membru de rambursare si pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al furnizorului sau prestatorului, astfel cum au fost alocate de statul membru de rambursare;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, cu exceptia Greciei care utilizeaza prefixul "EL";
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA exprimate in moneda statului membru de rambursare;
f) cuantumul TVA deductibil, exprimat in moneda statului membru de rambursare;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (3) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate.
(7) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform codurilor prevazute la pct. 49 alin. (9).
(8) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o cerere de rambursare pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de Romania.
(9) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii, sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile sa fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
(10) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (9), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(11) Cererea de rambursare este transmisa electronic organului fiscal competent din Romania prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Prin exceptie, pentru cererile care se refera la rambursari aferente anului 2009, termenul-limita de transmitere este 31 martie 2011. Organul fiscal competent din Romania va trimite solicitantului, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii.
(12) Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(13) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(14) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(15) Organul fiscal competent din Romania nu inainteaza cererea statului membru de rambursare in cazul in care, pe parcursul perioadei de rambursare, solicitantul se incadreaza in oricare dintre situatiile urmatoare:
a) nu este persoana impozabila in sensul TVA;
b) efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii care sunt scutite de TVA fara drept de deducere in temeiul art. 141 din Codul fiscal;
c) beneficiaza de scutirea pentru intreprinderi mici prevazuta la art. 152 din Codul fiscal.
(16) Organul fiscal competent din Romania ii comunica solicitantului, pe cale electronica, decizia pe care a luat-o in temeiul alin. (15).
(17) Contestatiile impotriva deciziilor de respingere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant in conformitate cu legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerata conform legislatiei statului membru de rambursare ca fiind echivalenta unei aprobari sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau judiciare prevazute de legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care nu sunt prevazute astfel de proceduri, absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerata ca fiind echivalenta respingerii cererii.
(18) Prevederile alin. (1) - (17) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009.
50. *) (1) In baza art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, nestabilita pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei aferente importurilor si achizitiilor de bunuri mobile corporale si de servicii, efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, daca persoana impozabila respectiva indeplineste urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se va acorda rambursarea pentru:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 143, 144 si 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda in Romania deducerea taxei in conditiile art. 145, 145^1 si 146 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Rambursarea prevazuta la alin. (1) se acorda pentru:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(4) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (3) trebuie sa desemneze un reprezentant in Romania in scopul rambursarii.
(6) Reprezentantul prevazut la alin. (5) actioneaza in numele si in contul persoanei impozabile pe care o reprezinta si va fi tinut raspunzator individual si in solidar alaturi de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru obligatiile si drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
(7) Reprezentantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii, in numele si in contul solicitantului:
a) sa depuna la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
b) sa prezinte documente din care sa rezulte ca solicitantul este angajat intr-o activitate economica ce i-ar conferi acestuia calitatea de persoana impozabila in conditiile art. 127 din Codul fiscal, daca ar fi stabilita in Romania. Prin exceptie, in cazul in care organele fiscale competente detin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
c) sa prezinte o declaratie scrisa a solicitantului ca in perioada la care se refera cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (2).
(8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata si pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente ii vor impune imputernicitului ce solicita o rambursare conform art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal orice alte obligatii in plus fata de cele prevazute la alin. (7).
(9) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor incheiate in anul calendaristic la care se refera cererea.
(10) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenta in termen de maximum 9 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care taxa devine exigibila.
(11) Daca o cerere se refera la o perioada:
a) mai scurta decat un an calendaristic, dar nu mai mica de 3 luni, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 400 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010;
b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 50 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(12) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa in termen de 6 luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
(13) Rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont deschis in Romania si indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de catre solicitant.
(14) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (12).
(15) Atunci cand s-a obtinut o rambursare in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite in mod eronat si a oricaror accesorii aferente de la imputernicit.
(16) In cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioada de maximum 10 ani de la data depunerii cererii frauduloase.
(17) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, care doreste sa solicite rambursarea taxei intr-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
(18) Persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita pe teritoriul Uniunii Europene poate solicita rambursarea taxei daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva, fapt dovedit prin existenta unor acorduri/declaratii de reciprocitate semnate de reprezentantii autoritatilor competente din Romania si din tara solicitantului. In vederea semnarii unor astfel de acorduri/declaratii, autoritatile competente ale tarilor interesate trebuie sa se adreseze Ministerului Finantelor Publice. Tarile cu care Romania a semnat acorduri/declaratii de reciprocitate in ceea ce priveste rambursarea taxei pe valoarea adaugata vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(19) Prevederile alin. (1) - (18) transpun Directiva 86/560/CEE, a treisprezecea directiva a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 326 din 21 noiembrie 1986.
(20) Facturile emise in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2013 inclusiv, care nu au fost achitate total/partial pana la data solicitarii rambursarii pot fi cuprinse intr-o cerere de rambursare depusa pana la data de 30 septembrie 2014, fara a mai fi necesara dovada achitarii facturii, dupa caz, in functie de limitele instituite prin declaratiile de reciprocitate semnate cu tari terte.
*) La punctul 50, alineatul (1) prima teza si alineatul (18) prima teza au fost modificate prin art. I lit. D pct. 15 din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). Reproducem mai jos prevederile art. II alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (). "(2) Prevederile art. I lit. D pct. 15 se aplica inclusiv cererilor de rambursare aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, in limitele instituite prin declaratiile de reciprocitate semnate cu tari terte."
51. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevazuta la art. 147^2 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
b) va anexa factura si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport:
1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
2. era un mijloc de transport nou in conditiile art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii care rezulta din documentele prevazute la lit. b).
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
52. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, prevazuta la art. 147^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
b) va anexa toate facturile si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achizitiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
c) va prezenta documente din care sa rezulte ca taxa prevazuta la lit. b) este aferenta operatiunilor ce dau drept de deducere a taxei in conditiile art. 145 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata, la cererea de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
Norme metodologice:
ART. 148
53. (1) Potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal. Nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile:
a) in situatia in care are loc o livrare/prestare catre sine efectuata de persoana impozabila conform art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal;
b) in situatiile prevazute la art. 128 alin. (8) din Codul fiscal;
c) in cazul bunurilor distruse sau pierdute in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de persoana impozabila;
d) in cazul bunurilor furate, daca persoana impozabila demonstreaza furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
(2) In baza prevederilor art. 148 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila poate sa ajusteze taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, in situatia in care persoana impozabila castiga dreptul de deducere a taxei. Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea sau, dupa caz, intr-un decont de taxa ulterior. Persoana impozabila realizeaza aceste ajustari ca urmare a unor situatii cum ar fi:
a) modificari legislative;
b) modificari ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care nu dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere. Se includ in aceasta categorie si vehiculele pentru care a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, in situatia in care fac obiectul unei livrari taxabile sau are loc o modificare de destinatie, respectiv sunt utilizate exclusiv pentru activitati exceptate de la limitarea dreptului de deducere prevazute la art. 145^1 din Codul fiscal. Aceste ajustari nu pot fi aplicate pentru vehiculele al caror drept de deducere a fost limitat 100% care sunt ulterior livrate, intrucat este obligatorie aplicarea scutirii de TVA prevazute la art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului, iar in cazul activelor corporale fixe se aplica si prevederile alin. (14). In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere a taxei respective, cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile nu sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. In cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila deduce partea din taxa platita corespunzatoare valorii ramase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Daca apar si alte evenimente care genereaza ajustarea TVA pana la data platii TVA, in favoarea statului sau in favoarea persoanei impozabile, in cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal efectuate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (2).
(4) In cazul in care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevazut la art. 152 din Codul fiscal, se inregistreaza potrivit legii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, precum si in cazul in care persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, se aplica ajustarile de taxa prevazute la pct. 61 si 62. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (7).
(5) Conform art. 148 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila, in situatii precum:
a) cazurile prevazute la art. 138 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal;
b) cand pro rata definitiva, calculata la sfarsitul anului, difera de pro rata provizorie utilizata in cursul anului;
c) cazul in care persoana impozabila in mod eronat a dedus o suma de taxa mai mare decat avea dreptul sau mai mica.
(6) In baza art. 148 alin. (1) lit. a) si c) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa ajusteze, la data modificarii intervenite, taxa deductibila aferenta bunurilor de natura stocurilor, serviciilor neutilizate, activelor corporale fixe in curs de executie, activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, in situatia in care persoana impozabila pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezinta in aceasta situatie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea. Persoana impozabila realizeaza aceste ajustari ca urmare a unor situatii cum ar fi:
a) modificari legislative;
b) modificari ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere. Se includ in aceasta categorie si vehiculele pentru care nu a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1, in situatia in care are loc o modificare de destinatie, respectiv sunt utilizate pentru activitati care impun limitarea dreptului de deducere la 50%, conform art. 145^1 din Codul fiscal;
d) bunuri lipsa in gestiune din alte cauze decat cele prevazute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
(6^1) *** Abrogat
(7) In situatiile prevazute la alin. (6), taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului, iar in cazul activelor corporale fixe se aplica si prevederile alin. (14). In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila nu isi exercita dreptul de deducere a taxei respective cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. In cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila nu deduce partea din taxa platita corespunzatoare valorii ramase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Daca apar si alte evenimente care genereaza ajustarea TVA pana la data platii TVA, in favoarea statului sau in favoarea persoanei impozabile, in cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (6).
Exemplu:
Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare (sau a cumparat bunuri de la o persoana care a aplicat TVA la incasare) a achizitionat in ianuarie 2013 un activ corporal fix amortizabil in valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achizitiei societatea A plateste furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere integral.
- In luna martie 2014 apare primul eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati fara drept de deducere a TVA. Societatea A trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse astfel:
- valoarea neamortizata a bunului este de 7.000 lei (reprezinta 70% din valoarea bunului);
- TVA dedusa 1.200 lei;
- ajustarea calculata in functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.200 x 70% = 840 lei, in favoarea statului.
- In luna iunie 2014 societatea A mai plateste furnizorului suma de 2.583 lei, din care 500 lei reprezinta TVA. Taxa de dedus se determina proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 x 70% = 350 lei - taxa care nu se deduce. Diferenta de 150 lei (500 - 350) se deduce.
- In luna septembrie 2014 apare al doilea eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere:
- valoarea ramasa neamortizata este de 6.000 lei (reprezentand 60% din valoarea bunului);
- TVA achitata: 1.200 lei + 500 lei = 1.700 lei;
- ajustarea calculata in functie de valoarea ramasa neamortizata:
1.700 x 60% = 1.020 lei in favoarea persoanei impozabile.
- In luna decembrie 2014 societatea A plateste furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezinta 700 lei. Taxa de dedus se determina in functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei, astfel: 700 x 70% - 700 x 60% = 490 - 420 = 70 lei nu se deduc, iar diferenta de 630 lei (700 - 70) se deduce.
(8) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente, conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se considera ca activele corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, sunt alocate pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA unei activitati fara drept de deducere, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 148 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal pentru valoarea ramasa neamortizata. Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei activului corporal fix. Ajustarea va fi reflectata in ultimul decont de taxa depus inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile. In cazul in care nu a evidentiat corect sau nu a efectuat ajustarile de taxa prevazute, persoana impozabila va declara si va plati sumele rezultate din ajustarea taxei, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta, in conformitate cu prevederile alin. (2) lit. b), taxa aferenta activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital potrivit art. 149 din Codul fiscal, pentru valoarea ramasa neamortizata, inclusiv in situatia in care acestea au fost livrate in regim de taxare in perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, in cadrul procedurii de executare silita. Ajustarea va fi reflectata in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Prevederile alin. (3) si (7) se aplica corespunzator.
(9) *** Abrogat
(10) In sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile in cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitatile naturale si cauzele de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri mobile corporale, altele decat bunurile de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, caz in care nu se fac ajustari ale taxei deductibile daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
1. degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii;
2. se face dovada ca bunurile au fost distruse;
e) pierderile tehnologice sau, dupa caz, alte consumuri proprii, caz in care persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora. Prin exceptie, in cazul societatilor de distributie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distributie a energiei electrice, care include si consumul propriu comercial;
f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege;
g) casarea activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator.
(11) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(12) *** Abrogat
(13) *** Abrogat
(14) In cazul activelor corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, ajustarea taxei conform art. 148 din Codul fiscal se face pentru valoarea ramasa neamortizata. Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei activului corporal fix. In sensul prezentelor norme, prin valoare ramasa neamortizata se intelege valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila.
Norme metodologice:
ART. 149
54. (1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane se efectueaza de catre persoana care inchiriaza, da in leasing ori pune la dispozitia altei persoane bunurile respective, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (2). Data la care bunul se considera achizitionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de catre locator/finantator. Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe la data de 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate. In sensul art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prin durata normala de functionare se intelege durata normala de utilizare stabilita pentru amortizarea fiscala, in cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile conform prevederilor legale in vigoare. Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finantator daca limita minima a duratei normale de utilizare este egala sau mai mare de 5 ani.
(2) Taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta transformarii sau modernizarii unui bun imobil ori a unei parti a acestuia se ajusteaza de catre persoana la dispozitia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia in situatia in care lucrarile de transformare ori modernizare sunt efectuate de catre aceasta persoana, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil. In situatia in care valoarea fiecarei transformari sau modernizari nu depaseste 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, nu se efectueaza ajustari privind taxa pe valoarea adaugata conform art. 149 sau 148 din Codul fiscal. In sensul prezentelor norme metodologice sunt luate in considerare operatiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. In scopul calcularii acestei depasiri se vor avea in vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, sau, in cazul in care bunurile apartin unor persoane care nu sunt obligate sa conduca evidenta contabila, se va avea in vedere valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/modernizare stabilita prin raport de expertiza. Se considera ca bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare ori modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la art. 149 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea activului corporal fix cu valoarea transformarii respective.
(3) In situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta ca urmare a unei lipse din gestiune, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, se ajusteaza deducerea initiala a taxei conform prevederilor art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune, altele decat cele prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
(3^1) *** Abrogat
(4) In sensul art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei aferente bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitati naturale si cauze de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor, demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing.
(4^1) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(5) In situatia in care in cursul perioadei de ajustare expira contractul de inchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusa la dispozitia altei persoane si bunul de capital este restituit proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se considera ca bunul de capital constand in modernizarile/transformarile efectuate conform alin. (2) isi inceteaza existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operatiunilor de transformare sau modernizare se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care bunul este restituit proprietarului, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal. Daca lucrarile de modernizare/transformare sunt transferate cu titlu oneros proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se aplica prevederile art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 1, respectiv nu se mai efectueaza ajustarea taxei.
(6) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se considera ca bunurile de capital nu sunt alocate unei activitati economice pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea va fi reflectata in ultimul decont de taxa depus inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta bunurilor de capital proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. In situatia bunurilor de capital livrate in cadrul procedurii de executare silita, in regim de taxare, in perioada in care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta acestora proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, determinata in functie de anul in care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea va fi reflectata in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(7) Incepand cu anul 2008, conform art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, daca bunul de capital este utilizat total sau partial in alte scopuri decat activitatile economice ori pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare si proportional cu partea din bunul de capital utilizata in aceste scopuri. In cazul in care dreptul de deducere aferent bunului de capital achizitionat se exercita pe baza de pro rata, se aplica prevederile alin. (9).
(8) Dispozitii tranzitorii pentru bunurile de capital pentru care in anul 2007 nu s-a exercitat dreptul de deducere pe baza de pro rata, ci s-a aplicat ajustarea pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an in care apare o modificare a destinatiei de utilizare, datorita faptului ca nu erau utilizate integral pentru operatiuni care dau drept de deducere: la finele anului 2008, taxa aferenta partii din bunul de capital utilizate pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, respectiv diferenta ramasa de 4/5 sau 19/20, va fi ajustata o singura data si inscrisa in decontul lunii decembrie 2008 la randul corespunzator din decontul de taxa. Dispozitia tranzitorie nu se aplica in cazul in care in cursul anului 2008 trebuie efectuata ajustarea o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, conform art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
Exemplul nr. 2, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
Exemplul nr. 3, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
- pentru perioada ramasa, 2010 - 2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:
- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri.
Exemplul nr. 4, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, dispozitii tranzitorii:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa, conform art. 153 din Codul fiscal, inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:
9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.
In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
Daca taxa aferenta aceluiasi bun imobil s-ar fi dedus pe baza de pro rata in anul 2007, nu se mai aplica ajustarile din exemplul nr. 4, ci se aplica ajustarea prevazuta la alin. (9).
(9) Pentru cazul prevazut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa/nededusa initial, in functie de pro rata definitiva la finele fiecarui an, conform procedurii descrise la art. 147 alin. (13) din Codul fiscal. Aceasta ajustare se aplica pentru bunurile la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, precum si pentru bunurile de capital la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei si care in cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activitati in cazul carora nu se poate determina proportia in care sunt utilizate pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca taxa aferenta achizitiei, fabricarii, constructiei, transformarii sau modernizarii bunului de capital s-a dedus integral se considera ca taxa a fost dedusa pe baza de pro rata de 100%, respectiv daca nu s-a exercitat dreptul de deducere se considera ca pro rata a fost de 0%. Fata de ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care se face de cate ori apare un eveniment care conduce la ajustare, in cazurile prevazute la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata intregii perioade de ajustare, atat timp cat bunul de capital este alocat unei activitati in cazul careia nu se poate determina proportia in care este utilizat pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca in cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplica metoda de ajustare prevazuta de prezentul alineat, apare unul dintre urmatoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, este alocat unui sector de activitate care nu da drept de deducere, face obiectul unei operatiuni pentru care taxa este deductibila integral sau isi inceteaza existenta, taxa se ajusteaza conform prevederilor alin. (8), (11) sau (12).
Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 200.000 lei, plus 19% TVA, adica 38.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 15.200 lei (38.000 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.
La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 38.000 lei x 30% = 11.400 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (15.200 lei), iar diferenta de 3.800 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
TVA deductibila se imparte la 5: 38.000 lei: 5 = 7.600 lei.
TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 11.400 lei: 5 = 2.280 lei.
Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 7.600 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 2.280 lei.
Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 50% = 3.800 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- deducerea suplimentara permisa: 3.800 lei - 2.280 lei = 1.520 lei.
Ajustarea pentru anul 2010:
- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 20% = 1.520 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- ajustare in favoarea statului: 2.280 lei - 1.520 lei = 760 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2011:
- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 25% = 1.900 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- ajustare in favoarea statului: 2.280 lei - 1.900 lei = 380 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2012:
- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;
- deducere autorizata: 7.600 lei x 70% = 5.320 lei;
- deja dedusa: 2.280 lei;
- deducere suplimentara permisa: 5.320 lei - 2.280 lei = 3.040 lei.
Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 150.000 lei plus 36.000 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:
- taxa nededusa: 26.600 lei (38.000 lei - 11.400 lei);
- taxa colectata: 36.000 lei;
- ajustare permisa: 26.600 lei x 2/5 = 10.640 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).
Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:
- perioada ramasa din perioada de ajustare: 3 ani;
- taxa dedusa initial: 11.400 lei;
- ajustare in favoarea bugetului de stat: 2.280 lei x 3/5 = 1.368 lei.
(10) Ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) si (5) din Codul fiscal nu se efectueaza in situatia in care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a) si b) din Codul fiscal referitoare la livrarea catre sine, precum si in situatia in care nu are loc o livrare de bunuri in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, cu exceptia casarii activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. In situatia in care casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este realizata in conformitate cu prevederile unui act normativ care impune casarea respectivelor active, nu se efectueaza ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) si (5) din Codul fiscal. Demolarea unor constructii, achizitionate impreuna cu suprafata de teren pe care au fost edificate, nu determina obligatia de ajustare a deducerii initiale a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitionarii constructiilor care au fost demolate, daca persoana impozabila face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(11) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, fiind de pana la o cincime ori, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei nededuse pana la momentul ajustarii, si se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care apare livrarea sau orice alta operatiune pentru care taxa aferenta bunului de capital este deductibila. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu cele ale pct. 38 si 39.
(12) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, si este de pana la o cincime sau, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei deduse initial, fiind operata in decontul de TVA aferent perioadei fiscale in care bunurile de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (10). Casarea unui bun de capital inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestuia nu este considerata livrare catre sine, dar se aplica prevederile referitoare la ajustare, daca bunul isi inceteaza existenta in cadrul perioadei de ajustare, cu exceptiile prevazute la alin. (10).
Exemplu: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a carui durata normala de functionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, in valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), si deduce 1.900 lei.
La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. In acest caz exista o ajustare in favoarea statului, in valoare de 3 cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.
(13) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza in cazul in care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in perioada fiscala in care apar situatiile prevazute la art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustarile ulterioare prevazute la art. 149 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal se vor efectua tinandu-se cont de taxa dedusa dupa efectuarea ajustarii prevazute de prezentul alineat.
(14) In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informatii:
a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
d) taxa dedusa;
e) ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
(15) Prevederile art. 149 din Codul fiscal si ale prezentului punct se aplica si de catre persoanele impozabile care efectueaza operatiuni imobiliare constand in operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(16) In sensul art. 149 alin. (7) din Codul fiscal, nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a fiecarei ajustari aferente unui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
(17) In cazul bunurilor de capital pentru care persoana impozabila a aplicat prevederile art. 145 alin. (1^1) si (1^2) din Codul fiscal, perioada de ajustare incepe la data prevazuta la art. 149 alin. (3) din Codul fiscal.
(18) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea conform art. 149 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, astfel:
a) in situatia in care ajustarea este in favoarea statului, se ajusteaza taxa efectiv dedusa aferenta sumei platite, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare;
b) in situatia in care ajustarea este in favoarea persoanei impozabile se ajusteaza taxa nededusa dar platita furnizorului/prestatorului, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare.
(19) In situatia prevazuta la alin. (18), daca la data la care intervine un eveniment care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, se determina taxa care ar fi deductibila sau nedeductibila corespunzator utilizarii bunului de capital pentru operatiuni cu ori fara drept de deducere in cadrul perioadei de ajustare si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care taxa a fost platita. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (1) - (16).
Exemplu: O persoana impozabila B cumpara un bun de capital (o cladire) de la persoana impozabila A. Ambele persoane aplica sistemul TVA la incasare. Valoarea bunului de capital este de 100.000 lei si TVA aferenta este de 24.000 lei. Prin contractul dintre parti se stabilesc urmatoarele: bunul de capital va fi pus la dispozitia persoanei impozabile B la data de 20.07.2013, urmand ca plata sa se faca in 4 transe egale de 25.000 lei + TVA aferenta, care devin scadente la plata corespunzator, prima transa la data punerii bunului la dispozitia persoanei impozabile B (20.07.2013), a doua transa la 31.12.2013, a treia transa la 30.06.2014 si ultima transa la 31.12.2014. Platile se efectueaza cu respectarea prevederilor contractuale.
Perioada de ajustare incepe de la 1 ianuarie a anului in care bunul de capital este pus la dispozitia persoanei impozabile B, respectiv 1 ianuarie 2013.
Situatia 1:
In perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv operatiunilor de inchiriere in regim de taxare cu TVA prin optiune conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
Incepand cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat in integralitate pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA aferenta achizitiei bunului de capital: 24.000 lei.
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 = 17.100 lei, in favoarea statului. Diferenta de 900 de lei reprezinta taxa dedusa pentru anul 2013, in care bunul a fost utilizat pentru operatiuni taxabile.
La 31.12.2014 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 ani = 5.700 lei care nu se poate deduce, intrucat corespunde celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere. Suma de 5.700 lei se scade din contul 4428 "TVA neexigibila" fiind inregistrata in conturile de cheltuieli.
Suma de 300 lei aferenta anului 2013 se va deduce in decontul lunii decembrie 2014 si se inscrie in decont la randurile corespunzatoare de taxa dedusa.
La data de 3.03.2016 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
- TVA de ajustat: 24.000 x 17/20 = 20.400 lei, in favoarea persoanei impozabile.
Situatia 2:
In perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv pentru operatiuni de inchiriere in regim de taxare cu TVA in sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. Incepand cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat partial (20%) pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 x 20% = 3.420 lei in favoarea statului.
La 31.12.2014 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 x 20% = 1.140 lei, care nu se pot deduce, intrucat corespund celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere in proportie de 20%.
In decontul lunii decembrie 2014 se inscrie la randurile corespunzatoare de taxa dedusa suma de 4.860 lei (6.000 - 1.140).
La data de 3.03.2016 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
- TVA dedusa: 24.000 - 3.420 - 1.140 = 19.440 lei
- TVA nededusa: 1.140 lei
- TVA dedusa initial si ajustata in favoarea statului: 3.420 lei
- TVA de ajustat - 17 ani - in favoarea persoanei impozabile B: 24.000 x 17/20 x 20% = 4.080 lei.
(20) Pentru cazul prevazut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza conform alin. (9), tinand cont de platile efectuate astfel:
a) in anul achizitiei se ajusteaza taxa aferenta sumelor efectiv platite conform pro rata definitiva din acest an;
b) de cate ori se mai efectueaza o plata in anii urmatori din perioada de ajustare se deduce taxa aferenta platilor efectuate in functie de pro rata definitiva din anul achizitiei, in decontul perioadei fiscale in care s-a efectuat plata;
c) la finele fiecarui an se ajusteaza o cincime sau o douazecime din taxa dedusa corespunzatoare platilor efectuate, in functie de pro rata definitiva;
d) in situatia in care se efectueaza ajustarea prevazuta la lit. c) si ulterior se mai efectueaza plati, la fiecare plata se recalculeaza taxa ajustata conform lit. c), in functie de platile efectuate, diferenta rezultata inscriindu-se in decontul aferent perioadei fiscale in care s-a efectuat fiecare plata.
Exemplu:
O persoana impozabila cu regim mixt care aplica sistemul TVA la incasare cumpara un utilaj la data de 1 martie 2013, in valoare de 200.000 lei, plus 24% TVA, adica 48.000 lei. Conform contractului plata utilajului se efectueaza astfel: 50% din valoare la data achizitiei, respectiv 124.000 lei (din care TVA 24.000 lei), iar diferenta in doua rate de cate 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei), platibile in luna ianuarie a urmatorilor 2 ani. Pro rata provizorie pentru anul 2013 este 30%.
La data achizitiei persoana impozabila deduce taxa aferenta sumei achitate corespunzator pro rata provizorie astfel:
24.000 lei x 30% = 7.200 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii martie 2013.
Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2013 este de 40%.
La sfarsitul anului 2013 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 24.000 lei x 40% = 9.600 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (7.200 lei), iar diferenta de 2.400 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa deductibila.
Anul 2014
Pro rata provizorie utilizata in anul 2014 este de 50%.
In luna ianuarie din anul 2014 se efectueaza plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2013, anul achizitiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2014.
Pro rata definitiva pentru anul 2014 calculata la sfarsitul anului este de 60%.
La sfarsitul anului 2014 se fac urmatoarele calcule:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei = 36.000 lei : 5 = 7.200 lei.
Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2014 se calculeaza astfel:
7.200 lei x 60% = 4.320 lei.
Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an, respectiv anului 2014, se calculeaza astfel:
9.600 lei (dedusa in anul 2013) + 4.800 lei (dedusa in anul 2014) = 14.400 lei : 5 = 2.880 lei.
Se compara deducerea autorizata cu taxa deja dedusa pentru anul 2014, iar diferenta de 1.440 lei (4.320 lei - 2.880 lei) reprezinta taxa de dedus suplimentar care se inscrie in decontul lunii decembrie.
Anul 2015
Pro rata provizorie utilizata in anul 2015 este de 60%.
In luna ianuarie 2015 se efectueaza plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2013, anul achizitiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2015.
Ca urmare a efectuarii acestei plati se recalculeaza taxa deductibila aferenta anului 2014 astfel:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2014 ca urmare a acestei plati se calculeaza astfel:
9.600 lei x 60% = 5.760 lei.
Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an este:
9.600 lei (dedusa in anul 2013) + 4.800 lei (dedusa in anul 2014) + 4.800 lei (dedusa in anul 2015) = 19.200 lei : 5 = 3840 lei.
Se compara deducerea autorizata cu taxa dedusa efectiv (5.760 lei - 3.840 lei), iar diferenta de 1.920 lei este taxa care se poate deduce pentru anul 2014.
Intrucat in decembrie 2014 s-a dedus suma de 1.440 lei, se va deduce suplimentar in ianuarie 2015 (luna in care s-a achitat ultima rata) suma de 480 lei (1.920 lei - 1.440 lei).
In luna decembrie 2015 se efectueaza ajustarea corespunzatoare acestui an in functie de pro rata definitiva, care este de 30%, astfel:
Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizata conform pro rata definitiva pentru acest an este de 2.880 lei (9.600 lei x 30%).
Se determina taxa deja dedusa pentru acest an:
9.600 lei + 4.800 lei+ 4.800 lei = 19.200 lei : 5 = 3.840 lei.
Intrucat s-a dedus mai mult, in decontul lunii decembrie ar trebui sa se efectueze o ajustare in favoarea statului, dar in cazul prezentat fiind o suma mai mica de 1.000 lei, respectiv de 960 lei (3.840 lei - 2.880 lei), ajustarea nu se efectueaza.
Anul 2016
- pro rata definitiva pentru anul 2016 este de 35%;
- deducere autorizata: 9.600 lei x 35% = 3.360 lei;
- deja dedusa: 3.840 lei;
- ajustare in favoarea statului: 3.840 - 3.360 lei = 480 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
In ultimul an al perioadei de ajustare, respectiv anul 2017, ajustarea se va efectua similar celei de la sfarsitul anului 2016.
(21) Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (17) si alin. (18) lit. a)..
Norme metodologice
ART. 150
55. (1) O persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si livreaza bunuri sau presteaza servicii de la un sediu fix situat in afara Romaniei catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Romania, iar locul acestor operatiuni este considerat a fi in Romania, conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, nu poate fi considerata ca nefiind stabilita in Romania, chiar daca sediul activitatii economice nu participa la livrarea bunurilor si/sau la prestarea serviciilor, fiind persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 150 alin. (5) din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata este persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care bunurile ies din regimurile ori situatiile respective printr-un import, caz in care se aplica prevederile art. 151^1 din Codul fiscal si pct. 59.
(3) Prevederile art. 150 alin. (6) din Codul fiscal nu se aplica in cazul vanzarilor la distanta realizate dintr-un stat membru in Romania de o persoana nestabilita in Romania, pentru care locul livrarii este in Romania conform art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, persoana nestabilita in Romania fiind obligata sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.
(4) In cazul serviciilor taxabile achizitionate intracomunitar, taxa este datorata conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilit in Romania nu si-a indeplinit obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 150 al.7
56. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizeaza conform prevederilor pct. 66^1..
Norme metodologice:
ART. 151
57. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizeaza conform prevederilor pct. 66^1.
58. Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 151^1
59. (1) In aplicarea art. 151^1 din Codul fiscal, importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este:
a) cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptie, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrari anterioare importului nu sunt impozabile in Romania, cu exceptia livrarilor de bunuri pentru care se aplica regulile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal;
b) furnizorul bunurilor, pentru livrarile de bunuri care sunt instalate sau asamblate in interiorul Romaniei de catre furnizor ori in numele acestuia si daca livrarea acestor bunuri are loc in Romania in conditiile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumparatorul catre care se expediaza bunurile, daca acesta a optat pentru calitatea de importator;
c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate in vederea efectuarii de operatiuni de inchiriere sau leasing in Romania;
d) persoana care reimporta in Romania bunurile exportate in afara Comunitatii, pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 142 alin. (1) lit. h) si i) din Codul fiscal;
e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, care importa bunuri in Romania:
1. in regim de consignatie sau stocuri la dispozitia clientului, pentru verificarea conformitatii ori pentru testare. Beneficiarul inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal poate fi importatorul bunurilor care are obligatia platii taxei pentru respectivul import, cu conditia ca bunurile respective sa fie cumparate de acesta sau daca nu le achizitioneaza sa le reexporte in afara Comunitatii;
2. in vederea repararii, transformarii, modificarii sau prelucrarii acestor bunuri, cu conditia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operatiuni sa fie reexportate in afara Comunitatii sau sa fie achizitionate de catre persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal care a efectuat importul.
(2) Orice persoana care nu este obligata la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele careia au fost declarate bunurile in momentul in care taxa devine exigibila conform art. 136 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1).
(3) Persoanele impozabile care au obligatia platii taxei in calitate de importatori conform alin. (1) au dreptul sa deduca taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 151^2
60. Obligatiile beneficiarului prevazute la art. 151^2 alin. (1) din Codul fiscal nu afecteaza exercitarea dreptului de deducere in conditiile prevazute la art. 145 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152
61. (1) In sensul art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, o operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la pct. 47 alin. (3).
(2) La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal. Prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal nu se aplica in cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire.
(3) Persoanele impozabile care, daca ar fi inregistrate normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxa conform prevederilor art. 152^1 si 152^2 din Codul fiscal vor lua in calculul determinarii cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal numai baza impozabila pentru respectivele operatiuni determinata in conformitate cu prevederile art. 152^1 si 152^2 din Codul fiscal.
(4) Activele corporale fixe prevazute la art. 152 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal sunt cele definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar activele necorporale sunt cele definite de legislatia contabila si care din punctul de vedere al taxei sunt considerate servicii.
(5) In sensul art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa trebuie sa solicite inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal si sa aplice regimul normal de taxa incepand cu data inregistrarii.
(6) Persoana impozabila care solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal in vederea aplicarii regimului special de scutire are obligatia sa ajusteze taxa deductibila aferenta:
a) bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul de scutire;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul de scutire. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul de scutire. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data anularii calitatii de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
(7) Ajustarea taxei deductibile pentru bunurile mobile corporale, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, prevazuta la alin. (6), se realizeaza potrivit prevederilor art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Ajustarea pentru activele corporale fixe in curs de executie, pentru serviciile neutilizate, precum si pentru situatiile prevazute la alin. (6) lit. c) se efectueaza potrivit art. 148 din Codul fiscal, prin anularea taxei deductibile. Ajustarile de taxa realizate conform art. 128 alin. (4) lit. c) si art. 148 din Codul fiscal se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei bunurilor mobile corporale. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile pct. 53 alin. (7) si ale pct. 54 alin. (17) si alin. (18) lit. a).
(8) Valoarea rezultata ca urmare a efectuarii ajustarilor de taxa conform alin. (6) se evidentiaza in ultimul decont de taxa sau, dupa caz, in declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal. In situatia in care organele de inspectie fiscala constata ca persoana impozabila nu a evidentiat corect sau nu a efectuat ajustarile de taxa prevazute la alin. (6), acestea vor stabili valoarea corecta a ajustarilor de taxa si, dupa caz, vor solicita plata ori vor dispune restituirea taxei rezultate ca urmare a ajustarii.
(9) In cazul activelor corporale fixe achizitionate printr-un contract de leasing, daca transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc dupa scoaterea locatarului/utilizatorului din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, acesta are obligatia, pana cel tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a intervenit transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, sa ajusteze:
a) taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, inclusiv taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor art. 149 din Codul fiscal si pct. 54;
b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, constatate pe baza de inventariere, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, corespunzator valorii ramase neamortizate la momentul schimbarii regimului.
Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se stabileste procedura de declarare si plata a sumelor rezultate din ajustarea taxei.
(10) In sensul art. 152 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa prin optiune conform prevederilor art. 152 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, si persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa in cazul depasirii plafonului de scutire in termenul stabilit la art. 152 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
a) bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul normal de taxare;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul normal de taxa. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data trecerii la regimul normal de taxa si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
(11) Ajustarile efectuate conform alin. (10) se inscriu in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(12) Pentru ajustarea taxei prevazute la alin. (10), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
62. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.
(2) In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea in scopuri de TVA conform legii, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata, organul fiscal competent va inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Inregistrarea in scopuri de TVA se considera valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA;
b) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si data la care a fost inregistrata.
(3) In cazul in care persoana impozabila a solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care persoana impozabila, ulterior scoaterii din evidenta, nu s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada cuprinsa intre data anularii codului de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data identificarii acestei erori. Totodata, organele fiscale competente vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Inregistrarea in scopuri de TVA se considera valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA;
b) in cazul in care, ulterior scoaterii din evidenta, persoana impozabila s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada cuprinsa intre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data la care a fost inregistrata.
(4) Dupa determinarea taxei de plata conform alin. (2) si (3), organele fiscale competente vor stabili obligatiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale in vigoare.
(5) Persoanele impozabile care nu au solicitat inregistrarea in scopuri de TVA in termenul prevazut de lege, indiferent daca au facut sau nu obiectul inspectiei fiscale, au dreptul sa ajusteze in primul decont depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, in conditiile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal:
a) taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;
b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate in curs de executie, aflate in proprietatea sa la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege, cu conditia ca, in cazul bunurilor de capital, perioada de ajustare a deducerii, prevazuta la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fi expirat. In cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta valorii ramase neamortizate la data respectiva. In cazul bunurilor de capital se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata, inclusiv taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata;
d) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de taxa.
(6) Persoanele impozabile care au solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, indiferent daca au facut sau nu obiectul inspectiei fiscale, au dreptul sa anuleze ajustarile de taxa corespunzatoare scoaterii din evidenta si sa isi exercite dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal si data la care a fost inregistrata, in primul decont depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, in conditiile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal.
(7) Pentru ajustarea taxei prevazute la alin. (5) si (6), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(8) Persoanele impozabile care au aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderi mici prevazut la art. 152 din Codul fiscal si care au fost inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, daca ulterior inregistrarii realizeaza numai operatiuni fara drept de deducere, vor solicita scoaterea din evidenta conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Daca, ulterior scoaterii din evidenta, aceste persoane impozabile vor realiza operatiuni care dau drept de deducere a taxei, vor aplica prevederile art. 152 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152^1
63. (1) In sensul art. 152^1 din Codul fiscal, calatorul poate fi o persoana impozabila, o persoana juridica neimpozabila si orice alta persoana neimpozabila.
(2) Regimul special nu se aplica pentru serviciile prestate de agentia de turism exclusiv cu mijloace proprii.
(3) In sensul art. 152^1 alin. (4) din Codul fiscal, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) suma totala ce va fi platita de calator reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care va fi obtinuta de agentia de turism din partea calatorului sau de la un tert pentru serviciul unic, inclusiv subventiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele si cheltuielile de asigurare, dar fara a cuprinde sumele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal. Daca elementele folosite pentru stabilirea sumei ce va fi platita de calator sunt exprimate in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data intocmirii facturii pentru vanzarea serviciilor, inclusiv pentru facturile partiale sau de avans;
b) costurile agentiei de turism pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului reprezinta pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de furnizorii operatiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering si alte cheltuieli precum cele cu asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viza, diurna si cazarea pentru sofer, taxele de drum, taxele de parcare, combustibilul, cu exceptia cheltuielilor generale ale agentiei de turism care sunt incluse in costul serviciului unic. Daca elementele folosite pentru stabilirea costurilor sunt exprimate in valuta, cursul de schimb se determina potrivit art. 139^1 din Codul fiscal.
(4) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate intr-o perioada fiscala, agentiile de turism vor tine jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de incasari, in care se inregistreaza numai totalul de pe documentul de vanzare care include taxa. Aceste jurnale, respectiv borderouri se vor tine separat de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de taxare. De asemenea, agentiile de turism vor tine jurnale de cumparari separate in care se vor evidentia achizitiile de bunuri si/sau servicii cuprinse in costurile serviciului unic. Baza de impozitare si valoarea taxei colectate pentru serviciile unice prestate intr-o perioada fiscala vor fi stabilite in baza calculelor efectuate pentru toate operatiunile supuse regimului special de taxare in perioada fiscala respectiva si evidentiate corespunzator in decontul de taxa. La determinarea bazei impozabile nu vor fi luate in considerare sumele incasate in avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente si, de asemenea, nu pot fi scazute cheltuielile aferente unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care nu au fost vandute catre client.
(5) In sensul art. 152^1 alin. (7) coroborat cu art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand agentia de turism aplica regimul normal de taxare, va refactura fiecare componenta a serviciului unic la cota taxei corespunzatoare fiecarei componente in parte. In plus, baza de impozitare a fiecarei componente facturate in regim normal de taxa va cuprinde si marja de profit a agentiei de turism.
(6) Agentiile de turism actioneaza in calitate de intermediari, conform art. 152^1 alin. (11) din Codul fiscal, pentru serviciile prevazute la art. 152^1 alin. (5) din Codul fiscal, precum si in situatia in care actioneaza in numele si in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal si pct. 7 alin. (4). De exemplu, agentia de turism actioneaza in calitate de intermediar atunci cand intermediaza operatiuni de asigurare medicala in folosul calatorilor si acestea nu sunt vandute impreuna cu alte servicii turistice.
(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, agentiile de turism vor aplica regimul special prevazut la art. 152^1 din Codul fiscal si in cazul cand serviciul unic cuprinde si o singura prestare de servicii, cu exceptiile prevazute la alin. (2) si cu exceptia situatiei in care opteaza pentru regimul normal de taxa in limitele art. 152^1 alin. (7) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-163/91 Van Ginkel. Totusi pentru transportul de calatori agentia de turism poate aplica regimul normal de taxa, cu exceptia situatiei in care transportul este vandut impreuna cu alte servicii turistice.
Norme metodologice:
ART. 152^2
64. (1) In sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau in urma unor reparatii, dar nu cuprind bunurile prevazute la alin. (2).
(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand in sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:
a) aurul, argintul si platina prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie in aliaj cu alte metale;
b) aurul de investitii conform definitiei prevazute la art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal;
c) monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie in sensul art. 152^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate in scopul topirii si refolosirii ca materii prime;
e) pietrele pretioase si semipretioase si perlele, indiferent daca sunt sau nu taiate, sparte in lungul fibrei, gradate sau slefuite insa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice si fantezie, obiecte de aurarie si argintarie si similare;
f) bunurile vechi reparate sau restaurate astfel incat nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
g) bunurile vechi care au suferit inainte de revanzare o astfel de transformare incat la revanzare nu mai este posibila nicio identificare cu bunul in starea initiala de la data achizitiei;
h) bunurile care se consuma la prima utilizare;
i) bunurile ce nu mai pot fi refolosite in niciun fel;
j) obiectele vechi care sunt executate din metale pretioase sau si cu pietre pretioase sau semipretioase, cum ar fi bijuteriile (clasice si fantezie, obiectele de aurarie si argintarie si toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau partial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase si/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor si pietrelor pretioase).
(3) Optiunea prevazuta la art. 152^2 alin. (3) din Codul fiscal:
a) se exercita pentru toate categoriile de bunuri prevazute la respectivul alineat;
b) se notifica organului fiscal competent si ramane in vigoare pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator exercitarii optiunii.
(4) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) si (14) din Codul fiscal:
a) baza de impozitare pentru livrarile de bunuri carora li se aplica aceeasi cota de taxa este diferenta dintre totalul marjei de profit realizate de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente marjei respective;
b) totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, va fi egal cu diferenta dintre:
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; si
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 152^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada;
c) totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic va fi egal cu diferenta dintre:
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in anul respectiv; si
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 152^2 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in regim special in anul respectiv, plus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la inceputul anului calendaristic, minus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la sfarsitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv.
(5) In cazul in care totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, este negativa, marja se reporteaza pe perioada fiscala urmatoare prin inregistrarea acestei marje negative ca atare in jurnalul special prevazut la alin. (7).
(6) In cazul in care totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic este negativa, marja nu poate fi reportata pentru anul calendaristic urmator.
(7) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) si (14) din Codul fiscal, persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special;
b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;
d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele si adresa partilor;
4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.
(8) O intreprindere mica care livreaza bunuri unei persoane impozabile revanzatoare, conform art. 152^2 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va mentiona in factura emisa ca livrarea in cauza se refera la bunurile prevazute la art. 152^2 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal si ca aceste bunuri au fost utilizate de intreprinderea mica ca active corporale fixe, asa cum sunt acestea definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) In scopul aplicarii art. 152^2 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuate de un organizator de vanzari prin licitatie publica, actionand in nume propriu in cadrul unui contract de comision la vanzare in contul persoanei prevazute la art. 152^2 alin. (2) lit. a) - d) din Codul fiscal, este constituita din suma totala facturata conform alin. (11) cumparatorului de catre organizatorul vanzarii prin licitatie publica, din care se scad urmatoarele:
1. suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau, stabilita conform alin. (10); si
2. suma taxei colectate de organizatorul vanzarii prin licitatie publica pentru livrarea sa.
(10) Suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau va fi egala cu diferenta dintre:
a) pretul bunurilor la licitatia publica; si
b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferenta, obtinut sau care va fi obtinut de organizatorul vanzarii prin licitatie publica de la comitentul sau, in cadrul contractului de comision la vanzare.
(11) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica trebuie sa emita cumparatorului o factura sau, dupa caz, bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu trebuie sa mentioneze separat valoarea taxei, dar care trebuie sa mentioneze urmatoarele informatii:
a) pretul bunurilor vandute la licitatie;
b) impozitele, taxele si alte sume de plata;
c) cheltuielile accesorii cum ar fi comisionul, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, percepute de organizator de la cumparatorul de bunuri.
(12) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica caruia i-au fost transmise bunuri in cadrul unui contract de comision la vanzare trebuie sa emita un document catre comitentul sau, care trebuie sa indice valoarea tranzactiei, adica pretul bunurilor la licitatie, fara a cuprinde valoarea comisionului obtinut sau ce va fi obtinut de la comitent si pe baza careia comitentul, atunci cand este persoana impozabila, trebuie sa emita factura organizatorului vanzarii prin licitatie publica, conform art. 155 alin. (15) din Codul fiscal, sau care va servi drept factura pentru orice alte persoane decat cele impozabile inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal.
(13) Organizatorii de vanzari prin licitatie publica care livreaza bunuri in conditiile prevazute la alin. (9) trebuie sa evidentieze in conturile de terti (Debitori/Creditori diversi) sumele obtinute sau ce vor fi obtinute de la cumparatorul de bunuri si suma platita sau de plata vanzatorului de bunuri. Aceste sume trebuie justificate corespunzator cu documente.
(14) Livrarea de bunuri catre o persoana impozabila care este organizator de vanzari prin licitatie publica va fi considerata ca fiind efectuata cand vanzarea respectivelor bunuri prin licitatie publica este efectuata. Prin exceptie, in situatia in care o licitatie publica are loc pe parcursul mai multor zile, livrarea tuturor bunurilor vandute pe parcursul acelei licitatii publice se considera a fi efectuata in ultima zi a licitatiei in cauza.
Norme metodologice:
ART. 152^3
65. (1) In scopul implementarii art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutatile acceptate pe pietele de lingouri cuprind cel putin urmatoarele unitati si greutati:
Unitate
Greutati tranzactionate
Kg
12,5 / 1
Gram
500 / 250 / 100 / 50 / 20 / 10 / 5 / 2,5 / 2
Uncie (l oz = 31,1035 g)
100 / 10 / 5 / 1 / 1/2 / 1/4
Tael (1 tael = 1,193 oz)
(unitate de masura chinezeasca)
10 / 5 / 1
Tola (10 tolas = 3,75 oz)
(unitate de masura indiana)
10
(2) In sensul art. 152^3 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfectionate dupa anul 1800 se intelege monedele care sunt batute dupa anul 1800.
(3) Notificarea prevazuta la art. 152^3 alin. (7) din Codul fiscal trebuie sa fie efectuata anterior operatiunilor carora le este aferenta si trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
a) prevederile legale in baza carora este efectuata, precum si daca persoana impozabila exercita optiunea in calitate de furnizor sau de intermediar;
b) numele si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile in beneficiul careia s-au efectuat sau se vor efectua livrarile, precum si baza de impozitare a acestora.
(4) In aplicarea prevederilor art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal, cumparatorul, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este persoana obligata la plata taxei pentru:
a) livrarile in interiorul tarii de aliaje ori semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie;
b) livrarile de aur de investitii efectuate in interiorul tarii de persoane impozabile care si-au exercitat optiunea de taxare pentru respectivele livrari.
(5) Regulile de aplicare a taxarii inverse prevazute la art. 160 din Codul fiscal se aplica in mod corespunzator si in situatiile prevazute la art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal..
Norme metodologice:
ART. 153
66. (1) In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal ori opteaza pentru inregistrare conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera valabila incepand cu:
a) data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (2), (4) si (5) din Codul fiscal;
b) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
c) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila solicita inregistrarea, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) data comunicarii deciziei de aprobare a inregistrarii in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 153 alin. (1) lit. a) si c) si alin. (8) din Codul fiscal.
(2) In aplicarea art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economica se considera ca fiind inceputa din momentul in care o persoana intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate. Intentia persoanei trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii unei activitati economice.
(3) Institutiilor publice care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau care sunt inregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, in timp ce pentru activitatile pentru care nu au calitatea de persoana impozabila, respectiv pentru partea din structura prin care desfasoara numai activitati in calitate de autoritate publica, li se va atribui un cod de inregistrare fiscala distinct. Institutiilor publice care desfasoara numai activitati pentru care au calitatea de persoana impozabila, respectiv operatiuni taxabile, scutite fara drept de deducere potrivit prevederilor art. 141 din Codul fiscal sau scutite cu drept de deducere conform art. 143, 144, 144^1 din Codul fiscal, si care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau sunt inregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un singur cod de inregistrare in scopuri de TVA. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care le va realiza ulterior. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal va fi considerata persoana impozabila conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
(4) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si care are pe teritoriul Romaniei sucursale si alte sedii secundare, fara personalitate juridica, va fi identificata printr-un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si este stabilita in Romania printr-unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, va fi identificata printr-un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal. In acest scop persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei va desemna unul dintre sediile fixe aflate pe teritoriul Romaniei sa depuna decontul de taxa si sa fie responsabil pentru toate obligatiile in scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor sediilor fixe stabilite in Romania ale acestei persoane impozabile. Sediul fix este intotdeauna o structura fara personalitate juridica si poate fi, de exemplu, o sucursala, un birou de vanzari, un depozit, care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(6) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si nu este stabilita prin sediu/sedii fix/fixe in Romania este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pentru operatiunile prevazute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, cu exceptia celor pentru care inregistrarea este optionala, si la art. 153 alin. (5) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor prevazute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, altele decat cele pentru care inregistrarea este optionala, organul fiscal competent nu va inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania daca aceasta urmeaza sa realizeze in Romania numai operatiuni pentru care, potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal, beneficiarul este persoana obligata la plata TVA. Organul fiscal competent va inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania care urmeaza sa realizeze operatiuni pentru care inregistrarea este optionala conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, importuri de bunuri, operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3), si/sau operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. In vederea inregistrarii in scopuri de TVA:
a) persoana impozabila nestabilita in Romania obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania operatiuni taxabile pentru care este persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal si/sau ca urmeaza sa desfasoare operatiuni scutite cu drept de deducere, cu exceptia serviciilor de transport si a serviciilor auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, pentru care inregistrarea este optionala. Pe langa declaratia pe propria raspundere, vor fi prezentate contractele sau comenzile din care rezulta aceste informatii;
b) persoana impozabila nestabilita in Romania care opteaza pentru inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile stabilite la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal:
1. trebuie sa depuna in vederea inregistrarii notificarile prevazute in anexele nr. 1 si 2 la prezentele norme metodologice pentru operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal;
2. trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania importuri, operatiuni prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii, si/sau pentru alte operatiuni pentru care inregistrarea este optionala, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) si art. 144^1 din Codul fiscal, precum si contractele sau comenzile din care rezulta aceste informatii;
c) persoana impozabila nestabilita in Romania care solicita inregistrarea conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal trebuie sa prezinte contractele/comenzile in baza carora urmeaza sa efectueze livrari si/sau achizitii intracomunitare care au locul in Romania.
(7) Persoana impozabila nestabilita in Romania se va inregistra la autoritatea fiscala competenta dupa cum urmeaza:
a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana este stabilita in spatiul comunitar. In cazul inregistrarii directe, aceasta persoana va declara adresa din Romania la care pot fi examinate toate evidentele si documentele ce trebuie pastrate in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal;
b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana nu este stabilita in spatiul comunitar.
(8) In situatia in care, ulterior inregistrarii directe in scopuri de taxa conform alin. (7) lit. a), persoana impozabila nestabilita in Romania va fi stabilita in Romania printr-un sediu fix, inclusiv o sucursala, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
(9) In cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei si care se inregistreaza in scopuri de taxa conform art. 153 alin. (2) din Codul fiscal prin sedii fixe, altele decat sucursalele, si ulterior vor infiinta sucursale in Romania, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
(10) Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si care, ulterior inregistrarii respective, desfasoara exclusiv operatiuni ce nu dau dreptul la deducere va solicita anularea inregistrarii in termen de 15 zile de la incheierea lunii in care se desfasoara exclusiv operatiuni fara drept de deducere. Dovada faptului ca persoana nu mai realizeaza operatiuni cu drept de deducere trebuie sa rezulte din obiectul de activitate si, dupa caz, din declaratia pe propria raspundere data de imputernicitul legal al persoanei impozabile in cazul operatiunilor scutite pentru care persoana impozabila poate opta pentru taxare conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
(10^1) In sensul art. 153 alin. (9^1) lit. a) din Codul fiscal, data la care a incetat situatia care a condus la anularea inregistrarii, in cazul contribuabililor declarati inactivi fiscal, conform art. 78^1 din Codul de procedura fiscala, se intelege data reactivarii, iar in cazul contribuabililor care au intrat in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii, data la care a incetat situatia care a condus la anularea inregistrarii reprezinta data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind reluarea activitatii.
(11) Anularea inregistrarii in scopuri de TVA se va efectua in prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila a solicitat anularea inregistrarii conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Persoana impozabila care a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA conform alin. (10) are obligatia, indiferent de perioada fiscala utilizata, sa depuna ultimul decont de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pana la data de 25 a lunii in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA.
(12) Orice persoana impozabila stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA care isi inceteaza activitatea economica trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in termen de 15 zile de la data documentelor ce evidentiaza acest fapt. Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat prin optiune conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni de natura celor pentru care a solicitat inregistrarea si nici alte operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. In cazul persoanelor impozabile stabilite in Romania, anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila de la data incetarii activitatii economice. In cazul persoanelor impozabile nestabilite in Romania, anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila din prima zi a lunii urmatoare celei in care s-a depus declaratia de incetare a activitatii. Persoana impozabila care a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA are obligatia, indiferent de perioada fiscala utilizata, sa depuna ultimul decont de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pana la data de 25 a lunii in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA.
(13) In situatia in care art. 153 din Codul fiscal prevede ca persoana impozabila trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA anticipat, respectiv inainte de realizarea unei operatiuni, dar aceasta obligatie este indeplinita ulterior, organele fiscale vor inregistra persoana respectiva atunci cand aceasta solicita inregistrarea, daca intre timp nu a fost inregistrata din oficiu. Pentru neinregistrarea anticipata prevazuta de lege, organele fiscale vor stabili consecintele acesteia in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, precum si ale Codului de procedura fiscala.
(14) Organele fiscale competente vor inregistra din oficiu persoanele impozabile obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA, in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal, si care nu solicita inregistrarea, indiferent daca sunt persoane care au sediul activitatii economice in Romania, un sediu fix in Romania sau sunt nestabilite in Romania.
(15) Pentru situatia prevazuta la art. 153 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, anularea inregistrarii in scopuri de TVA se realizeaza la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de catre organele fiscale competente, dupa caz. Anularea inregistrarii in scopuri de TVA este valabila de la data comunicarii deciziei de anulare de catre organele fiscale competente.
(16) In sensul art. 153 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal, prin asociat majoritar se intelege persoana fizica sau juridica ce detine parti sociale/actiuni in cadrul unei societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care depasesc 50% din capitalul social al societatii.
(17) In situatia in care persoana impozabila indeplineste conditiile pentru inregistrarea in scopuri de TVA prevazute de art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, organul fiscal atribuie codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit initial, anterior anularii inregistrarii in scopuri de TVA.
66^1. (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana impozabila nestabilita in Romania la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este inregistrat in scopuri de TVA. Cererea trebuie insotita de:
a) declaratia de incepere a activitatii, care va cuprinde: data, volumul si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania. Ulterior inceperii activitatii, volumul si natura activitatii pot fi modificate potrivit prevederilor contractuale, aceste modificari urmand a fi comunicate si organului fiscal competent la care reprezentantul fiscal este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, conform art. 153 din Codul fiscal;
b) copie de pe actul de constituire in strainatate al persoanei impozabile nestabilite in Romania;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii si in care aceasta trebuie sa precizeze natura operatiunilor si valoarea estimata a acestora.
(2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile stabilite in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) Organul fiscal competent verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luata atat persoanei impozabile nestabilite in Romania, cat si persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. In cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie sa fie diferit de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. In cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor parti, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata, pentru toate operatiunile efectuate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania atat timp cat dureaza mandatul sau. In situatia in care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza inainte de sfarsitul perioadei in care, potrivit legii, persoana impozabila nestabilita in Romania ar avea obligatia platii taxei pe valoarea adaugata in Romania, aceasta este obligata fie sa prelungeasca mandatul reprezentantului fiscal, fie sa mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada ramasa sau sa se inregistreze conform art. 153 alin. (4) sau art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, daca este o persoana impozabila stabilita in Comunitate. Operatiunile efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania nu se evidentiaza in contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal. Prevederile art. 152 din Codul fiscal cu privire la intreprinderile mici nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite in Romania.
(5) Reprezentantul fiscal poate sa renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresata organului fiscal competent. In cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adaugata pe care il va depune in aceasta calitate si sa propuna o data ulterioara depunerii cererii cand va lua sfarsit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze daca renuntarea la mandat se datoreaza incetarii activitatii in Romania a persoanei impozabile nestabilite in Romania sau se datoreaza inregistrarii directe in Romania, fara reprezentant fiscal, a persoanei impozabile stabilite in Comunitate pe care o reprezinta.
(6) In cazul in care persoana impozabila nestabilita in Romania isi continua activitatea economica in Romania, cererea poate fi acceptata numai daca persoana impozabila nestabilita in Romania a intocmit toate formalitatile necesare desemnarii unui alt reprezentant fiscal, iar acest nou reprezentant fiscal a fost acceptat ca atare de catre organul fiscal competent sau, dupa caz, in situatia in care persoana impozabila, daca este stabilita in Comunitate, opteaza sa se inregistreze in Romania fara sa desemneze un reprezentant fiscal.
(7) Persoana impozabila nestabilita in Romania poate mandata reprezentantul fiscal sa emita factura destinata beneficiarului sau. Persoana impozabila nestabilita in Romania sau, dupa caz, reprezentantul fiscal emite factura pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de persoana impozabila nestabilita in Romania, aplicand regimul de taxa corespunzator operatiunilor respective, pe care o transmite beneficiarului. Prezentele norme metodologice nu instituie obligatii privind moneda in care se fac decontarile sau privind modalitatea in care se realizeaza decontarile, respectiv prin reprezentantul fiscal sau direct intre persoana impozabila nestabilita in Romania si clientii/furnizorii acesteia.
(8) Factura emisa de persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, inclusiv denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ale reprezentantului fiscal.
(9) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal pentru operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta, in care include si facturile emise de persoana impozabila nestabilita in Romania sub codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal conform art. 153 din Codul fiscal. In situatia in care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate, trebuie sa depuna cate un decont de taxa pentru fiecare persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta. Nu ii este permis reprezentantului fiscal sa evidentieze in decontul de taxa depus pentru activitatea proprie, pentru care este inregistrat in scopuri de TVA, operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, pentru care depune un decont de taxa separat.
(10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizitiilor efectuate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, reprezentantul fiscal trebuie sa detina documentele prevazute de lege.
(11) Orice persoana stabilita printr-un sediu fix in Romania, conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu mai poate sa isi desemneze un reprezentant fiscal in Romania. Aceasta persoana se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal la organul fiscal competent.
(12) Daca ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal persoana impozabila nestabilita in Romania va avea unul sau mai multe sedii fixe pe teritoriul Romaniei in conformitate cu prevederile art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ca persoana stabilita in Romania. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care a devenit stabilita in Romania. Din punctul de vedere al taxei, operatiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operatiuni apartinand persoanei impozabile care initial nu a fost stabilita in Romania, iar ulterior a devenit stabilita in Romania prin sediu fix.
(13) Daca o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru, este inregistrata in scopuri de TVA in Romania printr-un reprezentant fiscal si renunta la reprezentantul fiscal in vederea inregistrarii directe in scopuri de TVA in Romania, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care se inregistreaza direct in Romania. Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si in situatia in care o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru, este inregistrata direct in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal si ulterior opteaza pentru inregistrarea printr-un reprezentant fiscal.
Norme metodologice:
ART. 153^1
67. (1) Au obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal numai persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania.
(2) Persoanele impozabile prevazute la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, daca depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct. 2 alin. (5) - (7). In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
(3) In situatia in care obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal revine unei persoane impozabile care realizeaza achizitii intracomunitare de bunuri care nu sunt impozabile in Romania conform art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, respectiva persoana poate aplica regulile referitoare la plafonul pentru achizitii intracomunitare si dupa inregistrare, pana la depasirea respectivului plafon. In acest scop nu va comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizorilor sai din alte state membre.
(4) Inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) si c) din Codul fiscal se solicita numai de persoanele care nu sunt deja inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal sau pentru achizitiile intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si numai in cazul serviciilor intracomunitare pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal sau echivalentul acestui articol din legislatia altui stat membru, altele decat cele scutite de taxa. Inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii. Nu se va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal daca serviciile se incadreaza in oricare din prevederile art. 133 alin. (3) - (7) din Codul fiscal. De asemenea nu se va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal in cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt servicii intracomunitare, respectiv sunt prestate de o persoana impozabila din Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii sau sunt prestate de o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii in beneficiul unei persoane impozabile stabilite in Romania.
(5) In cazul in care o persoana solicita inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin optiunea de a aplica regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
(6) In cazul in care o persoana solicita anularea inregistrarii in conditiile art. 153^1 alin. (5), (6) sau (8) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera anulata din prima zi a anului calendaristic in care se face cererea de anulare.
(7) Persoanele inregistrate conform art. 153^1 din Codul fiscal nu pot comunica acest cod pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate catre alte persoane, acesta fiind comunicat altor persoane numai pentru achizitii intracomunitare de bunuri, pentru prestari de servicii intracomunitare si pentru achizitii de servicii intracomunitare.
(8) Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal si care efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri accizabile nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
(9) Orice persoana care efectueaza achizitii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
(10) Prevederile prezentelor norme metodologice se completeaza cu prevederile pct. 2.
(11) Institutiile publice care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte din structura, nu vor solicita inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal. Pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri, pentru prestarile de servicii intracomunitare si pentru achizitiile de servicii intracomunitare vor comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153, indiferent daca achizitiile sunt destinate utilizarii pentru activitatea desfasurata in calitate de autoritate publica, pentru care institutia publica nu are calitatea de persoana impozabila, sau pentru activitati pentru care institutia publica are calitatea de persoana impozabila. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal va fi considerata persoana impozabila conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 154
68. (1) In sensul art. 154 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila nestabilita in Romania care este obligata la plata TVA in Romania conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal poate fi scutita de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in urmatoarele situatii:
a) cand efectueaza in Romania servicii prestate ocazional, daca aceste operatiuni nu sunt precedate de achizitii intracomunitare de bunuri efectuate in Romania;
b) cand efectueaza in Romania livrari ocazionale de bunuri, cu exceptia:
1. vanzarilor la distanta;
2. livrarilor de bunuri precedate de achizitii intracomunitare de bunuri in Romania;
(2) In sensul alin. (1) lit. a) si b), livrarile de bunuri si prestarile de servicii sunt considerate ocazionale daca sunt realizate o singura data in cursul unui an.
(3) Persoanele nestabilite in Romania sunt obligate sa faca plata taxei datorate in Romania in conditiile prevazute la art. 157 alin. (6) din Codul fiscal.
(4) Persoana impozabila nestabilita in Romania care realizeaza in Romania in mod ocazional operatiuni pentru care este obligata la plata TVA si care este scutita de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) are obligatia sa transmita beneficiarilor facturile emise pentru respectivele operatiuni conform art. 155 din Codul fiscal precum si o copie a deciziei privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional. Facturile emise de persoanele scutite de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA in Romania al furnizorului/prestatorului..
Norme metodologice:
ART. 155 al.8
69. (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, nu are obligatia intocmirii unei facturi, dar operatiunile vor fi consemnate in documente potrivit legislatiei contabile.
(2) Autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii, care va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile, la rubrica "Furnizor";
d) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile sau, dupa caz, ale beneficiarului;
e) denumirea si descrierea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
g) cota de taxa aplicabila;
h) valoarea taxei colectate.
(3) Informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal, ca taxa colectata.
(4) In cazul depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (10) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia sa intocmeasca autofactura conform prevederilor alin. (2) numai in scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde la rubrica "Cumparator" informatiile de la alin. (2) lit. c), iar in cazul bunurilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, in loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate se poate mentiona, dupa caz: depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.
(5) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) la rubrica "Furnizor", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se vor inscrie denumirea/numele persoanei care efectueaza transferul, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Cumparator";
e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile;
f) denumirea si cantitatea bunurilor transferate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile;
h) valoarea bunurilor transferate.
(6) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare achizitie intracomunitara de bunuri efectuata in Romania in conditiile stabilite la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv care urmeaza unui transfer pe care l-a efectuat din alt stat membru. In situatia in care a fost emis un document pentru transferul realizat in alt stat membru si care cuprinde cel putin elementele prevazute la alin. (5), acest document se considera autofactura pentru operatiunea asimilata achizitiei intracomunitare de bunuri efectuate in Romania in sensul art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pe baza caruia se va inregistra achizitia intracomunitara de bunuri in Romania. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul facturii va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se vor inscrie denumirea/numele persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Furnizor";
e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile din alt stat membru, precum si adresa exacta din Romania in care au fost achizitionate bunurile;
f) denumirea si cantitatea bunurilor achizitionate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile din alt stat membru;
h) valoarea bunurilor transferate.
(7) Informatiile din facturile emise prin autofacturare conform alin. (5) se inscriu in jurnalele pentru vanzari, iar cele emise conform alin. (6) se inscriu in jurnalul pentru cumparari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 9
70. In sensul art. 155 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal, pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 155 alin. (9) lit. a) si b) din Codul fiscal, furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, furnizorii/prestatorii pot intocmi facturi simplificate in conditiile stabilite la art. 155 alin. (11) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (20) din Codul fiscal. In situatia in care nu opteaza pentru emiterea de facturi simplificate, acestia au obligatia intocmirii unui document centralizator pentru fiecare perioada fiscala care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
a) un numar de ordine;
b) data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii;
c) denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate;
d) cantitatea bunurilor livrate;
e) baza de impozitare a livrarilor de bunurilor/prestarilor de servicii ori, dupa caz, avansurile incasate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar;
f) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei;
g) valoarea totala a bazei de impozitare si a taxei colectate..
Norme metodologice:
ART. 155 al.12
71. (1) Emiterea facturii nu este interzisa, fiind optiunea persoanei impozabile de a factura operatiunile efectuate. In situatia in care factura este emisa, aceasta trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) sau (20) din Codul fiscal, dupa caz.
(2) In vederea emiterii de facturi conform prevederilor art. 155 alin. (12) din Codul fiscal, Directia de legislatie in domeniul TVA din cadrul Ministerului Finantelor Publice, la solicitarea persoanelor impozabile interesate sau din oficiu, va consulta Comitetul TVA. Persoanele impozabile interesate care solicita consultarea Comitetului TVA pentru emiterea de facturi conform prevederilor art. 155 alin. (12) din Codul fiscal trebuie sa prezinte Directiei de legislatie in domeniul TVA motivatia solicitarii emiterii de facturi conform art. 155 alin. (12) din Codul fiscal. Din motivatia prezentata trebuie sa rezulte motivele obiective pentru care nu este posibila emiterea facturilor care contin toate elementele prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal. Directia de legislatie in domeniul TVA va analiza daca exista motive obiective pentru care se solicita emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) din Codul fiscal. Daca nu sunt indeplinite conditiile minimale prevazute de lege si/sau se constata ca nu exista motive obiective pentru solicitare, aceste informatii se comunica solicitantului. Solicitarile avizate favorabil de Directia de legislatie in domeniul TVA se transmit in vederea consultarii Comitetului TVA, conform prevederilor Directivei 112. Ulterior consultarii Comitetului TVA, ministrul finantelor publice va emite un ordin prin care va aproba, dupa caz, fie emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) lit. a) din Codul fiscal, fie emiterea de facturi conform art. 155 alin. (12) lit. b) din Codul fiscal..
Norme metodologice:
ART. 155 al. 16
72. (1) Persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 155 din Codul fiscal pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri ori prestari de servicii se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau la facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (19) lit. r) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor pentru care baza impozabila este stabilita in valuta, la regularizare se vor avea in vedere prevederile art. 139^1 din Codul fiscal si ale pct. 22. Nu se impune regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform art. 150 alin. (2) - (6), art. 151 sau art. 151^1 din Codul fiscal, in cazul facturilor de avans sau al facturilor partiale emise de furnizorii de bunuri ori de prestatorii de servicii.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa potrivit art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor regularizari:
a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, potrivit art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.
(4) In cazul reducerilor de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 19 alin. (2), pe baza de cupoane valorice, facturile de reducere se intocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali.
(5) In cazul facturii centralizatoare intocmite conform art. 155 alin. (16) din Codul fiscal nu este obligatorie mentionarea datei livrarii/prestarii sau a datei incasarii avansului, aceasta rezultand din documentele prevazute la art. 155 alin. (16) lit. b) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 18
73. (1) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (17) din Codul fiscal, factura se poate intocmi de catre cumparatorul unui bun sau serviciu in urmatoarele conditii:
a) partile sa incheie un acord prealabil prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare. Acord prealabil inseamna un acord incheiat inainte de inceperea emiterii de facturi de catre client in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
b) sa existe o procedura de acceptare a fiecarei facturi. Procedura de acceptare poate fi explicita sau implicita si poate fi convenita si descrisa prin acordul prealabil ori poate fi reprezentata de primirea si prelucrarea facturii;
c) factura sa fie emisa in numele si in contul furnizorului/prestatorului de catre cumparator si trimisa furnizorului/prestatorului;
d) factura sa cuprinda elementele prevazute la art. 155 alin. (19) sau (20) din Codul fiscal;
e) factura sa fie inregistrata in jurnalul de vanzari de catre furnizor/prestator, daca este inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul fiscal.
(2) Termenii si conditiile acordului prealabil si ale procedurilor de acceptare pentru fiecare factura se stabilesc de catre furnizor/prestator si client. La cererea organului de control, partile trebuie sa fie in masura sa demonstreze existenta acordului prealabil.
(3) In sensul art. 155 alin. (18) din Codul fiscal, emiterea facturii poate fi externalizata, respectiv factura se poate intocmi de un tert in urmatoarele conditii:
a) furnizorul/prestatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent faptul ca emiterea de facturi va fi realizata de un tert, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a initia aceasta procedura, si sa anexeze la scrisoare numele, adresa si, dupa caz, codul de inregistrare in scopuri de TVA ale tertului;
b) factura sa fie emisa de catre tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
c) factura sa cuprinda toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) sau, dupa caz, la art. 155 alin. (20) din Codul fiscal;
d) facturile sa fie puse la dispozitia organelor fiscale competente fara nicio intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.
(4) In sensul art. 155 alin. (18) din Codul fiscal, in cazul bunurilor supuse executarii silite care sunt livrate prin organele de executare silita, factura se va intocmi de catre organele de executare silita pe numele si in contul debitorului executat silit. In factura se face o mentiune cu privire la faptul ca facturarea este realizata de organul de executare silita. Originalul facturii se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita. Organele de executare silita vor emite facturi cu TVA numai in cazul operatiunilor taxabile, cu exceptia celor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 160 din Codul fiscal. In situatia in care debitorul executat silit aplica sistemul TVA la incasare prevazut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, organul de executare silita inscrie pe factura mentiunea prevazuta la art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal pentru livrarile de bunuri care sunt supuse sistemului TVA la incasare. In cazul in care la data livrarii debitorul executat silit nu este inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, organul de executare silita are obligatia sa emita factura cu TVA daca livrarea bunurilor ar fi fost taxabila in situatia in care respectivul debitor executat silit ar fi fost inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. In cazul operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, debitorul executat silit poate sa opteze pentru taxare conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, prin depunerea notificarii prevazute la pct. 39.
(5) Daca organul de executare silita incaseaza contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze la bugetul de stat taxa incasata de la cumparator ori adjudecatar in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Pe baza documentului de plata a taxei pe valoarea adaugata transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, in decontul de taxa pe valoarea adaugata la randul de regularizari taxa colectata din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va inregistra documentul de plata in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatarul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu ii mai revin obligatii referitoare la plata taxei. Organul de executare silita sau, dupa caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru situatiile prevazute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa.
(7) Organele de executare silita inregistreaza taxa din facturile pentru operatiuni de executare silita emise in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. Daca organul de executare silita este persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu va evidentia in decontul de taxa operatiunile respective.
(8) In situatia in care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii de executare silita transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa colectata aferenta. Debitorul executat silit care aplica sistemul TVA la incasare aplica in mod corespunzator prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru situatiile prevazute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa. In cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va inregistra in evidenta proprie factura si taxa colectata aferenta in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(9) Factura de executare silita emisa de organul de executare silita va contine, pe langa informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, numele si datele de identificare ale organului de executare silita prin care se realizeaza livrarea bunurilor..
Norme metodologice:
ART. 155 al. 20
74. (1) In situatia in care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi inscrisa pe o singura pagina, elementele prevazute la art. 155 alin. (19), cu exceptia informatiilor prevazute la art. 155 alin. (19) lit. h) - j) si l) - p) din Codul fiscal, se inscriu numai pe prima pagina a facturii. In aceasta situatie este obligatorie inscrierea pe prima pagina a facturii a numarului de pagini pe care le contine factura si a numarului total de pozitii cuprinse in factura respectiva. Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea "conform bon fiscal nr./data".
(2) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (19) lit. b) si c) din Codul fiscal:
a) daca factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau inainte de data incasarii unui avans, pe factura se va mentiona numai data emiterii facturii;
b) in cazul in care factura este emisa in data in care a avut loc livrarea/prestarea sau incasarea unui avans, pe factura se va mentiona numai data emiterii facturii, care este aceeasi cu data livrarii/prestarii ori incasarii unui avans;
c) in cazul in care factura este emisa ulterior datei livrarii/prestarii sau a incasarii unui avans, pe factura se vor mentiona atat data emiterii facturii, cat si data livrarii/prestarii ori a incasarii unui avans.
(3) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. d) din Codul fiscal referitoare la adresa furnizorului/prestatorului vor cuprinde cel putin urmatoarele informatii: localitatea, strada si numarul. In cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in Romania, care au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se va inscrie adresa sediului activitatii economice a persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile. In cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se vor inscrie adresa sediului activitatii economice, precum si adresa sediului fix din Romania pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii la care sediul fix participa conform prevederilor pct. 1 alin. (3).
(4) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. f) din Codul fiscal referitoare la adresa beneficiarului vor cuprinde cel putin urmatoarele informatii: localitatea, strada si numarul. In cazul beneficiarilor cu sediul activitatii economice in Romania, care au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliti in Romania se va inscrie adresa persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar catre care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile. In cazul beneficiarilor cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliti in Romania se va inscrie adresa sediului fix din Romania, daca acesta este sediul catre care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile.
(5) Prevederile art. 155 alin. (19) lit. r) din Codul fiscal cu privire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit facturi de avans ori facturi partiale pentru aceeasi operatiune, se aplica atunci cand se efectueaza regularizarile prevazute la pct. 72 alin. (2) si (3).
Norme metodologice:
ART. 155 al. 22
75. Baza de impozitare poate fi inscrisa in valuta, dar, daca operatiunea nu este scutita de taxa, suma taxei trebuie inscrisa si in lei. Pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza impozabila va fi convertita in lei, utilizand cursul de schimb prevazut la art. 139^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 25
76. (1) Pentru ca o factura sa fie considerata factura electronica, aceasta trebuie sa fie emisa si primita in format electronic, tipul formatului electronic al facturii fiind optiunea persoanelor impozabile. Formatul electronic al unei facturi poate fi, de exemplu, de tip "xml", "pdf".
(2) In sensul art. 155 alin. (3) din Codul fiscal, facturile create pe suport hartie care sunt scanate, trimise si primite in format electronic sunt considerate facturi electronice. Facturile create in format electronic, de exemplu, prin intermediul unui program informatic de contabilitate sau a unui program de prelucrare a textelor, trimise si primite pe suport hartie nu sunt considerate facturi electronice.
(3) Acceptarea de client a facturii electronice poate include orice acord scris, formal sau informal, precum si un accept tacit, cum ar fi faptul ca a procedat la procesarea ori plata facturii electronice. Acceptul clientului de a utiliza factura electronica reprezinta confirmarea acestuia ca detine mijloacele tehnice necesare primirii facturii electronice, precum si ca are capacitatea de a asigura autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea facturii.
(4) Asigurarea autenticitatii originii facturii in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal este obligatia atat a furnizorului/prestatorului, cat si a beneficiarului, persoana impozabila. Fiecare in mod independent trebuie sa asigure autenticitatea originii. Furnizorul/Prestatorul trebuie sa poata garanta ca factura a fost emisa de el sau a fost emisa in numele si in contul sau, de exemplu, prin inregistrarea facturii in evidentele sale contabile. Beneficiarul trebuie sa poata garanta ca factura este primita de la furnizor/prestator sau de la o alta persoana care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului, in acest sens putand opta intre verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura si asigurarea identitatii acestuia sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului. Verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura presupune asigurarea din partea beneficiarului ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura. In scopul indeplinirii acestei obligatii, beneficiarul poate aplica orice control de gestiune care sa permita stabilirea unei piste fiabile de audit intre factura si livrare/prestare. Asigurarea identitatii presupune garantarea de catre beneficiar a identitatii furnizorului/prestatorului sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul acestuia, de exemplu, prin intermediul unei semnaturi electronice avansate ori prin schimb electronic de date, si asigurarea ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura.
(5) Integritatea continutului unei facturi in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal trebuie asigurata atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar, daca acesta este persoana impozabila. Fiecare in mod independent poate sa aleaga metoda prin care sa isi indeplineasca aceasta obligatie sau ambii pot conveni sa asigure integritatea continutului, de exemplu, prin intermediul unei tehnologii precum EDI sau prin semnatura electronica avansata. Persoana impozabila poate sa aleaga sa aplice, de exemplu, controale de gestiune care sa creeze o pista fiabila de audit intre factura si livrare/prestare sau tehnologii specifice pentru asigurarea integritatii continutului facturii. Integritatea continutului unei facturi nu are legatura cu formatul facturii electronice, factura putand fi convertita de catre beneficiar in alt format decat cel in care a fost emisa, in vederea adaptarii la propriul sistem informatic sau la schimbarile tehnologice ce pot interveni de-a lungul timpului. In situatia in care beneficiarul opteaza pentru asigurarea integritatii continutului prin folosirea unei semnaturi electronice avansate, la convertirea unei facturi dintr-un format in altul, trebuie sa se asigure trasabilitatea modificarii. In sensul prezentelor norme, prin forma se intelege tipul facturii, care poate fi pe suport hartie sau electronic, iar formatul reprezinta modul de prezentare a facturii electronice.
(6) Lizibilitatea unei facturi inseamna ca factura trebuie sa fie intr-un format care permite citirea de catre om. Lizibilitatea trebuie asigurata din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare, atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar. Factura trebuie prezentata astfel incat continutul sa fie usor de citit, pe hartie sau pe ecran, fara a necesita o atentie ori o interpretare excesiva. Pentru facturile electronice, aceasta conditie se considera indeplinita daca factura poate fi prezentata la cerere intr-o perioada rezonabila de timp, inclusiv dupa un proces de conversie, intr-un format care permite citirea de catre om pe ecran sau prin tiparire. Persoana impozabila trebuie sa asigure posibilitatea verificarii corespondentei dintre informatiile din fisierul electronic original si documentul lizibil prezentat. Lizibilitatea unei facturi electronice din momentul emiterii pana la sfarsitul perioadei de stocare poate fi asigurata prin orice mijloace, insa utilizarea semnaturii electronice avansate sau EDI nu este suficienta in acest scop.
(7) In sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, controlul de gestiune inseamna procesul prin care persoana impozabila garanteaza in mod rezonabil identitatea furnizorului/prestatorului facturii, integritatea continutului facturii si lizibilitatea facturii din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Controlul de gestiune trebuie sa corespunda volumului/tipului de activitate a persoanei impozabile, sa ia in considerare numarul si valoarea tranzactiilor, precum si numarul si tipul de furnizori/clienti si, dupa caz, orice alti factori relevanti. Un exemplu de control de gestiune este reprezentat de corelarea documentelor justificative.
(8) Pista fiabila de audit, in sensul art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, trebuie sa ofere o legatura verificabila intre factura si livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Persoana impozabila poate alege metoda prin care demonstreaza legatura dintre o factura si o livrare/prestare.
(9) Cele doua tehnologii prevazute la art. 155 alin. (25) din Codul fiscal sunt doar exemple de tehnologii pentru asigurarea autenticitatii originii si integritatii continutului facturii electronice si nu constituie cerinte obligatorii, cu exceptia situatiei prevazute la art. 155 alin. (26) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 32
77. Persoana impozabila stabilita in Romania printr-un sediu fix are obligatia de a stoca in Romania, conform prevederilor art. 155 alin. (32) din Codul fiscal, numai facturile emise/primite in legatura cu operatiunile la care sediul fix din Romania participa.
Norme metodologice:
ART. 155 al. 35
78. (1) Persoanele impozabile pot stoca facturile emise/primite pe suport hartie sau in format electronic, indiferent de forma originala in care au fost trimise ori puse la dispozitie, cu conditia sa asigure autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea acestora, conform art. 155 alin. (24) din Codul fiscal, de la momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Facturile emise/primite pe suport hartie pot fi convertite in forma electronica in vederea stocarii. Facturile emise/primite in forma electronica pot fi convertite pe suport hartie in vederea stocarii. Indiferent de forma in care este emisa/primita factura, si factura stocata in forma pentru care a optat persoana impozabila se considera exemplar original, in sensul pct. 46 alin. (1). Persoanele impozabile care opteaza pentru stocarea electronica a facturilor au obligatia sa stocheze prin mijloace electronice si datele ce garanteaza autenticitatea originii si integritatea continutului facturilor.
(2) La solicitarea organelor de inspectie fiscala trebuie asigurata traducerea in limba romana a facturilor primite/emise..
Norme metodologice:
ART. 156
79. (1) In sensul art. 156 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila va tine urmatoarele evidente si documente:
a) evidente contabile ale activitatii sale economice;
b) al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta si legate de activitatea sa economica, conform prevederilor pct. 76;
c) facturile sau alte documente primite si legate de activitatea sa economica;
d) documentele vamale si, dupa caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitara si achizitia intracomunitara de bunuri realizate de respectiva persoana;
e) facturile si alte documente emise sau primite de respectiva persoana pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii, achizitiilor intracomunitare sau importurilor;
f) un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabila sau de alta persoana in contul acesteia in afara Romaniei, dar in interiorul Comunitatii pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (12) lit. f) - h) din Codul fiscal, precum si pentru alte situatii in care se aplica masuri de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Registrul nontransferurilor va cuprinde: denumirea si adresa primitorului, un numar de ordine, data transportului bunurilor, descrierea bunurilor transportate, cantitatea bunurilor transportate, valoarea bunurilor transportate, data transportului bunurilor care se intorc dupa prelucrare sau expertiza, descrierea bunurilor returnate, cantitatea bunurilor returnate, descrierea bunurilor care nu sunt returnate, cantitatea acestora si o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu aceste operatiuni, dupa caz, precum si data emiterii acestor documente. Nu trebuie completat acest registru pentru urmatoarele bunuri:
1. mijloacele de transport inmatriculate in Romania;
2. paleti, containere si alte ambalaje care circula fara facturare;
3. bunurile necesare desfasurarii activitatii de presa, radiodifuziune si televiziune;
4. bunurile necesare exercitarii unei profesii sau meserii daca:
- pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 1.250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 7 zile in afara Romaniei; sau
- pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 24 de luni in afara Romaniei;
5. computerele portabile si alt material profesional similar care este transportat in afara Romaniei in cadrul unei deplasari de afaceri de catre personalul unei entitati economice sau de catre o persoana fizica autorizata;
g) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunitatii in Romania sau care au fost importate in Romania ori achizitionate din Romania de o persoana impozabila nestabilita in Romania si care sunt date unei persoane impozabile in Romania in scopul expertizarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri in Romania, cu exceptia situatiilor in care prin ordin al ministrului finantelor publice nu se impune o asemenea obligatie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut in cazul bunurilor care sunt plasate in regimul vamal de perfectionare activa. Acest registru va cuprinde:
1. denumirea si adresa expeditorului;
2. un numar de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului dupa expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa expertizare sau prelucrare;
8. cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.
(2) Jurnalele pentru vanzari si pentru cumparari, registrele, evidentele si alte documente similare ale activitatii economice a fiecarei persoane impozabile se vor intocmi astfel incat sa permita stabilirea urmatoarelor elemente:
a) valoarea totala, fara taxa, a tuturor livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii efectuate de aceasta persoana in fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
1. livrarile intracomunitare de bunuri scutite;
2. livrari/prestari scutite de taxa sau pentru care locul livrarii/prestarii este in afara Romaniei;
3. livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii taxabile si carora li se aplica cote diferite de taxa;
4. prestarile de servicii efectuate conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Comunitate, denumite prestari de servicii intracomunitare, pentru care locul este in afara Romaniei.
b) valoarea totala, fara taxa, a tuturor achizitiilor pentru fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
1. achizitii intracomunitare de bunuri;
2. achizitii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (3) - (6) din Codul fiscal;
3. achizitii de bunuri, inclusiv provenite din import, si de servicii, taxabile, carora li se aplica cote diferite de taxa;
4. achizitii de servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de catre persoane impozabile stabilite in Comunitate, denumite achizitii intracomunitare de servicii.
c) taxa colectata de respectiva persoana pentru fiecare perioada fiscala;
d) taxa totala deductibila si taxa dedusa pentru fiecare perioada fiscala;
e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioada fiscala, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic si al ajustarilor efectuate, atunci cand dreptul de deducere se exercita pe baza de pro rata, evidentiind distinct:
1. taxa dedusa conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal;
2. taxa nededusa conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal;
3. taxa dedusa pe baza de pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal.
(3) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare au obligatia sa mentioneze in jurnalele pentru vanzari facturile emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru vanzari se inscriu si urmatoarele informatii in cazul acestor operatiuni:
a) numarul si data documentului de incasare;
b) valoarea integrala a contravalorii livrarii de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
d) valoarea incasata, inclusiv TVA, precum si baza impozabila si TVA exigibila corespunzatoare sumei incasate;
e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
(3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare mentioneaza in jurnalele pentru vanzari bonurile fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit informatiilor din rapoartele fiscale de inchidere zilnica prevazute la art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul jurnalelor pentru vanzari prevazute la alin. (3), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru vanzari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (3) lit. a) - e). In cazul informatiei de la alin. (3) lit. d) se va mentiona numai suma incasata in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru vanzari.
(5) Persoanele impozabile care fac achizitii de bunuri/servicii de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care se aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii chiar daca taxa nu este deductibila in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru cumparari se mentioneaza si urmatoarele informatii:
a) numarul si data documentului de plata;
b) valoarea integrala a contravalorii achizitiei de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
d) valoarea platita, inclusiv TVA si corespunzator baza impozabila si TVA exigibila;
e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
(6) In cazul jurnalelor pentru cumparari prevazute la alin. (5), facturile care au TVA neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru cumparari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila ca urmare a platii, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (5) lit. a) - e), cu exceptia situatiilor in care s-a implinit termenul de prescriptie si facturile respective nu se mai achita, fiind scoase din evidentele persoanei impozabile. In cazul informatiei de la alin. (5) lit. d) se va mentiona numai suma platita in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru cumparari.
(7) Documentele prevazute la alin. (2) - (6) nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie sa contina informatiile minimale stabilite la alin. (2) - (6) si sa asigure intocmirea decontului de taxa prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal.
79^1. (1) In cazul asocierilor in participatiune sau al altor asocieri tratate drept asocieri in participatiune conform art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, denumite in continuare asocieri, drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata prevazute de titlul VI al Codului fiscal revin asociatului desemnat in acest scop potrivit contractului incheiat intre parti, care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, denumit in continuare asociatul administrator. Prin drepturi si obligatii legale se intelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achizitii conform prevederilor art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, obligatia de a emite facturi catre beneficiar si de a colecta taxa in cazul operatiunilor taxabile, dreptul/obligatia de ajustare a taxei conform art 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.
(2) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai fara plata, ca aport la asociere in limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie prestare de servicii/livrare de bunuri cu plata in sensul art. 129, respectiv 128 din Codul fiscal. Asociatii care au pus la dispozitia asocierii bunurile si serviciile mentionate in teza anterioara, ca aport la asociere, isi pastreaza dreptul de deducere si nu vor efectua ajustari pe perioada functionarii asocierii, cu conditia ca asociatul administrator sa ajusteze taxa aferenta in conformitate cu prevederile alin. (5). In cazul bunurilor de capital se va face o mentiune referitoare la perioada in care bunurile au fost puse la dispozitia asocierii, perioada in care membrii asociati nu fac ajustari.
(3) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai, altele decat cele prevazute la alin. (2), reprezinta livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plata in sensul art. 128, respectiv 129 din Codul fiscal.
(4) Asociatul administrator efectueaza achizitiile asocierii pe numele sau si emite facturi in nume propriu catre terti pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de asociere, urmand ca veniturile si cheltuielile sa fie atribuite fiecarui asociat corespunzator cotei de participare in asociere.
(5) Asociatul administrator are dreptul/obligatia de ajustare a taxei pentru bunuri/servicii conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, pe perioada de existenta a asocierii, astfel:
a) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator, dupa constituirea asocierii, care sunt destinate utilizarii in scopul pentru care a fost constituita asocierea;
b) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator inainte de constituirea asocierii si care ulterior sunt alocate pentru realizarea scopului pentru care a fost constituita asocierea;
c) pentru bunurile/serviciile pe care membrii asociati le aduc ca aport la asociere, conform prevederilor alin. (2).
(6) In situatiile prevazute la alin. (5) lit. a) si b), asociatul administrator va aplica regulile privind ajustarea taxei din perspectiva persoanei care detine aceste bunuri/servicii. In situatia prevazuta la alin. (5) lit. c), momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, este data obtinerii bunului de catre asociatul care le-a pus la dispozitia asocierii. Membrii asocierii trebuie sa transmita asociatului administrator o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii, iar in cazul altor bunuri decat cele de capital sau in cazul serviciilor, o copie de pe facturile de achizitie. Asociatul administrator va pastra copia de pe registrul bunurilor de capital pe perioada prevazuta la art. 149 alin. (6) din Codul fiscal si va mentiona ajustarile pe care le-a efectuat in perioada de existenta a asocierii. In cazul altor bunuri decat cele de capital sau in cazul serviciilor, asociatul administrator va pastra copii de pe facturile de achizitie transmise de membrii asociati, pe perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Atunci cand asocierea isi inceteaza existenta sau unul ori mai multi asociati se retrag din asociere, asociatul administrator are dreptul/obligatia sa ajusteze taxa aferenta bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (5) lit. c) restituite membrului asocierii caruia i-au apartinut. In cazul bunurilor de capital, ajustarea se va realiza pentru perioada ramasa din perioada de ajustare. Se considera, din perspectiva asociatului administrator, ca bunurile/serviciile restituite membrului asociat caruia ii apartin sunt alocate unei activitati cu drept de deducere, pentru a permite continuarea ajustarii de catre acesta din urma in functie de activitatile pe care le va realiza dupa incetarea existentei asocierii.
Norme metodologice:
ART. 156^1
80. (1) In sensul art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, in orice situatie, echivalentul in lei al plafonului de 100.000 euro se determina pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, inclusiv pentru persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal in cursul anului. La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal, organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificata a persoanei impozabile, o alta perioada fiscala, respectiv:
a) semestrul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru;
b) anul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioada de un an calendaristic.
(3) Solicitarea prevazuta la alin. (2) se va transmite autoritatilor fiscale competente pana la data de 25 februarie a anului in care se exercita optiunea si va fi valabila pe durata pastrarii conditiilor prevazute la alin. (2).
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale si pentru unitatile cu personalitate juridica din subordinea acesteia, perioada fiscala este anul calendaristic..
Norme metodologice
ART. 156^3.
80^1. (1) In aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul persoanelor care realizeaza achizitii intracomunitare de mijloace de transport, organele fiscale competente trebuie sa analizeze daca din documentatia care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca acesta se incadreaza sau nu in categoria mijloacelor de transport noi, in sensul art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, si daca se datoreaza ori nu taxa aferenta respectivei achizitii intracomunitare in Romania, astfel:
a) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de orice persoana care nu este inregistrata si care nu avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent daca este sau nu inregistrata, conform art. 153^1 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 156^3 alin. (2) si art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie ca nu se datoreaza taxa:
(i) in situatia in care respectiva persoana realizeaza in Romania o achizitie intracomunitara, dar aceasta nu este impozabila in Romania conform art. 126 din Codul fiscal sau este scutita de taxa conform art. 142 din Codul fiscal;
(ii) in situatia transferului unui mijloc de transport nou din alt stat membru in Romania de catre o persoana neimpozabila cu ocazia unei schimbari de resedinta, daca la momentul livrarii nu a putut fi aplicata scutirea prevazuta la echivalentul din legislatia altui stat membru al art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, avand in vedere ca respectivul transfer nu determina o achizitie intracomunitara de bunuri in Romania;
b) in cazul in care, in urma analizei, rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, iar achizitia intracomunitara a fost efectuata de o persoana care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal si care nu are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte ca nu se datoreaza taxa in Romania;
c) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de o persoana impozabila care nu este inregistrata si care nu trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, dar care este sau ar trebui sa fie inregistrata conform art. 153^1 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 156^3 alin. (2) si art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie ca nu se datoreaza taxa in Romania, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara nu este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal. De exemplu, mijloacele de transport care nu sunt noi si sunt achizitionate intracomunitar de la persoane fizice, mici intreprinderi, de la persoane impozabile care au aplicat regimul special pentru bunuri second-hand potrivit unor prevederi din alte state membre similare art. 152^2 din Codul fiscal nu sunt achizitii intracomunitare impozabile in Romania, potrivit art. 126 alin. (3) lit. a) si alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
(2) Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 11 alin. (1^1) si (1^3) din Codul fiscal, care efectueaza livrari de bunuri prin organele de executare silita, depun declaratia prevazuta la art. 156^3 alin. (10) din Codul fiscal, dar plata taxei se efectueaza de organul de executare silita sau, dupa caz, de cumparator, conform prevederilor pct. 73.
(3) Notificarile prevazute la art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal se depun numai pentru anii in care persoanele impozabile desfasoara operatiuni de natura celor pentru care exista obligatia notificarii. Nu se depun notificari in situatia in care persoanele impozabile nu au desfasurat astfel de operatiuni in anul de referinta, respectiv in anul pentru care ar fi trebuit depusa notificarea.
(4) In scopul aplicarii prevederilor art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, in situatia in care statutul persoanei impozabile din punct de vedere al inregistrarii in scopuri de TVA s-a modificat in anul de referinta, respectiv fie a fost inregistrata in scopuri de TVA, fie i s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, in cursul anului de referinta, este relevant statutul persoanei impozabile la data de 31 decembrie a anului de referinta.
(5) In scopul aplicarii prevederilor art. 156^3 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, operatiunile care fac obiectul notificarilor sunt livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii si, dupa caz, achizitiile efectuate din tara.
(6) In aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care in anul precedent au avut o cifra de afaceri inferioara plafonului de 2.250.000 lei, dar nu au aplicat sistemul TVA la incasare, nu pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la incasare daca din evidentele acestora reiese ca in anul urmator pana la data depunerii notificarii prevazute la art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal, respectiv pana pe data de 25 ianuarie inclusiv, au depasit plafonul pentru anul in curs.
Norme metodologice
ART. 156^4
80^2. (1) In sensul art. 156^4 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, in cazul prestarilor de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, prestatorul va raporta in declaratia recapitulativa numai serviciile care nu beneficiaza de scutire de taxa in statul membru in care acestea sunt impozabile. In acest scop, se va considera ca operatiunea este scutita de taxa in statul membru in care este impozabila daca respectiva operatiune ar fi scutita de taxa in Romania. In situatia in care in Romania nu este aplicabila o scutire de taxa, prestatorul este exonerat de obligatia de a declara in declaratia recapitulativa respectivul serviciu, daca primeste o confirmare oficiala din partea autoritatii fiscale din statul membru in care operatiunea este impozabila, din care sa rezulte ca in statul membru respectiv se aplica o scutire de taxa.
(2) In sensul art. 156^4 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, beneficiarii persoane impozabile din Romania au obligatia de a declara in declaratia recapitulativa achizitiile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, atunci cand au obligatia platii taxei pentru respectivele servicii conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv atunci cand nu se aplica nicio scutire de taxa pentru serviciul respectiv.
Norme metodologice:
ART. 157
81. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2017, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri persoanelor care fac dovada ca sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Nu se aplica aceste prevederi in cazul persoanelor care sunt inregistrate in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal, care fac plata taxei in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) din Codul fiscal.
(3) In cursul perioadei fiscale, importatorii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri in jurnalele pentru cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a documentului pentru regularizarea situatiei emis de autoritatea vamala. Contabil, taxa aferenta importului se inregistreaza concomitent atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. In decontul de taxa pe valoarea adaugata, taxa se evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile prevazute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 158^2
81^1. (1) In sensul art. 158^2 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania, prin asociati si administratori se intelege numai asociatii si administratorii societatilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul societatilor pe actiuni, inclusiv al celor in comandita pe actiuni, care au sediul activitatii economice in Romania, in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.
(3) Institutiile publice, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite in Romania, care nu sunt constituite in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia prezentarii cazierului judiciar in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica corespunzator si in situatiile prevazute la art. 158^2 alin. (8) lit. b) si alin. (10) lit. d) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 159
81^2. (1) In sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un acord ori tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal.
(2) In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.
(3) Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal sau/si acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator in conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul sa aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta anumite informatii din factura care sunt obligatorii potrivit art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale. Aceasta factura va fi atasata facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
(4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala, in conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor inscrie aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata, iar acestea vor fi preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi. Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor mentiona ca sunt emise dupa inspectia fiscala. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Prevederile alin. (4) si ale art. 159 alin. (3) din Codul fiscal se aplica si pentru situatiile in care facturile de corectie se refera la perioade fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2010.
(6) Prevederile alin. (4) si (5) se aplica inclusiv in cazul micilor intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal la depasirea plafonului prevazut de art. 152 din Codul fiscal si organele de inspectie fiscala au stabilit diferente de taxa colectata de plata conform pct. 62 alin. (2).
(7) Prevederile art. 159 din Codul fiscal se aplica numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania. In cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile art. 155 alin. (2) din Codul fiscal.
(8) In cazul autofacturilor emise conform art. 155 alin. (7) si (8) si art. 155^1 alin. (2) din Codul fiscal, daca persoana impozabila emitenta constata ca a inscris informatii in mod eronat in respectivele autofacturi, fie va emite o noua autofactura care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din autofactura initiala, numarul si data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie va emite o noua autofactura continand informatiile si valorile corecte si concomitent va emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii corectate. In situatia in care autofactura a fost emisa in mod eronat sau prin norme se prevede ca in anumite situatii se poate anula livrarea/prestarea catre sine, persoana impozabila emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii anulate.
Norme metodologice:
ART. 160
82. (1) In sensul art. 160 alin. (5) din Codul fiscal, prin livrari de bunuri/prestari de servicii in interiorul tarii se intelege operatiunile realizate numai intre persoane care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrarii sau locul prestarii in Romania conform art. 132, respectiv art. 133 din Codul fiscal, si sunt operatiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.
(2) In sensul art. 160 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unitati care pot fi utilizate de operatori in conformitate cu Directiva 2003/87/CE se intelege unitatile prevazute la art. 3 lit. (m) si (n) din Directiva 2003/87/CE, cu modificarile ulterioare.
(3) In cazul livrarilor de bunuri prevazute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va inregistra in cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.
(4) Inregistrarea taxei de catre cumparator atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situatii in care se aplica taxarea inversa.
(5) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achizitii supuse taxarii inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa in decontul de taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145, 145^1, 146, 147 si 147^1 din Codul fiscal.
(6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua in calculul pro rata, ca operatiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxarea inversa.
(7) In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege, organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor si a beneficiarilor la corectarea operatiunilor si aplicarea taxarii inverse conform prevederilor prezentelor norme metodologice. In cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala vor avea in vedere ca beneficiarul avea obligatia sa colecteze TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere. In cazul in care in cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala stabilesc ca beneficiarul nu a colectat TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere, obligand beneficiarul la plata acestei sume in baza actului administrativ emis de autoritatea fiscala competenta, furnizorii pot emite facturi de corectie cu semnul minus conform art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal in vederea regularizarii taxei si restituirii acesteia catre beneficiari. Facturile de corectie cu semnul minus emise de catre furnizor nu se evidentiaza in decontul de taxa al beneficiarului.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), daca la data constatarii de catre organele de inspectie fiscala a neaplicarii taxarii inverse furnizorii/prestatorii si/sau beneficiarii se afla in situatie de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, de insolvabilitate in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si in situatii in care masurile prevazute la alin. (7) nu pot fi aplicate concomitent si la furnizor/prestator, si la beneficiar, deoarece cel putin unul dintre acestia se afla in situatii cum ar fi starea de inactivitate conform art. 78^1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendare din registrul comertului, radiere din registrul comertului, anulare a codului de inregistrare in scopuri de TVA potrivit legii, regimul normal de taxare ramane valabil aplicat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) potrivit constatarilor organelor de inspectie fiscala nu s-au produs consecinte fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari ca urmare a aplicarii regimului normal de taxare;
b) aplicarea taxarii inverse la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari poate genera consecinte fiscal-bugetare negative.
(9) Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii unor operatiuni din/in categoria celor pentru care se aplica taxarea inversa in cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplica prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa. In acest sens se va proceda conform urmatorului exemplu:
Exemplu: O persoana impozabila aflata in stare de insolventa a emis facturi partiale si/sau de avansuri in cursul anului 2009. Faptul generator de taxa are loc dupa data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor partiale si/sau de avansuri emise in anul 2009 se va mentine regimul aplicat la data exigibilitatii de taxa, respectiv taxarea inversa, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferenta dintre valoarea livrarii/prestarii si sumele facturate in anul 2009.
Norme metodologice:
ART. 161
83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) si (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa pentru bunurile imobile achizitionate, construite, transformate sau modernizate in ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (4) se limiteaza la modernizarile si transformarile care au fost incepute inainte de aderare si finalizate dupa data aderarii. Orice modernizare sau transformare inceputa dupa data aderarii va fi considerata bun de capital obtinut dupa aderare numai in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea este operata intr-o perioada de 5 ani in cadrul careia bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt transformate sau modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de transformare sau modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de taxare, iar rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa nedeductibila obtinuta prin ajustare se inregistreaza din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de scutire.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere
O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. In anul 2006 au fost incepute lucrari de modernizare, finalizate in data de 20 aprilie 2007, care au marit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai putin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa dedusa aferenta este de 190.000 lei.
De la data de 15 aprilie 2005 pana la 31 decembrie 2007, persoana impozabila inchiriaza imobilul 100% in regim de taxare.
Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabila renunta la optiunea de a taxa operatiunea de inchiriere, aplicand scutirea prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza astfel:
A. Ajustarea pentru taxa dedusa aferenta dobandirii bunului imobil
- Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Taxa dedusa pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007, respectiv 33 de luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2010:
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajusteaza.
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007
- Taxa dedusa aferenta modernizarii: 190.000 lei
- Taxa dedusa pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei: 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei: 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajusteaza.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva. Aceeasi procedura de ajustare se aplica si in cazul transformarilor sau modernizarilor incepute si finalizate inainte de data aderarii, indiferent de valoarea acestora.
(2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani, si metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi, si nu lunar. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (1).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in 2006, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (1) lit. A.
(3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) si (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusa, aferenta bunurilor imobile achizitionate, construite, transformate sau modernizate in ultimii 5 ani, o suma proportionala cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operatiuni si cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (6) se limiteaza la modernizarile si transformarile care au fost incepute inainte de aderare si finalizate dupa data aderarii. Orice modernizare sau transformare inceputa dupa data aderarii va fi considerata bun de capital obtinut dupa aderare numai in conditiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea se realizeaza intr-o perioada de 5 ani in cadrul careia bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate sau transformate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare sau transformare. Pentru ajustare se va tine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezinta o cincime din taxa aferenta achizitiei, construirii, transformarii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de scutire, iar rezultatul va fi inmultit cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa de dedus rezultata in urma ajustarii se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de taxare.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana a inchiriat in regim de scutire bunul imobil in totalitate si nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si opteaza pentru regimul de taxare a tuturor operatiunilor de inchiriere de la data de 1 ianuarie 2008. Aceeasi procedura de ajustare se aplica si in cazul transformarilor sau modernizarilor incepute si finalizate inainte de data aderarii, indiferent de valoarea acestora.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobandirii bunului imobil
- Taxa nededusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Ajustarea pentru restul perioadei de 5 ani: 27 luni (60 luni - 33 luni):
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajusteaza.
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007
- Taxa nededusa: 190.000 lei
- Taxa nededusa pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajusteaza.
- Ajustarea taxei pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei : 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei : 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajusteaza.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
(4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile vor ajusta taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (3) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani, si prin metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi, si nu lunar. Pentru taxa nededusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (3).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar inversand datele situatiei, consideram ca persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei, a inchiriat in regim de scutire bunul imobil in totalitate si nu a dedus TVA aferenta modernizarii efectuate si opteaza pentru regimul de taxare a tuturor operatiunilor de inchiriere de la data de 1 ianuarie 2008.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (3) lit. A.
(5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) si (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari.
A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5
- Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007: 4/5
- Taxa dedusa: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul in care se termina lucrarile de modernizare) este luat in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata pe cheltuieli, in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, si corespunzator va fi preluata in decontul privind taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva.
(6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (5).
Acelasi exemplu ca la alin. (1), in situatia in care persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari. Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare, incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (5) lit. A.
(7) Pentru aplicarea art. 161 alin. (9) si (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008, optand pentru taxarea acestei vanzari. Valoarea de vanzare a bunului imobil este de 30.000.000 lei, taxa colectata aferenta fiind de 5.700.000 lei.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5
- Taxa nededusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrarii de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007: 4/5
- Taxa nededusa: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul in care se termina lucrarile de modernizare) este luat in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere, nu se ia in considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultata din ajustarile efectuate la lit. A si B, reprezinta diferenta de taxa care va fi inregistrata prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala respectiva, taxa de dedus rezultata in urma ajustarii fiind mai mica decat taxa colectata.
(8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile incepute inainte de data aderarii si finalizate dupa data aderarii sau incepute si finalizate dupa data aderarii, care depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal difera de ajustarea prevazuta la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, fata de 5 ani. Pentru taxa nededusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate inainte de data aderarii si modernizarilor sau transformarilor efectuate dupa data aderarii, care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei parti a acestuia, exclusiv valoarea terenului, dupa transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor alin. (7). Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca la alin. (1), dar, inversand datele situatiei, consideram ca persoana nu a dedus TVA aferenta achizitiei si nici modernizarii efectuate si vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008, optand pentru taxarea acelei vanzari.
Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare incepute in anul 2006 si finalizate in anul 2007, in valoare de 20.000.000 lei, in loc de 1.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil dupa transformare este de 50.000.000 lei si intrucat valoarea modernizarii depaseste 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie sa fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada si metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (7) lit. A.
84. In sensul art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementarilor in vigoare la data intrarii in vigoare a contractului de leasing, se intelege ca bunurile respective vor fi importate din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata la data finalizarii contractelor si se datoreaza taxa pe valoarea adaugata la valoarea reziduala a bunurilor. Taxa pe valoarea adaugata datorata pentru aceste importuri, nu se plateste efectiv la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidentiaza in decontul de taxa, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
85. In sensul art. 161 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisa suplimentarea certificatelor de scutire dupa data de 1 ianuarie 2007. Totusi, in situatia in care in cadrul aceleiasi sume inscrise in certificatul de scutire se modifica contractorii si/sau subcontractorii, aceste corectii pot fi efectuate de catre organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile, in certificatul deja eliberat.
Norme metodologice:
ART. 161^1
86. (1) In sensul art. 161^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, suma taxei datorate la import este nesemnificativa daca este mai mica de 1.000 de lei.
(2) In aplicarea art. 161^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal nu exista niciun fapt generator de taxa pe valoarea adaugata si organele vamale nu vor percepe plata taxei daca importatorul face dovada ca importul este direct destinat reexpedierii sau transportului bunurilor catre statul membru din care au fost exportate si catre persoana care le-a exportat si, dupa caz, dovada incheierii unui contract de transport si/sau asigurare.
87. *** Abrogat
ANEXA 1
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se opteaza pentru taxare ..............................
5. Bunurile imobile pentru care se aplica optiunea (adresa completa daca optiunea se refera la bunul imobil integral sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea se refera la bunul imobil integral sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ..................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.
Numele si prenumele ................................, functia ............
Semnatura si stampila
.....................
ANEXA 2
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind anularea optiunii de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se anuleaza optiunea de taxare ........................
5. Bunurile imobile pentru care se anuleaza optiunea de taxare (adresa completa, daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau daca s-a referit la o parte din bunul imobil se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau daca s-a referit la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt complete si corecte.
Numele si prenumele ........................, functia ....................
Semnatura si stampila
ANEXA 3
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Bunurile imobile (constructii, terenuri) pentru care se aplica optiunea de taxare (adresa completa a bunului imobil, adresa completa si suprafata terenului, in cazul in care optiunea de taxare priveste numai o parte a bunului imobil se va identifica cu exactitate aceasta parte a bunului imobil)
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.
Numele si prenumele ........................, functia ....................
Semnatura si stampila
Norme metodologice:
ART. 176 al.1
5^1.4. (1) In cazul produselor energetice si al electricitatii, utilizare in scop comercial reprezinta utilizarea de catre un operator economic - consumator final, care, in mod independent, realizeaza, in orice loc, furnizarea de bunuri si servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activitati economice.
(2) Activitatile economice cuprind toate activitatile producatorilor, comerciantilor si persoanelor care furnizeaza servicii, inclusiv activitatile agricole si de minerit si activitatile profesiilor libere sau asimilate.
(3) Autoritatile guvernamentale si locale si alte institutii publice nu vor fi considerate ca efectuand activitati economice, in cazul activitatilor sau tranzactiilor in care se angajeaza in calitate de autoritati publice.
(4) In intelesul prezentelor norme, nu se considera a fi operator economic o parte a unei societati sau a unui organism juridic care din punct de vedere organizational constituie o organizatie independenta, capabila sa functioneze prin mijloacele sale proprii.
(5) Utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public se considera utilizare in scop comercial.
(6) Cand are loc o utilizare combinata intre utilizarea in scop comercial si utilizarea in scop necomercial, accizarea se va aplica proportional cu fiecare tip de utilizare corespunzator.
(7) Pentru semestrul I al anului 2007, structura accizei la tigarete este 16,28 euro/1000 tigarete + 29% aplicat la pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat.
5^2. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 177 al. 5
6. (1) Preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru productie, de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru tigaretele achizitionate, cu exceptia celor pentru care preturile se declara de producatorul intern, de destinatarul inregistrat sau de importatorul autorizat de astfel de produse si se notifica autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
(2) Inregistrarea de catre autoritatea fiscala centrala a preturilor de vanzare cu amanuntul se face pe baza declaratiei scrise a antrepozitarului autorizat, a destinatarului inregistrat sau a importatorului autorizat, modelul-tip al acesteia fiind prevazut in anexa nr. 4.
(3) Declaratia se va intocmi in 3 exemplare, care se vor inregistra la autoritatea fiscala centrala - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor. Dupa inregistrare, un exemplar ramane la autoritatea fiscala centrala, exemplarul al doilea ramane la persoana care a intocmit declaratia, iar exemplarul al treilea se va transmite autoritatii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comanda pentru timbre.
(4) Declaratia, care va cuprinde in mod expres data de la care se vor practica preturile de vanzare cu amanuntul, va fi depusa la autoritatea fiscala centrala cu minimum doua zile inainte de data practicarii acestor preturi.
(5) Cu minimum 24 de ore inainte de data efectiva a intrarii in vigoare, lista cuprinzand preturile de vanzare cu amanuntul, cu numarul de inregistrare atribuit de autoritatea fiscala centrala, va fi publicata, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului inregistrat sau a importatorului autorizat, in doua cotidiene de mare tiraj. Cate un exemplar din cele doua cotidiene va fi depus la autoritatea fiscala centrala in ziua publicarii.
(6) Ori de cate ori se intentioneaza modificari ale preturilor de vanzare cu amanuntul, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat are obligatia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent daca modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie prevazut la alin. (2) si cu respectarea termenelor prevazute la alin. (4) si (5).
(7) Dupa primirea declaratiilor privind preturile de vanzare cu amanuntul si dupa publicarea acestora in doua cotidiene de mare tiraj, autoritatea fiscala centrala va publica aceste liste pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
(8) Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renunta la comercializarea pe piata interna a unui anumit sortiment de tigarete, are obligatia de a comunica acest fapt autoritatii fiscale centrale si de a inscrie in continuare preturile aferente acestor sortimente in declaratia preturilor de vanzare cu amanuntul, pe perioada de pana la epuizare, dar nu mai putin de 3 luni.
(9) In situatia destinatarului inregistrat care achizitioneaza doar ocazional tigarete dintr-un alt stat membru, acesta va urma procedura prevazuta la alin. (1) - (6).
(10) In situatiile in care nu se pot identifica preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigaretele provenite din confiscari, calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevazute in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal.
(11) Pretul de vanzare al tigaretelor practicat de orice persoana nu poate depasi pretul de vanzare cu amanuntul declarat in vigoare la momentul vanzarii.
7. *** Abrogat
8. *** Abrogat
9. *** Abrogat
9^1. *** Abrogat
9^2. *** Abrogat
10. *** Abrogat
10^1. *** Abrogat
11. *** Abrogat
11^1. *** Abrogat
12. *** Abrogat
12^1. *** Abrogat
12^2. *** Abrogat
12^3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 208
(1) In scopul determinarii categoriei valorice in care se incadreaza produsele accizabile prevazute la nr. crt. 7, 9 si 10 din anexa nr. 2 de la titlul VII din Codul fiscal, provenite din productia interna, din achizitii intracomunitare sau din import, al caror pret de vanzare este exprimat in alta moneda decat euro, conversia in euro se realizeaza potrivit prevederilor art. 218 din Codul fiscal.
(2)*** Abrogat.
(3) Valorile unitare exprimate in euro, inscrise in coloana 1 din anexa nr. 2 la titlul VII "Accize si alte taxe speciale" din Codul fiscal aferente nr. crt. 7 si 9, se stabilesc la nivel de euro, fara subdiviziuni, prin reducere atunci cand fractiunile in eurocenti sunt mai mici de 50 de eurocenti si prin majorare atunci cand fractiunile in eurocenti sunt mai mari sau egale cu 50 de eurocenti.
(4) Valorile unitare exprimate in euro, inscrise in coloana 1 din anexa nr. 2 la titlul VII "Accize si alte taxe speciale" din Codul fiscal aferente nr. crt. 10, se stabilesc la nivel de doua zecimale, prin reducere atunci cand a treia zecimala este mai mica decat 5 si prin majorare atunci cand a treia zecimala este mai mare sau egala cu 5.
(5) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. g), j) si k) provenite din productia interna, valoarea unitara inscrisa in anexa nr. 2 de la titlul VII din Codul fiscal, reprezentand baza de impozitare pentru calculul accizei, este pretul de livrare al furnizorului. Elementele pe baza carora se stabileste pretul de livrare sunt cele prevazute la art. 137 din Codul fiscal, cu exceptia accizei care urmeaza a fi perceputa.
(6) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. g), j) si k) provenite din achizitii intracomunitare sau din import, valoarea unitara inscrisa in anexa 2 de la titlul VII din Codul fiscal, reprezentand baza de impozitare pentru calculul accizei, se determina potrivit prevederilor art. 138^1, respectiv art. 139 din Codul fiscal, cu exceptia accizei care urmeaza a fi perceputa.
30^1.1. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 209
30^2.
(1) Operatorul economic, persoana fizica sau juridica autorizata care achizitioneaza din alte state membre ale Uniunii Europene produse supuse accizelor de natura celor prevazute la art. 207 lit. a)-c) si lit. f)-l) din Codul fiscal, trebuie sa se autorizeze pentru achizitii intracomunitare de astfel de produse la autoritatea vamala teritoriala.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei prevazute la alin. (1) operatorul economic trebuie sa depuna o cerere care sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele prevazute in anexa nr. 29.
(3) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite operatorului economic solicitant al autorizatiei orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
a) identitatea operatorului economic;
b) amplasarea locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
d) capacitatea operatorului economic de a asigura garantia financiara.
(4) Nu va fi autorizata pentru achizitii intracomunitare persoana care a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in Romania sau intr-un alt stat pentru o infractiune dintre cele reglementate de legislatia fiscala.
(5) Autorizatia de operator economic pentru achizitii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care operatorul economic face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de autoritatea vamala teritoriala. Orice astfel de operator are obligatia de a depune o garantie corespunzatoare unei cote de 3% din suma totala a accizelor aferente produselor achizitionate in anul anterior. In cazul unui nou operator, garantia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a se achizitiona pe parcursul unui an. Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, modul de constituire fiind cel prevazut la pct. 108.
(6) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, operatorul economic are obligatia de a solicita autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei modificarea acesteia, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse supuse accizelor, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor;
b) daca se modifica datele de identificare ale operatorului economic, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii;
c) daca modificarile intervenite se refera la tipul produselor supuse accizelor, cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor.
(7) Operatorul economic nu poate realiza receptia de produse supuse accizelor intr-o locatie daca nu face dovada inregistrarii acesteia la autoritatea vamala teritoriala.
(8) Produsele supuse accizelor primite de catre operatorul economic sunt insotite de documentul comercial care atesta achizitia intracomunitara.
(9) Autorizatia poate fi revocata de autoritatea emitenta a acesteia in situatia in care operatorul economic savarseste o infractiune la reglementarile fiscale.
(10) Decizia de revocare se comunica operatorului economic si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta operatorului economic.
(11) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale operatorului economic impun aceasta, autoritatea vamala emitenta a autorizatiei poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare, la o data ulterioara.
(12) Operatorul economic nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(13) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de operator economic pentru achizitii intracomunitare nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(14) In cazul in care operatorul economic doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt autoritatii vamale emitente cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(15) Operatorii economici, altii decat antrepozitarii autorizati si destinatarii inregistrati, care achizitioneaza din teritoriul comunitar produsele prevazute la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, au obligatia de a respecta procedura prevazuta la pct. 101.
Norme metodologice:
ART. 210
31. (1) Operatorii economici care exporta sau care livreaza intr-un alt stat membru sortimente de cafea obtinute din operatiuni proprii de prelucrare a cafelei achizitionate direct de catre acestia din alte state membre sau din import pot solicita la cerere restituirea accizelor. Intra sub incidenta acestor prevederi si sortimentele de cafea rezultate exclusiv din operatiuni de ambalare.
(2) Beneficiaza la cerere de regimul de restituire si operatorii economici, pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c) si f)-l) din Codul fiscal achizitionate direct de catre acestia dintr-un stat membru sau din import, care ulterior sunt exportate, sunt livrate in alt stat membru ori returnate furnizorilor, fara a suporta vreo modificare.
(3) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala la care solicitantul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in intervalul de pana la 3 luni de la data efectuarii livrarii catre un alt stat membru sau a operatiunii de export catre o tara terta.
(4) Cererea prevazuta la alin. (3) va contine obligatoriu informatii privind cantitatea produselor expediate, statul membru de destinatie sau tara terta, valoarea totala a facturii si fundamentarea sumelor reprezentand accizele de restituit.
(5) Odata cu cererea de restituire, solicitantul trebuie sa depuna urmatoarele documente justificative:
a) in cazul exportului:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia declaratiei vamale care reprezinta dovada faptului ca produsele au fost exportate;
b) in cazul livrarii catre un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia facturii catre cumparatorul din statul membru de destinatie.
(6) In situatia in care intervine reducerea nivelului accizei, pentru cererile de restituire care sunt prezentate in intervalul de 3 luni de la reducere, restituirea este acordata la nivelul accizei in vigoare la momentul depunerii cererii, daca nu se face dovada ca pentru produsele expediate s-au platit accizele la nivelul aplicabil anterior reducerii.
(7) Operatorii economici pot beneficia la cerere de restituirea accizelor si in cazul cantitatilor de produse prevazute la alin. (1) si (2) achizitionate direct din alte state membre sau din import si returnate furnizorilor fara a suporta vreo modificare.
(8) Pentru cazul prevazut la alin. (7) cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala la care solicitantul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in intervalul de pana la 30 de zile de la data achizitionarii produselor.
(9) Cererea prevazuta la alin. (8) va contine obligatoriu informatii privind cantitatea de produse accizate achizitionate, statul membru de achizitie sau tara terta, valoarea totala a facturii de achizitie, motivatia returului de produse accizate si fundamentarea sumelor reprezentand accizele de restituit.
(10) Odata cu cererea de restituire prevazuta la alin. (8), solicitantul trebuie sa depuna urmatoarele documente justificative:
a) in cazul returnarii la export:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia declaratiei vamale care reprezinta dovada ca produsele au fost returnate la export;
b) in cazul returnarii produselor accizate catre furnizorul dintr-un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atesta achizitia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atesta plata accizelor la importul produselor sau la achizitia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
3. copia documentului comercial care atesta ca produsele au fost returnate furnizorului dintr-un alt stat membru.
(10^1) Accizele platite pentru sortimentele de cafea retrase de pe piata in vederea distrugerii, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc conditiile de comercializare, pot fi restituite la cererea operatorului economic care a platit accizele aferente produselor respective.
(10^2) In cazul retragerii de pe piata a produselor, operatorul economic aflat in situatia de la alin. (10^1) va instiinta in scris autoritatea vamala teritoriala cu cel putin doua zile inainte de efectuarea acesteia, printr-o notificare in care se vor mentiona cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul retragerii, data la care produsele au fost achizitionate dintr-un alt stat membru sau importate, valoarea accizelor platite, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, locul in care produsele urmeaza a fi distruse.
(10^3) Distrugerea sortimentelor de cafea se realizeaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, cu respectarea conditiilor de mediu.
(10^4) Distrugerea sortimentelor de cafea se consemneaza intr-un proces-verbal intocmit de reprezentantul operatorului economic si certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(10^5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, operatorul economic va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii de achizitie;
b) documentul care atesta ca accizele au fost platite de operatorul economic care solicita restituirea accizelor;
c) procesul-verbal de distrugere.
(11) In toate situatiile, autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre solicitant autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (11) autoritatii fiscale teritoriale.
(13) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
14) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care sunt retrase de pe piata, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc conditiile de comercializare, se aplica procedura prevazuta la pct. 98 subpct. 98.2.
(15) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care ulterior sunt exportate, se aplica procedura prevazuta la pct. 98 subpct. 98.3.
(16) Pentru produsele prevazute la alin. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal care ulterior sunt livrate intr-un alt stat membru, se aplica procedura prevazuta la pct. 100.
Norme metodologice:
ART. 211
31^a. *** Abrogat
31^b. Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c) si f)-l) din Codul fiscal livrate in baza unui contract de consignatie, exigibilitatea accizelor la consignant intervine la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. Contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
Norme metodologice:
ART. 215
32. Impozitul la titeiul din productia interna se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care impozitul devine exigibil.
Norme metodologice
ART. 218
32^1. Ministerul Finantelor Publice comunica pe site-ul sau modul de determinare a valorii in lei a accizelor si a impozitului la titeiului din productia interna conform art. 218 din Codul fiscal, cel tarziu pana la data de 20 octombrie a fiecarui an.
Norme metodologice:
ART. 219
33. (1) Evidentierea in contabilitate a accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna se efectueaza conform reglementarilor contabile aplicabile de catre operatorii economici.
1^1) Nu intra sub incidenta obligatiei prevazute la art. 219 alin. (2) din Codul fiscal operatorii economici care importa sau care achizitioneaza din alte state membre produse supuse accizelor, pentru care exigibilitatea accizelor a intervenit la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import si, respectiv, la momentul receptiei produselor, iar accizele au fost platite conform termenelor legale.
(2) Sumele datorate drept accize si impozit la titeiul din productia interna, se vireaza de catre platitori in conturile corespunzatoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului din cadrul unitatilor fiscale in a caror evidenta acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe, cu exceptia accizelor datorate pentru importuri de produse accizabile care se achita in conturile corespunzatoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului in raza carora functioneaza birourile vamale prin care se deruleaza operatiunile de import. Codurile IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat in care se achita aceste obligatii sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Finantelor Publice, la adresa: www.mfinante.ro/Portal/ANAF/Asistenta contribuabililor.
34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri la livrarea produselor catre beneficiari.
35. (1) Produsele accizabile detinute de agentii economici care inregistreaza obligatii fiscale restante pot fi valorificate in cadrul procedurii de executare silita de organele competente, potrivit legii, astfel:
a) produsele accizabile destinate utilizarii ca materii prime se valorifica in regim suspensiv numai catre un antrepozit fiscal de productie. In cazul valorificarii produselor accizabile, in cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala specifica si de document administrativ de insotire. Documentul administrativ de insotire se obtine de la antrepozitul fiscal beneficiar;
b) produsele accizabile marcate se valorifica la preturi cu accize catre agentii economici comercianti. In cazul valorificarii produselor accizabile marcate, in cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala specifica, in care acciza va fi evidentiata distinct.
(2) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.
Norme metodologice:
ART. 220
36. (1) In cadrul sistemului de compensare intra si compensarile admise de actele normative, efectuate intre agentii economici.
(2) *** Abrogat.
36^1. *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^2
71. (1) Accizele armonizate sunt aferente produselor supuse obligatoriu accizelor la nivel comunitar, regimul general al accizelor reglementat prin Directiva 2008/118/CE aplicabila teritoriului Comunitatii, fiind transpus in legislatia nationala la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumit in continuare Cod fiscal.
(2) Sumele datorate reprezentand accize se calculeaza in lei, pe baza cursului de schimb stabilit in conformitate cu prevederile art. 218 din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
a) pentru bere:
A = C x K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei;
C = numarul de grade Plato;
K = acciza unitara, in functie de productia anuala, prevazuta la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea in hectolitri de bere sau cantitatea in hectolitri de baza de bere din amestec cu bauturi nealcoolice.
Gradul Plato reprezinta greutatea de zaharuri exprimata in grame, continuta in 100 g de extract primar. Prin extract primar se intelege solutia masurata la origine la temperatura de 20/4 C aferenta berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.
Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment de bere. In cazul produselor rezultate prin amestecul de baza de bere cu bauturi nealcoolice concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele este cea aferenta bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.
Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. In cazul amestecurilor de bere, pe eticheta de comercializare se va mentiona si concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato aferenta bazei de bere din amestec cu bauturi nealcoolice.
Abaterea admisa pentru concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato intre cea inscrisa pe eticheta si cea determinata in bere, respectiv baza de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice, este de 0,5 grade Plato;
b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare:
A = K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 2.2, 3.2 si 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea in hectolitri
c) pentru alcool etilic:
C x K x R x Q,
A = --------------
100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum
K = acciza specifica, in functie de capacitatea de productie anuala, prevazuta la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea in hectolitri
d) pentru tigarete:
Total acciza = A1 + A2,
in care:
A1 = acciza specifica
A2 = acciza ad valorem
A1 = K1 x R x Q1
A2 = K2 x PA x Q2,
unde:
K1 = acciza specifica prevazuta in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
K2 = acciza ad valorem prevazuta in anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
PA = pretul de vanzare cu amanuntul
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigarete
Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1
e) pentru tigari, si tigari de foi:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigari
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
f) pentru tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea in kg
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 8 si 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
g) pentru produse energetice:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata in tone, 1.000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 10 - 17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face in conformitate cu Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate angro, aprobat prin decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.
h) pentru electricitate:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrica activa exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
(3) Pentru bauturile alcoolice - altele decat bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri si produse intermediare -, precum si pentru produsele din grupa tutunului prelucrat, se calculeaza contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta la art. 363 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pentru bauturile alcoolice, tigaretele, tigarile si tigarile de foi, se calculeaza cota de 1% datorata Agentiei Nationale pentru Sport, prevazuta in Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cota care se aplica asupra valorii accizelor determinate potrivit prevederilor alin. (2), diminuata cu valoarea contributiei pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazute la alin. (3).
(5) Valoarea accizelor datorate bugetului de stat reprezinta diferenta dintre valoarea accizelor determinata potrivit prevederilor alin. (2) din care se deduc: contributia prevazuta la alin. (3), cota de 1% prevazuta la alin. (4) si, dupa caz, contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim, conform procedurii prevazute la pct. 117.3.
(6) In intelesul prezentelor norme metodologice, accize percepute reprezinta accizele stabilite si inregistrate in evidentele contabile ale platitorului de accize ce urmeaza a fi virate la bugetul de stat in termenele prevazute in titlul VII din Codul fiscal..
Norme metodologice
ART. 206^3
72. (1) Prin notiunea activitate de productie se intelege orice operatiune prin care produsele accizabile sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma, inclusiv operatiunile de imbuteliere si ambalare a produselor accizabile in vederea eliberarii pentru consum a acestora.
(2) In activitatea de productie este inclusa si operatiunea de extractie a produselor energetice, asa cum sunt definite la art. 206^16 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), operatiunile de aditivare a produselor energetice si de amestec a acestora cu produse realizate din biomasa in regim suspensiv de accize pot fi realizate in antrepozitele fiscale de depozitare.
(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, autoritatea competenta poate fi:
a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituita prin ordin al ministrului finantelor publice, denumita in continuare Comisie;
b) directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si directia cu atributii in elaborarea legislatiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice, denumite in continuare autoritate fiscala centrala;
c) structurile de specialitate din cadrul Directiei Generale a Vamilor, denumite in continuare autoritate vamala centrala sau teritoriala, dupa caz;
d) directiile generale regionale ale finantelor publice sau a municipiului Bucuresti si Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumite in continuare autoritate fiscala teritoriala;
e) directiile regionale vamale sau birourile vamale de interior si/sau birourile vamale de frontiera, denumite in continuare autoritate vamala teritoriala;
f) comisiile constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, denumite in continuare comisii teritoriale.
(5) Pentru produsele supuse accizelor armonizate, pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevazute in Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun, in vigoare de la 19 octombrie 1992.
(6) Pentru produsele energetice, pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevazute in Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987, amendat prin Regulamentul CE nr. 2.031/2001 in vigoare de la 1 ianuarie 2002.
(7) Actualizarea codurilor nomenclaturii combinate pentru produsele energetice se va face printr-o decizie de actualizare in conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 5 si art. 27 din Directiva 2003/96/CE, decizie adoptata de Comitetul privind accizele, stabilit prin art. 43 alin. (1) al Directivei 2008/118/CE..
Norme metodologice
ART. 206^7
73. (1) Nu se considera eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal in vederea alimentarii navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar, fiind asimilata unei operatiuni de export. De asemenea, operatiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar este asimilata unei operatiuni de export.
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) In cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si care, prin schimbarea destinatiei initiale, este oferit spre vanzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare, obligatia platii accizei revenind vanzatorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligatia platii accizei revenind utilizatorului.
(9) In cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile in regim suspensiv de accize, la sosirea produselor in Romania, pe baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamala teritoriala va stabili natura pierderilor si regimul de admitere al acestora.
(10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul constatarii de primitorul produselor accizabile, obligatia de plata a accizelor la bugetul statului revenind in sarcina expeditorului. In cazul produselor energetice pentru care nu este prevazut un nivel de accize, se datoreaza o acciza la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
(10^1) Prevederile alin. (9) si (10) se aplica in mod corespunzator si in cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului national al produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
(11) In toate situatiile in care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabila, acciza devine exigibila la data la care autoritatea vamala teritoriala a stabilit regimul pierderilor si se plateste in termen de 5 zile de la aceasta data..
Norme metodologice
ART. 206^8
74. (1) Acciza se considera a fi suspendata atunci cand produsele supuse accizelor sunt livrate intre Romania si alte state membre via tari AELS - Asociatia Europeana a Liberului Schimb -, sau intre Romania si o tara AELS sub o procedura intracomunitara de tranzit sau via una sau mai multe tari terte nemembre AELS, in baza unui carnet TIR sau ATA.
(2) Acciza se considera suspendata atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor tari terte ori unor teritorii terte din cele mentionate la art. 206^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^9
75. Atunci cand mai multe persoane sunt obligate sa plateasca in solidar aceeasi datorie privind accizele, fiecare dintre aceste persoane poate fi urmarita pentru intreaga datorie.
Norme metodologice
ART. 206^10
76. (1) Pentru a beneficia de acciza redusa in Romania, operatorul economic care elibereaza pentru consum berea provenita de la un mic producator de bere independent inregistrat in alt stat membru trebuie sa prezinte un document certificat de autoritatea competenta din acel stat membru din care sa rezulte statutul de mic producator de bere al partenerului extern. Documentul trebuie sa cuprinda cel putin denumirea si codul de acciza al antrepozitarului autorizat ca mic producator de bere.
(2) Declaratia prevazuta la art. 206^10 alin. (4) din Codul fiscal trebuie sa cuprinda informatii privind nivelul productiei din anul precedent, precum si nivelul de productie estimat a fi realizat in anul in curs. Antrepozitarul autorizat beneficiaza de nivelul redus de acciza in conditiile in care nivelul estimat nu depaseste 200.000 hl/an si daca sunt indeplinite conditiile de la art. 206^10 alin. (3) si (3^1) din Codul fiscal.
(3) Antrepozitarul autorizat ca mic producator de bere care realizeaza in cursul unui an calendaristic o productie mai mare de 200.000 hl notifica acest eveniment autoritatii fiscale competente, in termen de 5 zile de la data depasirii acestui nivel. In acest caz, antrepozitarul are obligatia de a calcula si de a varsa la bugetul de stat accizele in cuantumul corespunzator noului nivel de productie, inclusiv diferenta dintre acciza standard si nivelul redus pentru produsele deja eliberate pentru consum in anul respectiv.
(4) Antrepozitarul autorizat ca producator de bere care realizeaza o productie sub 200.000 hl/an beneficiaza de nivelul redus de acciza numai daca indeplineste conditiile prevazute la art. 206^10 alin. (3) si (3^1) din Codul fiscal.
(5) Antrepozitarul autorizat prevazut la alin. (4) solicita restituirea diferentei dintre acciza standard si nivelul redus incepand cu data de 1 ianuarie a anului imediat urmator celui in care s-a inregistrat o productie mai mica de 200.000 hl de bere.
(6) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala competenta si este insotita de documente justificative din care sa rezulte dreptul solicitantului de a beneficia de restituirea de accize.
(7) Autoritatea fiscala competenta verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de catre solicitant.
(8) In cazul admiterii cererii de restituire, autoritatea fiscala competenta procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^14
77. (1) Gospodaria individuala care detine in proprietate livezi de pomi fructiferi si suprafete viticole poate sa produca pentru consum propriu din propria recolta tuica si rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificatie, denumite in continuare tuica si rachiuri, numai daca detine in proprietate instalatii corespunzatoare conditiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si avizate de Ministerul Sanatatii. Instalatiile trebuie sa fie de tip alambic.
(2) Gospodaria individuala este gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie de tuica si rachiuri este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
(3) Toate gospodariile individuale care detin in proprietate instalatii de productie de tuica si rachiuri au obligatia de a se inregistra la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul.
(4) *** Abrogat
(5) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu tuica si rachiuri au obligatia de a depune in acest sens, pana la data de 15 ianuarie a anului urmator celui in care se produc, o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (3) si (5), in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind instalatiile de productie detinute si cantitatile de produse declarate pe propria raspundere, in termen de 3 zile de la finalizarea procesului de productie.
(7) Atunci cand gospodaria individuala intentioneaza sa produca tuica si rachiuri din recolta proprie, aceasta va notifica in scris intentia autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi are domiciliul, mentionand totodata cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona, precum si cantitatea de produs estimata a se obtine. In acest caz producatorul trebuie sa detina si mijloacele legale necesare pentru masurarea cantitatii si a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.
(8) In termen de 3 zile lucratoare de la expirarea perioadei declarate de functionare a instalatiei de productie de tuica si rachiuri, gospodaria individuala va solicita autoritatii vamale teritoriale calculul accizei datorate. In acest caz acciza devine exigibila la momentul finalizarii procesului de productie, iar termenul de plata este pana la data de 25 a lunii imediat urmatoare celei in care acciza a devenit exigibila.
(9) Pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodarii individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentratia alcoolica de 100% in volum, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur.
(10) Productia de tuica si rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie, gospodarie care nu detine in proprietate instalatii de productie, poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de tuica si rachiuri.
(11) In cazul prevazut la alin. (10), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda urmatoarele informatii: numele gospodariei individuale, cantitatea de materii prime data pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultata, cantitatea de produs finit preluata, din care pentru consum propriu, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat.
(12) Pentru tuica si rachiurile destinate consumului propriu al gospodariei individuale realizate in sistem de prestari de servicii intr-un antrepozit fiscal de productie, acciza datorata bugetului de stat devine exigibila la momentul preluarii produselor din antrepozitul fiscal de productie. Beneficiarul prestatiei plateste acciza aferenta cantitatilor de tuica si rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de produs preluata de gospodaria individuala care depaseste aceasta limita, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic, respectiv 1.000 euro/hl alcool pur.
(13) Cantitatile de tuica si rachiuri din fructe preluate de gospodariile individuale vor fi insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, in care va fi inscrisa mentiunea "cu accize platite".
(14) Gospodaria individuala care intentioneaza sa vanda din cantitatile de tuica si rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de productie unde au fost realizate in sistem de prestari de servicii, trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare privind comercializarea acestor produse.
(15) Gospodaria individuala care produce ea insasi tuica si rachiuri in vederea vanzarii are obligatia de a se autoriza in calitate de antrepozitar, fiind tratata ca o mica distilerie, atunci cand productia anuala este mai mica de 10 hl alcool pur.
(16) Prin mica distilerie, in intelesul prezentelor norme metodologice, se intelege mica distilerie care apartine unei persoane fizice sau juridice care realizeaza o productie de alcool etilic si/sau distilate, inclusiv tuica si rachiuri, de pana la 10 hl alcool pur pe an - exclusiv cantitatile realizate in sistem de prestari de servicii pentru gospodariile individuale - si este autorizata ca antrepozit fiscal de productie in conditiile prevazute la pct. 85.
Norme metodologice
ART. 206^15
77^1. (1) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat sunt obligati sa prezinte lunar, odata cu situatia utilizarii marcajelor, situatia produselor eliberate pentru consum de astfel de produse in luna de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31^1 sau in anexa nr. 31^2, dupa caz.
(2) Situatia prevazuta la alin. (1) se intocmeste in 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii: primul exemplar ramane la operatorul economic, exemplarul al doilea se transmite autoritatii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comanda pentru timbre, iar exemplarul al treilea se transmite autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
(3) Nu sunt tratate ca tutun prelucrat produsele care nu contin tutun si care sunt incadrate in categoria "produse din plante medicinale sau aromatice pentru uz intern", in categoria "medicamente" sau in categoria "dispozitive medicale", potrivit Legii nr. 491/2003 privind plantele medicinale si aromatice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinului ministrului sanatatii nr. 253/2010 privind inregistrarea dispozitivelor medicale.
Norme metodologice
ART. 206^16
78. *) (1) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin circulatie comerciala in vrac se intelege transportul produsului in stare varsata fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport - camion-cisterna, vagon-cisterna, nave petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulatia comerciala in vrac include si transportul produselor in stare varsata efectuat prin alte containere mai mari de 210 litri in volum.
(2) Orice produs, altul decat cele de la alin. (3) al art. 206^16 din Codul fiscal, este supus unei accize, atunci cand:
a) produsul este realizat in scopul de a fi utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
b) produsul este pus in vanzare drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
c) produsul este utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor.
(3) Orice operator economic aflat in una dintre situatiile prevazute la alin. (2) este obligat ca inainte de productie, de vanzare sau de utilizarea produselor sa adreseze o solicitare Comisiei, pentru incadrarea produselor respective din punctul de vedere al accizelor. Solicitarea este insotita obligatoriu de buletinul de analiza al produsului respectiv, emis de un laborator agreat, de incadrarea tarifara a produsului efectuata de autoritatea vamala centrala, precum si de avizul unui institut ori al unei societati comerciale prevazute la art. 206^22 alin. (3^2) din Codul fiscal, referitor la asimilarea produsului respectiv cu un produs echivalent pentru care sunt stabilite accize.
(3^1) Pe langa documentele prevazute la alin. (3), operatorul economic, altul decat antrepozitarul autorizat, va depune la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si urmatoarele documente:
a) copia certificatului de inregistrare la oficiul registrului comertului;
b) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;
c) confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea operatorului economic de platitor de accize;
d) autorizatia de mediu sau avizul de mediu, dupa caz.
(3^2) Prevederile alin. (3) si (3^1) se aplica si in cazul operatorilor economici pentru produsele prevazute la art. 206^16 alin. (5) si (6) din Codul fiscal.
(4) Pentru produsele aflate in una dintre situatiile prevazute la alin. (4), (5) si (6) ale art. 206^16 din Codul fiscal, pentru care operatorul economic nu indeplineste obligatiile prevazute la alin. (3), in cazul combustibilului pentru motor si al aditivilor se datoreaza o acciza egala cu acciza prevazuta pentru benzina fara plumb, iar in cazul combustibilului pentru incalzire acciza datorata este cea prevazuta pentru motorina.
(5) *** Abrogat
(6) Uleiurile lubrifiante destinate amestecului cu carburanti pentru motoare in doi timpi nu se accizeaza.
*) Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotararea Guvernului nr. 613/2013 ().
"ART. II Deciziile de asimilare din punctul de vedere al nivelului accizelor, emise de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate anterior intrarii in vigoare a prezentei hotarari, raman valabile.".
Norme metodologice
ART. 206^17
79. (1) Inregistrarea operatorilor economici autorizati in domeniul gazelor naturale se face la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici licentiati de autoritatea competenta in domeniu sa distribuie sau sa furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prezentate in anexa nr. 32.
(2) In cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinat a fi eliberat in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(3) Societatea la care se face referire la alin. (2) are obligatia de a fi inregistrata ca platitor de accize.
Norme metodologice
ART. 206^18
80. (1) Operatorii economici autorizati pentru extractia carbunelui si lignitului, operatorii economici producatori de cocs, precum si operatorii economici care efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.
(2) Obligatia inregistrarii in calitate de operatori economici cu produse accizabile revine in cazul produselor care se regasesc la alin. (3) de la art. 206^16 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^19
81. (1) Nu se considera ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, in cazul operatorilor economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
(1^1) Pentru consumul propriu, altul decat cel pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice care utilizeaza energia electrica datoreaza accize care devin exigibile la momentul consumului, pentru care trebuie sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize.
(1^2) Consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, care depaseste limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, este considerat consum propriu pentru care se aplica prevederile alin. (1^1).
(2) Operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici autorizati care furnizeaza energie electrica direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.
(3) In cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinate a fi eliberata in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(4) Societatea la care se face referire la alin. (3) are obligatia de a se inregistra ca platitor de accize.
Norme metodologice
ART. 206^20
82. *) (1) Pentru produsele energetice de natura celor prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal nu se datoreaza accize atunci cand sunt livrate operatorilor economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.
(2) Prevederile alin. (1) cu privire la detinerea autorizatiei de utilizator final nu se aplica produselor prevazute la art. 206^16 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal care nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire si nici produselor energetice care sunt prezentate in ambalaje destinate comercializarii cu amanuntul.
(2^1) Operatorii economici care achizitioneaza produse prevazute la art. 206^16 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal ce nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire, notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Operatorii economici au obligatia de a transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(3) Pentru produsele energetice prevazute la alin. (1) livrate operatorilor economici care nu detin autorizatii de utilizator finali se datoreaza accize calculate dupa cum urmeaza:
a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotelor de accize prevazute de Codul fiscal;
b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotei de acciza aferente motorinei.
(4) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final beneficiaza de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci cand produsele sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(5) In cazul destinatarului inregistrat prevazut la alin. (4), acesta trebuie ca inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare sa detina autorizatie de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final potrivit alin. (1). Produsele energetice transportate in stare varsata prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport auto, pot fi livrate unui singur utilizator final, situatie in care se aplica prevederile pct. 90 cu privire la locul de livrare directa. Aceste prevederi pot fi aplicate si in cazul transportului de produse energetice in stare varsata efectuat prin alte containere, cu conditia ca deplasarea produselor sa se realizeze catre un singur utilizator final.
(6) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorul economic care detine autorizatie de utilizator final provin din achizitii intracomunitare proprii, acesta trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(7) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala teritoriala, la cererea scrisa a operatorilor economici.
(8) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(9) In termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, autoritatea vamala teritoriala elibereaza autorizatia de utilizator final, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
e) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(9^1) Procedura de eliberare a autorizatiilor de utilizator final nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(10) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizatiei fiind prevazut in anexa nr. 34.
(11) Dupa emiterea autorizatiei de utilizator final, o copie a acestei autorizatii va fi transmisa, la cerere, operatorului economic furnizor al produselor energetice in regim de exceptare de accize.
(12) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul final va fi insotita de un exemplar pe suport hartie al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(13) Atunci cand produsele energetice sunt achizitionate de utilizatorul final prin operatiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal de intrare in teritoriul comunitar va fi insotita de documentul administrativ unic.
(14) Deplasarea produselor energetice de la un destinatar inregistrat catre utilizatorul final, atunci cand nu se aplica prevederile aferente locului de livrare directa, va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii ca exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea destinatarul inregistrat, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea utilizatorul final.
(15) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(15^1) Deplasarea si/sau primirea produselor exceptate de la regimul de accizare spre/de un utilizator final autorizat se supun/supune prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize" cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(16) Eliberarea autorizatiei de utilizator final este conditionata de prezentarea de catre operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garantii in favoarea autoritatii fiscale teritoriale, al carei cuantum se va stabili dupa cum urmeaza:
a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea accizelor aferente cantitatii de produse aprobate;
b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2), altele decat cele mentionate la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea calculata pe baza accizei aferente motorinei, aplicata asupra cantitatii de produse aprobate.
(17) Garantia stabilita in conformitate cu prevederile alin. (16) se reduce dupa cum urmeaza:
a) cu 50%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 2 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 2 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
b) cu 75%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 3 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 3 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
c) cu 100%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 4 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 4 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare.
(18) Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, cu respectarea prevederilor pct. 108.
(19) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, pe masura ce operatorul economic face dovada utilizarii produselor in scopul pentru care acestea au fost achizitionate.
(20) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca produsele achizitionate in regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite in alt scop decat cel pentru care se acorda exceptarea si acciza aferenta acestor produse nu a fost platita.
(20^1) In situatia prevazuta la alin. (6), operatorul economic are obligatia de a constitui si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat.
(20^2) Pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2), altele decat cele de la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia prevazuta la alin. (20^1) se determina pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
(21) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse energetice inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(21^1) Orice operator economic care detine autorizatie de utilizator final are obligatia de a instiinta autoritatea vamala teritoriala despre orice modificare pe care intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu minimum 5 zile inainte de producerea modificarii.
(21^2) In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, operatorul economic are obligatia de a prezenta, in fotocopie, documentul care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
(22) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achizitionata, cantitatea utilizata/comercializata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate si destinatarul produselor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(23) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate, in cazul destinatarului inregistrat care efectueaza livrari de produse energetice catre utilizatori finali;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
d) a fost adusa orice modificare asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu nerespectarea prevederilor alin. (21^1) si (21^2);
e) utilizatorul final inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata.
(24) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(25) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(26) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(27) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(27^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(28) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(29) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(30) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici prevazuti la alin. (1) prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(31) Pentru situatia prevazuta la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul unui produs se intelege suma tuturor achizitiilor de bunuri si servicii la care se adauga cheltuielile de personal si consumul de capital fix la nivelul unei activitati, asa cum este definita la pct. 5^1.4 al cap. I. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate.
(32) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul energiei electrice se intelege valoarea reala de cumparare a energiei electrice sau costul de productie al energiei electrice, daca este produsa in intreprindere.
(33) In sensul art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul fiscal, cu titlu de exemplu, se considera utilizare duala a produselor energetice:
a) carbunele, cocsul si gazul natural utilizate ca reductant chimic in procesul de productie a fierului, zincului si a altor metale neferoase;
b) cocsul utilizat in furnalele cu arc electric pentru a regla activitatea oxigenului in procesul de topire a otelului;
c) carbunele si cocsul utilizate in procesul de recarburare a fierului si otelului;
d) gazul utilizat pentru a mentine sau a creste continutul de carbon al metalelor in timpul tratamentelor termice;
e) gazul natural utilizat drept reductant in sistemele pentru controlul emisiilor;
f) cocsul utilizat ca o sursa de dioxid de carbon in procesul de productie a carbonatului de sodiu;
g) acetilena utilizata prin ardere pentru taierea/lipirea metalelor.
(34) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese metalurgice se intelege acele procese industriale de transformare a materiilor prime naturale si/sau artificiale, dupa caz, in produse finite sau semifabricate care se incadreaza in nomenclatura CAEN la sectiunea C - Industria prelucratoare, diviziunea 24 - Prelucrarea metalelor de baza, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activitatilor economice NACE a doua revizuire si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum si a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 393 din 30 decembrie 2006.
(35) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese mineralogice se intelege procesele clasificate in nomenclatura CAEN la sectiunea C - Industria prelucratoare, diviziunea 23 - Fabricarea altor produse minerale nemetalice, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului.
(36) Pentru produsele energetice reprezentand carbune, cocs, gaz natural sau pentru energia electrica, prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, la art. 206^19 alin. (1) din Codul fiscal, utilizate in scopurile exceptate de la plata accizelor, operatorii economici utilizatori notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Dupa notificare, operatorul economic utilizator va transmite furnizorului de astfel de produse o copie a notificarii cu numarul de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(37) Notificarea prevazuta la alin. (36) va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic utilizator si costul produsului final, dupa caz.
(38) Nerespectarea prevederilor alin. (36) si (37) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevazute pentru carbune, cocs, gaz natural sau energie electrica utilizate in scop comercial.
(39) Procedura prin care se executa garantia si cea de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea Autoritatii Nationale a Vamilor.
*) 1. Prin art. I lit. B pct. 8 din Hotararea Guvernului nr. 768/2010 () a fost modificat pct. 82. Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotararea Guvernului nr. 768/2010 ().
"ART. II Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea carbunelui si cocsului in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pot desfasura in continuare activitatea fara a proceda la notificarea prevazuta la art. I lit. B pct. 8 din prezenta hotarare aferent pct. 82 de la titlul VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai tarziu de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de utilizator final."
2. Prin art. I lit. F pct. 11 din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 () a fost completat pct. 82 cu alin. (20^1) si (20^2). Reproducem mai jos prevederile art. V alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 50/2012 ().
"ART. V (1) Operatorii economici prevazuti la art. I lit. F pct. 11 au obligatia de a constitui si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat pana la data de 29 februarie 2012 inclusiv. In acest sens, acestia vor depune la autoritatea vamala teritoriala documentele care atesta constituirea garantiei. Neconstituirea garantiei atrage revocarea autorizatiei de destinatar inregistrat.".
Norme metodologice
ART. 206^21
83. (1) Intr-un antrepozit fiscal de productie pot fi produse sau transformate in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia dintre urmatoarele grupe de produse:
a) alcool si bauturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(2) In antrepozitul fiscal de productie sunt permise primirea si depozitarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie prima in procesul de productie de produse accizabile si a produselor accizabile rezultate din activitatea de productie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
(3) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare pot fi depozitate in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia din urmatoarele grupe de produse:
a) alcool si bauturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(3^1) In cazul produselor energetice, in antrepozitul fiscal de depozitare este permisa detinerea in regim suspensiv de accize si a produselor realizate din biomasa, utilizate exclusiv pentru amestec.
(4) Intra sub incidenta regimului de antrepozitare productia de arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum. Sistemul informatizat se aplica numai in cazul miscarilor de astfel de produse pe teritoriul national. In cazul deplasarilor intracomunitare de astfel de produse se aplica prevederile legislatiei statului membru de destinatie.
(5) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.
(6) Prin gospodarie individuala se intelege gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
(7) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, au obligatia de a depune in acest sens, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator celui in care se produc, o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31.
(8) Autoritatea vamala teritoriala va tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (7), in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind cantitatile de produse declarate.
(9) In situatia in care gospodaria individuala intentioneaza sa vanda bere, vinuri sau bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, aceasta are obligatia de a se autoriza potrivit prevederilor legale.
(10) Productia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de vinuri.
(11) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de vinuri vor primi pentru prelucrare, in sistem de prestari de servicii, strugurii apartinand unei gospodarii individuale numai daca aceasta prezinta carnetul de viticultor, eliberat conform normelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si valabil pentru anul de productie viticola.
(12) Persoanele juridice care detin in proprietate suprafete viticole pot realiza vin in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productie de vinuri.
(13) In cazurile prevazute la alin. (10) si (12), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda informatii cu privire la: numele gospodariei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri data pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultata, cantitatea de vin preluata, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat vinul. Se vor pastra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodariile individuale.
(14) Cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale sau persoanele juridice vor fi insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
(15) Pentru cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale, antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligatia ca lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, sa comunice informatiile prevazute la alin. (13) autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au domiciliul membrii gospodariilor individuale.
(16) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare micii producatori de vinuri linistite care produc in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an.
(17) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin mici producatori de vinuri linistite se intelege operatorii economici producatori de vin linistit, care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt operator economic producator de vin, utilizeaza mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic producator de vin si nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator de vin.
(17^1) Operatorii economici care, in conformitate cu prevederile art. 206^21 alin. (3^1) din Codul fiscal, au obligatia de se inregistra in calitate de mici producatori de vinuri linistite depun o declaratie de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, inaintea desfasurarii activitatii de productie, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 60.
(17^2) Autoritatea vamala teritoriala conduce o evidenta a micilor producatori de vinuri linistite, in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind capacitatea de productie si cantitatile de produse realizate.
(18) Micii producatori de vinuri linistite au obligatia ca in fiecare an sa depuna semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind cantitatea de vinuri linistite produsa, precum si cantitatile de vinuri comercializate in perioada de raportare, potrivit situatiei al carei model este prevazut in anexa nr. 36.
(19) In cazul in care in timpul anului micul producator de vinuri linistite inregistreaza o productie mai mare de 1.000 hl de vin si doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca in termen de 15 zile de la data inregistrarii acestui fapt sa depuna cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor de la pct. 84. Pana la obtinerea autorizatiei, producatorul poate desfasura numai activitate de productie, dar nu si de comercializare. Dupa obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de productia realizata in perioada urmatoare, producatorul nu mai poate reveni la statutul de mic producator de vinuri linistite.
(20) In situatia in care cererea de autorizare este respinsa, activitatea de productie inceteaza, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(21) In situatia in care producatorul de vinuri linistite nu respecta prevederile alin. (18) si (19), se considera ca productia de vinuri se realizeaza in afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activitatii si aplicarea masurilor prevazute de lege.
(22) Micii producatori de vinuri linistite pot comercializa aceste produse in vrac numai catre magazine specializate in vanzarea vinurilor, catre unitati de alimentatie publica sau catre antrepozite fiscale.
(22^1) In situatia in care micii producatori de vinuri linistite comercializeaza vinul realizat catre antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii ca cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie prevazut in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea micul producator de vinuri linistite, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea micul producator de vinuri linistite, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(23) In cazul in care micii producatori prevazuti la alin. (17) realizeaza ei insisi tranzactii intracomunitare, in sensul vanzarii vinului realizat catre beneficiari din alte state membre, acestia au obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala inainte de efectuarea tranzactiei si de a se conforma reglementarilor legale cu privire la aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentelor obligatorii in sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
(24) Atunci cand un operator economic din Romania, altul decat un mic producator de vinuri, efectueaza achizitii de vin de la un mic producator de vinuri dintr-un alt stat membru care este scutit de la obligatiile privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din Romania are obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala cu privire la livrarile de vin prin intermediul documentului care a insotit transportul, admis de statul membru de expeditie.
(25) Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (23), precum si destinatarul din Romania prevazut la alin. (24) au obligatia ca semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, sa prezinte autoritatii vamale teritoriale o situatie centralizatoare, conform modelului prezentat in anexa nr. 37.
(26) Nerespectarea prevederilor alin. (23) - (25) atrage aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal.
(27) In sensul art. 206^21 alin. (6) din Codul fiscal, nu se considera vanzare cu amanuntul:
a) livrarile de produse energetice catre aeronave si nave;
b) acele livrari care indiferent de tipul destinatarului - consumator final sau nu - se efectueaza prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport care efectueaza livrarea;
c) livrarile de produse energetice in scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal;
d) vanzarea buteliilor de vin din cramele sau expozitiile din interiorul antrepozitului fiscal autorizat exclusiv pentru productia de vinuri linistite si/sau spumoase;
e) *** Abrogata
f) vanzarea de bere in interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru productia de bere.
(28) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de produse energetice, inclusiv pentru productia de bio-ETBE (bio etil tert butil eter), bio-TAEE (bio tert amil etil eter) si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol, pot primi in regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare in vederea obtinerii de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol ori in vederea amestecului cu benzina.
(29) Bioetanolul reprezinta alcoolul etilic realizat in antrepozitele fiscale de productie a alcoolului etilic, produs destinat utilizarii in productia de produse energetice si in alte industrii, exclusiv industria alimentara.
(30) Pentru aplicarea prevederilor alin. (28) si (29), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizatia de antrepozit fiscal se va completa in mod corespunzator, dupa cum urmeaza:
a) pentru productia de alcool etilic, cu productie de bioetanol;
b) pentru productia de produse energetice, cu:
b1) productie de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol; si/sau
b2) depozitare de bioetanol denaturat sau nedenaturat in vederea prelucrarii sau a amestecului cu benzina.
(31) In afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, iar prin circuitul economic se poate stabili de catre autoritatile competente cu atributii de control ca produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar inregistrat sau de la un importator.
(32) Atunci cand pentru produsele accizabile detinute in afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili ca acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, intervine exigibilitatea accizei, obligatia de plata revenind persoanei care nu poate justifica provenienta legala a produselor.
(33) *** Abrogat
(34) *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^22
84. (1) Un antrepozit fiscal poate functiona doar in baza unei autorizatii valabile emise de Comisie sau de comisia teritoriala.
(2) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
(3) Cererea privind acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal trebuie sa fie intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38 si sa fie insotita de documentele specificate in aceasta anexa. In cazul activitatii de productie, cererea va fi insotita si de manualul de procedura.
(4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari pentru productie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa aiba drept de folosinta a cladirilor si a terenurilor. Documentele care atesta detinerea in proprietate sau in folosinta a cladirilor si a terenurilor sunt:
a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, dupa caz, a procesului-verbal de receptie, atunci cand acestea au fost construite in regie proprie sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala;
b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala.
(4^1) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru productie de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
a) pentru productia de bere - 1.500.000 lei;
b) pentru productia de bere realizata de micii producatori - 500.000 lei;
c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micii producatori - 10.000 lei;
d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 200 lei;
e) pentru productia de vinuri intre 5.001 si 10.000 hl pe an - 25.000 lei;
e^1) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 50.000 lei;
f) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 75.000 lei;
g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 150.000 lei;
h) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 100.000 lei;
i) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 200.000 lei;
i^1) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 10.000 lei;
j) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.000.000 lei;
m) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii - 200 lei;
n) pentru productia de tutun prelucrat - 2.000.000 lei;
o) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 500.000 lei;
o^1) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone pe an - 2.000.000 lei;
o^2) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone pe an - 4.000.000 lei;
p) pentru productia de GPL - 500.000 lei;
q) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 50.000 lei.
(4^2) In cazul antrepozitarilor autorizati care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(4^3) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda calculul prevazut la pct. 85 alin. (15^1) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmeaza a fi realizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38^1.
(4^4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru depozitarea de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim, stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
a) pentru depozitarea de bere - 10.000 lei;
b) pentru depozitarea de vinuri - 2.000 lei;
c) pentru depozitarea de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri - 50.000 lei;
d) pentru depozitarea de produse intermediare - 100.000 lei;
e) pentru depozitarea de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase - 100.000 lei;
f) pentru depozitarea de arome alimentare - 5.000 lei;
g) pentru depozitarea de tutun prelucrat - 500.000 lei;
h) pentru depozitarea de produse energetice, exceptand depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor, precum si depozitarea de GPL - 500.000 lei;
i) pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor - 20.000 lei;
j) pentru depozitarea de GPL - 50.000 lei;
k) pentru depozitarea exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 20.000 lei.
(4^5) In cazul antrepozitarilor autorizati care depoziteaza mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(4^6) In cazul antrepozitarilor autorizati care detin atat antrepozite fiscale pentru productie, cat si antrepozite fiscale pentru depozitare, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei activitati pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(5) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa detina contracte de leasing financiar pentru instalatiile si echipamentele care contribuie direct la productia de produse accizabile pentru care urmeaza sa fie autorizat.
(6) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (4) - (5) unitatile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementarilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificarile si completarile ulterioare.
(7) In cazul productiei de alcool si bauturi alcoolice, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna pe langa documentatia intocmita si lista cu semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal.
(7^1) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de antrepozitarul propus. La aceasta verificare se au in vedere indeplinirea conditiilor de autorizare, precum si capacitatea de a respecta obligatiile antrepozitarului autorizat.
(8) Antrepozitarii propusi prevazuti la alin. (7) pot desfasura activitate in regim de probe tehnologice, sub controlul autoritatii vamale teritoriale, pe o perioada de maximum 60 de zile de la data obtinerii aprobarii scrise.
(9) Antrepozitarul propus are obligatia sa obtina incadrarea tarifara a produselor finite, precum si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamala centrala, pentru care prezinta acestei autoritati:
a) documentatia tehnica care reglementeaza caracteristicile fiecarui produs finit - specificatie tehnica, standard de firma sau similar;
b) alte documente din care sa rezulte toate informatiile necesare stabilirii clasificarii tarifare si atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura si cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricatie a produsului finit;
c) o nota intocmita de autoritatea vamala teritoriala ca urmare a supravegherii fabricarii unui lot din fiecare produs finit din care sa rezulte cantitatile de materii prime utilizate, cantitatile de produse finite obtinute si consumurile de utilitati. Prezentarea acestei note nu este necesara in cazul operatorilor economici care nu au solicitat functionarea in regim de probe tehnologice.
(10) Dupa obtinerea incadrarii tarifare a produselor finite si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, acestea vor fi transmise de antrepozitarul autorizat propus la autoritatea vamala teritoriala la care s-a depus documentatia in vederea autorizarii.
(11) In perioada de probe tehnologice, produsele accizabile finite obtinute nu pot parasi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
(12) In cazul productiei de produse energetice, antrepozitarul propus depune documentatia intocmita conform alin. (9), lista cu semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie, precum si domeniul de utilizare al acestora. Referatul prevazut la art. 206^22 alin. (3^1) din Codul fiscal se depune dupa obtinerea incadrarii tarifare a produselor finite. Procedura prevazuta la alin. (8) - (11) se aplica si antrepozitarilor propusi pentru productia de produse energetice.
(13) In cazul antrepozitarilor autorizati propusi prevazuti la alin. (7) si (12), documentatia va cuprinde si lista produselor accizabile ce vor fi achizitionate in vederea utilizarii ca materie prima in procesul de productie, precum si incadrarea tarifara a acestora.
(14) Dupa incheierea probelor tehnologice, antrepozitarul propus are obligatia ca in prezenta reprezentantului autoritatii vamale teritoriale sa preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare proba fiind constituita din doua esantioane identice. Fiecare esantion va fi sigilat de autoritatea vamala teritoriala care preda spre analiza un esantion catre un laborator autorizat, urmand ca celalalt esantion sa fie pastrat ca proba-martor de antrepozitarul autorizat propus.
(14^1) Pe baza rezultatelor analizelor efectuate conform procedurii prevazute la alin. (14), autoritatea vamala teritoriala verifica daca produsele analizate corespund incadrarii tarifare, precum si incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile stabilite de autoritatea vamala centrala pe baza documentelor mentionate la alin. (9).
(14^2) In situatia in care se constata diferente privind incadrarea tarifara stabilita pe baza de documente fata de incadrarea tarifara stabilita in urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligatia remedierii neconcordantelor.
(15) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
(16) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control si, dupa caz, al Ministerului Administratiei si Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare prevazute la art. 206^23 din Codul fiscal.
(17) In termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala va inainta aceasta documentatie autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, dupa caz, insotita de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala care sa cuprinda punctul de vedere asupra oportunitatii emiterii autorizatiei de antrepozitar autorizat si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul propus. Referatul va purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
(18) Autoritatea fiscala centrala, prin directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, sau, dupa caz, autoritatea teritoriala care asigura secretariatul comisiei teritoriale poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
(19) In cazul oricarui nou produs ce urmeaza a intra in nomenclatorul de fabricatie, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta autoritatii vamale centrale documentatia completa potrivit prevederilor alin. (9), in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produsului, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de aceasta autoritate.
(19^1) In sensul prezentelor norme metodologice, prin notiunea de "produs nou" se intelege produsul finit accizabil care datorita caracteristicilor si proprietatilor fizico-chimice si organoleptice determina o incadrare intr-o noua categorie de produse in nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal, fata de cele detinute.
(19^2) In situatia prevazuta la alin. (19), antrepozitarul autorizat poate desfasura activitatea de productie in conditiile in care a fost depusa documentatia completa in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produselor finite, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(19^3) Imediat dupa introducerea in fabricatie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligatia indeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevazuta la alin. (14) - (14^2).
(19^4) Procedura cu privire la prelevarea de probe prevazuta la alin. (14) - (14^2) se aplica si pentru antrepozitarii autorizati, atunci cand autoritatea vamala teritoriala considera ca este necesara aceasta procedura.
(19^5) In situatiile prevazute la alin. (19^3) si (19^4), atunci cand se constata diferente privind incadrarea tarifara stabilita pe baza de documente fata de incadrarea tarifara rezultata in urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul autorizat are obligatia de a plati acciza aferenta incadrarii efectuate de autoritatea vamala centrala, inclusiv diferenta pentru produsele deja eliberate pentru consum.
(20) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (8) antrepozitele fiscale - mici distilerii - care realizeaza tuica si rachiuri de fructe, inclusiv in sistem de prestari de servicii pentru gospodariile individuale.
(21) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore va cuprinde informatii referitoare la capacitatea de productie a tuturor instalatiilor si utilajelor detinute in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la capacitatea tehnologica de productie, respectiv cea care urmeaza a fi utilizata, volumul de productie la nivelul unui an si programul de functionare stabilit de persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.
(21^1) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea de depozitare va cuprinde informatii referitoare la capacitatea maxima de depozitare detinuta in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la nivelul intrarilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an.
(21^2) Capacitatea de depozitare se declara in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal, in functie de tipul de produse accizabile.
(22) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin organizare administrativa se intelege schema organizatorica a persoanei care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat..
Norme metodologice
ART. 206^23
85. (1) Locul care urmeaza sa fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie sa fie strict delimitat - acces propriu, imprejmuire -, iar activitatea ce se desfasoara in acest loc trebuie sa fie independenta de alte activitati desfasurate de persoana care solicita autorizarea si care nu au legatura cu productia sau depozitarea de produse accizabile.
(1^1) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare si barjele aflate in perimetrul zonelor portuare, destinate depozitarii produselor energetice in vederea aprovizionarii navelor.
(1^2) Antrepozitarul autorizat pentru productia si imbutelierea produsului bere care intentioneaza sa utilizeze instalatiile de imbuteliere si pentru imbutelierea bauturilor racoritoare si a apei plate potrivit art. 206^23 alin. (1^1) din Codul fiscal notifica aceasta intentie autoritatii vamale teritoriale.
(1^3) In situatia in care functionarea instalatiei pentru imbutelierea bauturilor racoritoare si a apei plate influenteaza declaratia prevazuta la pct. 84 alin. (21), aceasta va fi modificata in mod corespunzator de catre antrepozitarul autorizat.
(1^4) Autoritatea vamala teritoriala transmite o copie a notificarii, precum si a oricaror altor documente anexate de catre antrepozitarul autorizat directiei de specialitate care asigura secretariatul Comisiei.
(1^5) Un loc poate fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare atunci cand volumul mediu trimestrial al iesirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an calendaristic depaseste limitele prevazute mai jos:
a) bere - 1.500 hl de produs;
b) vinuri si bauturi fermentate - 1.500 hl de produs;
c) produse intermediare - 1.250 hl de produs;
d) bauturi spirtoase - 250 hl de alcool pur;
e) alcool etilic - 1.000 hl de alcool pur;
f) bauturi alcoolice in general - 300 hl de alcool pur;
g) tutun prelucrat - o cantitate a carei valoare la pretul de vanzare cu amanuntul in cazul tigaretelor, respectiv la pretul de livrare in celelalte cazuri sa nu fie mai mica de 2.500.000 euro;
h) produse energetice - 3.500 tone;
i) antrepozitele fiscale de depozitare autorizate in exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor si, respectiv, a navelor si ambarcatiunilor, cu produse energetice destinate utilizarii drept combustibil - 100 tone;
j) rezerva de stat si de mobilizare - 10 tone;
k) arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice - 15 hl de alcool pur;
l) antrepozitele fiscale autorizate in exclusivitate pentru a efectua operatiuni de distributie a bauturilor alcoolice si de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vanzarii la bordul navelor si aeronavelor - o cantitate a carei valoare la pretul de livrare sa nu fie mai mica de 100.000 euro.
(1^6) Pana la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie a fiecarui an, autoritatile vamale teritoriale vor verifica si vor transmite directiei care asigura secretariatul Comisiei o situatie privind indeplinirea conditiei prevazute la alin. (1^5) de catre antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, precum si propuneri dupa caz.
(2) Locurile destinate productiei de vinuri sau de bauturi fermentate, altele decat berea si vinurile, trebuie sa fie dotate cu vase litrate.
(3) Locurile destinate productiei de alcool etilic si de distilate ca materie prima si locurile destinate productiei de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea alcoolului si a distilatelor trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool si de distilate, coloanele de distilare si rafinare trebuie sa fie dotate cu contoare pentru determinarea cantitatii de produse obtinute si a concentratiei alcoolice avizate si sigilate conform reglementarilor specifice stabilite de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(5) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel incat sa fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
(6) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
(7) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.
(8) Antrepozitarii autorizati propusi pentru productia de alcool si de distilate sunt obligati sa detina certificate eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele si recipientele calibrate in care se depoziteaza alcoolul, distilatele si materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) - (8), in cazul antrepozitelor fiscale - mici distilerii - care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic, antrepozitarii autorizati propusi trebuie sa depuna la autoritatea vamala teritoriala o declaratie pe propria raspundere privind capacitatea vaselor de depozitare detinute, precum si a capacitatii de incarcare a instalatiei tip alambic.
(10) In cazul antrepozitelor fiscale prevazute la alin. (9), pe perioada de nefunctionare se va aplica procedura de sigilare si desigilare prevazuta la pct. 77.
(11) Locurile destinate productiei de alcool etilic si distilate, ca materie prima, trebuie sa fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele si rezervoarele de alcool si distilate, precum si a cailor de acces in antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau in memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor inregistrate fiind de minimum 30 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a antrepozitului, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie.
(12) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (11) micile distilerii.
(12^1) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa bauturilor alcoolice, in stare imbuteliata, in partide separate, respectiv bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, bauturi spirtoase.
(12^2) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic si de distilate in stare varsata numai daca detine in proprietate rezervoare calibrate avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(13) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de productie sau de depozitare de produse energetice numai daca este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs in parte, calibrate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(13^1) Obligativitatea calibrarii rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare si a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementarilor specifice ale Biroului Roman de Metrologie Legala.
(14) Locurile destinate productiei sau depozitarii de produse energetice trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare a debitului volumic sau masic.
(15) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care accizele se calculeaza numai pe baza accizei exprimate in echivalent euro/tona sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al caror cod tarifar se incadreaza la art. 206^16 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal, precum si locurile destinate imbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de masurare a masei.
(15^1) Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculeaza in functie de valoarea totala a accizelor aferente materiilor prime achizitionate si utilizate in vederea obtinerii produsului finit, in functie de consumurile specifice, impartita la cantitatea totala de materii prime folosite. Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime achizitionate si utilizate se stabileste de operatorul economic pe baza datelor privind cantitatile de materii prime utilizate pentru obtinerea unei cantitati de produs finit echivalente unitatii de masura in care este exprimat nivelul accizelor.
(15^2) Media ponderata prevazuta la alin. (15^1) nu se calculeaza atunci cand pentru realizarea produsului finit se utilizeaza numai materii prime care nu sunt supuse reglementarilor privind regimul accizelor armonizate.
(16) Rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor fi autorizate ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numarul locurilor de depozitare pe care le detine.
(17) Pentru obtinerea autorizatiei, institutiile care gestioneaza rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor depune o cerere la autoritatea fiscala centrala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38..
Norme metodologice
ART. 206^24
86. (1) Dupa analizarea referatelor intocmite de autoritatile vamale teritoriale si a documentatiilor depuse de solicitant, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, aproba sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
(2) La lucrarile Comisiei va fi invitat, dupa caz, cate un reprezentant din partea Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si cate un reprezentant al patronatelor producatorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal infiintate.
(3) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de incepere a valabilitatii data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata cererea de autorizare de catre Comisie sau de catre comisia teritoriala, dupa caz.
(4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi inscrise atat materiile prime accizabile care pot fi achizitionate in regim suspensiv de accize, cat si produsele finite ce se realizeaza in antrepozitul fiscal.
(5) In cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectueaza operatiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec intre biocarburanti si carburanti traditionali sau intre biocombustibili si combustibili traditionali, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi mentionate materiile prime accizabile plasate in regim suspensiv de accize, produsele finite rezultate, precum si operatiunile care se efectueaza in antrepozitele fiscale.
(6) In cazul pierderii autorizatiei de antrepozit fiscal, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(7) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
(8) Antrepozitarii autorizati pot solicita autoritatii fiscale centrale sau autoritatii teritoriale, dupa caz, modificarea autorizatiei atunci cand constata erori in redactarea autorizatiei de antrepozit fiscal ori in alte situatii in care se justifica acest fapt.
(9) Antrepozitarii autorizati pentru productia produselor accizabile, care dupa expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, declaratia privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore prevazuta la pct. 84 alin. (21), o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
(10) *** Abrogat
(11) Antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
(11^1) Cererile de reautorizare nedepuse in termenul prevazut la alin. (9) si (11) vor fi solutionate potrivit procedurii de autorizare.
(12) In termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (9) si (11) autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatiile complete catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau Comisiei teritoriale, dupa caz, insotite de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala care sa cuprinda punctul de vedere asupra legalitatii si oportunitatii reautorizarii antrepozitului fiscal si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul autorizat. Aceste referate vor purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
(13) Directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau al comisiei teritoriale, dupa caz, poate sa solicite antrepozitarului autorizat orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal;
c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garantia.
(14) Modificarea autorizatiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, a denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (3) si este valabila de la data aprobarii de catre Comisie ori de catre comisia teritoriala, dupa caz.
(15) Modificarea prevazuta la alin. (14), precum si orice alta modificare intervenita asupra autorizatiilor de antrepozitar autorizat in perioada de valabilitate a autorizatiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.
(16) Schimbarea calitatii unui contribuabil, prevazuta la art. 206^24 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, in perioada de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal nu atrage modificarea perioadei de valabilitate..
Norme metodologice
ART. 206^26
87. (1) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupa caz, stabilesc o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse si/sau depozitate in fiecare antrepozit fiscal.
(2) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupa caz, stabilesc obligatoriu o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, in cazul circulatiei intracomunitare.
(3) Nu sunt supuse obligatiei de a constitui garantie produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din Romania pe teritoriul Comunitatii exclusiv pe cale maritima sau prin conducte fixe, in cazul in care celelalte state membre implicate sunt de acord.
(4) Nivelul garantiei ce urmeaza a se constitui se determina potrivit prevederilor pct. 108.
(5) In vederea inregistrarii productiei de bere obtinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie este obligat:
a) sa inregistreze productia de bere rezultata la sfarsitul procesului tehnologic, prin aparatura adecvata de masurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, si sa inscrie aceste date in rapoartele de productie si gestionare, cu specificarea capacitatii ambalajelor si a cantitatii de bere exprimate in litri;
b) sa determine concentratia zaharometrica a berii, conform standardelor in vigoare privind determinarea concentratiei exprimate in grade Plato a berii, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romania, si sa elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitatii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea in vedere concentratia inscrisa in specificatia tehnica interna, elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment.
(6) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si distilate, dupa obtinerea autorizatiei, isi pot desfasura activitatea numai dupa aplicarea sigiliilor pe instalatiile si utilajele de productie alcool etilic de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(7) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool, sigiliile se vor aplica pe intregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, si pana la contoare, inclusiv la acestea.
(8) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se vor aplica la iesirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare.
(9) In situatiile prevazute la alin. (7) si (8), sigiliile vor fi aplicate si pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si robineti existenti pe intregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
(10) In cazul productiei de alcool, aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare si rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie imbinate in asa fel incat sa poata fi sigilate.
(11) Sigiliile apartin autoritatii vamale teritoriale, vor fi inseriate si vor purta, in mod obligatoriu, insemnele acesteia. Operatiunile de sigilare si desigilare, atunci cand se impun, se vor efectua de catre reprezentantul desemnat de autoritatea vamala teritoriala, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si piesele componente.
(12) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (11), si a caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin Autoritatea Nationala a Vamilor.
(13) Amprentele sigiliilor aplicate de autoritatea vamala teritoriala trebuie sa fie mentinute intacte.
(14) Sigiliile prevazute la alin. (11) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
(15) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sau inlaturarea sigiliilor aplicate de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale. In cazul in care sigiliul este deteriorat accidental sau in caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat sa solicite prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
(16) Atunci cand intervin sigilarea si desigilarea aparatelor si pieselor de pe tot fluxul tehnologic se va proceda dupa cum urmeaza:
a) desigilarea se face numai in baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate sau in situatii de avarie;
b) cererea de desigilare se transmite autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 3 zile inainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii propriu-zise, solicitand si desemnarea unui reprezentant al acestei autoritati, care va proceda la desigilare;
c) la desigilare, reprezentantul autoritatii vamale teritoriale intocmeste un proces-verbal de desigilare, intocmit in doua exemplare, in care va consemna data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate - in litri si in grade Dall - inregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat in rezervoare si in recipiente.
(17) Daca antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool si distilate constata un incident sau o disfunctie in functionarea unui contor, acesta va proceda dupa cum urmeaza:
a) trebuie sa faca imediat o declaratie catre autoritatea vamala teritoriala, care va fi consemnata intr-un registru special al antrepozitului fiscal destinat acestui scop si va solicita prezenta unui reprezentant al acestei autoritati;
b) pentru remedierea defectiunii va solicita prezenta unui reprezentant autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, in vederea desigilarii mijloacelor de masurare, a repunerii lor in stare de functionare si a resigilarii;
c) contoarele defecte pot fi reparate sau inlocuite, sub supravegherea reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezerva, cu specificarea, intr-un proces-verbal de inlocuire intocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
d) daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se intrerupe activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor, instalatiile respective fiind sigilate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
(18) Atunci cand in situatiile prevazute la alin. (15) si (17) este necesara intreruperea activitatii, aceasta va fi consemnata intr-un proces-verbal incheiat in doua exemplare de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, in prezenta reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. In procesul-verbal incheiat se vor mentiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat intreruperea activitatii, data si ora intreruperii acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii inregistrati de contoare in momentul intreruperii activitatii.
(19) Originalul procesului-verbal de desigilare prevazut la alin. (16) sau de intrerupere a activitatii prevazut la alin. (18), dupa caz, se depune la autoritatea vamala teritoriala, in termen de 24 de ore de la incheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramane la antrepozitul fiscal.
(20) Reluarea activitatii in antrepozitul fiscal se va face in baza unei declaratii de remediere a defectiunii, intocmita de antrepozitarul autorizat si vizata de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, insotita, dupa caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autoritatii vamale teritoriale va proceda la sigilarea intregului flux tehnologic.
(21) Toti antrepozitarii autorizati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate in antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum si a accizelor aferente acestor categorii de produse.
(22) In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru productia de alcool etilic si distilate, sistemul computerizat trebuie sa asigure si evidenta materiilor prime introduse in fabricatie, precum si a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie. Cantitatile de alcool si de distilate obtinute vor fi evidentiate atat in litri, cat si in grade Dall.
(23) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (22) antrepozitele fiscale - mici distilerii -, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic.
(24) Intra sub incidenta termenului de minimum 5 zile orice modificare pe care antrepozitarul autorizat intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, prin notificarea intentiei respective autoritatii vamale teritoriale. Atunci cand intentia de modificare atrage modificarea autorizatiei, aceasta intentie va fi notificata si autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau, dupa caz, autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale. In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta atat autoritatii fiscale centrale sau teritoriale, dupa caz, cat si autoritatii vamale teritoriale documentul, in fotocopie, care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
Norme metodologice
ART. 206^28
88. (1) Masura suspendarii - cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, a revocarii sau a anularii autorizatiilor se va dispune de catre Comisie sau de catre comisiile teritoriale, dupa caz, in baza actelor de control emise de organele de specialitate prin care s-au consemnat incalcari ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor masuri.
(2) Actele de control prevazute la alin. (1), temeinic justificate, in care faptele constatate genereaza consecinte fiscale, vor fi aduse la cunostinta autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei sau, dupa caz, a autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, in termen de doua zile lucratoare de la finalizare, care le va inainta Comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale in vederea analizarii si dispunerii masurilor ce se impun.
(3) Decizia Comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale va fi adusa la cunostinta antrepozitarului autorizat sanctionat. Totodata, aceasta decizie va fi adusa si la cunostinta autoritatii vamale teritoriale, care, in maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, va proceda la verificarea stocurilor de produse detinute de operatorul economic la acea data.
(4) In situatia neplatii accizelor la termenele prevazute de lege, masura suspendarii autorizatiilor se va dispune de catre autoritatile vamale teritoriale in baza datelor furnizate de autoritatile fiscale teritoriale.
(5) Atunci cand deficientele care atrag masura revocarii sau a suspendarii nu genereaza consecinte fiscale si sunt remediate in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii actului de control, dupa constatarea remedierii deficientelor de catre organul de control, acesta nu va da curs propunerii de revocare sau de suspendare catre Comisie sau, dupa caz, catre comisia teritoriala.
(6) In cazul in care a intervenit suspendarea autorizatiei pentru un antrepozit fiscal - cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, incetarea suspendarii autorizatiei va fi dispusa de Comisie sau, dupa caz, de catre comisia teritoriala, in baza referatului emis in acest sens de aceeasi autoritate care a efectuat controlul cu privire la inlaturarea deficientelor inscrise in decizia Comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale.
(7) In toate situatiile in care a intervenit suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei, aceasta atrage intreruperea ori incetarea activitatii si, dupa caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, operatiune care va fi efectuata de autoritatea vamala teritoriala. In cazul in care pe fluxul tehnologic exista produse aflate in procesul de fabricatie, acesta se va finaliza sub supraveghere fiscala, iar sigilarea instalatiei se va realiza dupa incheierea acestui proces.
(8) Antrepozitarii autorizati a caror autorizatie a fost revocata sau anulata pot sa valorifice produsele accizabile inregistrate in stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai dupa notificarea autoritatii vamale teritoriale cu privire la virarea accizelor datorate bugetului de stat, dupa caz.
(9) In cazul suspendarii sau in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal - pana la data cand aceasta produce efecte -, deplasarea produselor accizabile inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, astfel:
a) fie catre alte antrepozite fiscale, in regim suspensiv de accize;
b) fie in afara regimului suspensiv de accize, cu accize platite.
(9^1) In cazul suspendarii sau in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal, dupa data la care aceasta produce efecte, deplasarea produselor accizabile, materii prime sau semifabricate, inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, catre alte antrepozite fiscale de productie in vederea procesarii.
(9^2) In situatia prevazuta la alin. (9^1), produsele accizabile sunt insotite de un document comercial care contine aceleasi informatii ca exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial se certifica atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitarul autorizat destinatar, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul.
(10) In cazul revocarii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de autoritatea competenta numai dupa o perioada de cel putin 6 luni de la data revocarii, respectiv de la data la care decizia de revocare a autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte conform art. 206^28 alin. (7) din Codul fiscal. In situatia in care antrepozitarul autorizat contesta decizia de revocare la Comisie sau la instanta de judecata, la calculul termenului de 6 luni se au in vedere perioadele in care decizia de revocare a produs efecte.
(11) Cererea de renuntare la un antrepozit fiscal, in care se vor mentiona si motivele acesteia, se depune la autoritatea vamala teritoriala. Aceasta autoritate are obligatia de a verifica daca la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat detine stocuri de produse accizabile si daca au fost respectate prevederile legale in domeniul accizelor. Dupa verificare, cererea de renuntare, insotita de actul de verificare, va fi transmisa Comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale, care va proceda la revocarea autorizatiei.
(12) Termenul de 6 luni prevazut la alin. (10) nu se aplica in cazul unui operator economic aflat in situatia prevazuta la alin. (11) care doreste o noua autorizare, cu conditia sa fi respectat prevederile legale in domeniul accizelor, precum si in cazul antrepozitarilor autorizati prevazuti la art. 206^28 alin. (11^1) din Codul fiscal.
(13) Cererea de renuntare la autorizatia emisa pentru un antrepozit fiscal, dupa ce Comisia sau, dupa caz, comisia teritoriala a decis revocarea sau anularea autorizatiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada in care decizia de revocare ori de anulare, dupa caz, se afla in procedura prevazuta de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(14) Atunci cand renuntarea la autorizatia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operatiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totala ori partiala a activitatii, antrepozitarul autorizat va notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 60 de zile inainte de data efectuarii operatiunii si va solicita revocarea autorizatiei de antrepozitar detinuta de acesta.
(15) In cazul prevazut la alin. (14), in situatia in care se intentioneaza continuarea aceleiasi activitati cu produse accizabile in regim suspensiv de accize si in aceleasi conditii, antrepozitarul autorizat impreuna cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizatiei de antrepozitar sa produca efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizatie.
(7) Alocarea cheltuielilor si veniturilor asocierii de catre asociatul administrator catre membrii asociati nu constituie operatiune impozabila in sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, daca alocarea se face proportional cu cota de participare a fiecarui membru al asocierii, astfel cum este stabilita in contractul de asociere.
(8) In cazul in care scopul asocierii este acela de a atinge obiective comune, dar membrii asociati actioneaza in nume propriu fata de terti, fiecare persoana va fi tratata drept o persoana impozabila separata in conformitate cu prevederile art. 127 alin. (9) din Codul fiscal si tranzactiile respective se impoziteaza distinct in conformitate cu regulile stabilite la titlul VI din Codul fiscal. In aceasta situatie nu se aplica prevederile alin. (1) - (7).
Norme metodologice
ART. 206^29
89. (1) Destinatarul inregistrat poate functiona numai in baza autorizatiei emise de Comisie.
(2) In vederea obtinerii autorizatiei, persoana care intentioneaza sa fie destinatar inregistrat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
(3) Cererea trebuie sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele prevazute in anexa nr. 39.
(4) Pentru a fi autorizat, fiecare destinatar inregistrat propus trebuie sa aiba declarata cel putin o locatie in care urmeaza sa realizeze receptia de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize din alte state membre, pentru care trebuie sa faca dovada inregistrarii punctului de lucru la oficiul registrului comertului.
(5) In situatia in care receptia produselor accizabile se realizeaza in mai multe locatii, cererea va fi insotita de o declaratie privind locatiile in care urmeaza a se realiza receptia acestor produse, precum si de dovada inregistrarii acestora la oficiul registrului comertului.
(6) Cererea care nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (4) si (5) se considera a fi nula.
(6^1) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de destinatarul inregistrat propus.
(7) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite destinatarului inregistrat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
a) identitatea destinatarului inregistrat propus;
b) amplasarea si capacitatea maxima de depozitare a locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
d) capacitatea destinatarului inregistrat propus de a asigura garantia conform prevederilor pct. 108.
(8) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
(9) Atunci cand in termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei, autoritatea vamala teritoriala, dupa verificarea realitatii datelor si informatiilor prezentate de destinatarul inregistrat propus, constata ca acesta nu indeplineste conditiile pentru a fi autorizat, va comunica in scris, destinatarului inregistrat propus decizia de respingere a cererii, cu motivatia corespunzatoare.
(10) Autoritatea competenta elibereaza autorizatia de destinatar inregistrat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca destinatar inregistrat nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(11) Destinatarul inregistrat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
(12) Autoritatea vamala teritoriala are obligatia ca, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii si a documentatiei complete, sa transmita Comisiei dosarul insotit de un referat privind oportunitatea emiterii autorizatiei de destinatar inregistrat.
(13) Comisia va comunica in scris solicitantului decizia de autorizare ca destinatar inregistrat sau, dupa caz, decizia de respingere a cererii. De asemenea, Comisia va instiinta autoritatea vamala teritoriala despre modul de solutionare a cererii.
(14) In cazul autorizarii ca destinatar inregistrat, Comisia va emite autorizatia care va contine urmatoarele elemente: codul de accize, elementele de identificare ale destinatarului inregistrat, tipul produselor accizabile care urmeaza a fi receptionate, nivelul si forma garantiei, precum si data de la care devine valabila.
(15) Autorizatia de destinatar inregistrat este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care destinatarul inregistrat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(16) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, destinatarul inregistrat are obligatia de a depune o cerere la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, pentru modificarea autorizatiei, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse accizabile, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor, insotita de dovada detinerii sub orice forma legala a spatiului si de certificatul constatator care sa dovedeasca inscrierea la oficiul registrului comertului ca punct de lucru;
b) daca se modifica datele de identificare ale destinatarului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.
(17) In situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, destinatarul inregistrat are obligatia de a solicita Comisiei modificarea autorizatiei cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor.
(18) Destinatarul inregistrat nu poate realiza receptia de produse accizabile intr-o noua locatie daca aceasta locatie nu a fost declarata la autoritatea vamala teritoriala.
(19) Autoritatea vamala teritoriala, dupa verificarea informatiilor din declaratie, va transmite in termen de 5 zile lucratoare o copie a acesteia la secretariatul Comisiei in vederea actualizarii datelor din autorizatie.
(20) Produsele accizabile primite in regim suspensiv de accize de catre destinatarul inregistrat sunt insotite de documentul administrativ electronic pe suport hartie, conform procedurii prevazute la pct. 91.
(21) Autorizatia de destinatar inregistrat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la art. 206^29 din Codul fiscal;
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui destinatar inregistrat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui destinatar inregistrat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(22) Decizia de revocare se comunica destinatarului inregistrat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(23) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale destinatarului inregistrat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare, la o data ulterioara.
(24) Destinatarul inregistrat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(25) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizatiei de destinatar inregistrat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(26) In cazul in care destinatarul inregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(27) In cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile in regim suspensiv de accize, autorizatia are valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii acesteia de catre autoritatea vamala teritoriala.
(28) In cazul prevazut la alin. (27), autorizatia se emite pentru fiecare expeditor din alt stat membru autorizat sa expedieze produse accizabile in regim suspensiv de accize si pentru cantitatea-limita inscrisa in autorizatie.
(29) Cantitatea inscrisa in autorizatie se determina pe baza acordului in forma scrisa incheiat intre destinatarul inregistrat propus si expeditorul produselor accizabile in regim suspensiv de accize, o copie a acordului fiind anexata cererii de autorizare.
(30) Destinatarii inregistrati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor accizabile achizitionate in regim suspensiv de accize, a produselor livrate si a stocurilor de astfel de produse.
(31) Autorizarea ca destinatar inregistrat a operatorului economic care detine autorizatie de utilizator final se realizeaza in baza cererii depuse in acest scop la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de urmatoarele documente:
a) copia autorizatiei de utilizator final detinute de solicitant, valabila la data depunerii cererii;
b) copia contractelor incheiate cu antrepozitarii autorizati din statele membre de expediere si codurile de acciza ale acestora;
c) declaratia pe propria raspundere privind locurile unde urmeaza a fi primite produsele si scopul pentru care sunt achizitionate;
d) denumirea produsului, incadrarea tarifara (codul NC) si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile;
e) certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.
(32) Autorizatia de destinatar inregistrat prevazuta la alin. (31) este valabila atat timp cat este valabila autorizatia de utilizator final.
(33) Modificarea autorizatiilor de destinatar inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare, completarii sau eliminarii unei locatii unde se primesc produsele este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(34) Procedura de autorizare a destinatarului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(35) In cazul pierderii autorizatiei de destinatar inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(36) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia..
Norme metodologice
ART. 206^30
90.
90.1. (1) Expeditorul inregistrat poate functiona numai in baza autorizatiei emise de Comisie.
(2) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de expeditor inregistrat depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului, dupa caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
c) declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda o prezentare a operatiunilor cu produse accizabile ce urmeaza a se desfasura;
d) contractele incheiate direct cu beneficiarul produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize care poate fi un antrepozitar autorizat in Romania sau in alt stat membru ori un destinatar inregistrat din alt stat membru;
e) contractele incheiate direct cu beneficiarul dintr-o tara terta sau dintr-un teritoriu tert, precum si declaratia pe propria raspundere cu privire la locul de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii;
f) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
g) certificatul de atestare fiscala;
h) cazierul fiscal;
i) declaratie pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii;
j) lista produselor accizabile si cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, precum si cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(3) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (2), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
(4) Comisia elibereaza autorizatia de expeditor inregistrat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (2);
b) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca expeditor inregistrat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca expeditor inregistrat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(5) Pentru antrepozitarii autorizati care intentioneaza sa achizitioneze produse accizabile din operatiuni proprii de import, autorizarea ca expeditor inregistrat si atribuirea codului de accize se fac in baza unei cereri depuse la autoritatea fiscala centrala, conform modelului prevazut in anexa nr. 55, insotita de declaratia pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii si de lista produselor accizabile in care sa fie mentionate cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(6) Autorizatia de expeditor inregistrat se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete in cazul prevazut la alin. (2) si in termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei in cazul prevazut la alin. (5).
(7) Autorizatia de expeditor inregistrat este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care expeditorul inregistrat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), antrepozitarii autorizati trebuie sa faca dovada constituirii garantiei si pentru calitatea de expeditor inregistrat, in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108, iar valabilitatea autorizatiei de expeditor incepe de la emiterii acesteia.
(8^1) Operatorii economici care detin autorizatii de expeditor inregistrat au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind livrarile de produse accizabile, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 55^1.
(9) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat in calitate de expeditor inregistrat are obligatia de a le notifica la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
a) pentru un nou loc de import, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor;
b) daca se modifica datele de identificare ale expeditorului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
c) pentru un nou beneficiar, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
(10) In situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat ce detine si calitatea de expeditor inregistrat are obligatia de a solicita Comisiei modificarea autorizatiei cu cel putin 30 de zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
(11) Modificarea autorizatiilor de expeditor inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare sau a locurilor de import nu intra sub incidenta alin. (7) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(12) Autorizatia de expeditor inregistrat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la alin. (9);
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui expeditor inregistrat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui expeditor inregistrat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(13) Decizia de revocare se comunica expeditorului inregistrat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(14) Expeditorul inregistrat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(15) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizatiei de expeditor inregistrat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(16) In cazul in care expeditorul inregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(17) Procedura de autorizare a expeditorului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(18) In cazul pierderii autorizatiei de expeditor inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(19) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
90.2. (1) In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de livrare directa reprezinta locul unde pot fi primite produse accizabile, cu exceptia tutunului prelucrat, in regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat cu conditia ca acest loc sa fie indicat de destinatar, respectiv antrepozitarul autorizat sau de destinatarul inregistrat prevazut la pct. 89.
(2) Se considera livrare directa de produse accizabile in regim suspensiv de accize daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
a) locul de livrare directa sa fie notificat la autoritatea vamala teritoriala de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat inainte de expedierea produselor accizabile din statul membru de expediere;
b) antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat accepta cantitatea de produse accizabile inscrisa in documentul administrativ electronic ca fiind cantitatea sosita la destinatie. Aceasta cantitate va fi imediat inregistrata de catre acestia in evidentele lor privind stocurile de astfel de produse ca intrare si, in acelasi timp, ca eliberare pentru consum;
c) in cazul produselor energetice, autoritatea vamala teritoriala, de regula, va fi informata cu 12 ore inainte de sosirea produselor la locul de destinatie de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat;
d) produsele accizabile trebuie pastrate la locul de livrare directa cel putin 24 de ore pentru o posibila inspectie din partea autoritatii vamale teritoriale.
(3) Un antrepozitar autorizat sau un expeditor inregistrat in Romania poate expedia produse accizabile in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa dintr-un alt stat membru daca aceasta operatiune este permisa in acel stat membru.
(4) Pe durata deplasarii in regim suspensiv de accize, ambalajul in care este deplasat produsul accizabil trebuie sa aiba la exterior marcaje care identifica tipul si cantitatea de produs aflat in interior.
90.3. (1) In cazul produselor din biomasa realizate in antrepozite fiscale de productie produse energetice si destinate amestecului cu produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, deplasarea produselor in cauza catre alte antrepozite fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice ori ale unui alt antrepozitar autorizat din Romania se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii precum cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie prevazut in anexa nr. 40.1, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal expeditor, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(2) In cazul produselor din biomasa destinate amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, achizitionate de antrepozitul fiscal prin operatiuni proprii de import, deplasarea produselor de la locul de import pana la antrepozitul fiscal se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de documentul administrativ unic.
(3) In cazul produselor din biomasa destinate amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, provenite din achizitii intracomunitare, regimul aplicabil pentru deplasarea produselor in cauza este in relatie directa cu legislatia statului membru de expediere.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica si in cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitarea produselor energetice..
Norme metodologice
ART. 206^31
91. (1) Deplasarea produselor accizabile din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau catre un loc de unde produsele parasesc teritoriul Comunitatii, poate fi realizata in regim suspensiv de accize de un antrepozit fiscal doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(2) Deplasarea produselor accizabile din Romania catre un destinatar din alt stat membru poate fi realizata in regim suspensiv de accize de un expeditor inregistrat in Romania doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(3) In sensul alin. (1) si (2), antrepozitul fiscal expeditor sau expeditorul inregistrat, in baza accesului autorizat de autoritatea vamala teritoriala la sistemul informatizat, inainteaza prin intermediul acestui sistem informatizat proiectul documentului administrativ electronic aferent deplasarii ce urmeaza a avea loc.
(4) Proiectul documentului administrativ electronic trebuie inaintat cu cel mult 7 zile inainte de data inscrisa pe acest document ca data de expediere a produselor accizabile in cauza.
(5) Datele din proiectul documentului administrativ electronic sunt supuse unei verificari electronice, iar daca acestea sunt validate, sistemul informatizat atribuie codul de referinta administrativ unic, care pentru expeditor reprezinta confirmarea asupra inceperii operatiunii constand in deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
(6) Dupa atribuirea codului de referinta administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fara intarziere in sistemul informatizat din statul membru de destinatie.
(7) Atunci cand are loc o deplasare de produse accizabile in regim suspensiv de accize din Romania catre un loc din alt stat membru de unde produsele parasesc teritoriul Comunitatii, dupa atribuirea codului de referinta administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fara intarziere in sistemul informatizat din statul membru de export.
(8) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize, atunci cand expeditorul este din Romania, trebuie sa fie insotita de un exemplar tiparit al documentului administrativ electronic, al carui model este prevazut in anexa nr. 40.1.
(9) In cazul deplasarii intracomunitare a produselor energetice in regim suspensiv de accize, pe cale maritima sau pe cai navigabile interioare, antrepozitarul autorizat expeditor din Romania poate sa nu includa in documentul administrativ electronic datele aferente destinatarului daca acestea nu sunt cunoscute cu certitudine la momentul inaintarii proiectului documentului respectiv, dar numai cu conditia ca acest fapt sa fi fost notificat la autoritatea vamala teritoriala si acceptat de aceasta autoritate.
(10) In situatia prevazuta la alin. (9) antrepozitul fiscal expeditor are obligatia ca imediat ce cunoaste datele aferente destinatarului, dar nu mai tarziu de momentul incheierii deplasarii, sa introduca datele respective in sistemul informatizat.
(11) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru catre un destinatar din Romania autorizat sa primeasca produsele in regim suspensiv de accize, poate fi acceptat ca document de insotire fie un exemplar al documentului administrativ electronic tiparit, fie orice alt document comercial in care se mentioneaza codul de referinta administrativ unic, identificabil in mod clar, acceptat de autoritatea competenta a acelui stat membru de expeditie.
Norme metodologice
ART. 206^32
92. (1) Autoritatea vamala teritoriala poate permite expeditorului din Romania, respectiv antrepozit fiscal sau expeditor inregistrat, sa divizeze o deplasare de produse energetice in regim suspensiv de accize intr-un alt stat membru, atunci cand acel stat membru permite o astfel de procedura.
(2) Pentru realizarea operatiunii mentionate la alin. (1) expeditorul trebuie sa respecte conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(3) Deplasarea de produse energetice in regim suspensiv de accize dintr-un stat membru este permisa a fi divizata pe teritoriul Romaniei, numai daca acel stat membru permite o astfel de procedura, iar destinatarii din Romania, respectiv antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat respecta conditiile stabilite prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prevazut la alin. (2).
Norme metodologice
ART. 206^33
93. Destinatarului i se admite sa intarzie inaintarea prin sistemul informatizat a raportului de primire peste termenul-limita prevazut de lege numai in cazuri temeinic justificate prevazute in ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala cu privire la modalitatile de trimitere a raportului de primire.
Norme metodologice
ART. 206^34
93^1. (1) Produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunitatii, inclusiv daca produsele sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii.
(2) Deplasarea produselor accizabile poate fi realizata in regim suspensiv de accize doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
(3) Dovada prin care se incheie deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este raportul de export intocmit de autoritatea vamala teritoriala din Romania sau, dupa caz, de autoritatea competenta din statul membru de export, raport intocmit pe baza vizei biroului vamal de iesire ori a biroului unde se realizeaza formalitatile de iesire a produselor, prin care se atesta faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.
Norme metodologice
ART. 206^35
94. (1) In situatia in care sistemul informatizat este indisponibil in Romania, expeditorul poate incepe deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize numai dupa instiintarea autoritatii vamale centrale (responsabila pentru sistemul informatizat si corespondenta cu autoritatile competente din statele membre) prin transmiterea copiei documentului care va insoti deplasarea produselor, pe care a fost inscris numarul de referinta eliberat de autoritatea vamala teritoriala, in vederea atribuirii codului de referinta administrativ unic care reprezinta acordul pentru inceperea efectiva a deplasarii produselor.
(2) Modelul documentului pe suport hartie este prevazut in anexa nr. 40.2.
Norme metodologice
ART. 206^36
95. Modelul documentului pe suport hartie al raportului de primire si al raportului de export este prevazut in anexa nr. 41 si, respectiv in anexa nr. 42.
Norme metodologice
ART. 206^37
96. (1) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize se considera incheiata pentru expeditor in baza raportului de primire inaintat de destinatar sau, dupa caz, in baza raportului de export inaintat de autoritatea competenta a locului de export, prin intermediul sistemului informatizat.
(2) Atunci cand destinatarul din Romania constata ca nu este in masura sa intocmeasca raportul de primire in termenul prevazut de lege, imediat la primirea produselor solicita prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale in vederea verificarii si confirmarii datelor prezentate de destinatar pe baza documentului care a insotit deplasarea produselor in regim suspensiv de accize si a dovezilor justificative.
(3) In urma mentiunilor reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, destinatarul va inainta documentul autoritatii vamale centrale in vederea comunicarii de catre aceasta autoritatii competente a statului membru de expeditie a regimului aferent deplasarii produselor.
(4) Modelul documentului este prevazut in anexa nr. 41.
(5) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau la export printr-un birou vamal de iesire din alt stat membru, in absenta raportului de primire sau a unui raport de export, dupa caz, deplasarea poate fi considerata incheiata potrivit adnotarilor autoritatii competente din statul membru de destinatie sau de export..
Norme metodologice
ART. 206^38
97. (1) Structura si continutul mesajelor corespunzatoare documentului administrativ electronic, raportului de primire si raportului de export aferente deplasarilor de produse accizabile in regim suspensiv de accize, atunci cand informatiile se transmit prin sistemul informatizat, sunt stabilite la nivel national prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 684/2009.
(2) Situatiile in care sistemul informatizat este indisponibil in Romania la momentul expeditiei sau la momentul de receptie a produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, precum si procedurile care trebuie urmate sunt stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prevazut la alin. (1).
Norme metodologice
ART. 206^42
98.
98.1. (1) Pentru produsele energetice accizabile realizate de antrepozitarii autorizati pentru productie produse energetice si livrate la export din locuri de depozitare, altele decat cele autorizate ca antrepozite fiscale, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
b) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar;
c) copia documentului care atesta plata accizelor.
(3) Pot beneficia de restituirea accizelor pentru produsele energetice livrate la export si operatorii economici care au achizitionat produsele direct de la un antrepozit fiscal sau prin operatiuni proprii de import care ulterior sunt exportate.
(4) Pentru a beneficia de restituirea accizelor in situatia prevazuta la alin. (3), operatorul economic va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe sau la autoritatea vamala teritoriala, dupa caz, insotita de urmatoarele documente:
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice, in care acciza sa fie evidentiata distinct, sau copia facturii de achizitie a produselor energetice si a declaratiei vamale de import;
b) copia documentului care atesta plata accizelor;
c) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
d) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar.
(5) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de antrepozitarul autorizat sau de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (5) autoritatii fiscale teritoriale.
(7) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
98.2. (1) Pentru produsele returnate in antrepozitele fiscale din Romania in vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii, dupa caz, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective.
(2) Antrepozitarul autorizat va instiinta in scris autoritatea vamala teritoriala in cazul returului produselor cu cel putin doua zile inainte de efectuarea returului produselor, printr-o notificare in care se vor mentiona cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul returului in antrepozitul fiscal, data eliberarii pentru consum, valoarea accizelor aferente, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor care fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
(3) Autoritatea vamala teritoriala va desemna un reprezentant care sa asiste la receptia produselor returnate in vederea certificarii documentului de receptie.
(4) Autoritatea vamala teritoriala va analiza datele din documentul de receptie certificat de reprezentantul acestei autoritati, prezentat in copie, odata cu informatiile prezentate de antrepozitar, si va comunica acestuia, in termen de 5 zile lucratoare de la data documentului de receptie, punctul de vedere asupra unei eventuale cereri de restituire a accizelor platite pentru produsele returnate in antrepozitul fiscal, inclusiv a sumei de restituit potrivit celor analizate.
(5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia documentului de receptie certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
b) adresa prin care se comunica punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale, in original si in copie;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de antrepozitul fiscal care solicita restituirea accizelor.
(6) *** Abrogat
(7) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania de un destinatar inregistrat, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie. Concomitent, acest fapt va fi notificat si autoritatii vamale teritoriale pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati.
(8) In situatia prevazuta la alin. (7), cererea de restituire va fi insotita de urmatoarele documente:
a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
b) documentele care justifica faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la antrepozitul fiscal din statul membru de expeditie;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite in Romania.
(9) In cazul produselor accizabile provenite din achizitii intracomunitare, retrase de pe piata, acestea pot fi returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in conditiile stabilite de acel stat membru, de antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania care a efectuat achizitia. Imediat ce produsele au fost returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in completarea documentelor prevazute la alin. (8), antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania va transmite autoritatii fiscale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
(10) Pentru produsele accizabile provenite din operatiuni de import, ce urmeaza a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu indeplinirea urmatoarelor cerinte:
a) sa depuna cererea de restituire la autoritatea vamala teritoriala, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate, pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati;
b) cererea de restituire sa fie insotita de:
1. o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
2. documentul care atesta ca accizele au fost platite de importator.
(11) Imediat ce produsele au fost returnate furnizorului extern, importatorul din Romania va transmite autoritatii vamale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
(12) In cazul produselor supuse marcarii prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicita restituirea accizelor este obligat sa intocmeasca un registru care sa contina urmatoarele informatii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum sau importate care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum sau importate;
c) seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor platite pentru produsele eliberate pentru consum sau importate;
e) regimul care urmeaza a fi aplicat produselor care fac obiectul restituirii accizelor.
(13) *** Abrogat
(14) Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate in Romania, care fac obiectul returului catre furnizorul extern, atunci cand urmeaza a fi distruse, pot fi supuse operatiunii de distrugere in Romania.
(15) Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, destinatarul inregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum in Romania.
(16) Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuata la cererea operatorului economic, in baza aprobarii date de autoritatea vamala teritoriala.
(17) Cererea va fi insotita de urmatoarele documente:
a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza a fi distruse;
b) documentele justificative care confirma cauzele ce determina distrugerea produselor;
c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de operatorul economic care solicita restituirea accizelor si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor ce fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
(18) Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate in antrepozitul fiscal din Romania, in vederea reciclarii sau reconditionarii, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal.
(19) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, inainte de returnarea produselor in antrepozitul fiscal din alt stat membru ori producatorului dintr-o tara terta, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala operatorului economic care returneaza marcajele.
(20) Nu intra sub incidenta restituirii accizelor, produsele care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani inainte de data depunerii cererii de restituire.
(21) In toate situatiile de restituire, autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de beneficiarul restituirii autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(22) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (21) autoritatii fiscale teritoriale.
(23) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^42
98.3. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania de catre destinatari inregistrati si livrate la export, accizele platite pot fi restituite la cererea acestora.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, destinatarul inregistrat va depune trimestrial pana pe data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare expirarii trimestrului o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
a) copia documentelor care atesta faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la un antrepozit fiscal dintr-un stat membru;
b) copia facturii de livrare catre cumparatorul dintr-o tara terta;
c) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar;
d) copia documentului care atesta plata accizelor la bugetul de stat.
(3) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, destinatarul inregistrat va depune o notificare la autoritatea vamala teritoriala cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie livrate la export.
(4) Notificarea prevazuta la alin. (3) va cuprinde urmatoarele informatii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum, care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum;
c) seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor platite pentru produsele eliberate pentru consum.
(5) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, inainte de livrarea produselor accizabile la export, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala operatorului economic care returneaza marcajele.
(6) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (5) va fi anexata cererii prevazute la alin. (2).
(7) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre destinatarul inregistrat autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(8) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (7) autoritatii fiscale teritoriale.
(9) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
Norme metodologice
ART. 206^43
99. (1) Pentru stabilirea destinatiei comerciale a produselor accizabile achizitionate dintr-un alt stat membru de persoane fizice din Romania, se vor avea in vedere urmatoarele cerinte:
a) statutul comercial al detinatorului si motivele detinerii produselor;
b) locul in care se afla produsele sau, daca este cazul, mijlocul de transport utilizat;
c) orice alt document cu privire la produsele respective;
d) natura produselor;
e) cantitatea de produse.
(2) Se considera achizitii pentru uz propriu produsele cumparate si transportate de persoane fizice pana in urmatoarele limite cantitative:
A. tutunuri prelucrate:
1. tigarete - 800 bucati;
2. tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucati;
3. tigari de foi - 200 bucati;
4. tutun de fumat - 1 kg;
B. bauturi alcoolice:
1. bauturi spirtoase - 10 litri;
2. produse intermediare - 20 litri;
3. vinuri si bauturi fermentate - 90 litri;
4. bere - 110 litri.
(3) Produsele achizitionate si transportate in cantitati superioare limitelor stabilite la alin. (2) se considera a fi achizitionate in scopuri comerciale, iar pentru acestea se vor respecta prevederile art. 206^44 din Codul fiscal.
(4) Autoritatea vamala competenta poate stabili pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) daca produsele detinute in cantitati inferioare sau egale limitelor prevazute la alin. (2) sunt destinate scopurilor comerciale..
Norme metodologice
ART. 206^44
100. (1) Comerciantul expeditor care doreste sa solicite restituirea accizelor pentru produsele ce urmeaza a fi expediate pentru consum intr-un alt stat membru trebuie sa depuna la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, cu cel putin 48 de ore inainte de expedierea produselor, o cerere de restituire, al carei model este prevazut in anexa nr. 43, si sa faca dovada ca pentru acele produse accizele au fost platite.
(2) Dupa receptia produselor de catre destinatar, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, in vederea restituirii accizelor, documentul prevazut la art. 206^46 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pe care este mentionat tratamentul fiscal al produselor accizabile in statul membru de destinatie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta datele de identificare ale autoritatii competente din statul membru de destinatie, in vederea unei posibile confirmari ca accizele au devenit exigibile si au fost percepute in acel stat membru.
(3) Acciza de restituit va fi aferenta cantitatilor expediate si efectiv receptionate.
(4) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de comerciantul expeditor autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(4^1) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (4) autoritatii fiscale teritoriale.
(4^2) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(5) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate si eliberate pentru consum in Romania si care sunt destinate consumului in alt stat membru, accizele se pot restitui de catre autoritatea fiscala teritoriala numai in limita unei valori corespunzatoare valorii accizelor aferente cantitatii de produse marcate si expediate. Dezlipirea marcajelor se face sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, la solicitarea comerciantului expeditor..
Norme metodologice
ART. 206^45
101. (1) In situatia in care un operator economic din Romania urmeaza sa primeasca produse accizabile eliberate pentru consum in alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia nastere in momentul receptiei produselor.
(2) Operatorul economic din Romania prevazut la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) inainte de expedierea produselor accizabile de catre furnizorul din alt stat membru, sa depuna o declaratie cu privire la acest fapt la autoritatea vamala teritoriala si sa garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmeaza sa le primeasca;
b) sa plateasca accizele in prima zi lucratoare imediat urmatoare celei in care s-au receptionat produsele;
c) sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala in raza careia au fost primite produsele accizabile si sa pastreze produsele in locul de receptie cel putin 24 de ore pentru a permite acestei autoritati sa se asigure ca produsele au fost efectiv primite si ca accizele exigibile pentru acestea au fost platite. Dupa expirarea termenului de 24 de ore, operatorul economic poate proceda la receptia produselor accizabile primite.
(3) Pentru aromele alimentare, extractele si concentratele alcoolice, accizele platite de catre operatorul economic din Romania ca urmare a achizitiei de la un furnizor dintr-un alt stat membru pot fi restituite la cererea operatorului economic care s-a conformat cerintelor prevazute la alin. (2) al art. 206^45 din Codul fiscal.
(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscala teritoriala unde operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe. Cererea va fi insotita de:
a) documentul care sa ateste ca acciza a fost platita; si
b) copiile documentelor care fac dovada ca produsele au fost transferate, respectiv livrate la preturi fara accize catre un antrepozit fiscal de productie bauturi alcoolice; sau
c) copiile documentelor care fac dovada ca livrarea s-a efectuat catre un operator economic producator de bauturi nealcoolice ori produse alimentare, in care sa fie inscrisa mentiunea "scutit de accize", respectiv ca produsele au fost utilizate pentru realizarea bauturilor nealcoolice ori produselor alimentare.
(5) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (5) autoritatii fiscale teritoriale.
(7) In cazul in care decizia este de admitere, in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala..
Norme metodologice
ART. 206^46
102. (1) Documentul de insotire se utilizeaza in cazul deplasarii produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum in Romania catre un destinatar dintr-un stat membru in scop comercial.
(2) Documentul de insotire este utilizat si in cazul circulatiei intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
(3) Modelul documentului de insotire este in conformitate cu legislatia comunitara si este prevazut in anexa nr. 44.
(4) In cazurile mentionate la alin. (1) si (2) pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum intr-un stat membru si care sunt destinate a fi utilizate in scop comercial in Romania, deplasarea produselor va fi insotita de documentul de insotire sau de un document comercial care sa contina aceleasi informatii, stabilit de statul membru de expeditie.
Norme metodologice
ART. 206^47
103. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru si destinate ulterior vanzarii unei persoane din Romania care nu desfasoara o activitate economica independenta, vanzatorul din acel stat membru sau reprezentantul sau fiscal stabilit in Romania trebuie sa se inregistreze si sa garanteze plata accizelor la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi are domiciliul persoana care primeste produsele accizabile.
(2) Reprezentantul fiscal trebuie sa fie stabilit in Romania si sa fie autorizat de catre autoritatea vamala teritoriala.
(3) In scopul obtinerii autorizatiei, reprezentantul fiscal va depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere insotita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv al reprezentantului fiscal, care ii permite desfasurarea acestei activitati;
b) contractul de reprezentare incheiat cu vanzatorul.
(4) Modelul cererii privind acordarea autorizatiei de reprezentant fiscal este prevazut in anexa nr. 45.
(5) Autorizarea ca reprezentant fiscal nu poate fi acordata decat persoanelor care ofera garantiile necesare pentru aplicarea corecta a dispozitiilor legale si pentru care masurile de urmarire si control necesare pot fi asigurate fara a fi necesare cheltuieli administrative suplimentare.
(6) Cererea de autorizare nu poate fi aprobata in cazul persoanelor care au savarsit o infractiune sau incalcari repetate in legatura cu reglementarile vamale sau fiscale.
(7) Decizia de neacordare a autorizatiei va fi comunicata in scris, odata cu motivele ce au condus la acest fapt.
(8) Autorizatia este revocata sau modificata atunci cand una sau mai multe conditii prevazute pentru emiterea acesteia nu au fost sau nu mai sunt indeplinite.
(9) Autorizatia poate fi revocata atunci cand titularul acesteia nu se conformeaza unei obligatii care ii revine, dupa caz, din detinerea acestei autorizatii.
(10) Autorizatia se revoca in cazul in care dupa emiterea acesteia se savarseste una din faptele mentionate la alin. (6).
(11) Revocarea sau modificarea autorizatiei se aduce la cunostinta titularului acesteia.
(12) Revocarea sau modificarea autorizatiei produce efecte de la data la care ea a fost adusa la cunostinta. Totusi, in cazuri exceptionale si in masura in care interesele legitime ale titularului autorizatiei impun aceasta, autoritatea vamala teritoriala poate stabili o data ulterioara pentru producerea efectelor.
(13) Pentru situatia prevazuta la alin. (1) plata accizelor se efectueaza prin unitatea de Trezorerie a Statului care deserveste autoritatea fiscala teritoriala in raza careia se afla domiciliul persoanei care primeste produsele accizabile.
(14) Termenul de plata a accizelor il constituie ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care a avut loc receptia marfurilor de catre destinatar.
(15) In situatia in care vanzatorul nu respecta prevederile alin. (1) obligatia de plata a accizelor in Romania revine persoanei care primeste produsele accizabile.
(16) Pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum in Romania destinate vanzarii unei persoane din alt stat membru care nu este antrepozitar autorizat sau destinatar inregistrat si nu desfasoara o activitate economica independenta, vanzatorul din Romania sau reprezentantul sau fiscal stabilit in acel alt stat membru trebuie sa se inregistreze si sa garanteze plata accizelor la autoritatea competenta din acel stat membru.
(17) Persoanele mentionate la alin. (16) trebuie sa tina o evidenta stricta a tuturor livrarilor de produse in cazul vanzarii la distanta, in care trebuie sa inregistreze pentru fiecare livrare:
a) numarul de ordine corespunzator livrarii;
b) data livrarii;
c) numarul facturii sau al altui document comercial care inlocuieste factura;
d) tara de destinatie;
e) datele de identificare ale destinatarului: denumirea, adresa;
f) grupa de produse expediate, inclusiv codurile NC corespunzatoare;
g) cantitatea de produse expediata, exprimata in unitati de masura corespunzatoare regulilor de calcul al accizei;
h) nivelul garantiei constituita in statul de destinatie;
i) dovada primirii produselor de catre destinatar;
j) dovada platii accizelor in statul membru de destinatie;
k) cuantumul accizelor solicitate a fi restituite;
l) data solicitarii restituirii accizelor.
(18) Vanzatorul va depune la autoritatea fiscala teritoriala in raza careia isi are sediul o cerere de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 46, mentionand livrarile efectuate in cadrul vanzarii la distanta, pentru care s-au platit accizele pe teritoriul statelor membre de destinatie, pe parcursul unui trimestru.
(19) Cererea se va depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare incheierii trimestrului in care au fost platite accizele in statele membre de destinatie si va cuprinde informatii referitoare la cantitatile de produse accizabile si numerele de ordine corespunzatoare livrarilor pentru care se solicita restituirea, precum si suma totala de restituit.
(20) Operatiunea care genereaza dreptul de restituire o constituie momentul platii accizelor in statul membru de destinatie.
(21) Vanzatorul are obligatia sa pastreze la dispozitia autoritatii fiscale teritoriale, pe o perioada de 5 ani, facturile si toate documentele care atesta atat plata accizelor pe teritoriul national pentru produsele expediate, cat si plata accizelor in statele membre de destinatie.
(22) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de vanzator autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(22^1) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (22) autoritatii fiscale teritoriale.
(22^2) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(23) Valoarea accizelor restituite nu poate depasi valoarea accizelor platite prin pretul de achizitie al produselor accizabile.
Norme metodologice
ART. 206^48
104. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru, in cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a acestora in cursul transportului pe teritoriul Romaniei, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor in Romania, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa se prezinte imediat autoritatii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, precum si informatii precise cu privire la cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita in Romania, de catre expeditor, transportator sau primitor;
b) sa fie dovedite prin procese-verbale privind inregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile.
(2) Prin distrugere totala sau pierdere iremediabila a produselor accizabile se intelege cazul in care:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita varsarii, spargerii, incendierii, contaminarii, inundatiilor sau altor cazuri de forta majora;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al deplasarii produsului;
c) este ca urmare a autorizarii de catre autoritatea vamala teritoriala.
(3) Pentru distrugerile si pierderile de produse accizabile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul constatarii lor, si se plateste in termen de 5 zile de la aceasta data.
(4) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru, destinate livrarii in Romania, in cazul distrugerii totale sau pierderii iremediabile a acestora intervenite si constatate in cursul transportului pe teritoriul altui stat membru decat cel in care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor, daca autoritatea competenta din statul membru in care acestea au avut loc ori s-au stabilit a acceptat ca fiind satisfacatoare dovezile prezentate de expeditor sau transportator.
(5) In cazurile prevazute la alin. (1) si (4) garantia depusa in conformitate cu prevederile pct. 101 si 103 va fi eliberata.
Norme metodologice
ART. 206^50
105. (1) Destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali vor inregistra in evidentele proprii toate operatiunile efectuate privind achizitiile si livrarile de produse accizabile.
(2) Lunar, destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali vor depune on-line la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au sediul social situatia centralizatoare a achizitiilor si livrarilor de produse accizabile, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera situatia.
(3) Modelul situatiei centralizatoare prevazute la alin. (2) este prevazut in anexa nr. 47.
(4) Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
Norme metodologice
ART. 206^51
106. (1) Pentru produsele accizabile pentru care se datoreaza contributia pentru sanatate in conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele reprezentand contributia se vireaza Ministerului Sanatatii, in contul bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, de catre platitorii de accize: antrepozitarii persoane juridice - autorizati pentru productie ori antrepozitarii autorizati pentru depozitare carora le-au fost expediate produsele, precum si importatorii autorizati si destinatarii inregistrati.
(2) Livrarea produselor energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) lit. a) - e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se efectueaza numai in momentul in care furnizorul detine documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata cumparatorului.
(3) Ordinele de plata pentru Trezoreria Statului care atesta virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata, detinute de catre furnizori, trebuie sa fie confirmate prin stampila si semnatura autorizata a unitatii bancare care a debitat contul platitorului cu suma respectiva si copie de pe extrasul de cont.
(4) Accizele aferente produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se achita de catre furnizori sau de catre cumparatori in contul corespunzator de venituri al bugetului de stat, deschis la unitatile Trezoreriei Statului in raza carora isi au sediul furnizorii, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Livrarea de produse energetice se face numai pe baza de comanda depusa de cumparator.
(6) Pe baza comenzii depuse de cumparator, furnizorii emit cumparatorilor o factura pro forma (cod 14-4-10/aA), in care vor fi mentionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum si informatii cu privire la denumirea si codul de identificare fiscala al antrepozitarului autorizat sau al destinatarului inregistrat, in numele caruia se efectueaza plata accizelor, precum si cele privind unitatea Trezoreriei Statului in raza careia acesta isi are sediul.
(7) In cazul in care cantitatile livrate se determina prin cantarire, se solicita comenzi exprimate in tone. Pentru transformarea in litri la temperatura de +15 grade C se vor utiliza densitatile aferente temperaturii de +15 grade C.
(8) In cazul in care livrarile se fac in vase calibrate si/sau cantitatile se determina prin metoda volum-densitate, se solicita comenzi exprimate in litri, care sa corespunda cu capacitatea din documentul de calibrare.
(9) Cantitatea din comanda, exprimata in litri la temperatura efectiva, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15 grade C, rezultand cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C.
(10) Valoarea accizei datorate de cumparator conform facturii pro forma va fi cantitatea exprimata in litri la temperatura de +15 grade C, determinata potrivit prevederilor alin. (9), inmultita cu acciza pe litru.
(11) La livrarea efectiva se recalculeaza acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obtinuta va fi evidentiata distinct.
(12) Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe baza densitatilor inscrise in registrul de densitati in momentul intocmirii facturii pro forma, recalculate la temperatura de +15 grade C, dupa cum urmeaza:
- acciza (euro/tona): 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15 grade C (kg/litru) = acciza (euro/litru);
- cantitatea in kg: densitatea la +15 grade C = cantitatea in litri la +15 grade C;
- valoarea accizei = cantitatea in litri la +15 grade C x acciza (euro/litru).
(13) Eventualele diferente intre valoarea accizelor virate la bugetul de stat conform facturii pro forma si valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse energetice efectiv livrate de furnizori, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaratiei lunare privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
(14) Unitatile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizati sau destinatarilor inregistrati, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat in care au fost evidentiate accizele virate in numele acestora..
Norme metodologice
ART. 206^53
107. (1) Orice platitor de acciza care livreaza produse accizabile unei alte persoane are obligatia de a-i emite acestei persoane o factura. Aceasta factura trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal. In cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati sau al expeditorilor inregistrati, acestia au obligatia de a inscrie in facturi codul de accize, la rubrica aferenta datelor de identificare.
(2) Pentru livrarile de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu exceptia livrarilor in regim suspensiv de accize, factura trebuie sa cuprinda distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, daca nu se datoreaza accize in urma unei exceptari/scutiri, mentiunea "exceptat/scutit de accize".
(3) Pentru livrarile de tigarete, factura va cuprinde si o rubrica aferenta pretului de vanzare cu amanuntul declarat.
(4) In cazul produselor accizabile, cu exceptia situatiei in care produsele circula in regim suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal catre alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de insotire, in care se va inscrie si valoarea accizei aferente cantitatilor de produse accizabile transferate.
(5) Transportul produselor accizabile de la locul de receptie detinut de destinatarul inregistrat catre alte locuri proprii ale acestuia va fi insotit de avizul de insotire a marfii in care se va inscrie "accize percepute".
(6) Avizul de insotire in care acciza se evidentiaza distinct se utilizeaza si in cazul produselor accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul iesirii din antrepozitul fiscal, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
(7) Avizul de insotire in care se va inscrie "accize percepute" se utilizeaza si in cazul livrarii de produse accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul primirii acestora de catre destinatarul inregistrat, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
(8) In situatiile prevazute la alin. (4) si (6) nu este obligatorie inscrierea accizelor in facturile intocmite la livrarea ulterioara a produselor catre clienti, dar se vor mentiona cuvintele "accize percepute".
(9) Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este insotita intotdeauna de documentul administrativ electronic tiparit.
(10) Pe parcursul circulatiei intracomunitare a produselor achizitionate in Romania, pentru care acciza a fost platita in statul membru de expediere, documentele care vor insoti transportul sunt factura si documentul de insotire reglementat la pct. 102 sau un alt document comercial care sa contina aceleasi informatii din documentul de insotire.
Norme metodologice
ART. 206^54
108. (1) Garantia se constituie in favoarea autoritatii fiscale teritoriale.
(2) Garantia poate fi sub forma de:
a) depozit in numerar;
b) garantie personala.
(3) In cazul unui depozit in numerar constituit la nivelul garantiei se aplica urmatoarele reguli:
a) se consemneaza mijloacele banesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondata autoritatea fiscala teritoriala;
b) orice dobanda platita de trezorerie in legatura cu depozitul apartine deponentului.
(4) In cazul garantiei personale se aplica urmatoarele reguli:
a) garantul trebuie sa fie o societate bancara din teritoriul comunitar;
b) trebuie sa existe o scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii fiscale teritoriale la care operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
(5) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate la autorizare.
(6) In cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi intrate la nivelul unui an.
(7) Antrepozitarul autorizat pentru productie nou-infiintat, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, trebuie sa constituie garantie atat pentru antrepozitele de productie, cat si pentru antrepozitele fiscale de depozitare, potrivit prevederilor alin. (5) si (6).
(8) Orice antrepozitar autorizat are obligatia constituirii unei garantii corespunzatoare unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize catre un alt stat membru in anul anterior constituirii garantiei.
(8^1) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru productie nu poate fi mai mic decat limitele prevazute mai jos:
a) pentru productia de bere - 100.000 euro;
b) pentru productia de bere realizata de micii producatori - 50.000 euro;
c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micii producatori - 2.000 euro;
d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 2.500 euro;
e) pentru productia de vinuri intre 5.001 hl si 10.000 hl pe an - 5.000 euro;
e^1) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 10.000 euro;
f) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 20.000 euro;
g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 50.000 euro;
h) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 25.000 euro;
i) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 75.000 euro;
i^1) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 5.000 euro;
j) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 25.000 euro;
k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 100.000 euro;
l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 250.000 euro;
m) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii - 250 euro;
n) pentru productia de tutun prelucrat - 1.000.000 euro;
o) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 250.000 euro;
o^1) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone - 1.000.000 euro;
o^2) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone - 2.000.000 euro;
p) pentru productia de GPL - 10.000 euro;
q) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 5.000 euro;
(8^2) Antrepozitarii autorizati care produc mai multe categorii de produse accizabile, au obligatia de a constitui garantia corespunzatoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare potrivit alin. (8^1).
(8^3) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile nu poate fi mai mic decat 6% din valoarea accizelor aferente limitelor trimestriale prevazute la pct. 85 alin. (1^5), raportate la nivelul unui an.
(8^4) Antrepozitarii autorizati care depoziteaza mai multe categorii de produse accizabile au obligatia de a constitui garantia corespunzatoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
(8^5) Antrepozitarii autorizati care detin atat antrepozite fiscale de productie, cat si antrepozite fiscale de depozitare au obligatia de a constitui atat garantia minima prevazuta pentru antrepozitele fiscale de productie, cat si garantia minima prevazuta pentru antrepozite fiscale de depozitare.
(8^6) Cuantumul garantiei maxime constituite de antrepozitarii autorizati se stabileste la nivelurile prevazute mai jos:
a) pentru alcool etilic si bauturi alcoolice - 2.000.000 euro;
b) pentru tutun prelucrat - 10.000.000 euro;
c) pentru produse energetice - 15.000.000 euro.
(9) *** Abrogat
(9^1) In cazul expeditorului inregistrat, pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, nivelul garantiei se determina pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
(10) Antrepozitarul autorizat care detine si calitatea de expeditor inregistrat trebuie sa constituie garantia atat in calitate de antrepozitar autorizat, cat si in calitate de expeditor inregistrat.
(11) In cazul destinatarului inregistrat, nivelul garantiei ce trebuie constituite obligatoriu corespunde unei cote de 6% din suma accizelor aferente achizitiilor de produse accizabile, estimate la nivelul unui an.
(11^1) In cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile, nivelul garantiei ce trebuie constituita reprezinta 100% din valoarea accizelor aferente oricarei deplasari de produse accizabile in regim suspensiv de accize.
(12) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de biodiesel, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente motorinei.
(13) In cazul antrepozitarului autorizat exclusiv pentru productie de bioetanol, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente benzinei fara plumb, cu conditia denaturarii acestui produs potrivit procedurii prevazute la pct. 111.
(14) Nivelul garantiei se analizeaza anual de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat sau in nivelul accizei datorate.
(15) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, care nu poate fi mai mica de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate potrivit prevederilor pct. 84 alin. (21).
(16) Pentru antrepozitarii autorizati pentru depozitare, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile iesite in anul precedent.
(17) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, nivelul garantiei pentru antrepozitele fiscale de depozitare se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, altele decat cele provenite din antrepozitul de productie propriu.
(18) Pentru destinatarul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
(18^1) Pentru expeditorul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile expediate in anul precedent.
(19) In vederea actualizarii nivelului garantiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul inregistrat/expeditorul inregistrat trebuie sa depuna anual, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind informatiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (14) - (18).
(20) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de antrepozit fiscal/destinatar inregistrat/expeditor inregistrat. O copie a deciziei se transmite si Comisiei sau comisiei teritoriale, dupa caz. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
(21) Orice reprezentant fiscal are obligatia de a constitui garantia echivalenta cu valoarea accizelor aferente fiecarei operatiuni cu produse accizabile. Garantia va fi constituita inainte de livrarea produselor de catre vanzatorul din alt stat membru in Romania.
(22) Garantiile constituite sunt valabile atat timp cat nu sunt executate de autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat.
(23) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau expeditorul inregistrat nu si-a respectat obligatiile legale privind plata accizei ori inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia. Procedura prin care se executa garantia si cea de suspendare a autorizatiei se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(24) Garantiile constituite de antrepozitarii autorizati se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia, iar eventualele diferente rezultate din actualizarea sau executarea garantiei, in cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati si al expeditorilor inregistrati, se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia ori de la data actualizarii garantiei, dupa caz. Autoritatea fiscala teritoriala, in termen de 5 zile lucratoare, va transmite o copie a documentului care atesta constituirea garantiei la autoritatea vamala teritoriala, care va instiinta Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz.
(25) In toate situatiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin aplicarea cotelor de acciza in vigoare la momentul constituirii garantiei, prevazute in anexa nr. 1 la titlul VII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal.
(25^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (25), pentru berea si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, prevazute la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin insumarea cotelor de acciza prevazute in anexele nr. 1 si nr. 2 la titlul VII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, in vigoare la momentul constituirii garantiei.
(26) Pentru actualizarea garantiei prevazute la alin. (14) se utilizeaza cursul de schimb leu/euro valabil pentru calculul accizelor la momentul efectuarii actualizarii.
(27) Orice antrepozitar autorizat poate sa asigure, la cerere, o singura garantie care sa acopere riscul de neplata a accizelor pentru toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Valoarea garantiei totale va fi egala cu suma garantiilor aferente fiecarui antrepozit fiscal detinut de catre antrepozitarul autorizat.
(28) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de alcool etilic si bauturi alcoolice in sistem integrat, garantia va fi stabilita in functie de capacitatea tehnologica de productie cea mai mare, respectiv a alcoolului etilic ca materie prima sau a bauturilor alcoolice.
(29) In cazul antrepozitarului autorizat ori al destinatarului inregistrat, Comisia sau, dupa caz, Comisia teritoriala aproba reducerea garantiei, la cerere, dupa cum urmeaza:
a) cu 50%, in situatia in care in ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita;
b) cu 75%, in situatia in care in ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita.
(29^1) *** Abrogat
(30) *** Abrogat
(31) Nivelul de reducere a garantiei stabilit potrivit prevederilor alin. (29) ramane in vigoare pana la o decizie ulterioara a Comisiei sau a comisiei teritoriale, dupa caz, chiar daca in acest interval de timp a intervenit actualizarea garantiei.
(32) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, poate decide ca la stabilirea garantiei pentru acest nou antrepozit sa aplice acelasi nivel de reducere a garantiei.
(33) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita reautorizarea, Comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, poate decide aplicarea in continuare a nivelului de reducere a garantiei.
(34) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic cu viza autoritatii fiscale teritoriale, numai dupa verificarea asupra conformarii cu prevederile legale ale titlului VII din Codul fiscal..
Norme metodologice
ART. 206^55
109. (1) Lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie si pentru depozitare sunt obligati sa transmita on-line la autoritatea vamala teritoriala o situatie, care sa contina informatii cu privire la produsele accizabile, al caror model este prevazut in anexele nr. 48 si 49.
(2) *** Abrogat
Norme metodologice
ART. 206^56
110.
110.1. (1) Scutirile de la plata accizelor prevazute la art. 206^56 din Codul fiscal se acorda direct atunci cand beneficiarul achizitioneaza produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat, denumit in continuare furnizor, cu exceptia situatiilor prevazute la pct. 110.2, 110.3 si 110.4.
(2) Beneficiaza de scutire si contractantii fortelor armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, asa cum sunt definiti in acordurile speciale (NATO/SOFA), precum si Ministerul Apararii Nationale cand achizitioneaza produse accizabile pentru/sau in numele fortelor NATO.
(3) Pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 206^56 alin. (1) lit. a), b) si e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoana juridica se va adresa Ministerului Afacerilor Externe, in vederea stabilirii cantitatilor de produse accizabile care pot fi achizitionate in regim de scutire, pe grupe de produse, asa cum sunt prevazute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(4) In cazul scutirilor prevazute la art. 206^56 alin. (1) lit. c), d) si, dupa caz, e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoana juridica se va adresa Ministerului Apararii Nationale, in vederea determinarii cantitatilor de produse, asa cum sunt prevazute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(5) Cantitatile solicitate potrivit prevederilor de la alin. (3) si (4) vor reprezenta necesarul estimat la nivelul unui an sau, dupa caz, necesarul aferent perioadei de stationare pe teritoriul Romaniei atunci cand aceasta perioada este mai mica de un an.
(6) Dupa stabilirea cantitatilor de produse accizabile, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apararii Nationale, dupa caz, va transmite autoritatii vamale teritoriale care deserveste beneficiarul - persoana juridica o situatie centralizatoare cuprinzand cantitatile stabilite pentru fiecare beneficiar.
(7) Pentru fiecare operatiune de achizitie intracomunitara de produse accizabile in regim de scutire, beneficiarul va utiliza certificatul de scutire reglementat de Comisia Europeana, al carui model este prevazut in anexa nr. 50. Acelasi model de certificat de scutire se utilizeaza si in cazul achizitiilor de produse accizabile in regim de scutire de pe teritoriul Romaniei.
(8) In cazul situatiilor in care operatiunile sunt scutite de TVA si se utilizeaza certificatul de scutire de TVA, acesta asigura si aplicarea scutirii de la plata accizelor.
(9) In situatiile prevazute la alin. (7) si (8), certificatul de scutire reprezinta actul doveditor privind scutirea de la plata accizelor pentru antrepozitarul autorizat sau expeditorul inregistrat.
(10) Certificatul de scutire se intocmeste de catre destinatar si se certifica de autoritatea competenta a statului membru gazda al acestuia inainte de expedierea produselor accizabile. In cazul Romaniei, autoritatea competenta pentru stampilarea certificatelor de scutire este autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
(11) In situatia in care beneficiarul scutirii se afla pe teritoriul Romaniei, certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare:
a) un exemplar se pastreaza de catre expeditor, ca parte a documentatiei sale;
b) exemplarul al doilea insoteste transportul de la furnizor la beneficiar si se pastreaza de catre beneficiarul scutirii.
(12) Antrepozitarul autorizat expeditor sau expeditorul inregistrat are obligatia de a inregistra in evidentele sale certificatele de scutire, aferente fiecarei operatiuni in parte.
(13) Transportul produselor accizabile de la furnizor la beneficiar este insotit pe langa certificatul de scutire si de documentul administrativ electronic tiparit prevazut la pct. 91.
(14) La sosirea produsului la beneficiar, acesta trebuie sa intocmeasca raportul de primire potrivit prevederilor art. 206^33.
110.2. (1) In cazul carburantilor auto achizitionati prin statiile de distributie, scutirea de la plata accizelor se va acorda prin restituire.
(2) Beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevazuti la art. 206^56 alin. (1) din Codul fiscal se vor adresa Ministerului Afacerilor Externe sau, dupa caz, Ministerului Apararii Nationale, pentru determinarea cantitatilor anuale de carburanti, defalcate pe luni, ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de accize, pentru fiecare autoturism si persoana in parte.
(3) Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Apararii Nationale vor transmite autoritatii vamale teritoriale ce deserveste beneficiarul lista cuprinzand cantitatile de carburanti determinate potrivit alin. (2).
(4) Cu ocazia fiecarei aprovizionari cu carburanti auto de la statiile de distributie, beneficiarul scutirii va solicita bonul fiscal emis prin aparatul de marcat electronic fiscal. Bonul fiscal va fi stampilat de vanzator, care va inscrie pe verso numarul de inmatriculare al autoturismului si denumirea/numele cumparatorului.
(5) In vederea restituirii sumelor reprezentand accize, beneficiarii scutirilor - institutii, organizatii - vor depune inclusiv pentru personalul angajat, pana la finele lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala ce deserveste beneficiarul urmatoarele documente:
a) cererea de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 51;
b) un centralizator in care vor fi enumerate bonurile fiscale si cantitatile de carburanti achizitionate in luna pentru care se face solicitarea, la care se vor atasa bonurile fiscale certificate in mod corespunzator de vanzator, in copie si in original.
(6) Compartimentul de specialitate din cadrul autoritatii fiscale teritoriale care deserveste beneficiarul va verifica informatiile inscrise in cererea de restituire, confruntandu-le cu datele din bonurile fiscale, dupa care va determina suma accizelor de restituit pentru fiecare solicitant in parte.
(7) Restituirea accizelor se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
(8) Dupa solutionarea cererii, documentele originale vor fi restituite beneficiarului.
110.3. (1) In cazul importului de produse accizabile dintr-o tara terta, regimul de scutire de accize se acorda direct in baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 50.
(2) Certificatul de scutire se intocmeste de beneficiar in doua exemplare vizate de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul, pentru fiecare operatiune in parte.
(3) Un exemplar al certificatului de scutire impreuna cu documentul vamal insotesc transportul produselor accizabile de la biroul vamal de intrare in Romania pana la beneficiar si se pastreaza de catre acesta.
(4) Al doilea exemplar se pastreaza de biroul vamal.
(5) In cazul in care importul se realizeaza printr-un alt birou vamal de intrare in teritoriul comunitar decat cel prevazut la alin. (3), transportul produselor accizabile va fi insotit de documentul vamal si de exemplarul certificatului de scutire al beneficiarului.
(6) Scutirea de la plata accizelor se acorda direct beneficiarilor scutirilor in baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 50 si in cazul produselor accizabile achizitionate de la un importator pentru care accizele au fost platite de acesta in vama.
(7) Un exemplar al certificatului de scutire insoteste transportul produselor accizabile de la importator catre beneficiar si se pastreaza de catre acesta, iar al doilea exemplar se pastreaza de catre importator.
(8) Importatorul livreaza beneficiarului scutirii produsele accizabile la preturi fara accize si va solicita restituirea accizelor aferente cantitatilor astfel livrate.
(9) In vederea restituirii sumelor reprezentand accizele, importatorul va depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, urmatoarele documente:
a) cererea de restituire de accize;
b) copia facturilor de livrare catre beneficiarul scutirii, in care este inscrisa mentiunea "scutit de accize";
c) dovada platii accizelor in vama;
d) copia certificatului de scutire, aferent fiecarei operatiuni.
(10) Modelul cererii de restituire a accizei este cel din anexa nr. 51.
(11) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre importator autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (11) autoritatii fiscale teritoriale.
(13) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
110.4. (1) In cazul energiei electrice si al gazului natural, regimul de scutire se acorda in baza certificatului de scutire al carui model este prevazut in anexa nr. 50, intocmit de beneficiar si vizat de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
(2) Certificatul de scutire va avea valabilitate un an calendaristic.
(3) Certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare. Un exemplar ramane la beneficiar, iar al doilea se va prezenta operatorului economic de gaz natural si de energie electrica ce realizeaza furnizarea direct catre beneficiar si va ramane la acesta.
(4) In baza certificatului de scutire, furnizorul de gaz natural si furnizorul de energie electrica vor emite beneficiarului facturi la preturi fara accize.
Norme metodologice
ART. 206^58
111. *) (1) Alcoolul etilic se considera a fi complet denaturat atunci cand denaturarea se face cu denaturantii notificati de catre fiecare stat membru al Comisiei Europene si acceptati de catre aceasta si celelalte state membre.
(2) Formulele admise a fi utilizate pentru denaturarea completa a alcoolului, in concentratie la hectolitru de alcool pur, sunt urmatoarele:
a) benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 2 litri (chimic pura) si albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,2 grame (chimic pur); sau
b) izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 3 litri (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 3 litri (chimic pura) si benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur).
(3) In cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul Romaniei pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substantele admise pentru denaturarea acestuia, in concentratie la hectolitru de alcool pur, sunt cel putin doua din urmatoarele:
a) pentru industria cosmetica:
1. dietilftalat (nr. CAS 84-66-2) 0,1 litri (chimic pur);
2. ulei de menta 0,15 litri;
3. ulei de lavanda 0,15 litri;
4. benzoat de benzil (nr. CAS 120-51-4) 5 litri (chimic pur);
5. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur);
6. 1,2 propandiol (nr. CAS 57-55-6) 2 litri (chimic pur);
7. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
8. benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur);
b) pentru alte industrii:
1. alcooli superiori 3 kg;
2. violet de metil (nr. CAS 8004-87-3; C.I. 42535) 0,1 grame (chimic pur);
3. monoetilenglicol (nr. CAS 107-21-1) 0,35 kilograme (chimic pur);
4. salicilat de etil/metil (nr. CAS 118-61-6/nr. CAS 119-36-8) 0,06 kilograme (chimic pur);
5. albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic pur);
6. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
7. etil tertbutil eter (nr. CAS 637-92-3) 2 litri (chimic pur);
8. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur).
(3^1) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) sunt exprimate in substanta cu puritate 100% si trebuie sa se regaseasca in produsul finit dupa omogenizare, la finalul operatiunii de denaturare.
(3^2) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) pot fi depasite cu maximum 10%.
(4) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat industriei cosmetice nu se vor putea utiliza formula de denaturare care sa cuprinda doar uleiul de lavanda si uleiul de menta si formula de denaturare care sa cuprinda doar uleiul de menta si 1,2 propandiol, iar pentru alcoolul etilic destinat altor industrii nu se va putea utiliza formula de denaturare care sa cuprinda doar albastrul de metilen si violetul de metil.
(5) Operatorii economici utilizatori de alcool complet denaturat sau partial denaturat, care, din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul denaturat cu substantele prevazute la alin. (2) si (3), pot solicita avizul laboratorului vamal pentru utilizarea de catre antrepozitele fiscale din Romania a substantelor pe care ei le propun. Solicitarea va trebui sa cuprinda motivele pentru care este necesara aprobarea acelui denaturant specific si descrierea componentelor de baza ale denaturantului propus, precum si declaratia pe propria raspundere a faptului ca celelalte componente ale produsului in care se va utiliza alcoolul denaturat nu intra in reactie cu substantele propuse ca denaturanti, astfel incat sa anuleze denaturarea. Acest aviz este eliberat numai pe baza analizelor de laborator efectuate mostrelor de alcool etilic denaturat cu substantele respective prezentate de producatorii in cauza. Avizul va sta la baza documentatiei necesare eliberarii autorizatiei de utilizator final.
(6) Operatorii economici utilizatori de alcool partial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unor substante de denaturare a alcoolului etilic, altele decat cele prevazute la alin. (3), pot efectua achizitii de alcool etilic astfel denaturat si de la antrepozite fiscale din alte state membre.
(7) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin consum uman se intelege consum uman alimentar.
(8) Denaturarea alcoolului etilic se realizeaza numai in antrepozite fiscale de productie alcool etilic - materie prima -, autorizate pentru aceasta operatiune, sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(9) Este permisa denaturarea numai a alcoolului etilic realizat in respectivul antrepozit fiscal de productie alcool etilic - materie prima.
(10) In vederea obtinerii solutiilor de spalat sau de curatare este permisa denaturarea numai a alcoolului tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara.
(11) Este interzisa realizarea in interiorul antrepozitelor fiscale a produselor care nu sunt destinate consumului uman, cu exceptia alcoolului sanitar.
(12) Operatiunea de denaturare a alcoolului se poate realiza astfel:
a) fie prin adaugarea succesiva a substantelor denaturante admise in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata;
b) fie prin adaugarea in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata a unui amestec realizat in prealabil din substantele denaturante admise.
(12^1) Antrepozitarul autorizat din Romania are responsabilitatea pentru respectarea procedurii de denaturare si pentru omogenizarea substantelor prevazute la alin. (2) si (3) in masa de produs finit, pentru produsele realizate in antrepozitul fiscal pe care il detine. In cazul achizitiilor intracomunitare si al importurilor, responsabilitatea omogenizarii substantelor prevazute la alin. (2) si (3) in masa de produs finit revine persoanei juridice care desfasoara astfel de operatiuni si care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau operatorul economic, dupa caz.
(13) Denaturarea alcoolului se realizeaza potrivit urmatoarei proceduri:
a) cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de a efectua operatiunea de denaturare, antrepozitul fiscal solicita, in scris, pentru aceasta acordul autoritatii vamale teritoriale;
b) in cererea de solicitare a acordului, antrepozitarul autorizat trebuie sa mentioneze cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata, denaturantii ce urmeaza a fi utilizati, procedura de denaturare, data si ora operatiunii de denaturare, destinatia alcoolului denaturat justificata prin comenzile primite din partea utilizatorilor;
c) in functie de rezultatele verificarii datelor cuprinse in documentatia depusa, autoritatea vamala teritoriala decide asupra acceptarii operatiunii de denaturare si desemneaza reprezentantul sau ori deleaga competenta catre autoritatea vamala teritoriala in a carei raza se afla punctul de lucru, in vederea supravegherii acestei operatiuni. In situatia in care datele cuprinse in documentatia prezentata nu corespund realitatii, autoritatea vamala teritoriala respinge solicitarea de efectuare a operatiunii;
d) operatiunea de denaturare se consemneaza intr-un registru special, care se pastreaza in antrepozitul fiscal, in care se vor inscrie: data efectuarii operatiunii, cantitatea denaturata, substantele si cantitatile utilizate pentru denaturare, precum si numele si semnatura reprezentantului autoritatii vamale.
(14) Antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool etilic - materie prima - poate livra alcool etilic denaturat catre operatori economici, altii decat utilizatorii finali, numai daca alcoolul este imbuteliat in butelii destinate comercializarii cu amanuntul.
(15) Deplasarea intracomunitara a alcoolului complet denaturat va fi insotita de documentul de insotire prevazut la pct. 102.
(16) In cazul prevazut la art. 206^58 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, este scutit de la plata accizelor numai alcoolul etilic utilizat pentru productia de medicamente, asa cum sunt definite in directivele 2001/82/CE si 2001/83/CE.
(17) In sensul art. 206^58 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, prin procese de fabricatie se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a semifabricatelor in produse finite, cu conditia ca produsele finite sa nu contina alcool.
(18) In situatiile de scutire directa, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal sau din operatiuni proprii de import. In situatiile de scutire indirecta, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat sau din operatiuni proprii de import. Destinatarul inregistrat care livreaza produse ce urmeaza a fi utilizate intr-un scop scutit de la plata accizelor va evidentia in factura contravaloarea accizelor platite la bugetul de stat.
(19) Atunci cand utilizatorul face achizitii intracomunitare de alcool etilic in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(20) In cazul alcoolului etilic importat dintr-o tara terta in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, importatorul trebuie sa fie si utilizatorul materiei prime.
(21) Scutirea se acorda direct:
a) in situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. d) si f) din Codul fiscal;
b) in situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. a), c) si e) din Codul fiscal, precum si in situatia realizarii de alcool sanitar, pentru antrepozitarii autorizati care functioneaza in sistem integrat. Prin sistem integrat se intelege utilizarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice de catre antrepozitar pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fara a mai fi supuse vreunei modificari.
(22) In toate situatiile de scutire directa, scutirea se acorda pe baza autorizatiei de utilizator final.
(23) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(24) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(25) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic si produsele alcoolice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(26) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(27) Modelul autorizatiei de utilizator final este prevazut in anexa nr. 34.
(28) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre antrepozitul fiscal furnizor al produselor accizabile in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(29) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(30) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea alcoolului etilic si a produselor alcoolice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(31) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de alcool etilic si/sau de produse alcoolice achizitionate;
c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic si/sau produsele alcoolice achizitionate altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(32) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(33) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(34) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(35) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(36) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(37) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(38) Stocurile de alcool etilic si/sau de produse alcoolice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(39) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizatori finali prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, autoritatea vamala centrala va asigura publicarea listei cuprinzand acesti operatori economici pe pagina sa de web, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(40) In toate situatiile de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(41) La sosirea produsului operatorul economic utilizator trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor accizabile primite.
(42) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (40) si (41), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(43) In situatiile prevazute la art. 206^58 alin. (1) lit. b), c), e), g), h) si i) din Codul fiscal, scutirea se acorda indirect. Livrarea produselor se face la preturi cu accize, urmand ca operatorii economici utilizatori sa solicite restituirea accizelor.
(44) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala, cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic si/sau a produsului alcoolic ori copia avizului de insotire pentru alcoolul etilic partial denaturat in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat. In cazul operatorului economic prevazut la alin. (19), utilizatorul autorizat ca destinatar inregistrat va prezenta dovada achizitiei in regim suspensiv, reprezentata de documentul administrativ electronic si raportul de receptie aferent, iar in cazul utilizatorului prevazut la alin. (20), declaratia vamala de import;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis, sau dovada platii accizelor la bugetul de stat, in cazul antrepozitarilor autorizati care functioneaza in sistem integrat, a destinatarilor inregistrati si a operatorilor economici care au realizat operatiuni proprii de import;
c) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea, constand intr-o situatie centralizatoare a cantitatilor efectiv utilizate si a documentelor aferente.
(45) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(46) Depozitele farmaceutice achizitioneaza alcoolul etilic la preturi cu accize si il livreaza catre spitale si farmacii la preturi fara accize in baza autorizatiilor de utilizator final detinute de acestea din urma. In aceste conditii, pretul de vanzare al alcoolului etilic va fi stabilit de catre depozitul farmaceutic pe baza pretului de achizitie al acestui produs care nu are inclusa acciza, astfel incat spitalele si farmaciile sa beneficieze de facilitatea prevazuta la art. 206^58 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
(47) In situatia prevazuta la alin. (46) depozitele farmaceutice vor pastra o copie a autorizatiei de utilizator final al beneficiarului scutirii.
(48) Pentru cantitatile de alcool etilic livrate la preturi fara accize spitalelor si farmaciilor, depozitele farmaceutice pot solicita compensarea/restituirea accizelor. In acest sens, depozitele farmaceutice vor depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantitatii de alcool etilic livrata spitalelor si farmaciilor la preturi fara accize, constand intr-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitatilor efectiv livrate.
(49) In situatiile prevazute la alin. (44) si (48), autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre utilizatori sau depozitele farmaceutice autoritatii vamale teritoriale, care, in urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(50) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (49) autoritatii fiscale teritoriale.
(51) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(52) Denaturarea alcoolului etilic pentru obtinerea alcoolului sanitar poate fi realizata numai in antrepozitul fiscal de productie in care se obtine alcoolul etilic - materie prima.
*) Reproducem mai jos prevederile art. III alin. (1) si (2) din Hotararea Guvernului nr. 20/2013 ().
"ART. III (1) Incepand cu data de 1 martie 2013 nu se mai acorda scutire directa de la plata accizelor la achizitionarea alcoolului etilic si produselor alcoolice prevazute la art. 206^2 lit. a) din Codul fiscal ce urmeaza a fi utilizate conform art. 206^58 alin. (1) lit. g) si h) din Codul fiscal.
(2) Cantitatile de alcool etilic si produse alcoolice achizitionate pana la data de 1 martie 2013 pot fi utilizate in conformitate cu prevederile art. 206^58 lit. g) si h) pana la epuizarea acestora."
112. *** Abrogat.
Norme metodologice
ART. 206^60
113.
113.1. In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. a) si b) din Codul fiscal, scutirea se acorda dupa cum urmeaza:
113.1.1. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca aprovizionarea cu produse energetice sa se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave se poate efectua la preturi fara accize catre:
a) operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, eliberate de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
b) persoana care detine certificat de autorizare ca operator aerian.
(3) Certificatele prevazute la alin. (2) se elibereaza de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(3^1) Scutirea se acorda direct si in cazul in care produsele energetice utilizate de operatorii economici care detin certificate de autorizare emise de Autoritatea Aeronautica Civila provin din achizitii intracomunitare proprii.
(3^2) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorii economici prevazuti la alin. (3^1) provin din achizitii intracomunitare proprii, acestia trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(4) Intra sub incidenta prevederilor alin. (2) si livrarile de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil de catre aeronavele inregistrate in alte state, care efectueaza zboruri, altele decat cele turistice in scop privat, fara a fi necesara prezentarea certificatelor eliberate de autoritatile aeronautice civile din statele respective.
(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie sa se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Pentru operatorii economici care detin certificate de autorizare ca agenti de handling combustibili, autorizatia de antrepozit fiscal se emite pentru locurile si produsele specificate in anexa la certificatul de autorizare emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(7) Scutirea de plata accizelor se aplica direct si in cazul operatorilor economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care nu dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor, cu conditia ca deplasarea produselor energetice sa se realizeze direct de la antrepozitul fiscal catre beneficiarul scutirii.
(8) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave, in cazul aeronavelor aflate pe alte aeroporturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica "Destinatar" se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica "Locul livrarii" se va inscrie adresa aeroportului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
(9) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru aeronave in jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.1.
(10) Jurnalele mentionate la alin. (9) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(11) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.1.
(12) Jurnalele mentionate la alin. (11) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(13) Intra sub incidenta prevederilor alin. (1) si institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala, care, datorita specificului activitatii lor, nu detin certificate eliberate de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
(14) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv aeronavele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, iar in cazul in care factura privind alimentarea aeronavei se intocmeste in numele altui antrepozit fiscal, un exemplar al certificatului de livrare va fi transmis si acelui antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal in numele caruia se emit facturile catre aeronave va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
(15) In cazul in care combustibilul pentru aviatie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice catre un intermediar care administreaza contracte cu companii aeriene si care emite, la randul lui, facturi catre acestea, dupa alimentarea aeronavelor in aceleasi conditii cu cele prevazute la alin. (14), fara a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal catre intermediar, deplasarea combustibilului pentru aviatie de la antrepozitul fiscal de depozitare catre aeronave va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentata aeronava o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de catre antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
(16) Jurnalele prevazute la alin. (14) si (15) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale.
113.1.2. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct cu conditia ca aprovizionarea produselor energetice sa se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, se poate efectua la preturi fara accize catre:
a) operatorii economici care detin certificate de autorizare ca distribuitori de combustibil pentru navigatie, eliberate de autoritatea competenta in domeniul naval;
b) persoana care detine certificat de autorizare pentru navigatie. Prin certificat de autorizare pentru navigatie se intelege orice document care atesta ca nava este luata in evidenta autoritatilor competente din Romania ori din statul in care aceasta este inregistrata;
c) institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala.
(3) Scutirea se acorda direct si in cazul in care produsele energetice utilizate de operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru navigatie provin din achizitii intracomunitare proprii.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), operatorii economici trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (2) lit. a), care dispun de spatii de depozitare corespunzatoare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a navelor si ambarcatiunilor, trebuie sa se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, in cazul navelor aflate in alte porturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea navelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica "Destinatar" se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica "Locul livrarii" se va inscrie adresa portului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
(7) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru nave in jurnale speciale, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.2.
(8) Jurnalele mentionate la alin. (7) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(9) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind intrarile si iesirile de combustibil destinate utilizarii exclusive pentru nave, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.2.
(10) Jurnalele mentionate la alin. (9) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(11) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv navele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire sau de factura.
(12) Livrarea din antrepozitele fiscale catre nave a combustibilului pentru navigatie se face numai dupa depunerea la antrepozitul fiscal a urmatoarelor documente:
a) copia atestatului de bord/carnetului de ambarcatiune;
b) copia certificatului de autorizare pentru navigatie a navei care urmeaza a fi aprovizionata, dupa caz;
c) declaratia pe propria raspundere a administratorului sau a reprezentantului legal cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigatie achizitionat in regim de scutire de la plata accizelor, in cazul operatorilor economici din Romania.
(13) Dupa efectuarea aprovizionarii navei cu combustibil pentru navigatie, o copie a documentului de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care apartine nava se va depune la antrepozitul fiscal de la care nava a fost aprovizionata.
(14) Livrarea combustibilului pentru navigatie din antrepozitele fiscale catre operatorii economici prevazuti la alin. (2), inclusiv catre antrepozite fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie, se face numai dupa marcarea si colorarea acestuia potrivit prevederilor pct. 113.10.
(15) Potrivit prevederilor art. 23 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instalatiile plutitoare de tipul macaralelor, cu sau fara propulsie, sunt considerate nave.
113.2. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca energia electrica sa provina de la operatori economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), iar produsele energetice sa fie aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, de la un importator, din operatiuni proprii de import, de la companii de extractie a carbunelui sau alti operatori economici care comercializeaza acest produs ori de la un distribuitor autorizat, in cazul gazului natural.
(2) Pentru aplicarea scutirii, titularii centralelor de productie de energie electrica, ai centralelor combinate de energie electrica si termica, precum si operatorii economici utilizatori ai produselor energetice prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal vor solicita autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au sediul autorizatii de utilizator final pentru produse energetice.
(3) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (2) energia electrica si gazul natural.
(4) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul productiei de energie electrica sau productiei combinate de energie electrica si termica realizate din carbune si lignit in sistem de prestari de servicii. In aceasta situatie, obligatia detinerii autorizatiei de utilizator final revine si beneficiarului prestarii de servicii.
(5) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(6) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(7) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala. Face exceptie de la aceasta conditie operatorul economic beneficiar al prestarii de servicii;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice in scopul pentru care a obtinut anterior autorizatie de utilizator final.
(8) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(9) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
(10) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(11) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(12) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului din anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(13) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza normelor de consum si a productiei preconizate a se realiza pe o perioada de 3 ani.
(14) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(15) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(16) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor energetice primite.
(16^1) In toate situatiile de scutire directa livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(17) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (15) si (16), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(18) Destinatarii inregistrati, importatorii sau operatorii economici prevazuti la alin. (1), care achizitioneaza produse energetice in vederea livrarii in regim de scutire directa catre centralele de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica si termica, precum si catre operatorii economici prevazuti la alin. (4), vor livra produsele catre acesti beneficiari la preturi fara accize si vor solicita autoritatii fiscale teritoriale restituirea accizelor aferente cantitatilor livrate cu aceasta destinatie care au fost platite, dupa caz, la momentul receptiei, importului sau al achizitiei. Nu intra sub incidenta acestor prevederi beneficiarii scutirilor care utilizeaza produse energetice provenite din operatiuni proprii de import, pentru care scutirea se acorda direct, iar deplasarea acestora de la un birou vamal de intrare pe teritoriul comunitar este insotita de un document administrativ unic.
(19) In vederea restituirii accizelor in situatia prevazuta la alin. (18), destinatarul inregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscala/vamala teritoriala la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize, al carei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Cererea va fi insotita de copia autorizatiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii si de documentul care atesta plata accizelor de catre destinatarul inregistrat, importator sau operatorul economic.
(19^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre destinatarul inregistrat, importator sau operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care, in urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(19^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (19^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(19^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(20) Atunci cand, in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, centralele de productie de energie electrica sau centralele de productie combinata de energie electrica si termica preiau produse energetice cu titlu de imprumut de la rezerva de stat in baza unor acte normative speciale, preluarea se face in baza autorizatiei de utilizator final. Atat achizitionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, in vederea stingerii obligatiei, cat si restituirea efectiva a cantitatilor astfel preluate se efectueaza in regim de scutire de la plata accizelor, in baza autorizatiei de utilizator final.
113.3. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca produsele sa fie achizitionate direct de la operatorii economici inregistrati la autoritatea fiscala centrala in calitate de furnizori de produse energetice ori - in cazul gazului natural provenit dintr-un stat membru - direct de la un distribuitor/furnizor autorizat/licentiat de autoritatea competenta din acel stat membru.
(2) Produsele energetice - respectiv gazul natural, carbunele si combustibilii solizi - sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt furnizate consumatorilor casnici, precum si organizatiilor de caritate.
(2^1) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin consumatori casnici se intelege clientii casnici asa cum sunt acestia definiti prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.
(3) In intelesul prezentelor norme metodologice, organizatiile de caritate sunt organizatiile care au inscrise in obiectul de activitate si care desfasoara efectiv activitati caritabile cu titlu gratuit in domeniul sanatatii, al protectiei mamei si copilului, al protectiei batranilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care traiesc in saracie sau in cazuri de calamitati naturale.
(4) In cazul organizatiilor de caritate, scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
(5) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a organizatiei de caritate, insotita de:
a) actul de constituire - in copie si in original - din care sa rezulte ca organizatia desfasoara una dintre activitatile prevazute la alin. (3);
b) fundamentarea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
c) orice informatie si documente pe care autoritatea vamala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiilor.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea vamala teritoriala si au o valabilitate de un an de la data emiterii. Modelul autorizatiei este prevazut in anexa nr. 34.
(7) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor accizabile in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(8) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(9) Anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent, fiecare organizatie de caritate care detine autorizatie de utilizator final este obligata sa prezinte autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei o situatie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui an calendaristic, cantitatile utilizate in scopul desfasurarii activitatilor caritabile si stocul de produse energetice ramas neutilizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
113.4. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. f) si g) din Codul fiscal, scutirea se acorda indirect, cu conditia ca aprovizionarea sa se efectueze de la un antrepozit fiscal.
(2) Inainte de fiecare achizitie de combustibil pentru motor in regim de scutire, utilizatorul va notifica aceasta operatiune la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, pentru un posibil control. Notificarea va cuprinde informatii cu privire la furnizor, produse si cantitatile ce urmeaza a fi achizitionate.
(3) Operatorii economici pot solicita restituirea accizelor trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului.
(4) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a combustibilului pentru motor, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea, constand in copia documentului care atesta realizarea operatiunilor de dragare - certificata de autoritatea competenta in acest sens;
d) memoriul in care va fi descrisa operatiunea pentru care a fost necesar consumul de combustibil pentru motor si in care se vor mentiona: perioada de desfasurare a operatiunii, numarul orelor de functionare a motoarelor si a instalatiilor de dragare si consumul normat de combustibil pentru motor.
(4^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de operatorul economic autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(4^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (4^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(4^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(5) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(6) In intelesul prezentelor norme metodologice, combustibilii pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor inseamna inclusiv combustibilii pentru motor utilizati in domeniul testarii si mentenantei motoarelor ce echipeaza aeronavele si vapoarele.
113.5. In cazul scutirii prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice:
a) rezervor standard inseamna:
- rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate autovehiculele de acelasi tip ca si vehiculul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct, atat pentru propulsie, cat si pentru functionarea in timpul transportului, daca este cazul, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule, destinate utilizarii directe a gazului drept carburant, precum si rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
- rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate containerele de acelasi tip ca si containerul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct pentru functionarea, in timpul transportului, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
b) containere speciale inseamna orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termica sau altor sisteme.
113.6. In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, in baza actelor normative emise pentru gratuitati in scop de ajutor umanitar.
113.7. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct atunci cand aprovizionarea se efectueaza de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acorda direct si in cazul furnizarii gazului natural.
(2) Scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
(3) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, insotita de fundamentarea cantitatilor de produse energetice ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor. Cererea se depune la autoritatea vamala teritoriala.
(4) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
(5) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
(7) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(8) Detinatorii de autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, trimestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata si stocul de produse energetice la sfarsitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(9) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o durata de 3 ani.
(10) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
(11) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
(12) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore, utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor energetice primite.
(12^1) In toate situatiile de scutire directa livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor sectiunii a 9-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize", cap. I^1 de la titlul VII din Codul fiscal.
(13) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (11) si (12), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(14) In intelesul prezentelor norme metodologice prin lacasuri de cult se intelege lacasurile asa cum sunt definite potrivit legislatiei in domeniul cultelor.
(15) In cazul produselor energetice achizitionate de la importatori sau de la alti operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acorda indirect, prin restituire.
(16) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice;
b) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea.
(16^1) Autoritatea fiscala teritoriala va transmite cererea si documentatia depuse de catre beneficiar autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire. In cazul admiterii cererii, autoritatea vamala stabileste cuantumul accizei de restituit.
(16^2) Autoritatea vamala teritoriala va transmite decizia prevazuta la alin. (16^1) autoritatii fiscale teritoriale.
(16^3) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 117 din Codul de procedura fiscala.
(17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
113.8. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocombustibili, scutirea este totala.
(2) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocarburanti, scutirea este totala.
(3) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin biomasa se intelege fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor provenite din agricultura - inclusiv substante vegetale si animale -, silvicultura si industriile conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) Amestecul in vrac dintre biocarburanti si carburantii traditionali, in conformitate cu legislatia specifica, se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale pentru productia sau depozitarea produselor energetice.
(7) Amestecul in vrac dintre biocombustibili si combustibilii traditionali se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale pentru productia sau depozitarea produselor energetice.
(8) *** Abrogat
(9) Atunci cand statiile de distributie comercializeaza produse energetice utilizate drept carburant, realizate in totalitate din biomasa, acestea trebuie sa se asigure ca sunt respectate conditiile prevazute la art. 206^20 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Statiile de distributie vor afisa in acest sens avertismente in atentia clientilor.
113.9. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda cu conditia ca operatorii economici producatori de energie electrica sa notifice acest fapt la autoritatea vamala teritoriala, iar energia electrica astfel realizata sa fie furnizata direct unui consumator final. Notificarea va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic si va fi insotita de copia documentelor care atesta autorizarea de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Dupa inregistrarea notificarii, o copie a acestei notificari cu numarul de inregistrare va fi pastrata de operatorul economic.
(2) In intelesul prezentelor norme metodologice, surse regenerabile de energie sunt: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.
113.10. (1) Scutirile directe de la plata accizelor pentru motorina si kerosenul utilizate drept combustibil pentru motor in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) din Codul fiscal se acorda cu conditia ca aceste produse sa fie marcate potrivit prevederilor Directivei nr. 95/60/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind marcarea fiscala a motorinei si kerosenului, precum si celor din legislatia nationala specifica in domeniu.
(2) Marcarea motorinei si a kerosenului se realizeaza in antrepozite fiscale, cu exceptia antrepozitelor fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie. Marcarea se realizeaza sub supraveghere fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(3) Nu intra sub incidenta marcarii produsele energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie.
113.11. (1) In situatiile de acordare a scutirii directe, care necesita autorizatie de utilizator final, aceasta se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
(2) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
(3) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
(4) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
(5) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
(6) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
(6^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(7) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(8) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
(9) *) In situatiile de acordare a scutirii directe pentru gazul natural sau pentru energia electrica, utilizate in scopurile scutite de la plata accizelor, utilizatorii notifica acest fapt la autoritatea vamala teritoriala. Dupa notificare, utilizatorul transmite furnizorului de astfel de produse o copie de pe notificare cu numarul de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
(10) *) Notificarea prevazuta la alin. (9) cuprinde informatii privind activitatea desfasurata de utilizator si cantitatea de gaz natural sau energie electrica solicitata in regim de scutire de la plata accizelor.
(11) *) Nerespectarea prevederilor alin. (9) si (10) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevazute pentru gaz natural sau energie electrica utilizate in scop comercial.
*) Conform art. III din Hotararea Guvernului nr. 77/2014 (), prevederile alin. (9) - (11) ale subpunctului 113.11 se aplica incepand cu data de 1 aprilie 2014.
Norme metodologice
Art. 206^61
114. Nu intra sub incidenta sistemului de marcare:
a) alcoolul etilic denaturat cu substante specifice destinatiei, alta decat consumul uman, astfel incat sa nu poata fi utilizat la obtinerea de bauturi alcoolice;
b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara;
c) bauturile slab alcoolizate, cu o concentratie alcoolica de pana la 10% in volum inclusiv;
d) produsele din productia interna destinate exportului;
e) produsele de natura celor supuse marcarii, provenite din import, aflate in regim de tranzit sau de import temporar;
f) aromele alimentare, extractele si concentratele alcoolice;
g) bauturi fermentate spumoase, altele decat bere si vinuri;
h) cidru de mere si de pere cu codurile NC 2206 00 51 si NC 2206 00 81 si hidromel cu codurile NC 2206 00 59 si NC 2206 00 89 obtinut prin fermentarea unei solutii de miere in apa.
Norme metodologice
ART. 206^62
115. (1) Autorizatia de antrepozit fiscal sau de destinatar inregistrat atesta si dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
(2) Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel de produse din tari terte, in baza autorizatiei emise de Comisie in vederea realizarii acestor achizitii.
(3) Autorizatia de importator se acorda de Comisie in conformitate cu prevederile pct. 117.1.
(4) In vederea realizarii achizitiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie care urmeaza sa le aplice pe produse.
(5) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie sau a unui antrepozit fiscal desemnat de catre acesta, care urmeaza sa le aplice pe produse.
(6) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre pentru care antrepozitul fiscal expeditor nu aplica banderole, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se aplica de catre acestia in locurile autorizate pentru primirea produselor in regim suspensiv de accize. In aceasta situatie, banderolele se aplica inainte de comercializarea bauturilor alcoolice pe teritoriul Romaniei, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile.
(7) In vederea realizarii importurilor de produse supuse marcarii, timbrele sau banderolele, dupa caz, procurate de importatori se expediaza pe adresa producatorului extern care urmeaza sa le aplice pe produse.
(8) In vederea realizarii importurilor de produse supuse marcarii pentru care furnizorul extern nu aplica banderole sau timbre, banderolele sau timbrele procurate de importatori se aplica de catre acestia in antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.
(9) In situatiile prevazute la alin. (4), (5) si (7), expedierea marcajelor se face in maximum 15 zile de la executarea comenzii de catre unitatea autorizata cu tiparirea.
(10) Dupa expirarea termenului de 15 zile, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati sunt obligati sa returneze unitatii specializate autorizate cu tiparirea, in vederea distrugerii, marcajele neexpediate in termen.
(11) In cazul importurilor de produse accizabile supuse marcarii, expedierea marcajelor catre producatorii externi se face numai ca bagaj neinsotit, cu depunerea in vama a documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie sa fie insotit de:
a) documentul de transport international, din care sa rezulte ca destinatarul este producatorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
b) o copie a contractului incheiat intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia;
c) o copie a autorizatiei de importator.
(12) Cu ocazia importului, odata cu documentul vamal de import, se depune un document vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, in vederea incheierii regimului acordat la scoaterea temporara din tara a acestora.
Norme metodologice
ART. 206^63
116. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate in anexa nr. 54.
(2) Marcajele sunt hartii de valoare cu regim special si se tiparesc de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(3) Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscriptionate cu urmatoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, tigari de foi, tutun de fumat;
c) seria si numarul care identifica in mod unic timbrul.
(4) Banderolele pentru marcarea bauturilor fermentate linistite, altele decat bere si vinuri, a produselor intermediare si a alcoolului etilic vor avea inscriptionate urmatoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, bauturi slab alcoolizate - dupa caz, bauturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare, bauturi fermentate linistite;
c) seria si numarul care identifica in mod unic banderola;
d) cantitatea nominala exprimata in litri de produs continut;
e) concentratia alcoolica.
(5) Inscriptionarea pe marcaje a elementelor prevazute la alin. (3) si (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusa la dispozitia organelor in drept de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A., la solicitarea acestora.
(6) Banderolele se aplica pe sistemul de inchidere a buteliilor, cutiilor de tetra pak/tetra brik, astfel incat prin deschiderea acestora sa se asigure distrugerea banderolelor. Sunt supuse marcarii prin banderole inclusiv ambalajele individuale ce depasesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 3 litri.
(7) In acceptia prezentelor norme metodologice, comercializarea alcoolului etilic si a bauturilor alcoolice de natura celor supuse marcarii, in butelii sau in cutii ce depasesc capacitatea de 3 litri, se considera comercializare in vrac.
(8) In cazul tutunului prelucrat, altele decat tigaretele, ambalajele individuale pe care sunt aplicate timbrele sunt pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal -, in care sunt prezentate pentru vanzare aceste produse, respectiv tigari, tigari de foi, tutun fin taiat destinat rularii in tigarete.
(8^1) In cazul produselor din tutun prelucrat, altele decat tigaretele, un timbru aplicat pe pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal - se considera a fi deteriorat ca urmare a lipirii pe ambalaj devenind impropriu utilizarii ulterioare datorita modificarilor survenite.
(9) In situatia in care dimensiunile marcajelor nu permit includerea in intregime a denumirilor operatorilor economici cu drept de marcare, se vor inscriptiona prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare operator economic, de comun acord cu Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(10) Fiecarui operator economic cu drept de marcare i se atribuie un cod de marcare de 13 caractere. In cazul antrepozitarilor autorizati si al destinatarilor inregistrati, codul de marcare este codul de acciza. In cazul importatorilor autorizati, codul de marcare este format din doua caractere alfanumerice aferente codului de tara, conform standardului ISO 3166, din care se face importul, urmate de codul de identificare fiscala format din 11 caractere alfanumerice. Atunci cand codul de identificare fiscala nu contine 11 caractere alfanumerice, acesta va fi precedat de cifra "0", astfel incat numarul total de caractere sa fie de 11. Codul de marcare se va regasi inscriptionat pe marcajele tiparite ce vor fi aplicate pe produsele destinate comercializarii pe teritoriul Romaniei.
(11) In cazul importatorilor autorizati care nu au contracte incheiate direct cu producatorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producatorului extern, iar codul atribuit va contine indicativul tarii din care se face efectiv importul.
Norme metodologice
ART. 206^64
117.
117.1. (1) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de importator depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare, dupa caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
c) contractele incheiate direct intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia. In cazul in care contractul este incheiat cu un reprezentant al producatorului extern, se va prezenta o declaratie a producatorului extern care sa ateste relatia contractuala dintre acesta si furnizorul extern al detinatorului de autorizatie de importator;
d) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
e) certificatul de atestare fiscala;
f) cazierul fiscal.
(2) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (1), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
(3) Autoritatea competenta elibereaza autorizatia de importator autorizat numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (1);
b) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca importator autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca importator autorizat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(4) Autorizatia de importator se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
(5) Orice importator autorizat are obligatia de a constitui o garantie corespunzatoare unei cote de 6% din accizele estimate aferente produselor ce urmeaza a fi importate pe parcursul unui an.
(6) Autorizatia este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care importatorul autorizat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(6^1) Nivelul garantiei se analizeaza anual de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
(6^2) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se va comunica importatorului autorizat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de importator autorizat. O copie a deciziei se transmite si Comisiei. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
(6^3) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca importatorul autorizat inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia. Procedura prin care se executa garantia si cea de suspendare a autorizatiei se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(7) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, importatorul autorizat are obligatia de a le notifica la secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
a) daca se modifica datele de identificare ale importatorului autorizat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
b) in situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea importului.
(8) Autorizatia de importator autorizat poate fi revocata in urmatoarele situatii:
a) atunci cand titularul acesteia nu respecta una din cerintele prevazute la alin. (7);
b) atunci cand titularul acesteia inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata;
c) in cazul unui importator autorizat, persoana fizica, atunci cand aceasta a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) in cazul unui importator autorizat, persoana juridica, atunci cand oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificarile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Decizia de revocare se comunica importatorului autorizat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
(10) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale importatorului autorizat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare la o data ulterioara.
(11) Importatorul autorizat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
(12) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de importator autorizat nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
(13) In cazul in care importatorul autorizat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(14) Modificarea autorizatiilor de importator autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (6) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
(15) Procedura de autorizare a importatorului autorizat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
(16) In cazul pierderii autorizatiei de importator autorizat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(17) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
117.2. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si importatorul autorizat depun nota de comanda la autoritatile vamale teritoriale.
(2) Modelul notei de comanda este prevazut in anexa nr. 56.
(3) In cazul antrepozitarului autorizat, al destinatarului inregistrat si al importatorului autorizat, fiecare nota de comanda se aproba - total sau partial - de catre autoritatea vamala teritoriala, in functie de:
a) datele din situatia lunara privind evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor, prezentata de solicitant la autoritatea vamala competenta, cu aprobarea notelor de comanda de marcaje, potrivit alin. (9);
b) livrarile de produse accizabile marcate, efectuate in ultimele 6 luni fata de data solicitarii unei noi note de comanda.
(4) In situatia in care in decursul unei luni se solicita o cantitate de marcaje mai mare decat media lunara a livrarilor din ultimele 6 luni, se va depune un memoriu justificativ in care vor fi explicate motivele care au generat necesitatile suplimentare.
(5) Notele de comanda se intocmesc de catre solicitant in 3 exemplare.
(6) Notele de comanda se aproba in termen de 7 zile lucratoare de la data inregistrarii la autoritatea vamala teritoriala. Dupa aprobare, cele 3 exemplare ale notelor de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se pastreaza de catre solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. si al treilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala care aproba notele de comanda.
(7) Operatorii economici cu drept de marcare au obligatia utilizarii marcajelor aprobate prin notele de comanda in termen de 6 luni consecutive de la eliberarea acestora de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. Dupa expirarea acestui termen, marcajele neutilizate vor fi restituite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., in vederea distrugerii, operatiune care se va desfasura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic cu drept de marcare.
(8) In sensul prevederilor alin. (7), prin utilizarea marcajelor se intelege aplicarea efectiva a acestora pe ambalajul produsului accizabil. In cazul produselor accizabile marcate provenite din achizitii intracomunitare sau din import, dovada marcajelor utilizate este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea producatorului transmisa operatorului economic cu drept de marcare, care va fi anexata semestrial la situatia privind evidenta marcajelor achizitionate, utilizate si returnate, fara ca termenul de restituire a marcajelor neutilizate sa depaseasca 12 luni consecutive.
(9) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii sunt obligati sa prezinte lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, autoritatii vamale teritoriale situatia privind marcajele utilizate in luna anterioara celei in care se face raportarea, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 57. In cazul banderolelor, aceasta situatie se va intocmi pe fiecare tip de banderola, potrivit dimensiunilor si caracteristicilor inscriptionate pe acestea.
(10) Procentul maxim admis de marcaje distruse in procesul de marcare si care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 0,5% din numarul marcajelor utilizate.
(11) Pentru cantitatea de marcaje distruse in procesul de marcare peste limita maxima admisa prevazuta la alin. (10) se datoreaza accizele aferente cantitatilor de produse care ar fi putut fi marcate.
(12) In situatia prevazuta la alin. (11), acciza devine exigibila in ultima zi a lunii in care s-a inregistrat distrugerea, iar termenul de plata al acesteia este pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare.
(13) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distincta a marcajelor distruse, precum si a celor deteriorate, conform modelului prevazut in anexa nr. 58.
(14) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfarsitul fiecarei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 59.
(15) Semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, marcajele deteriorate, prevazute in anexa nr. 59, vor fi distruse de catre antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat, pe cheltuiala acestora, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu, obligatoriu sub supraveghere fiscala.
(16) In cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati au obligatia ca, in termen de 15 zile de la inregistrarea declaratiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizarii scrise a persoanei care a constatat disparitia marcajelor, sa anunte autoritatea vamala teritoriala in vederea stabilirii obligatiei de plata privind accizele.
(17) In situatia depasirii termenului prevazut la alin. (16), acciza devine exigibila in ziua imediat urmatoare depasirii termenului si se va plati in 3 zile lucratoare de la data depasirii termenului respectiv.
(18) In cadrul antrepozitului de productie este permisa operatiunea de distrugere a marcajelor achizitionate de clienti prin autoritatile competente din tarile lor de rezidenta, atunci cand se impune aceasta operatiune si daca este admisa de acele autoritati. Cu cel mult 7 zile inainte de desfasurarea operatiunii de distrugere a marcajelor, antrepozitul fiscal va instiinta autoritatea vamala teritoriala in vederea desemnarii de catre aceasta autoritate a unui reprezentant care sa asigure supravegherea fiscala si semnarea procesului-verbal intocmit dupa incheierea operatiunii respective.
(19) Marcajele expediate unui antrepozit fiscal de productie din alt stat membru pot fi supuse operatiunii de distrugere in cadrul acestor antrepozite, atunci cand se impune aceasta operatiune si in conditiile stabilite de autoritatile competente din statul membru respectiv.
(20) In situatia prevazuta la alin. (19), dovada marcajelor distruse este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea producatorului transmisa operatorului economic cu drept de marcare din Romania si care poarta viza autoritatii competente din statul membru in care a avut loc operatiunea de distrugere.
117.3. (1) Dupa aprobarea notelor de comanda de marcaje de catre autoritatea vamala teritoriala, exemplarul 2 al notei de comanda se va transmite de catre operatorul economic cu drept de marcare catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. si va fi insotit de dovada achitarii contravalorii marcajelor comandate in contul acestei companii.
(2) Eliberarea marcajelor se face de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
(3) Marcajele se realizeaza de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod si o serie de emisiune aprobate de catre directia specializata cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Termenul de executare a comenzilor de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii notelor de comanda aprobate de autoritatea vamala teritoriala.
(5) Pana la eliberarea marcajelor catre beneficiari, acestea se depoziteaza la Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. in conditii de deplina securitate.
(6) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, astfel:
a) antrepozitarii autorizati, lunar, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv eliberate pentru consum. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
b) destinatarul inregistrat, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv marcate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
c) importatorul autorizat, cu ocazia fiecarei operatiuni de import de produse marcate, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA.
Norme metodologice
ART. 206^65
118. (1) Repartizarea fiecarui lot de produse de tutun prelucrat confiscat - altele decat cele din nomenclatoarele operatorilor economici cu drept de marcare -, catre antrepozitarii autorizati se face proportional cu cota de piata detinuta.
(2) Trimestrial, situatia privind cotele de piata se comunica de directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor din cadrul autoritatii fiscale centrale catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, autoritatea vamala centrala, directiile cu atributii de control din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Dupa repartizarea cantitatilor de produse de tutun prelucrat prevazuta la alin. (1), organele care au procedat la confiscare vor instiinta antrepozitarii autorizati despre cantitatile ce urmeaza a fi preluate de catre acestia. Aceasta instiintare va cuprinde informatii cu privire la: denumirea produsului de tutun prelucrat, cantitatea, data si locul confiscarii, precum si locul de unde se vor prelua produsele.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 206^65 alin. (1) din Codul fiscal, predarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat atat de reprezentantii organului care a procedat la confiscarea produselor, cat si de reprezentantii operatorilor economici cu drept de marcare, care le preiau.
(4^1) Produsele din tutun prelucrat se predau ambalate in colete/saci sigilati cu sigiliile organului de control care a efectuat confiscarea, fiecare colet/sac fiind insotit de o lista de inventar care sa cuprinda tipul produsului, sortimentul si cantitatea exprimata in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
(4^2) Listele de inventar se inregistreaza in evidentele organului de control care a efectuat confiscarea si se mentioneaza in cuprinsul procesului-verbal de predare-primire.
(5) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se efectueaza prin metode specifice, care sa asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice alta modalitate de recuperare a materiilor prime ce intra in componenta acestor produse. Distrugerea va avea loc, in baza aprobarii date de autoritatea vamala centrala, la cererea operatorului economic cu drept de marcare, in termen de maximum 30 de zile de la data primirii aprobarii si in prezenta unei comisii de distrugere constituite special in acest scop. Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de politie si un reprezentant desemnat de autoritatea vamala centrala.
(5^1) In situatia in care, cu ocazia efectuarii distrugerii, se constata existenta unor sigilii deteriorate/rupte, precum si la solicitarea oricarui membru al comisiei de distrugere, comisia poate proceda la efectuarea unui control prin sondaj ori la efectuarea controlului total al continutului coletelor/sacilor.
(6) Nepreluarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat de catre operatorii economici cu drept de marcare potrivit prevederilor alin. (3), in termen de 30 de zile de la data instiintarii, atrage suspendarea autorizatiei care asigura dreptul de marcare pana la incadrarea in prevederile legale.
Norme metodologice
ART. 206^67
119. (1) Autoritatea fiscala teritoriala are obligatia de a comunica autoritatii vamale teritoriale in fiecare luna pana la data de 5 inclusiv situatia cu privire la operatorii economici platitori de accize care inregistreaza intarzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal.
(2) Masura suspendarii autorizatiei detinute de operatorul economic platitor de accize se va dispune de catre autoritatea vamala teritoriala.
Norme metodologice
ART. 206^69
120.
120.1. (1) Operatorii economici care distribuie si comercializeaza in sistem angro bauturi alcoolice si tutun prelucrat sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea vamala teritoriala potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Intra sub incidenta prevederilor art. 206^69 alin. (3) din Codul fiscal toate bauturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, bauturi fermentate - altele decat bere si vinuri -, produse intermediare, bauturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru bauturile alcoolice realizate de catre operatorii economici producatori care detin certificat de marca sau adeverinta eliberata de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, livrarile vor fi insotite de o copie a acestor documente.
(3) Pentru realizarea bauturilor alcoolice sub licenta, antrepozitarul autorizat are obligatia de a notifica acest lucru autoritatii vamale teritoriale si autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Activitatea desfasurata fara aceasta notificare se considera a fi activitate in afara antrepozitului fiscal. Livrarile vor fi insotite de un document legal din care sa rezulte dreptul producatorului de a utiliza marca in cursul duratei de protectie a marcii. Documentul legal poate fi contract de licenta, cesiune, consimtamant scris din partea titularului marcii sau declaratia producatorului inregistrat in Romania din care sa rezulte ca acesta fabrica sortimentele respective, concret nominalizate in declaratie, in baza contractelor de licenta.
(4) Pentru vinurile realizate de operatorii economici producatori, livrarile vor fi insotite de o copie a buletinului de analiza fizico-chimica si caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.
(5) Persoanele care elibereaza pentru consum bere si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, care nu se incadreaza la art. 207 lit. d) si e) din Codul fiscal, trebuie sa detina declaratii/certificate de calitate emise de producator din care sa rezulte ca ponderea gradelor Plato provenite din malt, cereale maltificabile si/sau nemaltificabile in numarul total de grade Plato al produsului finit este mai mare de 30%, respectiv ca ponderea de alcool absolut (100%) provenita din fermentarea exclusiva a fructelor, sucurilor de fructe si sucurilor concentrate de fructe este mai mare de 50%.
120.2. (1) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare - scurgeri, spalari, curatari, decantari, degradate calitativ - in alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie pot fi vandute sau cedate pentru prelucrare in vederea obtinerii de produse accizabile de natura celor prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal catre un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea sau cedarea poate avea loc numai pe baza de factura sau aviz de insotire, vizate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal, precum si de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale din a carei raza sunt colectate reziduurile. Colectarea reziduurilor de produse energetice poate fi efectuata de antrepozitul fiscal de productie produse energetice sau de catre operatorii economici autorizati pentru operatiuni de ecologizare.
(2) Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de catre operatorii economici autorizati in acest sens. Atunci cand uleiurile uzate colectate sunt utilizate pentru incalzire, acestea intra sub incidenta accizelor in conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 206^16 din Codul fiscal.
(3) In cazul reziduurilor de produse energetice care nu sunt supuse operatiunilor de prelucrare sau de ecologizare, acestea pot fi predate in vederea distrugerii in conditiile prevazute de legislatia in domeniu. In acest sens, autoritatea vamala teritoriala va fi notificata cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de predarea reziduurilor.
120.3. (1) In cazul tutunului brut si al tutunului partial prelucrat, autorizatiile pentru comercializarea acestor produse se elibereaza operatorilor economici de autoritatea vamala teritoriala.
(2) Intra sub incidenta autorizarii inclusiv comercializarea tutunului brut si a tutunului partial prelucrat realizata de operatorii economici din Romania catre alte state membre sau la export.
(3) Nu intra sub incidenta detinerii autorizatiilor de comercializare prevazute la alin. (1) antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de tutun prelucrat.
(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin tutun brut sau tutun partial prelucrat se intelege produsul rezultat in urma operatiunilor de prima transformare a tutunului frunza in unitati autorizate ca prim-procesatoare.
120.4. In sensul art. 206^69 alin. (1^1) din Codul fiscal, notiunea de "alcool etilic" nu cuprinde distilatele.
120.5. Dozele de substante prevazute la alin. (17) si (19) ale art. 206^69 din Codul fiscal sunt exprimate in substanta cu puritate 100%.
Norme metodologice
Art. 206^70
121. (1) Alcoolul etilic, bauturile alcoolice, precum si produsele energetice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita nu intra sub incidenta prevederilor privind deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize.
(2) Alcoolul etilic si bauturile alcoolice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare pot fi valorificate de autoritatile competente catre antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic - materie prima numai in vederea procesarii.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), livrarea acestor produse se face pe baza de factura fiscala care trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator si pentru produsele energetice intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare.
(5) Produsele accizabile care indeplinesc conditiile legale de comercializare, cu exceptia tutunurilor prelucrate, se valorifica catre operatorii economici comercianti pe baza de factura fiscala specifica la preturi care cuprind si accizele.
(6) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (2), (4) si (5), trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.
Norme metodologice
ART. 206^71
122. (1) Tutunul prelucrat reprezentand tigarete este scutit de plata accizelor atunci cand este destinat unor teste stiintifice sau unor teste privind calitatea produselor, cu conditia ca testarea sa nu se realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetarii stiintifice sau cercetarii privind calitatea produselor.
(2) Scutirea pentru loturile destinate scopului prevazut la alin. (1) se acorda numai antrepozitarilor autorizati pentru productia de tigarete, doar atunci cand testarea este realizata direct de catre acestia sau prin intermediul unei societati specializate in efectuarea testelor stiintifice sau privind calitatea produselor, in limita cantitatii de 200.000 de bucati de tigarete pe semestru.
(3) In acceptia prezentelor norme metodologice, notiunea de "teste stiintifice sau teste privind calitatea produselor" nu cuprinde testele de piata destinate promovarii produselor.
(4) Documentul de insotire a lotului de tigarete in timpul transferului de la producator la societatea specializata in efectuarea testelor stiintifice sau celor privind calitatea produselor va fi avizul de insotire a marfii.
---------------------------------------------------------------------------------
alarm Descarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! ...clic aici
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! ...clic aici
Newsletter portalcontabilitate.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul portalcontabilitate.ro si primesti cadou Raportul special "Tranzactiile cu numerar in 2024. Cum sa evitati amenzile"!
Articole similare
15Ian2016
Normele de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal
de
PortalContabilitate.ro
15 Ian 2016
04Oct2015
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 - Titlul 10 si 11
de
PortalContabilitate.ro
04 Oct 2015
Un produs marca