Legea nr. 113/2020. Cererile pentru insolventa nu mai pot fi introduse sub aceasta valoare-prag

Act normativ: Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative

Publicare:  Monitorul Oficial, Partea I nr. 600 din 08 iulie 2020

Modificari/completari la OUG nr. 88/2018

Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa.

Valoarea-prag este de 50.000 lei (vechea valoare prag fiind de 40.000 lei) atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

Conventia de plata reprezinta intelegerea intre debitor si creditor privind stingerea in una sau mai multe transe a obligatiilor la alte termene decat cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale.

Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv de insolventa, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri si nu sunt oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.

Nu vor putea fi desemnate de administratorul judiciar ca persoane de specialitate precum avocati, experti contabili, evaluatori sau alti specialisti, acele persoane care se afla intr-o relatie contractuala de natura a crea un conflict de interese.

Important! Daca apar astfel de conflicte de interese, persoanele respective trebuie sa se abtina sau pot fi recuzate.

Se prevede o exceptie de la regula generala, potrivit careia nu sunt supuse suspendarii, actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Pentru astfel de actiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observatie si de reorganizare, o cerere de plata, transmisa cu confirmare de primire, ce va fi analizata de catre administratorul judiciar intr-un termen de 15 zile de la data primirii, fara ca aceste creante sa fie inscrise in tabelul de creante. Impotriva masurii dispuse de catre administratorul judiciar se va putea formula contestatie.

Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 15 zile de la data primirii cererii de plata sau recunoscuta de judecatorul- sindic, in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata ori a hotararii instantei de judecata.

Creantele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat si a carui executare silita nu a fost suspendata prin hotarare judecatoreasca definitiva vor fi admise la masa credala si trecute provizoriu pana la finalizarea contestatiei de catre instanta de contencios administrativ.

Daca debitorul nu se conformeaza planului de reorganizare judiciara sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii de insolventa, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitorul incheie o conventie de plata cu acest creditor.

O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau de lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in baza unui raport al administratorului judiciar care constata indeplinirea tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat, precum si plata creantelor curente scadente, data la care devin scadente si impozitele aferente eventualelor reduceri de creante in masura in care sunt datorate.

Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa potrivit prevederilor art. 167.

- In cazul falimentului entitatilor prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul financiar, cu exceptia institutiilor de credit, creantele se platesc in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 si 73, sub rezerva celor prevazute la art. 140 alin. (6);
2. creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creantele izvorate din raporturi de munca;
4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creantele bugetare;
6. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligatiunile;
7. alte creante chirografare, in masura in care nu se incadreaza la pct. 8-12;
8. creantele negarantate care rezulta din instrumente de datorie care indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 2341;
9. creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de rea-credinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
10. creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;
11. creantele decurgand din instrumente de datorie si din imprumuturi, avand la baza conventii care prevad o clauza de subordonare potrivit careia, in caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creante urmeaza sa fie platite dupa creantele tuturor creditorilor chirografari nesubordonati si, dupa caz, ale altor creditori chirografari subordonati; in cadrul acestei categorii de creante, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinta stabilite prin clauza de subordonare aferenta fiecarei creante;
12. creantele actionarilor entitatii in faliment derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, potrivit prevederilor legale si statutare.»"