Romania se adapteaza cerintelor noilor directive europene in domeniul impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata!

In data de 23.12.2019 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (mfinante.ro) la rubrica "Transparenta decizionala", proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Promovarea acestui act normativ este determinata de necesitatea transpunerii in legislatia nationala, pana la 31 decembrie 2019, a prevederilor urmatoarelor directive ale Consiliului Uniunii Europene:

• in domeniul impozitului pe profit, Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 in ceea ce priveste tratamentul neuniform al elementelor hibride care implica tari terte;
• in domeniul TVA, Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre;

Modificari in domeniul impozitului pe profit

Prezentele norme reglementeaza tratamente neuniforme importate si tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar, atat intre state membre, cat si in legatura cu alte state terte, atunci cand cel putin una dintre partile implicate este:

- o societate, contribuabil platitor de impozit pe profit, potrivit prevederilor fiscale nationale,
- un sediu permanent sau elemente tratate drept sedii permanente ale entitatilor rezidente in state terte,
- o entitate considerata transparenta in scopuri fiscale, potrivit prevederilor fiscale nationale, stabilita in Romania, in cazul elementelor hibride inversate.

Astfel, se reglementeaza patru categorii de tratamente neuniforme ale elementelor hibride:

- tratamente care rezulta din platile efectuate in temeiul unui instrument financiar;
- tratamente care sunt consecinta diferentelor de alocare a platilor efectuate catre o entitate hibrida sau catre un sediu permanent, inclusiv ca urmare a platilor catre un sediu permanent ignorat;
- tratamente care rezulta din platile efectuate de o entitate hibrida catre proprietarul ei sau platile preconizate intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente;
- cazuri de dubla deducere aparute in urma platilor efectuate de o entitate hibrida sau de un sediu permanent.

Sfera de aplicare a normelor vizeaza doar acele tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar intre un contribuabil platitor de impozit pe profit si intreprinderile sale asociate sau intre intreprinderile asociate, intre sediul social si un sediu permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati, sau care rezulta dintr-un acord structurat care implica un contribuabil. Pentru astfel de cazuri, se reglementeaza ca intreprinderea asociata sa fie detinuta de contribuabil sau de o alta intreprindere asociata, sau sa fie detinuta printr-o participare sub forma de drepturi de vot, drepturi de proprietate asupra capitalului sau de drepturi la repartizarea profitului, de 50 % sau mai mult. De asemenea, proprietatea sau drepturile persoanelor care actioneaza solidar trebuie agregate in scopul aplicarii acestei cerinte. In acest scop, definitia „intreprinderii asociate” a fost completata cu situatiile care reflecta controlul efectiv/influenta semnificativa asupra/intre intreprinderi asociate, entitati care face parte din acelasi grup consolidat in scopuri contabile, intreprinderi in care contribuabilul are o influenta semnificativa asupra conducerii si invers, precum si intreprinderi care au o influenta semnificativa asupra conducerii contribuabilului.

Deoarece tratamentele neuniforme ale elementelor hibride pot avea drept rezultat o dubla deducere sau o deducere fara includere, este necesar sa se stabileasca norme fiscale nationale prin care, Romania, ca stat membru implicat, sa refuze deducerea unei plati/cheltuieli/pierderi sau, dupa caz, sa impuna contribuabilului includerea platii in veniturile impozabile. Aceste norme se aplica numai platilor deductibile si nu afecteaza caracteristicile generale ale sistemului fiscal national. De asemenea, orice ajustare ce trebuie efectuata in temeiul prezentelor norme nu ar trebui, in principiu, sa afecteze alocarea drepturilor de impozitare stabilite in temeiul unei conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si alta jurisdictie implicata.

In cazul platilor efectuate in temeiul unui instrument financiar, un tratament neuniform al elementelor hibride apare atunci cand deducerea fara includere poate fi pusa pe seama diferentelor in ceea ce priveste calificarea instrumentului sau a platilor efectuate in temeiul acestuia. Cu toate acestea, o plata efectuata in temeiul unui instrument financiar nu trebuie sa fie tratata ca dand nastere unui tratament neuniform al elementelor hibride in cazul in care avantajele fiscale acordate in jurisdictia beneficiarului platii se datoreaza exclusiv statutului fiscal al beneficiarului platii sau faptului ca instrumentul este detinut in conditiile unui regim special.

Normele abordeaza, de asemenea, si cazurile de dubla deducere, indiferent daca acestea apar ca urmare a platilor, a cheltuielilor care nu sunt tratate ca plati in temeiul legislatiei nationale sau ca urmare a amortizarii sau deprecierii pierderilor. Cu toate acestea, la fel ca in cazul platilor preconizate si al platilor efectuate de o entitate hibrida, care sunt ignorate de catre beneficiarul platii, un tratament neuniform al elementelor hibride nu ar trebui sa apara decat in masura in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie compensata cu o suma care nu reprezinta venituri cu dubla includere. Aceasta inseamna ca, in cazul in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie reportata intr-o perioada fiscala ulterioara, cerinta de a se realiza o ajustare in temeiul prezentelor norme este amanata pana in momentul in care deducerea este efectiv compensata cu venituri nesupuse dublei includeri in jurisdictia platitorului.

In sensul celor prezentate, tratament neuniform al elementelor hibride reprezinta o situatie care implica un contribuabil sau o entitate, in cazul caruia/careia:

a) o plata in temeiul unui instrument financiar conduce la o deducere fara includere;
b) o plata catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor efectuate catre entitatea hibrida in temeiul legislatiei jurisdictiei in care entitatea hibrida este stabilita sau inregistrata si al legislatiei jurisdictiei oricarei persoane care participa la entitatea hibrida respectiva;
c) o plata catre o entitate cu unul sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati in temeiul legislatiei jurisdictiei in care isi desfasoara activitatea entitatea respectiva;
d) o plata conduce la o deducere fara includere ca urmare a unei plati catre un sediu permanent ignorat;
e) o plata de catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar respectivul tratament neuniform este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii;
f) o plata preconizata intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform respectiv este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii; sau
g) apare o dubla deducere.

In functie de situatia din care rezulta tratamentul neuniform al unor elemente hibride, contribuabilul roman, aplica, dupa caz, una din urmatoarele regulile de ajustare:

- i se impune nededucerea unei plati/cheltuieli, sau
- i se impune includerea platilor in veniturile sale impozabile.

De asemenea, se propune excluderea din categoria tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride vizate de normele propuse, sub conditia indeplinirii anumitor cerinte, cum este cazul tratamentelor rezultate dintr-o plata de dobanda efectuata catre o intreprindere asociata, in cadrul unui instrument financiar, daca instrumentul financiar a fost emis:

• in legatura cu instrumente financiare cu caracteristici de conversie, de recapitalizare interna sau de reducere a valorii contabile, la nivelul unei societati-mama;
• la un nivel necesar pentru a satisface cerintele aplicabile in materie de capacitate de absorbtie a pierderilor;
• nu ca parte a unui acord structurat.

Modificari in domeniul TVA

In vederea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, se propun urmatoarele:

Referitor la stocurile la dispozitia clientului:

• se va considera ca in momentul expedierii sau transportului bunurilor catre depozitul situat intr-un alt stat membru nu are loc o livrare intracomunitara in statul membru de plecare a bunurilor, respectiv o achizitie intracomunitara in statul membru in care sosesc bunurile in stoc.
• se va considera ca numai in momentul in care are loc transferul dreptului de a dispune de bunuri catre cumparator are loc o livrare intracomunitara scutita in statul membru de plecare a bunurilor si o achizitie intracomunitara impozabila in statul membru in care se afla stocul de bunuri.

Astfel, se va evita situatia in care furnizorul trebuie sa fie inregistrat in fiecare stat membru in care a expediat/transportat bunuri in cadrul regimului de stocuri la dispozitia clientului.

• se introduce obligatia atat pentru furnizor, cat si pentru cumparator de a tine un registru al bunurilor transferate in cadrul regimului de stocuri la dispozitia clientului, in vederea asigurarii monitorizarii adecvate de catre administratiile fiscale,
• se introduce obligatia ca in declaratia recapitulativa a furnizorului sa fie mentionata identitatea cumparatorilor carora le vor fi livrate ulterior bunurile expediate in cadrul regimului pentru stocuri la dispozitia clientului.

Referitor la tranzactiile in lant:

• in cazul in care aceleasi bunuri sunt livrate succesiv si sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lant, se va considera ca expedierea sau transportul este atribuit livrarii efectuate catre operatorul intermediar.
• prin derogare, in cazul in care operatorul intermediar a comunicat furnizorului sau numarul de identificare in scopuri de TVA care i-a fost eliberat de catre statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile se va considera ca transportul este atribuit livrarii de bunuri efectuate de catre operatorul intermediar.

Referitor la conditiile de aplicare a scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare de bunuri se introduce, drept conditie de fond pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare, depunerea si completarea corecta a declaratiei recapitulative (VIES), cu exceptia cazului in care furnizorul poate justifica in mod corespunzator deficienta, intr-un mod considerat satisfacator de autoritatile fiscale.