OMFP nr. 3055/2009 CAP. 1-2

REGLEMENTARI CONTABILE
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene




CAP. I
ARIA DE APLICABILITATE SI MONEDA DE RAPORTARE

1. - (1) Prezentele reglementari prevad formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare, scoatere din evidenta si prezentare a elementelor in situatiile financiare anuale, regulile de intocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, si publicare a situatiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general, precum si continutul si functiunea conturilor contabile.
Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea si conducerea contabilitatii si raportarile efectuate in conformitate cu cerintele institutiilor statului, pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori.
(2) Prezentele reglementari transpun:
a) Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene 78/660/CEE din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor forme de societati comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din data de 14 august 1978, cu modificarile si completarile ulterioare*1);
----------
*1) Directiva a IV-a a fost modificata si completata prin urmatoarele directive:
- Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/CEE din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193 din 18 iulie 1983;
- Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/CEE din 21 decembrie 1989 privind cerintele de prezentare referitoare la sucursalele deschise intr-un Stat membru de catre anumite tipuri de societati comerciale care intra sub incidenta legislatiei unui alt stat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie 1989;
- Directiva Consiliului 90/604/CEE din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale si a Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate in ceea ce priveste exceptiile pentru intreprinderile mici si mijlocii si publicarea conturilor in ecu, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;
- Directiva Consiliului 90/605/CEE din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale si a Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate in ceea ce priveste aria de aplicabilitate a acestor directive, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;
- Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE , Directivei 83/349/CEE si a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale si consolidate ale anumitor tipuri de societati comerciale, precum si ale bancilor si ale altor institutii financiare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 283 din 27 octombrie 2001;
- Directiva Consiliului 2003/38/CE din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale in ceea ce priveste sumele exprimate in euro, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 120 din 15 mai 2003;
- Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE , 83/349/CEE , 86/635/CEE si 91/674/CEE privind conturile anuale si consolidate ale anumitor tipuri de societati comerciale, bancilor si altor institutii financiare si ale societatilor de asigurare privind modernizarea si actualizarea regulilor contabile, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003.

b) art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de achizitie, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 142 din 30 aprilie 2004;
c) prevederile Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 mai 2006, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE ;
d) prevederile Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 224 din 16 august 2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE ;
e) prevederile Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2009, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE .
(3) Prezentele reglementari se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane (denumite in continuare entitati):
a) societatile comerciale:
- societatile in nume colectiv;
- societatile in comandita simpla;
- societatile pe actiuni;
- societatile in comandita pe actiuni; si
- societatile cu raspundere limitata.
b) societatile/companiile nationale;
c) regiile autonome;
d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale;
f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in Romania, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
g) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a) - e), cu sediul sau domiciliul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
h) subunitatile din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.
i) grupurile de interes economic, infiintate potrivit legii.
--------
Lit. i) a alin. (3) al pct. 1, Cap. I a fost introdusa de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 8 august 2011.

(4) Societatile comerciale care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati.
(5) In intelesul prezentelor reglementari, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii.
2. - (1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
(2) Prin valuta se intelege alta moneda decat leul.

CAP. II
FORMATUL SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

SECTIUNEA 1
DISPOZITII GENERALE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

3. - (1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii (denumite in continuare criterii de marime):
- total active: 3.650.000 euro,
- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro,
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
- bilant,
- cont de profit si pierdere,
- situatia modificarilor capitalului propriu,
- situatia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
(2) Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale prescurtate care cuprind:
- bilant prescurtat,
- cont de profit si pierdere,
- note explicative la situatiile financiare anuale prescurtate.
Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar.
----------
Alin. (2) al pct. 3, Sectiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin inlocuirea sintagmei "situatii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

(3) Situatiile financiare anuale, respectiv situatiile financiare anuale prescurtate constituie un tot unitar.
----------
Alin. (3) al pct. 3, Sectiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin inlocuirea sintagmei "situatii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

(4) Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii entitatii pentru intocmirea situatiilor financiare anuale potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Informatiile cuprinse in aceasta declaratie sunt cele prevazute de legea contabilitatii.
4. - Prevederile pct. 3 referitoare la componentele situatiilor financiare anuale, se aplica si de entitatile prevazute la pct. 1 alin. (3) lit. h) din prezentele reglementari.
5. - (1) Situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la pct. 3 alin. (1) sunt auditate potrivit legii. Sunt auditate, de asemenea, situatiile financiare anuale intocmite de entitatile prevazute la pct. 1 alin. (3) lit. h), in cazul depasirii limitelor criteriilor de marime prevazute la pct. 3 alin. (1).
(2) Fac obiectul auditului statutar si situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice de interes public, asa cum sunt definite potrivit legii.
(3) Situatiile financiare anuale prescurtate sunt verificate, potrivit legii.
----------
Alin. (3) al pct. 5, Sectiunea 1, Cap. II a fost modificat de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin inlocuirea sintagmei "situatii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

6. - Pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementari nu se aplica de catre entitatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, asa cum aceasta este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital.
7. - (1) Atunci cand, la data bilantului, o entitate depaseste sau inceteaza sa mai depaseasca limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1), acest fapt afecteaza aplicarea derogarii prevazute la acel punct, numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare consecutive. In acest scop se reanalizeaza numarul de componente ale situatiilor financiare anuale, astfel:
a) o entitate care a intocmit situatii financiare anuale prescurtate va intocmi situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) numai daca, in doua exercitii financiare consecutive, depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1);
----------
Lit. a) a alin. (1) al pct. 7, Sectiunea 1, Cap. II a fost modificata de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin inlocuirea sintagmei "situatii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

b) o entitate care a intocmit situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) va intocmi situatii financiare anuale prescurtate, numai daca, in doua exercitii financiare consecutive, nu depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1).
----------
Lit. b) a alin. (1) al pct. 7, Sectiunea 1, Cap. II a fost modificata de art. 10 din ORDINUL nr. 2.239 din 30 iunie 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011, prin inlocuirea sintagmei "situatii financiare anuale simplificate" cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

(2) Prin doua exercitii financiare consecutive se intelege exercitiul financiar precedent celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale si exercitiul financiar curent, pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale.
Ca urmare, pentru intocmirea situatiilor financiare anuale, incadrarea in criteriile de marime prevazute de prezentele reglementari se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar, pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale exercitiului financiar precedent celui de raportare si a indicatorilor determinati pe baza datelor din contabilitate si a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar curent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar.
(3) Totalul activelor prevazut la pct. 3 alin. (1) cuprinde activele de la lit. A - C inscrise la "Active" din formatul bilantului prevazut la pct. 24 alin. (1) sau din formatul prevazut la pct. 24 alin. (2).
8. - Situatiile financiare anuale se intocmesc in mod clar si in concordanta cu prevederile prezentelor reglementari.
9. - Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii.
10. - Daca aplicarea prevederilor prezentelor reglementari nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela in intelesul pct. 9, entitatea trebuie sa prezinte informatii suplimentare in notele explicative.
11. - Daca, in cazuri exceptionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementari se dovedeste contrara obligatiei prevazute la pct. 9, entitatea trebuie sa faca abatere de la acea prevedere, in vederea oferirii unei imagini fidele, in intelesul pct. 9. Orice astfel de abatere trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor acesteia si o prezentare a efectelor abaterii asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.
12. - (1) Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi situatii financiare anuale.
(2) Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor pct. 2 si pct. 185 din prezentele reglementari.
(3) Persoanele desemnate ca reprezentant/imputernicit fiscal, potrivit Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, tin contabilitatea proprie in functie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, dupa caz. In cazul in care sunt persoane juridice, acestea intocmesc situatii financiare anuale si raportari contabile, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
(4) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate reprezinta subunitati fara personalitate juridica ce apartin acestor persoane juridice si au obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
13. - (1) In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana desemnata de asociati, care raspunde potrivit legii.
(2) La organizarea si conducerea contabilitatii asocierii in participatie trebuie avute in vedere atat prezentele reglementari, cat si cerintele care rezulta din alte prevederi legale.
(3) Prezentele reglementari se aplica, de asemenea, asocierilor in participatie intre persoane juridice straine (nerezidente), inregistrate in Romania. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere sa indeplineasca obligatiile fiscale organizeaza si conduce evidenta contabila a asocierii, astfel incat sa se poata determina informatiile si obligatiile prevazute de lege, fara a intocmi situatii financiare anuale.
14. - Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.
15. - Formatul bilantului si al contului de profit si pierdere, in special in ceea ce priveste forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul. In cazuri exceptionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie mentionata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor care au determinat-o.
16. - In bilant si in contul de profit si pierdere, elementele prevazute la pct. 24 alin. (1), 24 alin. (2) si 32 alin. (1) trebuie prezentate separat, in ordinea indicata. O subclasificare mai detaliata a elementelor se poate face numai in notele explicative.
17. - Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, in cazul in care natura specifica a unei entitati impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci cand sunt cerute prin reglementari speciale emise de Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare.
18. - (1) Pentru fiecare element de bilant, de cont de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.
(2) Daca valorile prevazute la alin. (1) nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative, insotita de comentarii relevante.
19. Un element de bilant, din contul de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de numerar pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent, in intelesul pct. 18 alin. (1).
20. - (1) Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
(2) In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.
(3) In intelesul prezentelor reglementari:
a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut in contabilitate si prezentat in bilant atunci cand este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) in mod credibil;
b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. O datorie este recunoscuta in contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este probabil ca o iesire de resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta decontare poate fi evaluata in mod credibil;
c) capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor sau asociatilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
(4) Beneficiile economice reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar catre entitate. Aceasta contributie se reflecta fie sub forma cresterii intrarilor de numerar, fie sub forma reducerii iesirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de productie.
Astfel, potentialul poate fi unul productiv, atunci cand activul este utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vanzarii de catre entitate. De asemenea, potentialul poate imbraca forma convertibilitatii in numerar sau echivalente de numerar.

SECTIUNEA 2
UTILIZATORII SI CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

2.1. UTILIZATORII SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

21. - Utilizatorii situatiilor financiare intocmite potrivit prezentelor reglementari includ investitorii actuali si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clientii, institutiile statului si alte autoritati, precum si publicul. Acestia utilizeaza situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din necesitatile lor de informatii. In functie de partile interesate, necesitatile de informatii pot include urmatoarele:
a) Investitorii. Ofertantii de capital purtator de risc si consultantii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor. Ei au nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda instrumente de capital. Actionarii sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende.
b) Angajatii. Personalul angajat si grupurile sale reprezentative sunt interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatorilor lor. Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii, pensii si alte beneficii de pensionare, precum si oportunitati profesionale.
c) Creditorii. Creditorii sunt interesati de informatii care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta.
d) Furnizorii si alti creditori. Furnizorii si alti creditori sunt interesati de informatii care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. Furnizorii si alti creditori sunt, in general, interesati de entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii, cu exceptia cazului in care ei sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii, atunci cand aceasta este un client major.
e) Clientii. Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii unei entitati, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea.
f) Institutiile statului si alte autoritati. Institutiile statului si alte autoritati sunt interesate de alocarea resurselor si implicit de activitatea entitatilor. Acestea solicita informatii pentru a reglementa activitatea entitatilor, pentru a determina politica fiscala si ca baza pentru calculul venitului national si al altor indicatori statistici similari.
g) Publicul. Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri. De exemplu, entitatile pot avea o contributie substantiala la economia locala in multe moduri, mai ales prin numarul de angajati si colaborarea cu furnizorii locali. Situatiile financiare pot ajuta publicul furnizand informatii referitoare la evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a sferei de activitate a acesteia.
22. - Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare cu scop general, exista informatii care pot interesa toti utilizatorii.

2.2. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

23. - (1) Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.
(2) Inteligibilitatea. O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori. In acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiile prezentate, cu atentia cuvenita. Totusi, informatiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse in situatiile financiare datorita relevantei lor in luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de inteles pentru anumiti utilizatori.
(3) Relevanta. Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, sa confirme sau sa corecteze evaluarile lor anterioare.
Relevanta informatiei este influentata de natura sa si de pragul de semnificatie. In anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea insasi, pentru a determina relevanta sa. In alte cazuri, atat natura, cat si pragul de semnificatie sunt importante.
In intelesul prezentelor reglementari, se considera ca o informatie este semnificativa daca omisiunea sau prezentarea sa eronata poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. In analiza semnificatiei unui element sunt luate in considerare marimea si/sau natura omisiunii sau a declaratiei eronate judecate in contextul dat.
(4) Credibilitatea. Pentru a fi utila, informatia trebuie sa fie si credibila. Informatia este credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.
Pentru a fi credibila, informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte, fie este de asteptat, in mod rezonabil, sa le reprezinte.
Pentru ca informatia sa prezinte credibil evenimentele si tranzactiile pe care isi propune sa le reprezinte, este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul si realitatea lor economica, si nu doar cu forma lor juridica, potrivit pct. 46 din prezentele reglementari.
De asemenea, pentru a fi credibila, informatia cuprinsa in situatiile financiare trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente. Situatiile financiare nu sunt neutre daca, prin selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
In exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, este necesara includerea unui grad de precautie, astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate.
Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa nu mai aiba caracter credibil si sa devina defectuoasa din punct de vedere al relevantei.
(5) Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp, pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale diverselor entitati, pentru a le evalua pozitia financiara si performanta. Astfel, masurarea si prezentarea efectului financiar al acelorasi tranzactii si evenimente trebuie efectuate intr-o maniera consecventa in cadrul unei entitati si de-a lungul timpului pentru acea entitate si intr-o maniera consecventa pentru diferite entitati.
O consecinta importanta a calitatii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile utilizate in elaborarea situatiilor financiare si despre orice modificare a acestor politici, precum si despre efectele unor astfel de modificari. Utilizatorii trebuie sa fie in masura sa identifice diferentele intre politicile contabile pentru tranzactii si alte evenimente asemanatoare utilizate de aceeasi entitate de la o perioada la alta, cat si de diferite entitati. Conformitatea cu prezentele reglementari, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de entitate, ajuta la obtinerea comparabilitatii.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile imbunatatite. Nu este indicat pentru o entitate sa continue sa evidentieze in contabilitate, in aceeasi maniera, o tranzactie sau un alt eveniment daca politica adoptata nu mentine caracteristicile calitative de relevanta si credibilitate. Nu este indicat pentru o entitate sa-si lase politicile contabile nemodificate atunci cand exista alternative mai relevante si mai credibile.
Este, de asemenea, important ca situatiile financiare sa prezinte informatii corespunzatoare pentru perioadele precedente.
(6) Pentru ca informatia sa fie relevanta si credibila, sunt necesare urmatoarele:
- informatia sa fie oportuna pentru luarea deciziilor de catre utilizatori;
- beneficiile de pe urma informatiei sa depaseasca costul acesteia;
- sa se stabileasca un echilibru intre caracteristicile calitative ale informatiei financiare.

SECTIUNEA 3
FORMATUL BILANTULUI

24. - (1) Formatul bilantului este urmatorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea au fost achizitionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie

II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

III. Imobilizari financiare
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

II. Creante
(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat

III. Investitii pe termen scurt
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale

H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris varsat
2. Capital subscris nevarsat

II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(a)
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

(2) Formatul bilantului prescurtat este urmatorul:

A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare

B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul varsat si capitalul nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(a)
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

25. - Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale. De exemplu: o imobilizare corporala finantata partial din subventii, partial din surse proprii; o imobilizare corporala reevaluata, pentru care transferul la rezerve al surplusului din reevaluare se face pe masura amortizarii imobilizarii; un imprumut obligatar pentru care s-a prevazut o prima de rambursare a obligatiunilor; o majorare de capital subscrisa de actionari la o valoare mai mare decat valoarea nominala a actiunilor corespunzatoare (subscriere cu prima de capital) etc.
26. - (1) Actiunile detinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai in cadrul elementelor prevazute in acest scop.
(2) Entitatile afiliate au semnificatia prevazuta la pct. 6 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.
27. - Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel acordate trebuie, in cazul in care nu exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost acordata. Angajamentele acordate, care exista in relatia cu entitatile afiliate, trebuie prezentate distinct in notele explicative.

SECTIUNEA 4
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT

28. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligatia gestionarii entitatii.
29. - (1) Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli in avans".
(2) Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar curent, nu sunt exigibile decat dupa inchiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creante". In cazul in care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate in notele explicative.
30. - (1) Veniturile incasate inainte de data bilantului aferent exercitiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".
(2) Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar curent, se vor plati numai in cursul unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". In cazul in care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate in notele explicative.
(3) In cadrul veniturilor in avans reflectate in bilant, sumele care urmeaza a fi trecute pe venituri curente intr-o perioada de pana la un an se prezinta distinct de cele care urmeaza a fi trecute pe venituri curente intr-o perioada mai mare de un an.
31. - (1) Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.
(2) Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor.

SECTIUNEA 5
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

32. - (1) Formatul contului de profit si pierdere este urmatorul:
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii si indemnizatii
b) Cheltuieli cu asigurarile sociale, cu indicarea distincta a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale
b) Ajustari de valoare privind activele circulante, in cazul in care acestea depasesc suma ajustarilor de valoare care sunt normale in entitatea in cauza
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
11. Alte dobanzi de incasat si venituri similare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante
13. Dobanzi de platit si cheltuieli similare, cu indicarea distincta a celor privind entitatile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exercitiului financiar.
(2) Elementul "Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata" evidentiaza veniturile din productia de imobilizari.

SECTIUNEA 6
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

33. - (1) Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
(2) In cazul entitatilor care au realizat operatiuni de leasing financiar, radiate din Registrul general si care, la data intrarii in vigoare a prezentelor reglementari, mai au in derulare contracte de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.
34. - (1) In intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
(2) Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" si "Cheltuieli extraordinare".
(3) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.
(4) Activitatile curente reprezinta orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe in care aceasta se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.
(5) Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor entitati.
De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur sau unui alt dezastru natural pot fi calificate de catre majoritatea entitatilor ca elemente extraordinare. De asemenea, exproprierea activelor este un eveniment extraordinar.
(6) Cu exceptia cazului in care veniturile si cheltuielile prevazute la alin. (2) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, in notele explicative trebuie prezentate explicatii despre valoarea si natura acestora. Aceeasi prevedere se aplica veniturilor si cheltuielilor legate de un alt exercitiu financiar.
35. - Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proportia in care impozitul pe profit afecteaza "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" si "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara".

SECTIUNEA 7
PRINCIPII CONTABILE GENERALE

36. - (1) Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune, conform contabilitatii de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.
(2) Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi tranzactie sunt recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directa intre cheltuielile si veniturile aferente, cu evidentierea distincta a acestor venituri si cheltuieli.
(3) Principiul contabilitatii de angajamente se aplica inclusiv la recunoasterea dobanzii aferente perioadei, indiferent de scadenta acesteia.
37. - Evaluarea reprezinta procesul prin care se determina valoarea la care elementele situatiilor financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in bilant si contul de profit si pierdere.
38. - (1) Principiul continuitatii activitatii. Trebuie sa se prezume ca entitatea isi desfasoara activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii.
Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii.
(2) O entitate nu va intocmi situatiile financiare anuale pe baza continuitatii activitatii daca organele de conducere stabilesc dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea sau sa inceteze activitatea acesteia, fie ca nu exista nicio alta varianta realista in afara acestora.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare si a pozitiei financiare, ulterior datei bilantului, indica nevoia de a analiza daca presupunerea privind continuitatea activitatii este inca adecvata.
(3) Daca administratorii unei entitati au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia entitatea nu isi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau conditiile ce necesita prezentari de informatii pot aparea si ulterior datei bilantului.
39. - Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare si politicile contabile, in general, trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.
40. - (1) Modificarile de politici contabile pot fi determinate de:
a) initiativa entitatii, caz in care modificarea trebuie justificata in notele explicative la situatiile financiare anuale;
b) o decizie a unei autoritati competente si care se impune entitatii (modificare de reglementare), caz in care modificarea nu trebuie justificata in notele explicative, ci doar mentionata in acestea.
(2) Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de:
- o modificare exceptionala intervenita in situatia entitatii sau in contextul economico-financiar in care aceasta isi desfasoara activitatea;
- obtinerea unor informatii credibile si mai relevante.
Exemple de situatii care justifica modificarea de politici contabile pot fi:
- admiterea la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entitatii sau retragerea lor de la tranzactionare;
- schimbarea actionariatului, datorata intrarii intr-un grup, daca noile metode asigura furnizarea unor informatii mai fidele;
- fuziuni si operatiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz in care se impune armonizarea politicilor contabile ale societatii absorbite cu cele ale societatii absorbante etc.
(3) Schimbarea conducatorilor entitatii nu justifica modificarea politicilor contabile.
(4) Ca rezultat al incertitudinilor inerente in desfasurarea activitatilor, unele elemente ale situatiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimari ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; duratei de viata utile, precum si a modului preconizat de consumare a beneficilor economice viitoare incorporate in activele amortizabile etc.
(5) Procesul de estimare implica rationamente bazate pe cele mai recente informatii credibile avute la dispozitie. O estimare poate necesita revizuirea daca au loc schimbari privind circumstantele pe care s-a bazat aceasta estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau a unei mai bune experiente.
(6) O modificare in baza de evaluare aplicata reprezinta o modificare in politica contabila si nu reprezinta o modificare in estimarile contabile. Daca entitatea are dificultati in a face distinctie intre o modificare de politica contabila si o modificare de estimare, aceasta se trateaza ca o modificare a estimarii.
(7) Efectul modificarii unei estimari contabile se va recunoaste prospectiv prin includerea sa in rezultatul:
- perioadei in care are loc modificarea, daca aceasta afecteaza numai perioada respectiva (de exemplu, ajustarea pentru clienti incerti); sau
- perioadei in care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, daca modificarea are efect si asupra acestora (de exemplu, durata de viata utila a imobilizarilor corporale).
41. - Principiul prudentei. La intocmirea situatiilor financiare anuale, evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si, in special:
a) in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului;
b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. In acest scop sunt avute in vedere si eventualele provizioane, precum si datoriile rezultate din clauze contractuale;
d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si pierdere.
Ca urmare, activele si veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile, subevaluate. Totusi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
42. - Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.
Astfel, se vor evidentia in conturile de venituri si creantele pentru care nu a fost intocmita inca factura (contul 418 "Clienti - facturi de intocmit"), respectiv in conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit inca factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). In toate cazurile, inregistrarea in aceste conturi se efectueaza pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de insotire a marfii, situatii de lucrari etc.)
43. - Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de active si de datorii trebuie evaluate separat.
44. - (1) Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.
(2) Modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele viitoare, incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar.
(3) In cazul modificarii politicilor contabile si corectarii unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilantul perioadei anterioare celei de raportare.
(4) Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente, nu se considera incalcare a principiului intangibilitatii.
45. - (1) Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
(2) Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare.
(3) In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii.
46. - (1) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora.
(2) Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.
Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul cum acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent.
In conditii obisnuite, forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica. In cazuri rare, atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
(3) Exemple de situatii cand se aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului pot fi considerate: incadrarea, de catre utilizatori, a contractelor de leasing in leasing operational sau financiar; incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans; incadrarea participatiilor ca fiind detinute pe termen lung sau pe termen scurt; recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura actiunilor detinute la entitati afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizari financiare; incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.
(4) Entitatile au obligatia ca la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura operatiunii, determinata pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului, sa difere de cea care ar fi stabilita in lipsa aplicarii acestui principiu.
47. - Principiul pragului de semnificatie. Valoarea elementelor de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca:
(a) acestea reprezinta o suma nesemnificativa, in intelesul pct. 9; sau
(b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.
48. - In cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.

SECTIUNEA 8
REGULI DE EVALUARE

8.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE

49. - (1) Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. Cazurile in care nu se foloseste costul de achizitie sau costul de productie sunt cele prevazute de prezentele reglementari.
(2) In situatia in care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justa, se aplica prevederile subsectiunii 8.2.5. "Reguli de evaluare alternative" din prezentele reglementari.

8.1.1. Evaluarea la data intrarii in entitate
50. - (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.
(2) Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de profesionisti calificati in evaluare.
In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode utilizate, de regula, de catre profesionisti in evaluare.
51. - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
(2) Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare este externalizata.
(3) Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.
(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terti. Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale legate de prestarile de servicii. In cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 Furnizori - facturi nesosite, respectiv contul 418 Clienti - facturi de intocmit si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului.
------------
Alin. (4) al pct. 51, Sectiunea 8, Cap. II a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate.
(6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").
(7) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, costul de achizitie nu include costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor, aceste costuri fiind inregistrate in conturile de cheltuieli corespunzatoare.
(8) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, precum si al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizitie include si costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor.
52. - (1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livrare si manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul etc.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
(4) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.
(5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate).
Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor.
(6) Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimata a fi obtinuta, in medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade, in conditii normale, avand in vedere si pierderea de capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului.
53. - (1) Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate.
(2) Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui activ cu ciclu lung de fabricatie, in masura in care sunt legate de perioada de productie.
(3) Costurile indatorarii suportate de entitate in legatura cu imprumutul de fonduri pot fi incluse in costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricatie, cu respectarea prevederilor pct. 41 din prezentele reglementari.
(4) In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare.
Activele financiare si stocurile care sunt fabricate pe o baza repetitiva de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricatie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricatie nici activele care in momentul achizitiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilita sau pentru vanzare.
(5) Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie, in vederea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia.
(6) In cazul includerii costurilor indatorarii in valoarea activelor, acestea trebuie prezentate in notele explicative.

8.1.2. Evaluarea la inventar si prezentarea elementelor in bilant
54. - (1) In scopul intocmirii situatiilor financiare anuale, entitatile trebuie sa procedeze la inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
(2) In situatiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se reflecta si se evalueaza la valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reglementari se aplica inclusiv in cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital si al activelor in curs de executie.
In intelesul prezentelor reglementari, valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc amortizarea acumulata, pentru activele amortizabile si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
55. - (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementari si normelor emise in acest sens de Ministerul Finantelor Publice.
(2) In scopul efectuarii inventarierii, conducerea entitatii trebuie sa stabileasca proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.
In vederea desfasurarii in bune conditii a operatiunilor de inventariere si evaluare, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare, tehnica si economica, cunoscatoare a domeniului de activitate.
(3) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se evidentiaza distinct in contabilitate, in conturi de ajustari, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
56. - (1) Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. Fac obiectul evaluarii si imobilizarile in curs de executie.
Corectarea valorii imobilizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta, fie prin inregistrarea unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustarilor pentru depreciere, in cazul in care se constata o depreciere reversibila a acestora.
In cazul imobilizarilor corporale si necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute in vedere, de catre evaluatori independenti sau personalul entitatii, si alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
Pentru a stabili daca exista deprecieri ale imobilizarilor corporale si necorporale, in afara constatarii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in considerare surse externe si interne de informatii.
La sursele externe de informatii se incadreaza aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piata a activului a scazut semnificativ mai mult decat ar fi fost de asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizarii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative, cu efect negativ asupra entitatii, sau astfel de modificari se vor produce in viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic in care entitatea isi desfasoara activitatea sau pe piata careia ii este dedicat activul etc.
Din sursele interne de informatii se exemplifica urmatoarele elemente:
- exista indicii de uzura fizica sau morala a imobilizarii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative, cu efect negativ asupra entitatii, sau astfel de modificari se vor produce in viitorul apropiat, in ceea ce priveste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizata sau se asteapta sa fie utilizata. Astfel de modificari includ: situatiile in care imobilizarea devine neproductiva, planurile de restructurare sau de intrerupere a activitatii careia ii este dedicata imobilizarea, precum si planificarea cedarii imobilizarii inainte de data estimata anterior;
- raportarile interne pun la dispozitie indicii cu privire la faptul ca rezultatele economice ale unei imobilizari sunt sau vor fi mai slabe decat cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizarilor, puse la dispozitie de raportarile interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achizitionarea unei imobilizari similare, pentru exploatarea sau intretinerea imobilizarii este semnificativ mai mare decat cel prevazut initial in buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevazut in buget;
- o scadere semnificativa a profitului din exploatare prevazut in buget, respectiv o crestere semnificativa a pierderilor prevazute in buget, generate de imobilizare etc.
Deciziile privind reluarea unor deprecieri inregistrate in conturile de ajustari au la baza constatarile comisiei de inventariere. Pot exista si unele indicii ca o pierdere din depreciere recunoscuta in perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporala sau corporala nu mai exista sau s-a redus. La aceasta evaluare se tine cont de surse externe si interne de informatii.
In categoria surselor externe de informatii se pot incadra urmatoarele:
- valoarea de piata a imobilizarii a crescut semnificativ in cursul perioadei;
- in cursul perioadei au avut loc modificari semnificative cu efect favorabil asupra entitatii sau se estimeaza ca astfel de modificari se vor produce in viitorul apropiat, in mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic in care entitatea isi desfasoara activitatea sau pe piata careia ii este dedicat activul etc.
Dintre sursele interne de informatii se exemplifica urmatoarele:
- pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative, cu efect favorabil asupra entitatii, sau astfel de modificari se vor produce in viitorul apropiat in ceea ce priveste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizata sau se asteapta sa fie utilizata. Aceste modificari includ costurile efectuate in timpul perioadei pentru a imbunatati si a creste performanta imobilizarii sau pentru a restructura activitatea careia ii apartine imobilizarea;
- raportarile interne dovedesc faptul ca performanta economica a unei imobilizari este sau va fi mai buna decat s-a prevazut initial etc.
Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata, aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata si orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.
(2) Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru stocurile fara miscare. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.
Fac obiectul evaluarii si stocurile in curs de executie.
In intelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
(3) Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la bilant a creantelor si a datoriilor exprimate in valuta si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. In scopul prezentarii in bilant, valoarea creantelor, astfel evaluate, se diminueaza cu ajustarile pentru pierdere de valoare.
(4) Disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garantie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in casieria unitatilor se prezinta in bilant in conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitatile banesti si alte valori similare in valuta se evalueaza in bilant la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar.
Inscrierea in listele de inventariere a marcilor postale, a timbrelor fiscale, tichetelor de calatorie, bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare in muzee, expozitii si altele asemenea se face la valoarea lor nominala.
In cazul unor bunuri de aceasta natura depreciate sau fara utilizare se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
(5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
57. - Pentru elementele de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.
58. - Capitalurile proprii raman evidentiate la valorile din contabilitate.
59. - (1) La fiecare data a bilantului:
a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si prezentate in situatiile financiare anuale utilizand cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta, sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dupa caz. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie prezentate in situatiile financiare anuale utilizand cursul de schimb valutar de la data efectuarii tranzactiei.
d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea justa (de exemplu, imobilizarile corporale reevaluate) trebuie prezentate in situatiile financiare anuale la aceasta valoare.
(2) Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile. Caracteristica esentiala a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligatia de a plati un numar fix sau determinabil de unitati monetare.
60. - Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare, daca informatiile respective se refera la conditii (evenimente, operatiuni etc.) care au existat la data bilantului.

8.1.3. Evaluarea la data iesirii din entitate
61. - (1) La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluata pentru imobilizarile corporale care au fost reevaluate sau valoarea justa pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata).
(2) Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acestora.
(3) La scoaterea din evidenta a activelor, se reiau la venituri ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Evenimente ulterioare datei bilantului
62. - (1) Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
In acceptiunea prezentelor reglementari, prin autorizarea situatiilor financiare anuale se intelege aprobarea acestora de catre un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizarii entitatii, in vederea inaintarii lor spre aprobare, conform legii.
(2) Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate evenimentele ce au loc pana la data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar daca acele evenimente au loc dupa declararea publica a profitului sau a altor informatii financiare selectate.
(3) Pot fi identificate doua tipuri de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) cele care fac dovada conditiilor care au existat la data bilantului. Aceste evenimente ulterioare datei bilantului conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale; si
b) cele care ofera indicatii despre conditii aparute ulterior datei bilantului. Aceste evenimente ulterioare datei bilantului nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale.
(4) In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, entitatea ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare si care impun ajustarea de catre entitate a valorilor recunoscute in situatiile sale financiare sau recunoasterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmatoarele:
a) solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu care confirma ca o entitate are o obligatie prezenta la data bilantului. Entitatea ajusteaza orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaste un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezinta o datorie contingenta;
b) falimentul unui client, aparut ulterior datei bilantului, confirma de obicei ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta, entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arata ca situatiile financiare anuale sunt incorecte.
(5) In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, entitatea nu isi ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilantului.
Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului care nu conduce la ajustarea situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
(6) Daca o entitate primeste, ulterior datei bilantului, informatii despre conditiile ce au existat la data bilantului, entitatea trebuie sa actualizeze prezentarile de informatii ce se refera la aceste conditii, in lumina noilor informatii.
(7) Atunci cand evenimentele ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor. In consecinta, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) natura evenimentului; si
b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu poate sa fie facuta.

Corectarea erorilor contabile
63. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
(4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.
(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.
(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate.

8.2. ACTIVE IMOBILIZATE

8.2.1. Reguli de evaluare de baza
64. - (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, cu respectarea prevederilor pct. 68 si 70.
(2) Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar catre entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.
65. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii activitatilor entitatii.
66. - Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri si constructii".
67. - (1) Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta in notele explicative. In acest scop, se prezinta distinct, incepand cu costul de achizitie sau costul de productie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile si transferurile in cursul exercitiului financiar, iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul exercitiului financiar si la data bilantului, precum si rectificarile efectuate in cursul exercitiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezinta in bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.
(2) Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor reglementari pentru prima oara, costul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari nu poate fi determinat fara cheltuieli sau intarzieri exagerate, valoarea reziduala de la inceputul exercitiului financiar poate fi tratata drept cost de achizitie sau cost de productie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentata in notele explicative.
In acest context, valoarea reziduala reprezinta valoarea justa a bunului respectiv.
(3) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevazute la alin. (1), se prezinta incepand cu costul de achizitie sau costul de productie, modificat ca rezultat al reevaluarii. In acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
68. - (1) Costul de achizitie sau costul de productie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica trebuie redus cu ajustari calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active in mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economica (amortizare).
(2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata de utilizare economica. Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sau alta valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluata).
(3) In intelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila, aceasta reprezentand:
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau
b) numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
69. - Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate in bilant la valoarea contabila, aceasta fiind reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau alta valoare care substituie costul, diminuata cu amortizarea cumulata pana la acea data, precum si cu pierderile cumulate din depreciere.
70. - (1) Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie facute ajustari pentru pierdere de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuita acestora la data bilantului.
(2) Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta.
(3) Ajustarile de valoare prevazute la alin. (1) si (2) trebuie inregistrate in contul de profit si pierdere si prezentate distinct in notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate separat in contul de profit si pierdere.
(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) si (2), nu poate fi continuata daca nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost facute ajustarile respective.
71. - Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal, in notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate.

8.2.2. Imobilizari necorporale

Recunoasterea imobilizarilor necorporale
72. - (1) O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
(2) O imobilizare necorporala indeplineste criteriul de a fi identificabila cand:
a) este separabila, adica poate fi separata sau divizata de entitate si vanduta, transferata, autorizata, inchiriata sau schimbata, fie individual, fie impreuna cu un contract corespunzator, un activ identificabil sau o datorie identificabila; sau
b) decurge din drepturi contractuale sau de alta natura legala, indiferent daca acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi si obligatii.
(3) O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre entitate.
(4) Anumite imobilizari necorporale pot fi pastrate in sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (in cazul unui software), documentatie legala (in cazul unei licente sau al unui brevet) sau pelicula. Pentru a stabili daca o imobilizare care incorporeaza atat elemente corporale, cat si necorporale ar trebui tratata ca imobilizare corporala sau ca imobilizare necorporala, o entitate evalueaza care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fara acel software specific se include in valoarea acelei imobilizari corporale. Acelasi lucru este valabil si pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci cand software-ul nu este parte integranta a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporala.
(5) Listele de clienti nu se recunosc ca imobilizari necorporale.
73. - (1) O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.
(2) Pentru a stabili daca o imobilizare necorporala generata intern indeplineste criteriile de recunoastere, o entitate clasifica generarea imobilizarii intr-o faza de cercetare si o faza de dezvoltare. Daca o entitate nu poate face distinctia intre faza de cercetare si cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizari necorporale, entitatea trateaza cheltuielile cu acel proiect ca si cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.
(3) Nicio imobilizare necorporala care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaste. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece, in faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.
(4) Cercetarea este investigatia originala si planificata intreprinsa in scopul castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice ori tehnice noi.
(5) Exemple de activitati de cercetare sunt:
a) activitatile al caror scop este acela de a obtine cunostinte noi;
b) identificarea, evaluarea si selectia finala a aplicatiilor descoperirilor facute prin cercetare sau a altor cunostinte;
c) cautarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; si
d) formularea, elaborarea, evaluarea si selectia finala a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite.
74. - In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.

Active de natura cheltuielilor de constituire
75. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
76. - (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
(2) In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
77. - Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.

Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
78. - (1) Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale.
(2) O imobilizare necorporala generata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaste daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele urmatoare:
a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel incat aceasta sa fie disponibila pentru utilizare sau vanzare;
b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
d) modul in care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenta unei piete pentru productia generata de imobilizarea necorporala ori pentru imobilizarea necorporala in sine sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa dezvoltarea si pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale pe perioada dezvoltarii sale.
(3) Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
79. - (1) La cheltuielile de dezvoltare pot fi inscrise si cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor minerale. Nu reprezinta imobilizari necorporale de natura activelor de explorare si de evaluare acele active care sunt in mod clar corporale (de exemplu, vehicule si echipamente de forare).
(2) Cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate in legatura cu explorarea si evaluarea resurselor minerale, inainte ca fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei resurselor minerale sa fie demonstrate. Pentru a determina daca aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizari necorporale, o entitate ia in considerare gradul in care cheltuiala poate fi asociata cu descoperirea resurselor minerale.
Explorarea si evaluarea resurselor minerale se refera la prospectarea resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaz natural si resurse similare neregenerative, dupa ce entitatea a obtinut drepturile legale de a explora intr-o anumita zona, precum si determinarea fezabilitatii tehnice si a viabilitatii comerciale ale extractiei resurselor minerale.
(3) Exemple de cheltuieli care pot fi incluse in evaluarea initiala a activelor de explorare si exploatare pot fi urmatoarele:
a) cheltuieli cu achizitia drepturilor de a explora;
b) cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice si geofizice etc.
(4) O entitate nu va inregistra la cheltuieli de dezvoltare de natura cheltuielilor de explorare si evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate:
a) inainte de explorarea si evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut loc inainte de momentul in care entitatea a obtinut dreptul legal de a explora o anumita zona;
b) dupa ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei unei resurse minerale.
(5) O imobilizare necorporala de natura activelor de explorare si evaluare nu va mai fi clasificata ca atare atunci cand fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei unei resurse minerale sunt demonstrabile.
(6) Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active de explorare si evaluare.
(7) Unul sau mai multe din urmatoarele fapte si imprejurari indica faptul ca o entitate ar trebui sa analizeze si sa efectueze, daca este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de explorare si evaluare:
a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumita zona a expirat in decursul perioadei sau va expira in viitorul apropiat si nu se preconizeaza reinnoirea;
b) nu sunt prevazute in buget si nici planificate cheltuieli substantiale pentru explorarea in continuare si pentru evaluarea resurselor minerale in acea zona;
c) explorarea si evaluarea resurselor minerale dintr-o anumita zona nu au dus la descoperirea unor cantitati de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar entitatea a decis sa intrerupa acest gen de activitati in zona respectiva;
d) exista suficiente date care sa indice ca, desi este posibila o dezvoltare in zona respectiva, este putin probabil ca valoarea contabila a activului de explorare si evaluare sa fie complet recuperata in urma valorificarii sau vanzarii etc.
80. - (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.
(2) In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
(3) In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
(4) - Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate in notele explicative.

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
81. - (1) Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la costul de achizitie sau valoarea de aport, dupa caz. In aceasta situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.
(2) Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. In cazul in care contractul prevede plata unei redevente/chirii, si nu o valoare amortizabila, in contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentand redeventa/chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
(3) Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte active similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre entitatea care le detine.
82. - (1) In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, incheiat potrivit legislatiei in vigoare, licenta primita de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se inregistreaza la imobilizari necorporale, daca sunt stabilite o durata si o valoare pentru aceasta licenta.
(2) In intelesul prezentelor reglementari, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat daca:
a) concedentul controleaza sau reglementeaza ce servicii trebuie sa presteze operatorul in cadrul infrastructurii, cui trebuie sa le presteze si la ce pret; si
b) concedentul controleaza - prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau in alt mod - orice interes rezidual in infrastructura la terminarea acordului.

Fondul comercial
83. - (1) Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate.
(2) In situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai in cazul transferului tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si capitaluri proprii, indiferent daca este realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor operatiuni de fuziune. Transferul este in legatura cu o afacere, reprezentata de un ansamblu integrat de activitati si active organizate si administrate in scopul obtinerii de profituri, inregistrarii de costuri mai mici sau alte beneficii.
Pentru recunoasterea in contabilitate a activelor si datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitatile trebuie sa procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, in scopul determinarii valorii individuale a acestora. Aceasta se efectueaza, de regula, de catre profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.
(3) Fondul comercial generat intern nu se recunoaste ca activ deoarece nu este o resursa identificabila (adica nu este separabil si nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de alta natura) controlata de entitate, care sa poata fi evaluata credibil la cost.
(4) In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ, se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.
(5) Daca in situatiile financiare anuale individuale se inregistreaza fond comercial negativ, tratamentul acestuia este cel prevazut la pct. 52 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.
------------
Alin. (4) al pct. 83, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

Avansuri si alte imobilizari necorporale
84. - (1) In cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri.
(2) Programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale inregistrate la elementul "Alte imobilizari necorporale" se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre entitatea care le detine.
(3) In cazul programelor informatice achizitionate impreuna cu licentele de utilizare, daca se poate efectua o separare intre cele doua active, acestea sunt contabilizate si amortizate separat.

Imobilizarile necorporale in curs de executie
85. - Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.

Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale
86. - O imobilizare necorporala se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite in prezentele reglementari.
87. - Un element raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizari necorporale.

Cheltuieli ulterioare
88. - (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea sau finalizarea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.
(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarii necorporale atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.

Evaluarea la data bilantului
89. - O imobilizare necorporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Cedarea
90. - O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci cand niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sau cedarea sa.
91. - (1) In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
(2) In scopul prezentarii in contul de profit si pierdere, castigurile sau pierderile care apar odata cu incetarea utilizarii sau iesirea unei imobilizari necorporale se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca valoare neta, ca venituri sau cheltuieli, dupa caz, in contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dupa caz.

8.2.3. Imobilizari corporale

Recunoasterea imobilizarilor corporale
92. - Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
93. - (1) Imobilizarile corporale cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale si imobilizari corporale in curs de executie.
(2) Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci cand sunt achizitionate impreuna. O crestere a valorii terenului pe care se afla o cladire nu afecteaza determinarea valorii amortizabile a cladirii.
94. - (1) Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.
(2) In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.
95. - (1) Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.
Entitatile tin cont, de asemenea, si de cerintele principiului prevalentei economicului asupra juridicului, prevazut la pct. 46.
(2) Clasificarea contractelor de leasing in leasing financiar sau leasing operational se efectueaza la inceputul contractului.
96. - (1) In intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita;
b) leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar.
(2) Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei contractului de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata;
c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.
97. - (1) Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de catre locator/finantator.
(2) In cazul leasingului financiar, achizitiile de catre locatar de bunuri imobile si mobile sunt tratate ca investitii in imobilizari, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
(3) In cazul leasingului operational, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
98. - (1) Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing financiar se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si imobilizari corporale.
(2) Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in contrapartida contului de cheltuieli. Dobanda de platit, aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi in afara bilantului (contul 8051 "Dobanzi de platit").
99. - (1) Locatorul are recunoscute in contabilitate bunurile date in regim de leasing financiar drept creante imobilizate.
(2) Dobanzile de primit corespunzatoare creantelor din operatiuni de leasing financiar se inregistreaza in contabilitatea locatorului periodic, conform contabilitatii de angajamente, in contrapartida contului de venituri.
(3) La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avuta in vedere legislatia care reglementeaza categoriile de entitati care pot derula asemenea operatiuni.
100. - (1) La contabilizarea operatiunilor de leasing operational, locatorul trebuie sa prezinte bunurile date in regim de leasing operational in conturile de imobilizari necorporale si imobilizari corporale, in conformitate cu natura acestora.
(2) Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza in contabilitatea locatorului ca un venit in contul de profit si pierdere, conform contabilitatii de angajamente
101. - (1) In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in conturi de evidenta din afara bilantului.
(2) Sumele platite sau de platit se inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere, conform contabilitatii de angajamente.
102. - O tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza in functie de clauzele contractului de leasing, astfel:
a) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului, activul avand rol de garantie.
Entitatea beneficiara a finantarii (locatarul) nu va recunoaste in contabilitate operatiunea de vanzare a activului, nefiind indeplinite conditiile de recunoastere a veniturilor. Activul ramane inregistrat in continuare la valoarea existenta anterior operatiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Operatiunea de finantare va fi evidentiata prin articolul contabil
512 "Conturi curente la banci" = 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate", urmand ca dobanda si alte costuri ale finantarii, potrivit contractelor incheiate, sa fie inregistrate conform prezentelor reglementari.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adaugata, au loc doua operatiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuata de locatar, si operatiunea de leasing, efectuata de locator, pentru care taxa pe valoarea adaugata se evidentiaza potrivit legii;
b) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing operational, entitatea vanzatoare contabilizeaza o tranzactie de vanzare, cu inregistrarea scoaterii din evidenta a activului si a sumelor incasate sau de incasat si a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operatiunea de inchiriere a activului in regim de leasing operational se contabilizeaza de utilizator conform prezentelor reglementari. Ca urmare, operatiunea se reflecta in contul de profit si pierdere.
103. - (1) In vederea intocmirii situatiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate in leasing financiar sau operational inventariaza si transmit societatii de leasing lista bunurilor detinute in baza contractelor de leasing.
(2) Entitatile contractante care au efectuat operatiuni de leasing si leaseback trebuie sa prezinte in notele explicative la situatiile financiare anuale informatii referitoare la operatiunile derulate.
104. - (1) In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie.
(2) Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizari corporale in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale
105. - (1) O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea de intrare in entitate.
(2) Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile initiale de livrare si manipulare;
e) costurile de instalare si asamblare;
f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;
g) costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor nete provenite din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la amplasamentul si conditia de functionare (cum ar fi esantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.
(3) In cazul in care o cladire este demolata pentru a fi construita o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute dupa natura lor, fara a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Acelasi tratament contabil se aplica si cheltuielilor reprezentand valoarea neamortizata a cladirii demolate.
(4) In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.
(5) Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea").

Cheltuieli ulterioare
106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.
107. - (1) Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.
(2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.
108. - (1) Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.
(2) Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
(3) Costul unei imobilizari corporale construite in regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca entitatea produce active similare, in scopul comercializarii, in cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este de obicei acelasi cu costul de construire a acelui activ destinat vanzarii. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. In mod similar, cheltuiala reprezentand rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt incluse in costul activului.

Evaluarea la data bilantului
109. - O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Amortizarea
110. - (1) Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor.
(2) Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de utilizare a acestora.
(3) In cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, in functie de politica contabila adoptata, entitatea inregistreaza in contabilitate o cheltuiala cu amortizarea sau o cheltuiala corespunzatoare ajustarii pentru deprecierea constatata.
(4) O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.
(5) In cazuri exceptionale, inclusiv in situatia prevazuta la pct. 121 alin. (3) din prezentele reglementari, durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare.
111. - (1) Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate.
(2) Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere.
La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari.
112. - (1) Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:
a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
(2) Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice viitoare ale unui activ se asteapta sa fie consumate de entitate.
(3) Metoda de amortizare se aplica de o maniera consecventa pentru toate activele de aceeasi natura si avand conditii de utilizare identice, in functie de politica contabila adoptata.
(4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci cand aceasta este determinata de o eroare in estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizari corporale.
(5) Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o cheltuiala.
113. - (1) Terenurile nu se amortizeaza.
(2) Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada determinata de administratori sau persoanele care au obligatia gestionarii entitatii, pe baza duratelor de viata utila ale acestora.

Cedarea si casarea
114. - (1) O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
(2) Daca o entitate recunoaste in valoarea contabila a unei imobilizari corporale costul unei inlocuiri partiale (inlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidenta valoarea contabila a partii inlocuite, cu amortizarea aferenta, daca dispune de informatiile necesare.
115. - (1) In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
(2) In scopul prezentarii in contul de profit si pierdere, castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca valoare neta, ca venituri sau cheltuieli, dupa caz, in contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dupa caz.

Compensatii de la terti
116. - (1) In cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
(2) Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmatoarele situatii:
a) sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.

8.2.4. Imobilizari financiare

117. - (1) Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi.
(2) In sensul prezentelor reglementari, prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci cand depaseste un procentaj de 20%.
(3) Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari financiare primite cu titlu gratuit se inregistreaza in contrapartida cu contul 1068 "Alte rezerve."
(4) In categoria altor investitii detinute ca imobilizari se evidentiaza distinct certificatele de emisii de gaze cu efect de sera cumparate cu scopul obtinerii de profit pe termen lung.
-----------
Alin. (4) al pct. 117 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

118. - (1) La alte creante imobilizate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti.
(2) In conturile de creante imobilizate reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.
(3) Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.

Evaluarea initiala
119. - Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.

Evaluarea la data bilantului
120. - Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.

8.2.5. Reguli de evaluare alternative

8.2.5.1. Reevaluarea imobilizarilor corporale
121. - (1) Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
(2) Evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare in sensul prezentelor reglementari contabile, aceste evaluari efectuandu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Fac exceptie situatiile in care data situatiilor financiare care stau la baza reorganizarii coincide cu data situatiilor financiare anuale.
(3) Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia reevaluarii acesteia i se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.
(4) In cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere.
122. - (1) Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.
(2) La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
123. - (1) In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
(2) Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
(3) Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.
(4) O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.
(5) Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc.
(6) Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.
(7) Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
(8) O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
(9) Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
124. - (1) In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.
(2) Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
(3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.
In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
(4) Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
(5) Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
(6) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.
(7) Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.
(8) Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
(9) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (3) si (6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.
125. - Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii la incheierea acelui exercitiu financiar.
126. - In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.

8.2.5.2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare
127. - Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari si sub rezerva conditiilor prevazute la pct. 140 la 142, entitatile pot evalua in situatiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.
128. - Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.
129. - Un activ financiar este orice activ care reprezinta:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential favorabile entitatii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii. In acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele insele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
130. - O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
a) o obligatie contractuala:
- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate;
sau
b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. In acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
131. - Un instrument derivat este un instrument financiar care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- valoarea sa se modifica ca urmare a variatiilor unei anumite rate de dobanda, a pretului unui instrument financiar, a pretului unor marfuri, a unui curs de schimb valutar, a unui indice de preturi sau rate, a unui rating de credit sau indice de credit sau a altei variabile, cu conditia ca, in cazul unei variabile nefinanciare, aceasta sa nu fie specifica unei parti contractuale (uneori denumita "baza" sau "element suport");
- nu solicita nicio investitie initiala neta sau solicita o investitie initiala neta care este mai mica decat cea necesara pentru alte tipuri de contracte de la care se asteapta reactii similare la modificarile conditiilor de piata; si
- este decontat la o data viitoare.
132. - Exemple de tipuri de instrumente derivate sunt contractele ferme de schimb la termen (forward), contractele swap de valute, contractele futures si instrumentele conditionale (optiunile cumparate sau vandute).
133. - Una dintre caracteristicile definitorii ale unui instrument derivat este faptul ca necesita o investitie neta initiala a carei valoare este mai mica decat cea care ar fi necesara in cazul altor contracte de la care se asteapta sa reactioneze identic la factorii pietei.
134. - Optiunile se incadreaza in definitia instrumentelor derivate deoarece prima platita, indiferent de exercitarea sau nu a optiunii, este mai mica decat investitia ce ar fi necesara pentru obtinerea instrumentului financiar de baza cu care este corelata optiunea.
135. - In cazul contractelor cu instrumente derivate, angajamentele de cumparare sau vanzare aferente acestora se inregistreaza in conturi in afara bilantului (cont 8039 "Alte valori in afara bilantului", analitic distinct), in momentul incheierii contractelor.
136. - In general, valoarea justa initiala a instrumentelor derivate este zero, cu exceptia optiunilor pentru care valoarea justa initiala este data de valoarea primei platite sau incasate, caz in care contravaloarea acestora se evidentiaza in conturile bilantiere corespunzatoare de creante, respectiv datorii.
137. - In intelesul prezentelor reglementari, operatiunile de schimb la vedere sunt operatiunile de cumparare si de vanzare a valutelor, cu decontarea in termenul stabilit in general prin reglementari sau conventii ale pietei respective, de regula maxim de doua zile lucratoare de la data incheierii tranzactiei, la cursul de schimb stabilit intre parti (curs SPOT).
138. - Operatiunile de schimb la termen (FORWARD) sunt considerate operatiunile de cumparare si de vanzare a valutelor, cu decontare dupa termenul stabilit in general prin reglementari sau conventii ale pietei respective, de regula mai mult de doua zile lucratoare de la data incheierii tranzactiei, la cursul de schimb stabilit intre parti (curs FORWARD).
139. - Operatiunile SWAP sunt operatiuni de cumparare si vanzare simultana a unei sume in valuta, cu decontarea la doua date, de valori diferite (de regula SPOT si FORWARD) la cursurile de schimb stabilite (SPOT si FORWARD) la data tranzactiei.
140. - In intelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor in care:
a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza;
b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si
c) se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.
141. - Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:
a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau
b) instrumente financiare derivate.
142. - Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:
a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta;
b) imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii; si
c) intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta intr-o combinare de intreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care, in concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente financiare.
In intelesul prezentelor reglementari, prin combinare de intreprinderi se intelege gruparea unor entitati individuale intr-o singura entitate raportoare, determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor intreprinderi.
143. - (1) Valoarea justa prevazuta la pct. 127 se determina prin referire la:
a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Astfel de modele si tehnici trebuie sa asigure o aproximare rezonabila a valorii de piata si trebuie testate periodic (si revizuite, daca este cazul) prin compararea valorilor furnizate cu preturile tranzactiilor efective observabile sau pe baza oricaror informatii de piata disponibile.
(2) In sensul prezentelor reglementari piata credibila are semnificatia pietei active, asa cum apare prezentata aceasta la pct. 123 alin. (8).
(3) Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele mentionate la alin. (1) se evalueaza in conformitate cu regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari.
144. - (1) Prin exceptie de la prevederile pct. 41, atunci cand un instrument financiar se evalueaza in conformitate cu pct. 143, modificarea valorii se include in contul de profit si pierdere. Totusi, o astfel de modificare se include direct in capitalul propriu, intr-o rezerva de valoare justa, daca:
a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire impotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie inregistrate in contul de profit si pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o entitate straina. Astfel, in situatiile financiare consolidate care includ o asemenea entitate straina, diferentele de schimb valutar care in situatiile financiare anuale individuale au fost recunoscute in contul de profit si pierdere, se recunosc initial intr-o componenta a capitalurilor proprii (contul 1067 "Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investitia neta intr-o entitate straina"), urmand sa fie recunoscute in contul de profit si pierdere la cedarea investitiei nete.
O entitate poate sa isi cedeze interesul intr-o entitate straina prin vanzare, lichidare, rambursarea capitalului social sau abandonarea intregii entitati sau a unei parti din aceasta. O reducere a valorii contabile a unei entitati straine, fie din cauza pierderilor sale, fie din cauza unei pierderi recunoscute de investitor, nu constituie o cedare partiala. In consecinta, nicio parte a castigului sau pierderii din diferente de curs, amanate in capitalurile proprii, nu este recunoscuta in contul de profit si pierdere la momentul reducerii valorii contabile.
(2) In intelesul prezentelor reglementari, prin investitie neta intr-o entitate straina se intelege valoarea interesului entitatii raportoare din activele nete ale acelei entitati straine.
Un element monetar ce urmeaza a fi primit de la o entitate straina sau platit unei entitati straine, pentru care decontarea nu este nici planificata si nici nu este probabil a fi facuta in viitorul apropiat, este, in esenta, o parte a investitiei nete a entitatii in acea entitate straina. Astfel de elemente monetare pot include creante sau imprumuturi pe termen lung. Ele nu includ creantele si datoriile comerciale.
Entitatea care detine un element monetar de primit de la o entitate straina sau platit unei entitati straine, poate fi orice filiala a grupului.
145. - (1) Rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci cand sumele inregistrate in aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa.
(2) Rezerva de valoare justa va ramane evidentiata in contabilitate atat timp cat sunt evidentiate in bilant instrumentele financiare carora le este aferenta.
146. - Daca a fost aplicata evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezinta:
a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare, daca valorile juste au fost determinate in conformitate cu pct. 143 alin.
(1) lit. b);
b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse in rezerva de valoare justa;
c) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; si
d) un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa in cursul exercitiului financiar.

8.3. ACTIVE CIRCULANTE

8.3.1. Generalitati

Recunoasterea activelor circulante
147. - (1) Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:
a) se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii;
b) este detinut, in principal, in scopul tranzactionarii;
c) se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
Toate celelalte active reprezinta active imobilizate.
(2) Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea activelor care sunt destinate procesarii si finalizarea acestora in numerar sau echivalente de numerar.
(3) Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
148. - In categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
b) creante;
c) investitii pe termen scurt;
d) casa si conturi la banci.
Evaluarea activelor circulante
149. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2) Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.
150. - Evaluarea efectuata conform prevederilor de la pct. 149 alin. (2) nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.
151. - Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative.

8.3.2. Stocuri

152. - (1) Stocurile sunt active circulante:
a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
(2) In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie, destinate vanzarii (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinte etc. realizate de entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte). Daca constructiile sunt realizate in scopul exploatarii pe termen lung, de catre entitatea care le-a realizat, ele reprezinta imobilizari.
(3) De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopul construirii pe acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat la stocuri.
153. - (1) Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(1^1) In intelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat daca si numai daca exista o modificare a utilizarii imobilizarii, evidentiata de inceperea modernizarii, in vederea vanzarii. Ca urmare, daca o entitate decide sa cedeze o imobilizare corporala fara a fi modernizata, ea continua sa o trateze ca imobilizare corporala pana la scoaterea sa din evidenta, si nu ca element de stoc. Modernizarea are semnificatia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componenta a activului.
------------
Alin. (1^1) al pct. 153, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

(2) In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor ce fac obiectul constructiei si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in contabilitate.
Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(3) In cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinte care initial erau destinate vanzarii si care ulterior isi schimba destinatia, urmand a fi folosite de entitate pe o perioada indelungata sau sa fie inchiriate unor terti, in contabilitate se inregistreaza un transfer de la stocuri la imobilizari corporale. Transferul se efectueaza la data schimbarii destinatiei, la valoarea la care activele erau inregistrate in contabilitate (reprezentata de cost).
154. - (1) In cadrul stocurilor se cuprind:
a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
f) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie - lana, lapte si blana;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;
h) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.
(2) In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, masinile folosite numai ca material de demonstratie pentru negociere in domeniul automobilelor, cu durata de utilizare de sub un an. Acestea se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii de stocuri. Daca materialele de demonstratie au durata de utilizare mai mare de un an, ele reprezinta imobilizari.
(3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele stocuri cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).
155. - (1) Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor.
(2) In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor;
- bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului;
- bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc;
- bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii.
De exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare "ex-work", bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului etc.
156. - (1) Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
(2) In aplicarea alin. (1) este necesar sa se asigure:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Costul stocurilor
157. - (1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
(2) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
158. - Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod semnificativ.
159. - (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
(3) Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
(4) Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
160. - (1) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
(2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
(3) Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
(4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:




Soldul initial al Diferente de pret aferente

diferentelor de pret + intrarilor in cursul

perioadei, cumulat de la

inceputul exercitiului

financiar pana la finele

perioadei de referinta

Coeficient de*2) = ──────────────────────────────────────────────────── x 100

repartizare Soldul initial al Valoarea intrarilor in

stocurilor la pret + cursul perioadei la pret

de inregistrare de inregistrare, cumulat

de la inceputul exercitiului

financiar pana la finele

perioadei de referinta

--------

*2)La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial

al contului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor include

TVA neexigibila.


Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
(5) Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
(7) Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.
(8) In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
161. - (1) La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
(2) Daca valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor specificate in alin. (1), difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in notele explicative ca total pe categorie de active.
(3) Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare.
(5) Potrivit metodei ultimul intrat, primul iesit (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.
------------
Alin. (5) al pct. 161, Sectiunea 8, Cap. II a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

162. - (1) Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul modificarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.
(2) O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Notiunea de "utilizare similara" este proprie fiecarei entitati.
Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
(3) O diferenta in localizarea geografica nu este suficienta pentru a justifica alegerea de metode diferite.
163. - Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
164. - (1) Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2) In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.
(3) Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.
(4) Entitatile care utilizeaza metoda inventarului intermitent efectueaza inventarierea faptica a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai tarziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligatii fiscale.
Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
165. - (1) Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(2) Stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
(3) Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se aplica metoda global-valorica.
166. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

8.3.3. Investitii pe termen scurt

167. - (1) Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
(2) Contravaloarea actiunilor pe termen scurt primite cu titlu gratuit se inregistreaza in contrapartida cu contul 768 "Alte venituri financiare."
168. - (1) Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt.
(2) In categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt.
(3) In categoria altor investitii pe termen scurt se evidentiaza distinct certificatele de emisii de gaze cu efect de sera cumparate cu scopul obtinerii de profit in urma vanzarii intr-o perioada scurta de timp.
-----------
Alin. (3) al pct. 168 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

169. - (1) La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de constituire.
(2) La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, cu exceptia depozitelor bancare pe termen scurt, se aplica prevederile pct. 161.
(3) Lichidarea depozitelor constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de lichidare.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii depozitelor bancare se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
170. - (1) Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare, inregistrate pe seama cheltuielilor.
(2) La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierdere de valoare se anuleaza.

8.3.3^1. Contabilitatea certificatelor verzi
-----------
Subsectiunea 8.3.3^1 a fost introdusa de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

170^1. - (1) Producatorii de energie din surse regenerabile, care beneficiaza de certificate verzi emise de operatorul de transport si sistem, potrivit legii, inregistreaza certificatele primite in contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate analitic distinct, pe seama veniturilor inregistrate in avans (contul 472 Venituri inregistrate in avans analitic distinct). Veniturile inregistrate in avans se evidentiaza in contul de profit si pierdere pe masura vanzarii certificatelor verzi. La inregistrarea in contabilitate, certificatele verzi primite se evalueaza la pretul de tranzactionare de la data primirii, publicat de operatorul pietei de energie electrica (S.C. OPCOM - S.A.).
(2) La sfarsitul exercitiului financiar, certificatele verzi evidentiate in contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate analitic distinct se evalueaza la valoarea de tranzactionare publicata de operatorul pietei de energie electrica (S.C. OPCOM - S.A.) pentru ultima tranzactie, cu reflectarea in rezultatul perioadei a diferentelor rezultate (contul 768 Alte venituri financiare sau contul 668 Alte cheltuieli financiare, dupa caz).
-----------
Pct. 170^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

170^2. - (1) Furnizorii de energie electrica si producatorii obligati, potrivit legii, sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi inregistreaza contravaloarea certificatelor verzi achizitionate in contul 652 Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator.
(2) In situatia in care achizitionarea certificatelor verzi se efectueaza inainte de termenele prevazute de lege, contravaloarea certificatelor verzi se inregistreaza in contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans, urmand ca la termenele legale sa se inregistreze cheltuiala in contul 652 Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator.
-----------
Pct. 170^2 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

170^3. - (1) In situatia in care alte entitati achizitioneaza certificate verzi in scopul realizarii de profit pe termen scurt, in conditiile prevazute de legislatie, certificatele verzi sunt asimilate investitiilor pe termen scurt, fiind inregistrate in contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate/analitic distinct.
(2) La sfarsitul exercitiului financiar, certificatele verzi se evalueaza la valoarea de tranzactionare publicata de operatorul pietei de energie electrica (S.C. OPCOM - S.A.) pentru ultima tranzactie, cu reflectarea in rezultatul perioadei a diferentelor rezultate (contul 768 Alte venituri financiare sau contul 668 Alte cheltuieli financiare, dupa caz).
-----------
Pct. 170^3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

170^4. - Certificatele verzi anulate, potrivit legii, pentru ca nu au fost utilizate in perioada de valabilitate se evidentiaza pe seama cheltuielilor perioadei (contul 668 Alte cheltuieli financiare). Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul anularii certificatelor verzi obtinute necuvenit de un operator economic acreditat, daca acestea nu au fost inca tranzactionate.
-----------
Pct. 170^4 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

8.3.4. Casa si conturi la banci

171. - (1) Conturile la banci cuprind: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.
(2) Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.
(3) Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.
(4) Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
(5) Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.
172. - Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
173. - (1) Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii.
(2) Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta, inclusiv cele derulate in cadrul contractelor cu decontare la termen, se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar.
174. - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
175. - (1) In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.
(2) Lichidarea acreditivelor constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de lichidare.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii acreditivelor se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
176. - (1) Sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii unor plati in favoarea entitatii, se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie").
(2) In cazul platilor in valuta suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc in contabilitate la cursul din data efectuarii operatiunilor sau la cursul din data decontarii avansului.
(3) Sumele reprezentand avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii si nedecontate pana la data bilantului, se evidentiaza in contul de debitori diversi (461 "Debitori diversi") sau creante in legatura cu personalul (4282 "Alte creante in legatura cu personalul"), in functie de natura creantei.
177. - In contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.
178. - Operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a reglementarilor emise in acest scop.

8.4. TERTI

179. - Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate si cele legate prin interese de participare, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.
180. - (1) In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, serviciile prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate.
Datoriile catre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pana la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"), pe baza documentelor care atesta primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
Creantele fata de clientii pentru care, pana la finele lunii, nu au fost intocmite facturile se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 418 "Clienti - facturi de intocmit"), pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
(2) In baza contabilitatii de angajamente, entitatile trebuie sa evidentieze in contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
(3) In conturile de furnizori si clienti se evidentiaza distinct datoriile, respectiv creantele din penalitati stabilite conform clauzelor contractuale, despagubiri datorate pentru contracte intrerupte inainte de termen si alte elemente de natura similara.
181. - (1) Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
(2) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizari se reflecta distinct de avansurile acordate altor furnizori.
182. - (1) In conturile de terti se inregistreaza distinct operatiunile de scontare, forfetare si alte operatiuni, efectuate cu institutii de credit.
(2) Scontul comercial - reprezinta operatiunea prin care in schimbul unui efect de comert (cambie, bilet la ordin), institutia de credit pune la dispozitia posesorului creantei, valoarea efectului, mai putin agio (taxa de scont si comisioanele aferente), fara a astepta scadenta efectului respectiv, iar institutia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.
(3) Forfetarea - reprezinta cumpararea, fara recurs asupra oricarui detinator anterior, a unor creante scadente la termen, ca rezultat al livrarii de bunuri sau prestarilor de servicii, contra unei taxe forfetare.
183. - (1) Operatiunile privind vanzarile/cumpararile de bunuri si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de primit sau de platit, dupa caz.
(2) Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
(3) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenta") si se mentioneaza in notele explicative.
184. - (1) Creantele si datoriile in valuta, rezultate ca efect al tranzactiilor entitatii, se inregistreaza in contabilitate atat in lei, cat si in valuta, cu respectarea prevederilor pct. 185 din prezentele reglementari.
(2) In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
(3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operatiunii economico-financiare este probata de orice document in care se consemneaza aceasta.
(4) In cazul bunurilor achizitionate insotite de factura sau de aviz de insotire a marfii, urmand ca factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este cursul de la data receptiei bunurilor.
185. - (1) In intelesul prezentelor reglementari, o tranzactie in valuta este o tranzactie care este exprimata sau necesita decontarea intr-o alta moneda decat moneda nationala (leu), inclusiv tranzactiile rezultate atunci cand o entitate:
a) cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat in valuta;
b) imprumuta sau ofera spre imprumut fonduri, iar sumele ce urmeaza sa fie platite sau incasate sunt exprimate in valuta; sau
c) achizitioneaza sau cedeaza intr-o alta maniera active, contracteaza sau achita datorii exprimate in valuta.
(2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre doua monede.
(3) Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta din conversia unui anumit numar de unitati ale unei monede intr-o alta moneda la cursuri de schimb diferite.
(4) In vederea aplicarii regulilor privind contabilizarea operatiunilor in valuta, creantele si datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate in valuta.
(5) O tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii.
(6) Inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social in valuta se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
(7) In cazul datoriilor de leasing financiar in valuta, acestea se inregistreaza la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data acordarii finantarii. In situatia in care data acordarii finantarii este zi nebancara, la calculul diferentelor de curs valutar aferente se va avea in vedere cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ultima zi bancara anterioara acesteia
Prevederile prezentului alineat se aplica si in cazul datoriilor de leasing financiar in lei, cu decontare in functie de cursul unei valute
(8) Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.
Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceleiasi luni in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acea luna. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-o luna ulterioara, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare luna, care intervine pana in luna decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarei luni.
(9) Diferentele de valoare care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor exprimate in lei, in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci cand creanta sau datoria este decontata in decursul aceleiasi luni in care a survenit, intreaga diferenta rezultata este recunoscuta in acea luna.
Atunci cand creanta sau datoria este decontata intr-o luna ulterioara, diferenta recunoscuta in fiecare luna, care intervine pana in luna decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb, survenita in cursul fiecarei luni.
(10) Prevederile prezentului punct se aplica si pentru activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, si care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, inclusa in situatiile financiare ale persoanei juridice romane.
186. - La finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.
186^1. - Evaluarea prevazuta la punctul 186 se aplica si in cazul:
a) creantelor, respectiv al datoriilor, reflectate in conturile 481 Decontari intre unitate si subunitati si 482 Decontari intre subunitati de subunitatile din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, provenind din relatiile cu persoana juridica careia ii apartin aceste subunitati, respectiv cu alte subunitati ale aceleiasi persoane juridice;
b) avansurilor acordate pentru imobilizari corporale si necorporale (conturile 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale si 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale);
c) avansurilor acordate pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor, respectiv primite pentru livrari de bunuri si prestari de servicii (contul 409 Furnizori - debitori, respectiv contul 419 Clienti - creditori);
d) depozitelor bancare constituite in valuta (conturile 267 Creante imobilizate si 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate).
------------
Pct. 186^1, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

186^2. - In contextul datelor informative raportate potrivit legii, creantele si datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, sunt asimilate creantelor si datoriilor in lei.
------------
Pct. 186^2, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

187. - La scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
188. - (1) Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.
(2) In cadrul conturilor de furnizori si clienti, se grupeaza distinct datoriile si creantele rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.
(3) In cazul marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiu financiar in care a avut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile 411 Clienti, 707 Venituri din vanzarea marfurilor, 607 Cheltuieli privind marfurile si 371 Marfuri. In cazul in care marfurile returnate se refera la o vanzare efectuata in exercitiul financiar precedent, corectia se inregistreaza la data bilantului in contul 418 Clienti - facturi de intocmit, respectiv contul 408 Furnizori - facturi nesosite" si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului. Tratamentul TVA in aceste situatii este cel prevazut de legislatia in domeniu.
------------
Alin. (3) al pct. 188, Sectiunea 8, Cap. II a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica si in cazul returului de produse finite vandute, corectandu-se conturile corespunzatoare, respectiv 701 Venituri din vanzarea produselor finite, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse si 345 Produse finite.
------------
Alin. (4) al pct. 188, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

189. - (1) Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).
(2) In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
190. - In cazul cesionarii unei creante, diferenta dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului reprezinta venit la data constatarii drepturilor si obligatiilor, potrivit clauzelor contractuale. Pentru suma creantei preluate care se estimeaza ca nu poate fi recuperata, concomitent cu preluarea creantei se inregistreaza si deprecierea corespunzatoare, articol contabil 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi*)
-----------
Pct. 190 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012.

*) NOTA:
Potrivit art. II din ORDINUL nr. 1.118 din 20 august 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 22 august 2012, prevederile ordinului se aplica incepand cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar 2012, cu exceptia prevederilor art. I pct. 4, care se aplica pentru creantele cesionate si inregistrate in contabilitatea cesionarului dupa data de 1 iulie 2012.

191. - (1) Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii, primele reprezentand participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
(2) In vederea inregistrarii primelor reprezentand participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaste ca provizion costul previzionat al acestora atunci si numai atunci cand:
a) entitatea are o obligatie legala sau implicita de a face astfel de plati ca rezultat al evenimentelor anterioare; si
b) poate fi facuta o estimare certa a obligatiei.
O obligatie curenta exista atunci, si numai atunci, cand entitatea nu are o alta alternativa realista decat sa efectueze aceste plati.
(3) In situatiile financiare ale exercitiului pentru care se propun prime reprezentand participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflecta sub forma de provizion, cheltuiala rezultand din serviciul angajatului. Provizionul urmeaza a fi reluat in exercitiul financiar in care se acorda aceste prime.
192. - (1) In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
(2) Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane.
193. - Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
194. - (1) Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.
(2) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.
195. - (1) Beneficiile sub forma actiunilor proprii ale entitatii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate angajatilor sunt inregistrate distinct (contul 644 "Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii"), in contrapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068 "Alte rezerve", analitic distinct), la valoarea justa a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordarii acelor beneficii. Recunoasterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajati are loc in momentul prestarii acesteia.
(2) Data acordarii beneficiilor reprezinta data la care entitatea si angajatii beneficiari ai respectivelor instrumente inteleg si accepta termenii si conditiile tranzactiei, cu mentiunea ca, daca respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioara (de exemplu, de catre actionari), data acordarii beneficiilor este data la care este obtinuta respectiva aprobare.
(3) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intra in drepturi imediat, la data acordarii beneficiilor, angajatilor nu li se cere sa finalizeze o perioada specificata de servicii inainte de a avea dreptul neconditionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii si, in absenta unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera ca serviciile prestate in schimbul instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite. In acest caz, cheltuielile aferente se inregistreaza integral, la momentul respectiv, in contrapartida cu conturile de capitaluri proprii.
(4) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intra in drepturi numai dupa indeplinirea de catre angajati a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt inregistrate pe masura prestarii serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea conditiilor de intrare in drepturi, in contrapartida cu conturile de capitaluri proprii. Suma inregistrata drept cheltuieli va avea in vedere estimarea numarului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra in drepturi, iar aceasta estimare trebuie revizuita daca informatiile ulterioare indica faptul ca numarul de instrumente de capitaluri proprii preconizate a intra in drepturi este diferit fata de estimarile precedente, astfel incat, la data intrarii in drepturi, estimarea respectiva sa fie egala cu numarul de instrumente de capitaluri proprii care intra in drepturi.
196. - (1) Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
(2) Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale. Aici se cuprinde si contributia unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate.
197. - In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
198. - (1) Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite.
(2) Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.
(3) Platile anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflecta distinct in contabilitate (contul 4411 "Impozitul pe profit").
199. - Taxa pe valoarea adaugata pentru achizitiile din Romania si pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate in Romania se determina si se inregistreaza in contabilitate potrivit legii.
200. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
201. - (1) La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
(2) Reflectarea in contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli.
202. - (1) Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
(2) Atunci cand datoriile in valuta aferente anumitor obiective sau lucrari finantate din subventii sunt achitate direct de catre autoritatile care gestioneaza fondurile, din sumele reprezentand acele subventii, fara ca aceste sume sa tranziteze conturile entitatii, in contabilitate se reflecta atat datoria in valuta, cat si creanta din subventii corespunzatoare.
Daca la sfarsitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii fata de furnizori si creante din subventii in valuta prezinta sold, acestea se evalueaza, astfel incat veniturile si cheltuielile financiare aferente sa nu influenteze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
In toate cazurile se va urmari ca modul de contabilizare a operatiunilor sa respecte clauzele cuprinse in contractele incheiate si legislatia in vigoare.
(3) In cazul achizitiilor in valuta, finantate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, in calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se deconteaza cu institutia finantatoare daca exista clauze in acest sens, cuprinse in contractele incheiate, sau prevederi in actele normative aplicabile. Diferentele respective se inregistreaza in conturi de debitori diversi sau creditori diversi, in relatie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, dupa caz.
(4) Prevederile de la alin. (2) si (3) se aplica si in cazul datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute.
203. - Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului si cu actionarii/asociatii, cuprinde operatiunile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si a celei creditoare, precum si decontarile intre actionari/asociati si entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontari cu actionarii/asociatii si, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operatiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participatie.
204. - (1) Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele reprezentand dividende, respectiv, varsaminte la buget vor fi reflectate in conformitate cu prevederile pct. 248.
(2) Cota-parte din profit ce se plateste, potrivit legii, fiecarui asociat constituie dividend.
205. - Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si dobanzile aferente, calculate in conditiile legii, se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
206. - Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/creditori diversi.
207. - (1) Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans sau venituri in avans, dupa caz.
(2) In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: chirii, abonamente, asigurari si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.
(3) In contul 471 "Cheltuieli in avans" se inregistreaza, de asemenea, achizitiile de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, efectuate in cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmand a se recunoaste drept cheltuieli ale perioadelor viitoare in care urmeaza a se utiliza.
208. - Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 "Decontari din operatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.
209. - Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.

Contabilitatea angajamentelor si altor elemente extrabilantiere
210. - (1) Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si datoriile entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.
In aceasta categorie se cuprind: angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii; imobilizari corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie; debitori scosi din activ, urmariti in continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta; redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenta; bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie de catre regii autonome, societati/companii nationale, societati comerciale; dobanzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenta; certificate de emisii de gaze cu efect de sera primite, care nu au stabilita o valoare si, prin urmare, nu pot fi recunoscute in conturi bilantiere, precum si alte valori.
(2) In notele explicative la situatiile financiare anuale trebuie prezentate informatii referitoare la elementele inregistrate in conturi in afara bilantului.
211. - (1) In cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si activele contingente (contul 807 "Active contingente"), respectiv datoriile contingente (contul 808 "Datorii contingente").
(2) Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii.
Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiu in instanta (de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice in entitate.
Activele contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele explicative in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
In cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent si trebuie procedat la recunoasterea lui in bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzatoare in situatiile financiare a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute in situatiile financiare aferente perioadei in care au survenit modificarile. In schimb, daca este doar probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul contingent.
(3) O datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele explicative.
In situatia in care o entitate are o obligatie angajata in comun cu alte parti, partea asumata de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare aferente perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului, cu exceptia cazurilor in care nu poate fi efectuata nicio estimare credibila.
(4) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

8.5. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN

212. - (1) O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

8.6. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

213. - Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care compania este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
214. - Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii. In cadrul acestora, trebuie evidentiate distinct imprumuturile din emisiuni de obligatiuni convertibile.
215. - (1) Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor incheiate de entitate.
Bunurile luate in concesiune se reflecta in conturi in afara bilantului (contul 8038 "Bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie").
(2) La sfarsitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situatie in care are loc anularea datoriilor corespunzatoare privind concesiunea.
216. - Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului, daca:
a) termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si
b) exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de data bilantului.

Prime privind rambursarea obligatiunilor
217. - (1) Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ (169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor"). Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o corectie a datoriei corespunzatoare, evidentiate in contul 161 "Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni", precum si in notele explicative.

(2) Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor" = 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor").

8.7. PROVIZIOANE

218. - (1) Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.
(2) Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
219. - Provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului.
220. - Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.
221. - (1) Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
(2) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate, sau a caror plata a fost convenita in mod oficial cu furnizorii; si
b) cheltuielile angajate sunt obligatiile de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost inca platite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra platii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajatilor (de exemplu, sumele aferente concediului platit). Desi uneori este necesara o estimare a valorii sau exigibilitatii acestor datorii, elementul de incertitudine este - in general - mult mai redus decat in cazul provizioanelor.
Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activitati, in timp ce provizioanele sunt raportate separat.
(3) O obligatie curenta este o obligatie legala sau implicita.
In intelesul prezentelor reglementari:
a) o obligatie legala este obligatia care rezulta:
- dintr-un contract (in mod explicit sau implicit);
- din legislatie; sau
- din alt efect al legii;
b) o obligatie implicita (de exemplu, obligatia prin care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii personalului disponibilizat) este obligatia care rezulta din actiunile unei entitati in cazul in care:
- prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica, entitatea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati; si
- ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea ca isi va onora acele responsabilitati.
222. - (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
(2) Se vor recunoaste ca provizioane doar acele obligatii generate de evenimente anterioare care sunt independente de actiunile viitoare ale entitatii (de exemplu, modul de desfasurare a activitatii in viitor). Exemple de astfel de obligatii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generand iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice, indiferent de actiunile viitoare ale entitatii. Similar, o entitate recunoaste un provizion pentru costurile de inchidere a unei instalatii petroliere, cu conditia ca respectiva entitate sa remedieze daunele produse deja. Spre deosebire de aceasta situatie, o entitate poate intentiona sau poate avea nevoie, datorita presiunilor de ordin comercial sau a cerintelor de ordin legal, sa efectueze cheltuieli pentru a putea actiona intr-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum intr-un anumit tip de fabrica). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse actiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricatie, ea nu are o obligatie curenta aferenta acelei cheltuieli viitoare si, deci, nu va recunoaste niciun provizion.
223. - (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
c) actiunile de restructurare;
d) pensii si obligatii similare;
e) dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea
f) impozite;
g) prime ce urmeaza a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; si
h) alte provizioane.
(2) Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
224. - (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii:
a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii;
b) inchiderea unor sedii ale entitatii;
c) modificari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor entitatii.
(2) In cazul in care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaste atat in situatiile financiare anuale individuale ale entitatii din grup afectate de restructurare , cat si in cele consolidate.
(3) Provizioanele de restructurare, in cazul unei obligatii legale, se constituie cu respectarea conditiilor generale de recunoastere a provizioanelor si a prevederilor legale.
(4) O entitate are o obligatie implicita care determina constituirea unui provizion pentru restructurare atunci cand sunt indeplinite conditiile generale de recunoastere a provizioanelor si entitatea:
a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care sa stipuleze cel putin:
- activitatea sau partea de activitate la care se refera;
- principalele locatii afectate de planul de restructurare;
- numarul aproximativ de angajati care vor primi compensatii pentru incetarea activitatii, distributia si posturile acestora;
- cheltuielile implicate; si
- data de la care se va implementa planul de restructurare; si
b) a provocat celor afectati o asteptare ca va realiza restructurarea prin inceperea implementarii acelui plan sau prin anuntarea principalelor sale caracteristici celor afectati de acesta.
In cazul in care o entitate incepe un plan de restructurare sau anunta principalele sale caracteristici celor afectati numai dupa data bilantului, daca restructurarea este semnificativa si neprezentarea ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare, este necesara prezentarea de informatii in acest sens.
(5) Un provizion aferent restructurarii va include numai costurile directe generate de restructurare, si anume cele care:
- sunt generate in mod necesar de procesul de restructurare; si
- nu sunt legate de desfasurarea continua a activitatii entitatii.
Un provizion pentru restructurare nu trebuie sa includa costuri precum cele legate de:
- recalificarea sau mutarea personalului permanent;
- marketing; sau
- investitiile in noi sisteme si retele de distributie.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activitatii nu reprezinta datorii de restructurare la data bilantului.
225. - (1) Provizioanele pentru pensii se refera la sumele ce vor fi platite de entitate dupa ce angajatii au parasit entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileste de catre specialisti in domeniu. La determinarea lor se tine seama de varsta, vechimea in munca si rotatia personalului in cadrul entitatii.
(2) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de munca ramase pana la pensie, atunci cand exista certitudinea achitarii lor intr-o perioada previzibila de timp.
226. - (1) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat, in conditiile in care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie in relatia cu statul.
(2) Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru: diferente de impozite rezultate din operatiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese in instanta; rezerve din facilitati fiscale sau alte rezerve pentru care in legislatia fiscala exista prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum si in alte situatii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.
227. - (1) Provizioanele prezentate in bilant la "Alte provizioane" includ provizioane constituite pentru:
- beneficiile platite angajatilor pentru terminarea contractului de munca, ca rezultat al deciziei unei entitati de a incheia contractul unui angajat inainte de data normala de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta in mod voluntar plecarea in somaj, in schimbul acelor beneficii;
- alte beneficii pe care entitatea urmeaza sa le plateasca angajatilor sau persoanelor dependente de acestia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii;
- cheltuielile legate de protectia mediului inconjurator, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deseurilor, protejarea solului, a apelor subterane si a apelor de suprafata; protejarea biodiversitatii si a peisajului; alte activitati de protejare a mediului inconjurator;
- obligatii asumate in comun cu o terta parte etc.
(2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise in notele explicative, daca acestea sunt semnificative.
228. - In cazul in care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligatie contractuala de a intretine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura intr-o anumita stare inainte de a fi predata concedentului la sfarsitul acordului de serviciu, drept obligatii de indeplinit ca o conditie a licentei primite, aceste obligatii contractuale de a intretine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion si se evalueaza la cea mai buna estimare a cheltuielii care ar fi ceruta pentru a deconta obligatia actuala la data bilantului.
229. - (1) Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate.
(2) Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate in considerare toate informatiile disponibile.
230. - (1) Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
Cea mai buna estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plati-o, in mod rational, pentru stingerea obligatiei la data bilantului sau pentru transferarea acesteia unei terte parti la acel moment.
(2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezinta valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei. In acest caz, actualizarea provizioanelor se face intrucat, datorita valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor iesiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilantului sunt mult mai oneroase decat cele aferente unor iesiri de resurse de aceeasi valoare, dar care apar mai tarziu.
(3) Actualizarea provizioanelor se efectueaza, de regula, de catre persoane specializate. Rata de actualizare utilizata reflecta evaluarile curente pe piata ale valorii-timp a banilor si ale riscurilor specifice datoriei
231. - (1) Castigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate in considerare in evaluarea unui provizion.
(2) Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de catre o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat.
232. - (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
(2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost initial recunoscute.
(3) Provizioanele se evalueaza inaintea determinarii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevazut de legislatia fiscala.

8.8. Subventii si active primite prin transfer de la clienti
------------
Titlul subsectiunii 8.8, Cap. II a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.690 din 12 decembrie 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 18 decembrie 2012.

233. - (1) In categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si internationale.
(2) In cadrul subventiilor se reflecta distinct:
- subventii guvernamentale;
- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
234. - (1) Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active imobilizate.
(2) O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporala), caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
(3) In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
235. - Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active.
236. - (1) Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
(2) In cazul in care intr-o perioada se incaseaza subventii aferente unor cheltuieli care nu au fost inca efectuate, subventiile primite nu reprezinta venituri ale acelei perioade curente.
237. - (1) Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
(2) Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat (contul 475 "Subventii pentru investitii"). Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
238. - (1) Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila.
(2) Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza prin reducerea veniturilor amanate, daca exista, sau, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala.

238^1. - Entitatile care primesc active de la clientii lor, sub forma de imobilizari corporale sau numerar care are ca destinatie achizitia sau construirea de imobilizari corporale, pentru a-i conecta la o retea de electricitate, gaze, apa sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servicii, potrivit legii, evidentiaza datoria corespunzatoare valorii activelor respective in contul 478 Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti
------------
Pct. 238^1, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.690 din 12 decembrie 2012, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 18 decembrie 2012.

8.9. CAPITAL SI REZERVE

239. - Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar.
240. - La elaborarea situatiilor financiare, entitatile adopta conceptul financiar de capital. Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitatii.

8.9.1. Capital

241. - (1) Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., in functie de forma juridica a entitatii.
242. - Bunurile de natura patrimoniului public, primite in administrare, nu se evidentiaza in conturi bilantiere. La cedarea bunurilor respective, entitatile care au evidentiate aceste bunuri in conturi de imobilizari, in corespondenta cu contul 1016 "Patrimoniul public", scot din evidenta imobilizarile prin diminuarea patrimoniului public, cu aprobarea organelor competente.
243. - (1) Capitalul social subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.
(2) Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate.
(3) Principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea si emisiunea de noi actiuni, incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii.
(4) Operatiunile care se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului sunt, in principal, urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni, potrivit legii.
(5) Scoaterea din evidenta a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifica capitalul social, cu exceptia situatiilor prevazute de legislatia in vigoare. In toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectueaza in baza hotararii adunarii generale a actionarilor, cu respectarea legislatiei in vigoare.
244. - (1) Actiunile proprii rascumparate, potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitalului propriu.
(2) Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale) nu vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere. Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este recunoscuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, respectiv Situatia modificarilor capitalului propriu, astfel:
- castigurile sunt reflectate in contul 141 "Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii";
- pierderile sunt reflectate in contul 149 "Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii".
(3) Nu reprezinta castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii, diferentele de curs valutar dintre momentul subscrierii actiunilor si momentul varsarii contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
(4) Castigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare, respectiv intre valoarea nominala a instrumentelor anulate si valoarea lor de rascumparare.
(5) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii si pretul lor de vanzare, respectiv intre valoarea de rascumparare a instrumentelor anulate si valoarea lor nominala.
(6) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct in capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii") atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale (cont 201 "Cheltuieli de constituire").
(7) Soldul creditor al contului 141 "Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii", respectiv soldul debitor al contului 149 "Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii", poate majora, respectiv diminua, suma altor rezerve (cont 1068 "Alte rezerve").
(8) In notele explicative trebuie cuprinse informatii referitoare la operatiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii.
244^1. - In cazul fuziunii prin absorbtie, valoarea actiunilor detinute de societatea absorbita in capitalul societatii absorbante se evidentiaza de societatea absorbanta, cu ocazia preluarii elementelor de bilant ale societatii absorbite, in contul 1095 Actiuni proprii reprezentand titluri detinute de societatea absorbita la societatea absorbanta.
------------
Pct. 244^1, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

244^2. - Soldul debitor al contului 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii poate fi acoperit, de asemenea, din rezultatul reportat si alte elemente ale capitalurilor proprii, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.
------------
Pct. 244^2, Sectiunea 8, Cap. II a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

245. - (1) Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport si de conversie.
(2) Conturile corespunzatoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor.
(3) Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune de noi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.
(4) Prima de fuziune se determina ca diferenta intre valoarea aportului rezultat din fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante.
(5) Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.
(6) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se calculeaza ca diferenta intre valoarea nominala a obligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare.

8.9.2. Rezerve din reevaluare

246. - (1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat in debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dupa caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari.
Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc.
(2) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor existent, aferent imobilizarii respective.
(3) Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsectiunii 8.2.5.1. "Reevaluarea imobilizarilor corporale" din prezentele reglementari.

8.9.3. Alte rezerve

247. - (1) Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.
(2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, in cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege.
(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditiile prevazute de lege.
(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
(5) Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.

8.9.4. Rezultatul exercitiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului si acoperirea pierderii contabile

248. - (1) In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.
(2) Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.
(3) Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere.
(4) Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(5) Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, in baza unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.
(6) Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea profitului" se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.
(7) In contul 117 "Rezultatul reportat" se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la inceputul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.
249. - (1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. In lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratie.
(2) In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit.

8.10. VENITURI SI CHELTUIELI

250. - (1) Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
(2) Cifra de afaceri neta, in sensul prezentelor reglementari, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor.
(3) Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu ocazia intocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite.
251. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

8.10.1. Venituri

252. - (1) In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
(2) Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
(3) Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. In contul de profit si pierdere, castigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare".
253. - (1) Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chirii, subventii, dobanzi, dividende.
(2) Sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
254. - Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.
255. - Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.
256. - (1) Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vanzarea de produse si marfuri, precum si prestari de servicii.
In aceasta categorie se includ si veniturile realizate din vanzarea de locuinte de catre entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte.
Veniturile se recunosc la valoarea integrala, inclusiv in cazul in care entitatea practica programe de fidelizare a clientilor. In acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clientilor ca parte a unei tranzactii de vanzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, si care pot fi folosite in viitor de client pentru a obtine bunuri sau servicii gratuite sau la pret redus, sub rezerva indeplinirii unor eventuale conditii suplimentare, entitatea inregistreaza in contabilitate un provizion;
b) venituri aferente costului productiei, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si servicii in curs de executie de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si serviciilor in curs de executie, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
c) venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca imobilizari corporale si necorporale;
d) venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate, penalitati contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum si alte venituri din exploatare.
(2) Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
(3) Veniturile aferente costului productiei in curs de executie se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
257. - Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizari financiare;
b) venituri din investitii pe termen scurt;
c) venituri din creante imobilizate;
d) venituri din investitii financiare cedate;
e) venituri din diferente de curs valutar;
f) venituri din dobanzi;
g) venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare;
h) alte venituri financiare.

Venituri din vanzari de bunuri
258. - (1) In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.
(2) Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facuto, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate; si
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil.
(3) O promisiune de vanzare nu genereaza contabilizarea de venituri.
(4) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.
(5) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(6) Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia bunurilor. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, prin care transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie.
Venituri din prestarea de servicii
259. - (1) Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de bunuri.
(2) Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care insotesc facturile, procese-verbale de receptie sau alte documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate.
(3) In cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe baza actului de receptie semnat de beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.
(4) Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza la cost, in contul 332 "Servicii in curs de executie", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie".
Venituri din redevente, chirii, dobanzi si dividende
260. - Veniturile din redevente, chirii, dobanzi si dividende se recunosc astfel:
a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b) redeventele si chiriile se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.
261. - (1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora.
(2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.

8.10.2. Cheltuieli

262. - (1) Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
- consumuri de stocuri si servicii prestate, de care beneficiaza entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
(2) Cheltuielile efectuate de entitati pentru realizarea instalatiilor in vederea asigurarii utilitatilor (apa, energie electrica, gaze) necesare functionarii se inregistreaza in functie de natura acestora, pe cheltuieli ale perioadei, atunci cand in contractele incheiate cu furnizorii de utilitati este prevazut ca acestea urmeaza sa treaca in proprietatea prestatorului serviciului sau lucrarii respective.
In toate cazurile se vor avea in vedere clauzele cuprinse in contractele incheiate intre parti.
(3) Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. In contul de profit si pierdere, pierderile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".
(4) In cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
263. - (1) Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului inconjurator, aferente perioadei; pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii, sponsorizari si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital; creante prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate potrivit legislatiei in vigoare si ale caror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
(2) Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
264. - Conturile sintetice de venituri si de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale entitatii.

8.10.3. Contabilitatea operatiunilor realizate in cadrul contractelor de asocieri in participatie

265. - (1) Evidenta asocierii in participatie se organizeaza atat la nivelul asocierii, cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul contului "Decontari din operatii in participatie", analitic distinct pe fiecare coparticipant.
Evidenta decontarilor din operatiuni in asocieri in participatie, respectiv a decontarii cheltuielilor si veniturilor realizate din operatiuni in asocieri in participatie, precum si a sumelor virate intre coparticipanti, se realizeaza cu ajutorul contului "Decontari din operatii in participatie".
(2) Societatea comerciala care conduce evidenta asocierii in participatie tine evidenta si intocmeste balanta de verificare distincte de cele corespunzatoare activitatii proprii.
(3) In ceea ce priveste imobilizarile corporale si necorporale puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate.
(4) Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.
(5) La data bilantului, bunurile de natura stocurilor, creantelor, disponibilitatilor, precum si a datoriilor asocierii in participatie, se inscriu in situatiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenta asocierii.

8.10.4. Contabilitatea operatiunilor derulate de grupurile de interes economic
--------
Subsectiunea 8.10.4, Cap. II a fost introdusa de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 8 august 2011.

265^1. - (1) Grupurile de interes economic inregistreaza in contabilitate operatiunile derulate in functie de prevederile contractelor incheiate.
(2) In cazul operatiunilor pe care grupul de interes economic le deruleaza in nume propriu, acesta inregistreaza veniturile si cheltuielile ocazionate, dupa natura lor.
(3) In cazul operatiunilor derulate in numele membrilor care compun grupul de interes economic, acesta inregistreaza la venituri doar eventualul comision cuvenit, operatiunile fiind inregistrate in conturi de terti.
--------
Pct. 265^1, Subsectiunea 8.10.4, Cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 8 august 2011.

265^2. - Grupurile de interes economic intocmesc situatii financiare anuale ale caror componente se stabilesc pe baza criteriilor prevazute la pct. 3 alin. (1) si completeaza aceste situatii in functie de informatiile corespunzatoare activitatii desfasurate.
--------
Pct. 265^2, Subsectiunea 8.10.4, Cap. II a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.382 din 3 august 2011, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 8 august 2011.

SECTIUNEA 9
CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

266. - Notele explicative trebuie:
a) sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite;
b) sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant, contul de profit si pierdere si, dupa caz, in situatia modificarilor capitalurilor proprii si/sau situatia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru intelegerea oricarora dintre acestea.

9.1. POLITICI CONTABILE

267. - (1) Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt urmatoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor, reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.
(2) Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevazute de prezentele reglementari.
(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii care trebuie sa fie:
a) inteligibile;
b) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor; si
b) credibile in sensul ca:
- reprezinta fidel activele, datoriile, pozitia financiara si profitul sau pierderea entitatii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- evenimentele si tranzactiile sunt contabilizate si prezentate conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, atunci cand a fost aplicat acest principiu.
268. - (1) Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii.
(2) In cazul modificarii unei politici contabile, entitatea trebuie sa mentioneze in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.
(3) Nu se considera modificari ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

9.2. NOTE EXPLICATIVE

9.2.1. Prevederi generale

269. - (1) Pe langa informatiile cerute conform prevederilor din celelalte sectiuni ale prezentelor reglementari, notele explicative trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la aspectele prevazute de prezenta sectiune.
(2) Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situatiile financiare anuale trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.
270. - Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea ajustarilor de valoare. Pentru elementele incluse in situatiile financiare anuale care sunt sau au fost initial exprimate in moneda straina (valuta), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima in moneda nationala.
271. - (1) In notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmatoarele informatii:
a) denumirea si sediul social ale fiecareia dintre entitatile in care entitatea detine fie direct, fie printr-o persoana care actioneaza in nume propriu, dar in contul entitatii, interese de participare reprezentand un procent de capital de cel putin 20%, prezentand: proportia de capital detinuta, valoarea capitalului si rezervelor, profitul sau pierderea entitatii respective pentru ultimul exercitiu financiar pentru care au fost aprobate situatiile financiare anuale. Informatiile privind capitalul, rezervele si profitul sau pierderea entitatii in care se detine interesul de participare pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 9;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social si forma juridica ale fiecareia dintre entitatile la care entitatea este asociat cu raspundere nelimitata. Aceste informatii pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 9.
(2) Notele explicative trebuie sa mentioneze:
a) denumirea si sediul social ale entitatii care intocmeste situatiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entitati din care face parte entitatea in calitate de filiala;
b) denumirea si sediul social ale entitatii care intocmeste situatiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entitati din care face parte entitatea in calitate de filiala si care este, de asemenea, inclusa in grupul de entitati prevazut la lit. a);
c) locul de unde pot fi obtinute copii ale situatiilor financiare anuale consolidate prevazute la lit. a) si b), cu conditia ca acestea sa fie disponibile.
272. - Trebuie sa se mentioneze, totodata, daca situatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si cu prevederile cuprinse in prezentele reglementari.
273. - Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) denumirea entitatii care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare anuale sunt proprii acesteia si nu grupului;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare anuale;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, lei).
274. - (1) O entitate prezinta urmatoarele date, in cazul in care ele nu au fost prezentate in situatiile financiare anuale:
a) locul principal unde isi desfasoara activitatea, daca este diferit de sediul oficial;
b) o descriere a naturii activitatii desfasurate si principalele domenii de activitate;
c) denumirea societatii-mama si cea a detinatorului final in cadrul grupului (daca este cazul);
d) orice alta informatie care, in opinia directorilor si administratorilor, ajuta la prezentarea unei imagini fidele asupra entitatii.
(2) Notele explicative prezinta natura si scopul comercial ale angajamentelor entitatii, care nu sunt incluse in bilant, si impactul financiar al acelor angajamente asupra entitatii, atunci cand riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.
Relatiile cu partile legate
275. - Notele explicative la situatiile financiare anuale trebuie sa prezinte tranzactiile incheiate de entitate cu parti legate, inclusiv suma acestor tranzactii, natura relatiei cu partea legata si alte informatii referitoare la tranzactii, necesare pentru o intelegere a pozitiei financiare a entitatii, daca asemenea tranzactii sunt semnificative si nu au fost incheiate in conditii normale de piata. Informatiile referitoare la tranzactii individuale pot fi agregate dupa natura lor, cu exceptia cazului cand informatia separata este necesara pentru o intelegere a efectelor tranzactiilor cu partea legata asupra pozitiei financiare a entitatii.
276. - Partea legata are semnificatia prevazuta de Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.
------------
Pct. 275 si 276, Sectiunea 9, Cap. II au fost modificate de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010. Aceasta modificare se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011, conform art. VI din acelasi act normativ.

9.2.2. Informatii referitoare la elementele de bilant

277. - Notele explicative trebuie sa cuprinda:
a) duratele de viata utila sau ratele de amortizare utilizate;
b) metodele de amortizare utilizate;
c) cresterile de valoare a imobilizarilor, cu indicarea separata a acelora aparute din procesul de dezvoltare interna;
d) valoarea imobilizarilor necorporale in curs.
278. - Atunci cand imobilizarile necorporale prezentate in bilant cuprind cheltuieli de dezvoltare, in notele explicative trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaza sa fie amortizata; si
b) motivele care au determinat recunoasterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc.).
279. - In cazul in care fondul comercial achizitionat de catre o entitate este prezentat in bilant la imobilizari necorporale, atunci perioada aleasa pentru amortizarea acestuia si motivele pentru care a fost aleasa acea perioada trebuie sa fie prezentate in notele explicative.
280. - (1) Notele explicative trebuie sa prezinte, pentru fiecare grupa de imobilizari corporale, urmatoarele informatii:
a) bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluata). Daca s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentata pentru fiecare grupa in parte valoarea contabila bruta a respectivei grupe;
b) metodele de amortizare folosite;
c) valoarea imobilizarilor corporale in curs.
(2) In cazul in care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data si conditiile de efectuare a reevaluarii.
281. - (1) Se mentioneaza existenta oricaror certificate de participare, obligatiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numarului acestora si a drepturilor pe care le confera.
(2) Prezentarea in notele explicative a informatiilor de la alin. (1) la imobilizari financiare sau investitii pe termen scurt se face in functie de intentia entitatii cu privire la durata detinerii titlurilor de valoare, de pana la un an sau mai mult de un an.
282. - O entitate prezinta informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor sale financiare sa evalueze importanta instrumentelor financiare pentru pozitia si performanta sa financiara.
283. - (1) Se specifica toate situatiile in care entitatea a depus garantii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligatii in favoarea unui tert, mentionandu-se, de asemenea si valoarea acestora.
(2) In cazul existentei de garantii, o entitate prezinta:
- valoarea contabila a activelor financiare pe care le-a gajat drept garantii reale pentru datorii sau datorii contingente; si
- termenii si conditiile aferente gajarii.
(3) Cand o entitate detine garantii reale si are dreptul de a vinde sau regaja garantia reala in lipsa imposibilitatii de respectare a obligatiilor de catre proprietarul garantiei reale, aceasta prezinta:
- valoarea justa a oricaror astfel de garantii reale vandute sau regajate, si daca entitatea are sau nu obligatia de a le returna; si
- termenii si conditiile asociate cu utilizarea garantiilor reale.
284. - Pentru imprumuturile de plata recunoscute la data de raportare, o entitate prezinta:
- detaliile oricaror neexecutari ale obligatiilor privind durata principalului, dobanda, conditiile de rambursare a acelor imprumuturi de plata;
- incalcari ale conditiilor aferente acordului de imprumut, care permit creditorului sa solicite rambursarea accelerata. Informatiile nu se solicita daca incalcarile au fost remediate sau conditiile imprumutului au fost renegociate la data de raportare sau inainte de aceasta;
- valoarea contabila a imprumuturilor de plata, pentru care nu a fost onorata obligatia la data de raportare; si
- daca obligatia neexecutata a fost remediata sau daca au fost renegociate conditiile imprumuturilor de plata, inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru emitere.
285. - (1) Se prezinta in notele explicative costul de achizitie sau costul de productie al stocurilor evidentiate in bilant si metodele de evaluare a stocurilor.
(2) Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) motivul modificarii metodei; si
b) efectul financiar asupra rezultatului exercitiului financiar.
286. - Trebuie prezentata, de asemenea, valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
287. - O entitate trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar sumele de incasat de la entitatile afiliate si intreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
288. - In notele explicative se mentioneaza sumele datorate de entitate care devin exigibile dupa o perioada mai mare de cinci ani, precum si valoarea totala a datoriilor entitatii acoperite cu garantii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei garantiilor. Aceste informatii trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilantier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilant prevazut de prezentele reglementari.
289. - (1) In cazul in care entitatea a emis pe parcursul exercitiului financiar valori mobiliare, se prezinta urmatoarele informatii:
a) tipul valorilor mobiliare emise;
b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune si suma primita.
(2) In cazul in care obligatiunile emise de o entitate sunt detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de catre acea entitate, in notele explicative se mentioneaza valoarea nominala a obligatiunilor respective si valoarea contabila a acestora.
290. - In cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele informatii:
a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;
b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;
c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz afirmativ, natura acelei garantii.
291. - (1) De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia economica a entitatii.
(2) Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare detaliata. Valoarea totala a oricaror angajamente financiare, in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.
(3) Orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.
292. - Daca in timpul exercitiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane, urmatoarele informatii se prezinta in notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate in cursul exercitiului financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfarsitul exercitiului financiar.
293. - Referitor la capitalul entitatii se ofera urmatoarele informatii:
a) daca entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris;
b) daca, conform actului de infiintare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum si valoarea capitalului subscris in momentul infiintarii entitatii sau in momentul autorizarii entitatii pentru inceperea activitatii si in momentul oricarei modificari a capitalului autorizat;
c) numarul si valoarea actiunilor subscrise in cursul exercitiului financiar in limitele unui capital autorizat.
In intelesul prezentelor reglementari, prin capital autorizat se intelege suma maxima a capitalului subscris potrivit statutului sau adunarii generale;
d) daca exista mai multe clase de actiuni sau parti sociale, numarul si valoarea nominala pentru fiecare clasa.
In intelesul prezentelor reglementari, prin clasa de actiuni sau parti sociale se intelege o grupare in functie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii.
294. - In cazul in care capitalul social cuprinde si actiuni rascumparabile, se furnizeaza urmatoarele informatii:
a) data cea mai apropiata si data limita la care entitatea poate rascumpara respectivele actiuni;
b) daca acele actiuni trebuie rascumparate obligatoriu sau daca rascumpararea este la alegerea entitatii sau a actionarilor;
c) daca trebuie platita o prima de rascumparare si, in caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
295. - In ceea ce priveste eventualele drepturi legate de distribuirea actiunilor, se furnizeaza urmatoarele informatii:
a) numarul, descrierea si valoarea actiunilor care fac obiectul exercitarii acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul careia drepturile pot fi exercitate;
c) pretul care trebuie platit pentru actiunile distribuite.
296. - Pentru fiecare categorie de rezerve inclusa in capitalurile proprii, se descrie natura sa si scopul pentru care a fost constituita.

9.2.3. Informatii referitoare la elementele din contul de profit si pierdere

297. - (1) Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind cifra de afaceri neta, defalcata pe segmente de activitati si pe piete geografice, in masura in care aceste segmente si piete difera substantial unele fata de altele, tinand seama de modul de organizare a vanzarii de produse si a furnizarii de servicii rezultate din activitatile curente ale entitatii.
(2) Entitatile prevazute la pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementari pot sa nu prezinte informatiile mentionate la alin. (1), cu respectarea indeplinirii conditiilor prevazute la pct. 7 alin. (1).
(3) Prin segment de activitate se intelege o componenta distincta a entitatii care este angajata in furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu, sau a unui grup de produse sau servicii conexe si care este subiectul riscurilor si beneficiilor care sunt diferite de cele din alte segmente de activitate.
Factorii care vor fi luati in considerare in determinarea caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt:
a) natura produselor si serviciilor;
b) natura proceselor de productie;
c) tipul sau clasa de clienti pentru produse sau servicii;
d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea serviciilor; si
e) daca este posibil, caracterul mediului economic.
(4) Un segment geografic este o componenta distincta a unei entitati care este angajata in furnizarea de produse si servicii intr-un mediu economic specific si care este subiectul riscurilor si beneficiilor care sunt diferite de acelea ale componentelor care opereaza in alte medii economice.
Factorii care vor fi luati in considerare in identificarea segmentelor geografice includ:
a) similaritatea conditiilor economice si politice;
b) legatura intre operatiile din diferite zone geografice;
c) apropierea operatiilor;
d) riscuri speciale asociate operatiilor dintr-un domeniu specific;
e) reguli de control privind schimbul valutar; si
f) riscurile valutare aferente.
Riscurile si beneficiile unei entitati sunt influentate atat de localizarea geografica a operatiilor desfasurate (locul unde sunt produse bunurile), cat si de localizarea pietelor acesteia (locul unde sunt vandute produsele).
(5) Un singur segment de activitate nu include produse si servicii cu riscuri si beneficii ce difera in mod semnificativ. In mod similar, un segment geografic nu include operatii in medii economice cu riscuri si beneficii ce difera in mod semnificativ.
298. - Informatiile pe segmente de raportare, respectiv segmente de activitate si segmente geografice, sunt elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
299. - Se prezinta in mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exercitiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situatiilor financiare anuale, totalul onorariilor percepute pentru alte servicii de asigurare, totalul onorariilor percepute pentru servicii de consultanta fiscala si totalul onorariilor percepute pentru orice alte servicii decat cele de audit statutar.
300. - (1) In notele explicative trebuie incluse informatii privind numarul mediu de persoane angajate in cursul exercitiului financiar, defalcat pe categorii si, daca acestea nu sunt prezentate distinct in contul de profit si pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exercitiului financiar, defalcate conform pct. 32 alin. (1), randul 6;
(2) Se mentioneaza suma indemnizatiilor acordate in exercitiul financiar membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere in virtutea responsabilitatilor acestora, precum si orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru fostii membri ai acestor organe, indicandu-se valoarea totala a angajamentelor pentru fiecare categorie.
(3) Entitatile prevazute la pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementari pot sa nu prezinte informatiile de la alin. (2), daca prezentarea lor face posibila identificarea situatiei unui anumit membru al organelor de administratie, conducere si de supraveghere, cu respectarea conditiilor prevazute la pct. 7 alin. (1).
301. - Se prezinta suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, principalelor conditii si a oricaror sume restituite, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie.
302. - Se prezinta masura in care calcularea profitului sau pierderii exercitiului financiar a fost afectata de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale si regulile de evaluare prevazute de prezentele reglementari, a fost efectuata in exercitiul financiar curent sau intr-un exercitiu financiar precedent in vederea obtinerii de facilitati fiscale. Atunci cand influenta unei asemenea evaluari asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativa, trebuie prezentate detalii.
303. - (1) Se prezinta diferenta dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferenta exercitiului financiar curent si exercitiilor financiare precedente si suma impozitelor ramasa de plata pentru aceste exercitii, cu conditia ca aceasta diferenta sa fie semnificativa pentru obligatiile fiscale viitoare.
(2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercitiului financiar si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit pe profit.
304. - In notele explicative trebuie sa se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinatii, astfel:
a) sumele repartizate la rezerve;
b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
c) dividende;
d) alte repartizari.

SECTIUNEA 10
CONTINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

305. - (1) Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si complexitatea activitatilor.
(3) Se vor face prezentari de informatii cu privire la respectarea conditiilor de capital propriu, prevazute de legislatia in vigoare privind societatile comerciale.
(4) De asemenea, in raportul administratorilor trebuie cuprinse informatii referitoare la controlul intern, asa cum acesta este prezentat la Sectiunea 11 "Controlul intern" din prezentele reglementari.
(5) In masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti pentru activitati specifice, inclusiv informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii.
(6) In furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul, referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale.
306. - (1) Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre:
a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar;
b) dezvoltarea previzibila a entitatii;
c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
d) informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume:
- motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;
- numarul si valoarea actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
- in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
- numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
e) existenta de sucursale ale entitatii;
f) utilizarea de catre entitate a instrumentelor financiare, in cazul in care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii:
- obiectivele si politicile entitatii in materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire impotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzactie previzionata pentru care se utilizeaza contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor, si
- expunerea entitatii la riscul de piata, riscul de credit, riscul de lichiditate si la riscul fluxului de numerar.
(2) Scopul acestor prezentari este de a furniza informatii care sa ajute la intelegerea mai buna a semnificatiei instrumentelor financiare bilantiere sau extrabilantiere asupra situatiei financiare a unei entitati, rezultatelor activitatii ei si fluxurilor de numerar si de a ajuta in evaluarea sumelor, momentului aparitiei si gradului de siguranta a fluxurilor de numerar viitoare asociate cu acele instrumente.
Prezentarile cerute ofera informatii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situatiilor financiare in evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu in bilant.
(3) Tranzactiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea catre alte parti a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos.
a) Riscul de piata cuprinde trei tipuri de risc:
- riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;
- riscul ratei dobanzii la valoarea justa - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;
- riscul de pret - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionate pe piata.
Termenul "risc de piata" incorporeaza nu numai potentialul de pierdere, dar si cel de castig.
b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara.
c) Riscul de lichiditate - (numit si riscul de finantare), este riscul ca o entitate sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea sa justa.
d) Riscul ratei dobanzii la fluxul de numerar - este riscul ca fluxurile de numerar viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii. De exemplu, in cazul unui instrument de imprumut cu rata variabila, astfel de fluctuatii constau in schimbarea ratei dobanzii efective a instrumentului financiar, fara o schimbare corespondenta a valorii sale juste.
O entitate trebuie sa prezinte obiectivele si politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia.
307. - (1) In cazul entitatilor ale caror valori mobiliare - in totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si care fac obiectul unei oferte publice de achizitie, astfel cum acestea sunt definite in legislatia in vigoare privind piata de capital, raportul administratorilor trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii detaliate despre:
a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, cu indicarea claselor diferite de actiuni si, daca este cazul, pentru fiecare clasa de actiuni, drepturile si obligatiile atasate clasei respective si procentul din capitalul social total pe care il reprezinta;
b) orice restrictii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitarile privind detinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obtine aprobarea entitatii sau a altor detinatori de valori mobiliare;
c) detinerile semnificative directe si indirecte de actiuni (inclusiv detinerile indirecte prin structuri piramidale si detineri incrucisate de actiuni, asa cum acestea sunt definite in reglementarile in vigoare privind piata de capital);
d) detinatorii oricaror valori mobiliare cu drepturi speciale de control si o descriere a acestor drepturi;
e) sistemul de control al oricarei scheme de acordare de actiuni salariatilor, daca drepturile de control nu se exercita direct de catre salariati;
f) orice restrictii privind drepturile de vot, cum ar fi limitarile drepturilor de vot ale detinatorilor unui procent stabilit sau numar de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperand cu entitatea, drepturile financiare atasate valorilor mobiliare sunt separate de detinerea de valori mobiliare;
g) orice acorduri dintre actionari care sunt cunoscute de catre entitate si care pot avea ca rezultat restrictii referitoare la transferul valorilor mobiliare si/sau la drepturile de vot;
h) regulile care prevad numirea sau inlocuirea membrilor consiliului de administratie si modificarea actelor constitutive ale entitatii;
i) puterile membrilor consiliului de administratie si, in special, cele referitoare la emiterea sau rascumpararea de actiuni;
j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte si care intra in vigoare, se modifica sau inceteaza in functie de o modificare a controlului entitatii ca urmare a unei oferte publice de achizitie, si efectele rezultate din aceasta, cu exceptia cazului in care prezentarea acestor informatii ar prejudicia grav entitatea.
Aceasta exceptie nu se aplica in cazul in care entitatea este obligata in mod special sa prezinte asemenea informatii conform altor cerinte legale;
k) orice acorduri dintre entitate si membrii consiliului sau de administratie sau salariati, prin care se ofera compensari daca acestia demisioneaza sau sunt concediati fara un motiv rezonabil sau daca relatia de angajare inceteaza din cauza unei oferte publice de achizitie.
Informatiile de mai sus vor fi prezentate intr-o sectiune distincta a raportului administratorilor, referitoare la guvernanta corporativa.
(2) De asemenea, o entitate ale carei valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, astfel cum aceasta este definita in legislatia in vigoare privind piata de capital, va include in cadrul aceleiasi sectiuni referitoare la guvernanta corporativa o declaratie care va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:
a) o trimitere la:
- codul de guvernanta corporativa care se aplica entitatii si/sau codul de guvernanta corporativa pe care entitatea a decis sa il aplice voluntar. Entitatea va indica prevederile care sunt disponibile public; si/sau
- toate informatiile relevante referitoare la practicile de guvernanta corporativa aplicate in plus fata de cerintele legislatiei nationale. In acest caz, entitatea va face disponibile public practicile sale de guvernanta corporativa;
b) in masura in care, potrivit legislatiei nationale, entitatea se indeparteaza de la codul de guvernanta corporativa care i se aplica sau pe care a ales sa il aplice, o explicatie a acesteia privind partile din cod pe care nu le aplica si motivele neaplicarii;
c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern si a sistemelor de gestionare a riscurilor, in relatie cu procesul de raportare financiara;
d) modul de desfasurare a adunarii generale a actionarilor si atributiile-cheie ale acesteia, precum si o descriere a drepturilor actionarilor si a modului cum acestea pot fi exercitate;
e) structura si modul de operare ale organelor de administratie, conducere si supraveghere si ale comitetelor acestora.
(3) Membrii organelor de administratie, conducere si supraveghere ale entitatii au obligatia colectiva de a asigura ca situatiile financiare anuale si raportul administratorilor sa fie intocmite si publicate in conformitate cu legislatia nationala.
308. - Raportul administratorilor se aproba de consiliul de administratie si se semneaza in numele acestuia de presedintele consiliului.

SECTIUNEA 11
CONTROLUL INTERN

309. - (1) In intelesul prezentelor reglementari, controlul intern al entitatii vizeaza asigurarea:
- conformitatii cu legislatia in vigoare;
- aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii;
- bunei functionari a activitatii interne a entitatii;
- fiabilitatii informatiilor financiare;
- eficacitatii operatiunilor entitatii;
- utilizarii eficiente a resurselor;
- prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
- pe de o parte, urmarirea inscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului in cadrul definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii;
- pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii.
(2) In contextul situatiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil si financiar se refera la societatile cuprinse in consolidare.
(3) Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel:
a) anterior realizarii operatiunilor, cu ocazia elaborarii bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizarii operatiunilor, controlul bugetar;
b) in timpul operatiunilor, de exemplu, sub aspectul determinarii procentului de realizare fizica a productiei in curs de executie sau a procentului de rebuturi inregistrate;
c) dupa finalizarea operatiunilor, caz in care verificarea este destinata, de exemplu, sa analizeze rentabilitatea operatiunilor si sa constate existenta conformitatii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.
310. - (1) Controlul intern cuprinde componente strans legate, respectiv:
- o definire clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si practici corespunzatoare;
- difuzarea interna de informatii pertinente, fiabile, a caror cunoastere permite fiecaruia sa-si exercite responsabilitatile;
- un sistem care urmareste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile in ceea ce priveste obiectivele entitatii si, pe de alta parte, asigurarea existentei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;
- activitati corespunzatoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile sa afecteze realizarea obiectivelor entitatii;
- o supraveghere permanenta a dispozitivului de control intern, precum si o examinare a functionarii sale.
(2) Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii-cheie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii, in timp real, informatiile referitoare la performante si perspective. Indiferent de natura sau marimea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt legate de aplicarea unor bune practici.
311. - Politica de resurse umane a entitatii trebuie sa urmareasca aspecte precum recrutarea de personal calificat, gestionarea carierelor, formarea continua, evaluari individuale, consilierea salariatilor, promovari si actiuni corectoare.
312. - Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea activelor, separarea functiilor.
313. - Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum:
- existenta de ghiduri si manuale de proceduri;
- garantarea evolutiei sistemului de control intern;
- asigurarea posibilitatii accesului la sistem pentru controlul extern;
- asigurarea posibilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitatea.
314. - (1) In cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleaca de la aspecte precum:
- existenta unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operationale;
- implicarea conducerii si sensibilizarea sa fata de riscurile crescute sau generate de informatica;
- alocarea de resurse care demonstreaza capacitatea sistemului informatic de a-si atinge obiectivele;
- recrutarea de personal cu un nivel de competenta adaptat tehnologiilor utilizate si existenta unui plan de formare continua care trebuie sa permita o actualizare a cunostintelor.
(2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refera la evaluarea unor aspecte precum:
- nivelul de dependenta a entitatii de sistemul sau informatic, cu influenta asupra continuitatii exploatarii, atunci cand dependenta este prea mare;
- nivelul de confidentialitate a informatiilor vehiculate de sistem;
- obligatia de respectare a dispozitiilor in vigoare referitoare la fiscalitate, protectia persoanelor, proprietatea intelectuala sau reglementari specifice anumitor sectoare de activitate.
315. - (1) Controlul intern contabil si financiar al entitatii se aplica in vederea asigurarii unei gestiuni contabile si a unei urmariri financiare a activitatilor sale, pentru a raspunde obiectivelor definite.
(2) Controlul intern contabil si financiar este un element major al controlului intern. El vizeaza ansamblul proceselor de obtinere si comunicare a informatiei contabile si financiare si contribuie la realizarea unei informatii fiabile si conforme exigentelor legale.
Ca si controlul intern in general, el se sprijina pe un sistem cuprinzand in special elaborarea si aplicarea politicilor si procedurilor in domeniu, inclusiv a sistemului de supraveghere si control.
(3) Controlul intern contabil si financiar vizeaza asigurarea:
- conformitatii informatiilor contabile si financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
- aplicarii instructiunilor elaborate de conducere in legatura cu aceste informatii;
- protejarii activelor;
- prevenirii si detectarii fraudelor si neregulilor contabile si financiare;
- fiabilitatii informatiilor difuzate si utilizate la nivel intern in scop de control, in masura in care ele contribuie la elaborarea de informatii contabile si financiare publicate;
- fiabilitatii situatiilor financiare anuale publicate si a altor informatii comunicate pietei.
316. - (1) In domeniul organizarii generale, trebuie sa existe:
- o documentare referitoare la principiile de contabilizare si control al operatiunilor;
- circuite de informatii vizand exhaustivitatea operatiunilor, o centralizare rapida si o armonizare a datelor contabile, precum si controale asupra aplicarii acestor circuite;
- un calendar al elaborarii de informatii contabile si financiare difuzate in cadrul grupului, necesare pentru situatiile financiare ale societatii-mama.
2) Sunt necesare, de asemenea:
- identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informatiilor contabile si financiare publicate sau care participa la elaborarea situatiilor financiare;
- accesul fiecarui colaborator implicat in procesul elaborarii de informatii contabile si financiare, la informatiile necesare controlului intern;
- instituirea unui mecanism prin care sa se asigure efectuarea controalelor;
- proceduri prin care sa se verifice daca controalele au fost efectuate, sa se identifice abaterile de la regula si sa se poata remedia, daca este necesar;
- existenta unui proces care urmareste identificarea resurselor necesare bunei functionari a functiei contabile;
- adaptarea necesarului de personal si a competentelor acestuia la marimea si complexitatea operatiunilor, ca si la evolutia nevoilor si constrangerilor.
317. Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute in vedere:
- existenta unui manual de politici contabile;
- existenta unei proceduri de aplicare a acestui manual;
- existenta de controale prin care sa se asigure respectarea manualului;
- cunoasterea evolutiei legislatiei contabile si fiscale;
- efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
- identificarea si tratarea corespunzatoare a anomaliilor;
- adaptarea programelor informatice la nevoile entitatii;
- conformitatea cu regulile contabile;
- asigurarea exactitatii si exhaustivitatii inregistrarilor contabile;
- respectarea caracteristicilor calitative ale informatiilor cuprinse in situatiile financiare, astfel incat sa satisfaca nevoile utilizatorilor;
- pregatirea informatiilor necesare consolidarii grupului;
- definirea si distribuirea procedurilor de elaborare a situatiilor financiare consolidate, catre toate entitatile de consolidat.

SECTIUNEA 12
AUDITAREA SAU VERIFICAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

318. - (1) Situatiile financiare anuale ale entitatilor se auditeaza de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile legii.
(2) Auditorii statutari isi exprima un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
319. - Entitatile prevazute la pct. 3 alin. (2) nu au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale, cu respectarea conditiilor de la pct. 7 alin. (1). Situatiile financiare anuale ale acestor entitati se verifica potrivit prevederilor legislatiei in materie.
320. - (1) Raportul auditorilor statutari cuprinde:
a) o introducere care identifica cel putin situatiile financiare anuale care fac obiectul auditului statutar, impreuna cu cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la intocmirea acestora;
b) o descriere a ariei auditului statutar, care identifica cel putin standardele de audit conform carora a fost efectuat auditul statutar;
c) o opinie de audit care exprima in mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit careia situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale; opinia de audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii statutari nu au fost in masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;
d) o referire la aspectele asupra carora auditorii statutari atrag atentia, printrun paragraf distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve;
e) un punct de vedere privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
(2) Raportul se semneaza de catre auditori statutari, persoane fizice, in numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.

SECTIUNEA 13
APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

321. - (1) Situatiile financiare anuale se intocmesc si se publica, potrivit legii, in moneda nationala.
(2) Situatiile financiare anuale sunt semnate de persoanele in drept, cuprinzand:
- numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, inscrise in clar;
- calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana desemnata prin decizie scrisa de administrator, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania);
- numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
322. - Situatiile financiare anuale sunt supuse aprobarii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, potrivit legislatiei in vigoare, pe baza raportului administratorilor pentru exercitiul financiar in cauza si a raportului de audit semnat de persoana responsabila sau a raportului cenzorilor, dupa caz.
------------
Pct. 322, Sectiunea 13, Cap. II a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 29 decembrie 2010.

323. - Situatiile financiare anuale, aprobate in mod corespunzator, impreuna cu raportul administratorilor si raportul de audit semnat de persoana responsabila, potrivit legii, sau raportul cenzorilor, se publica in conformitate cu legislatia in vigoare.
324. - Ori de cate ori situatiile financiare anuale si raportul administratorilor se publica in intregime, acestea trebuie sa fie reproduse in forma si continutul pe baza carora auditorii statutari sau persoanele care au efectuat verificarea, dupa caz, si-au intocmit raportul lor. Acestea trebuie sa fie insotite de textul complet al raportului de audit sau al raportului de verificare, dupa caz.
325. - Daca situatiile financiare anuale nu se publica in intregime, trebuie sa se indice faptul ca versiunea publicata este o forma prescurtata si trebuie sa se faca trimitere la oficiul registrului comertului la care au fost depuse situatiile financiare anuale. In cazul in care situatiile financiare anuale nu au fost inca depuse, acest lucru trebuie prezentat. Raportul de audit nu se publica, dar se mentioneaza daca a fost exprimata o opinie de audit fara rezerve, cu rezerve sau contrara, sau daca auditorii statutari nu au fost in masura sa exprime o opinie de audit. De asemenea, se mentioneaza daca raportul de audit face referire la aspecte asupra carora auditorii statutari atrag atentia printr-un paragraf distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve.
326. - (1) Impreuna cu situatiile financiare anuale trebuie publicata propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
(2) Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezinta in notele explicative.