OUG 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative

O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative.

 

In Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative.

Va prezentam mai jos principalele modificari introduse de aceasta ordonanta in doua legi fundamentale, si anume - Legea nr 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa si Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala.

I. Modificari aduse in Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

1. In cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de debitori, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului la data deschiderii procedurii.

Motivatia acestei masuri este de a preveni intrarea in insolventa a unor debitori in scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor datorate bugetului de stat.

Vechea reglementare:

,,valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat”.

Noua reglementare:

,,valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Cand cererea de deschidere a procedurii de insolventa este introdusa de debitor, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului”.

2. Nu poate fi desemnata ca administrator special o persoana fizica sau juridica care are si calitatea de creditor

Masura are menirea sa elimine influenta si mai ales interesul creditorilor pe parcursul derularii procedurii de insolventa, tinand cont de rolul important pe care il joaca administratorul special. In calitate de reprezentant al debitorului, sub stricta supraveghere a administratorului
judiciar, el este cel care administreaza activitatea societatii aflate in insolventa.

3. In cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de debitori, desemnarea administratorului judiciar se face aleatoriu dintre practicienii inscrisi in Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, care si-au depus oferta la dosar, fara a se mai tine seama de propunerile debitorului sau ale creditorilor.

Se urmareste eliminarea implicarii debitorului sau a creditorilor in ceea ce priveste desemnarea administratorului sau lichidatorului judiciar care va administra societatea in procedura de insolventa. Se incearca astfel o gestionare cat mai eficienta a activitatii, care sa nu urmareasca numai interese ale debitorului sau ale unor creditori, ci buna administrare astfel incat societatea sa-si poata continua activitatea si sa achite obligatiile cuprinse in tabelul creditorilor.

Vechea reglementare:

„(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care debitorul, respectiv creditorii nu au formulat propuneri si nu sunt oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania”.

Noua reglementare:

„(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu sunt oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania”.

4. Se mareste sfera atributiilor administratorului judiciar, in sensul in care raportul lunar pe care este obligat sa-l depuna, trebuie sa contina informatii referitoare la respectarea obligatiilor fiscale, a actelor de control incheiate de diferite institutii ale statului, precum si de actualizarea autorizatiilor necesare desfasurarii activitatii.

Vechea reglementare

„(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului, precum si, daca este cazul, stadiul efectuarii inventarierii. In raport se va mentiona si onorariul incasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalitatii de calcul al acestuia”.

Noua reglementare

„(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, inclusiv cele legate de urmarirea operatiunilor efectuate in baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului, precum si, daca este cazul, stadiul efectuarii inventarierii. In raport se vor include informatii privind respectarea obligatiilor fiscale, referitoare la obtinerea sau necesitatea actualizarii autorizarilor/autorizatiilor pentru desfasurarea activitatii, a actelor de control incheiate de organe de control si onorariul incasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalitatii de calcul al acestuia”.

5. Se impun restrictii in ceea ce priveste desemnarea de catre administratorul judiciar a persoanelor de specialitate (avocati, experti contabili, evaluator etc), in sensul ca nu pot fi desemnate in aceasta calitate persoane aflate in relatii de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul in insolventa sau cu vreunul dintre creditori. Masura are in vedere evitarea vicierii procedurii insolventei.

In acest sens, in cuprinsul art 61 se introduce alin 2, cu urmatorul continut:

Art. 61.

(1) In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate precum avocati, experti contabili, evaluatori sau alti specialisti. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor in cazul in care acestea vor fi platite din averea debitoarei sau se vor supune standardelor de cost stabilite de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care se vor remunera din fondul de lichidare constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4).

(2) Nu vor putea fi desemnate in baza alin. (1) acele persoane care se afla intr-o relatie contractuala de natura a crea un conflict de interese sau sunt persoane afiliate, asa cum sunt acestea definite in Codul fiscal, cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul sau cu vreunul dintre creditori.

 

6. Lipsa notificarii organului fiscal cu privire la declansarea insolventei atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii.

Prin aceasta masura statul urmareste sa amplifice rolul pe care trebuie sa-l ocupe ANAF in procedura de reorganizare si faliment a firmelor, plecand de la premisa ca multe dosare de insolventa au ca obiectiv evitarea platii unor obligatii fiscale suplimentare, precum si accesorii (dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati de nedeclarare sau declarare eronata), ca urmare a nedepunerii declaratiilor fiscale sau depunerii de declaratii cu sume eronate. Luand cunostinta mai rapid de initierea procedurii de insolventa de catre un debitor, organul fiscal are timp de a analiza daca se impune o inspectie fiscala, de a intocmi raportul de inspectie fara a mai fi presat de incadrarea intr-un anumit program si de a formula eventual opozitie fata de declansarea procedurii, atunci cand considera ca aceasta s-a facut in scopul sustragerii de la plata impozitelor si contributiilor datorate.

Modificarea s-a facut prin adaugarea literei ,,n’’ (dovada notificarii organului fiscal competent) in cadrul alineatului 2 al articolului 67 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

Vechea reglementare

„Documentele prevazute la alin. (1) se depun odata cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai tarziu, pana la termenul de judecata stabilit de judecatorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevazute la alin. (1) lit. a)-g), k), l), m) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d), precum si a cazului in care cererea de deschidere a procedurii este formulata de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nedepunerea documentelor prevazute la lit. h), i) si j) este sanctionata cu decaderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare”.

Noua reglementare

,,Potrivit noii reglementari, la art. 67 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul continut:

„(2) Documentele prevazute la alin. (1) se depun odata cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai tarziu, pana la termenul de judecata stabilit de judecatorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevazute la alin. (1) lit. a)-g) si k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d), precum si a cazului in care cererea de deschidere a procedurii este formulata de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nedepunerea documentelor prevazute la alin. (1) lit. h)-j) este sanctionata cu decaderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare”.

7. Inspectia fiscala a firmelor aflate in stare de insolventa se va efectua numai in baza analizei de risc.

Prin aceasta se doreste ca organele de inspectie fiscala sa declanseze controlul unei firme aflate in insolventa numai daca din analiza de risc efectuata rezulta faptul ca exista un risc semnificativ de nedeclarare a obligatiilor fiscale sau de declarare eronata, evitandu-se astfel controalele fara rezultate, care necesita timp, resurse materiale si personal disponibil.

Vechea reglementare

„ Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Sunt creante anterioare si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului. In termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectua inspectia fiscala si vor intocmi raportul de inspectie fiscala, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Creditorii bugetari vor inregistra cererea de admitere a creantei in termenul prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmand ca, in termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul”.

Noua reglementare

„ Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Sunt creante anterioare si creantele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere intocmita ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului. In termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectua inspectia fiscala pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare. Creditorii bugetari vor inregistra cererea de admitere a creantei, conform evidentelor proprii, in termenul prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmand ca, in termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul”.

8. Creantele fiscale care nu au fost suspendate la executare silita prin hotarare judecatoreasca definitiva, dar sunt contestate, vor fi admise la masa credala si inscrise sub conditie rezolutorie pana la finalizarea contestatiei de catre instanta de contencios administrative.

Noua reglementare

La art. 102, dupa alin. (8), se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu urmatorul continut:

„(8^1) Creantele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat si a carui executare silita nu a fost suspendata prin hotarare judecatoreasca definitiva vor fi admise la masa credala si inscrise sub conditie rezolutorie pana la finalizarea contestatiei de catre instanta de contencios administrativ”.

9. Deschiderea procedurii de faliment poate fi ceruta de titularul unei creante, chiar daca administratorul judicar a omis sa se pronunte cu privire la aceasta.

Vechea reglementare

,, Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic potrivit alin. (3) si al carei cuantum depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar sau a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator”.

Noua reglementare:

,, Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 10 zile de la depunerea cererii de plata sau recunoscuta de judecatorul-sindic potrivit alin. (3), in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata ori a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator”.

 

10. Conversia creantelor bugetare ale statului in actiuni, daca se considera ca societatea isi poate continua activitatea si daca aceasta

modalitate de stingere a creantei bugetare duce la maximizarea recuperarii creantei statului, fata de situatia intrarii debitorului in faliment.

 

Un aspect esential este faptul ca nu se poate cumula conversia creantelor cu masura reducerii creantei bugetare, conversia fiind integrala si efectuata la valoarea creantei.

 

Vechea reglementare:

„ Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:

(…)

K. prin exceptie de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titluri de valoare;”.

 

Noua reglementare:

„ Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:

(…)

K. prin exceptie de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titluri de valoare. Cu consimtamantul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creantelor bugetare ale statului in actiuni, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa rezulte din continutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul ca societatea debitoare isi poate continua activitatea, masura propusa fiind una viabila pentru societate;

b) sa rezulte din continutul planului de reorganizare faptul ca aceasta modalitate de stingere a creantei bugetare duce la maximizarea recuperarii creantei statului, fata de situatia intrarii debitorului in faliment;

c) conversia sa fie integrala si efectuata la valoarea creantei bugetare a statului, ea neputand fi cumulata cu masura reducerii creantei bugetare.

Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator sau specialist independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra conditiilor de la lit. a) si b), pe baza caruia sa isi exercite votul asupra planului de reorganizare care cuprinde propunerea de conversie a creantei bugetare a statului. Prevederile art. 5 alin. (1) pct. 71 raman aplicabile”.

 

11. Se reglementeaza data stingerii creantelor supuse conversiei in actiuni , care este data realizarii conversiei.

S-a stabilit si institutia publica care va exercita drepturile si obligatiile statului roman in calitate de actionar. In cazul in care statul nu detine ,anterior conversiei, actiuni la debitorul aflat in stadiul de insolventa, pentru actiunile emise urmare a conversiei, depturile si obligatiile statului roman, precum si inregistrarea in evidentele contabile a respectivelor actiuni se realizeaza de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.

 

Noua reglementare:

 

Potrivit noii reglementari, dupa art. 135 se introduce un nou articol, art. 135, cu urmatorul continut:

„(1) Data stingerii creantelor supuse conversiei, potrivit prevederilor art. 133 alin. (5) lit. K, este data realizarii conversiei.

(2) Institutia publica centrala ce exercita calitatea de actionar in numele statului la data efectuarii conversiei exercita drepturile si obligatiile statului roman in calitate de actionar si pentru actiunile emise in favoarea statului de operatorii economici in urma conversiei si inregistreaza in evidentele contabile aceste actiuni.

(3) In cazul in care statul nu detine, anterior conversiei, actiuni ale debitorului, pentru actiunile emise ca urmare a conversiei, exercitarea drepturilor si obligatiilor statului, precum si inregistrarea actiunilor astfel dobandite in evidentele contabile se realizeaza de catre Autoritatea de Administrare a Activelor Statului”.

 

12. cererea de intrare in faliment a creditorilor sau a administratorului judiciar se judeca in maxim 30 de zile de la data inregistrarii la dosarul cauzei

 

Vechea reglementare:

„(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere.

(…)

(3) Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor”.

 

Noua reglementare:

„(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii de insolventa, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitorul incheie o conventie de plata cu acest creditor. Pentru datoriile acumulate in perioada procedurii de insolventa care au vechime mai mare de 60 de zile se poate incepe executarea silita.

(…)

(3) Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor”.

 

13. Se impune administratorului judiciar/lichidatorului desemnat , antrenarea raspunderii personale ori de cate ori identifica persoane culpabile de starea de insolventa a debitorului. De asemenea, s-a redus de la 50% la 30% cuantumul creantelor inscrise la masa credala in total creante pentru care un creditor poate solicita atragerea raspunderii sau poate ataca o hotarare a instantei de respingere a actiunii.

 

Vechea reglementare:

„ (2) Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului si/sau a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.

(…)

(7) In cazul in care s-a pronuntat o hotarare de respingere a actiunii introduse potrivit alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2), administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intentioneaza sa formuleze apel impotriva acesteia va notifica in acest sens comitetul creditorilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. In cazul in care adunarea creditorilor sau creditorul care detine mai mult de jumatate din valoarea tuturor creantelor decide ca se impune introducerea apelului, acesta va fi introdus de catre presedintele comitetului creditorilor sau de catre creditorul majoritar, dupa caz”.

 

Noua reglementare:

 

„(2) Administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar, ori de cate ori identifica persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului, va promova actiunea in antrenarea raspunderii patrimoniale. Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului, aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 30% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.

(…)

(7) In cazul in care s-a pronuntat o hotarare de respingere a actiunii introduse potrivit alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2), administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intentioneaza sa formuleze apel impotriva acesteia va notifica in acest sens comitetul creditorilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. Impotriva acestei hotarari calea de atac poate fi exercitata direct de presedintele comitetului creditorilor, iar in lipsa constituirii unui comitet, de catre orice creditor interesat care detine mai mult de 30% din valoarea creantelor inscrise la masa credala”.

 

II. Modificarile aduse Codului de procedura fiscala, prin O.U.G. nr. 88/2018:

 

1. Conversia creantelor in actiuni este posibila pentru toti contribuabilii la care s-a deschis procedura de insolventa, nu numai la cei cu capital integral sau majoritar de stat.

 

Vechea reglementare:

„La contribuabilii/platitorii cu capital integral sau majoritar de stat la care s-a deschis procedura insolventei, potrivit legii, conversia creantelor bugetare in actiuni poate fi prevazuta prin planul de reorganizare, in conditiile legii, cu acordul expres, in scris, al creditorului. Prevederile alin. (4) raman aplicabile”.

 

Noua reglementare:

„ La contribuabilii/platitorii la care s-a deschis procedura insolventei, potrivit legii, conversia creantelor bugetare in actiuni poate fi prevazuta prin planul de reorganizare, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare”.

 

2. S-a reglementat procedura de cesiune a creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in stare de insolventa.

 

Noua reglementare:

 

Potrivit noii reglementari, dupa art. 264 se introduce un nou articol, art. 264^1, cu urmatorul continut:

„(1) Creditorul bugetar poate cesiona creantele bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) pretul cesiunii este cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare, asigurandu-se recuperarea integrala a creantelor bugetare inscrise in tabelul definitiv de creante;

b) plata pretului cesiunii si recuperarea creantelor bugetare se realizeaza intr-o perioada de maximum 3 ani de la data incheierii contractului de cesiune;

c) cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei.

(2) Cesionarul creantei bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanta, toate drepturile creditorului bugetar.

(3) In situatia in care plata pretului cesiunii se face intr-o perioada mai mare de 30 de zile de la data incheierii contractului de cesiune, se datoreaza dobanzi potrivit prezentului cod.

(4) Daca cesionarul nu plateste creditorului bugetar, la termenele prevazute in contract, pretul cesiunii, contractul de cesiune reprezinta titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanta acestuia este o creanta bugetara ce poate fi recuperata potrivit prezentului cod.

(5) In situatia in care exista mai multi ofertanti care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), cesiunea de creanta se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de catre creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare pret al cesiunii oferit si pe al celui mai scurt termen de plata a pretului cesiunii”.

 

Dispozitiile acestui nou articol din Codul de procedura fiscala se aplica si pentru debitorii aflati in procedura insolventei la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.