Daune suportate de producator

Intrebare: Societatea A vinde cu TVA 9% societatii B un produs MP. Societatea B foloseste produsul achizitionat ca materie prima si produce un semifabricat SF pe care il vinde cu TVA 9% societatii C. Societatea C foloseste semifabricatul pentru a produce un produs finit PF pe care il comercializeaza catre populatie. Ca urmare a unei probleme de calitate ascunse si depistata ulterior, societatea A notifica societatea B ca produsul MP este impropriu consumului uman si este necesara retragerea lui din piata si distrugerea tuturor produselor fabricate ce contin respectivul ingredient.

Societatea B notifica C in acest sens. Societatea C restituie pe baza de factura de retur intreaga cantitate de SF neutilizata si distruge produsele finite PF aflate pe stoc. Ca urmare, solicita societatii B daune interese pentru a acoperi costurile ocazionate de distrugerea produselor. Societatea B nu are pe stoc MP, deci singura operatie este cea de distrugere a semifabricatului SF, atat cantitatile aflate pe stoc, cat si cele primite de la societatea C. Societatea B solicita societatii A daune interese care sa acopere atat costurile ocazionate de distrugerea semifabricatelor SF, cat si daunele solicitate de societatea C.

Nota: distrugerea produselor se face cu o unitate specializata, in conditiile normelor de aplicare a art. 304, aliniatul (2) Codul fiscal.

Din perspectiva societatii B:

1. Intre A si B nu exista un contract comercial, iar contractul dintre B si C nu contine clauze cu privire la raspunderea pentru prejudiciile create de existenta unor defecte ascunse. Conform Directivei 85/374/CEE, orice producator este raspunzator pentru prejudiciul cauzat de un defect al produsului sau. In aceste conditii, se poate considera ca prevederile legale tin loc de prevederi contractuale si ca urmare, daunele interese pot fi tratate ca fiind despagubiri contractuale?

2. In conditiile in care la intrebarea 1, raspunsul ar fi „nuâ€Â�, pot ramane aceste daune in afara bazei de impozitare din perspectiva TVA conform art. 286, aliniatul 4 din Codul fiscal, daca pentru a ajunge la un acord, cele trei societati apeleaza la un mediator autorizat, iar daunele interese facturate ar fi in baza acordului de mediere? Altfel spus, se poate considera ca acordul de mediere substituie hotararea judecatoreasca definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz in sensul articolului mentionat?

3. In conditiile in care daunele interese nu sunt incluse in baza de impozitare a TVA, societatea B isi pierde dreptul de deducere pentru TVA dedusa la achizitia bunurilor si serviciilor pentru care solicita daune interese?

4. In cazul in care raspunsul la intrebarea 3 este „daâ€Â�, acesta se aplica si pentru bunurile distruse, chiar daca ar contraveni art. 304, aliniatul (2)?

5. Daca daunele interese facturate societatii A nu pot fi considerate nici penalitati contractuale, nici daune interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz, atunci inseamna ca ele reprezinta prestare de servicii (in sensul art. 271, aliniatul 1 din Codul fiscal)?