HG nr.779/2015 - aprobarea Strategiei nationale de ordine si siguranta publica 2015-2020

Hotararea Guvernului nr. 779/2015 pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine si siguranta publica 2015-2020 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 763 din 13 octombrie 2015.

in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Se aproba Strategia nationala de ordine si siguranta publica pentru perioada 2015-2020, denumita in continuare Strategia nationala, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2. - Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale se aproba in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia, prin dispozitia secretarului de stat pentru ordine publica din Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 3. - Finantarea obiectivelor prevazute in Strategia nationala si in planul de actiuni prevazut la art. 2 se face in limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, precum si din alte surse legal constituite, potrivit legii.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemneaza:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea
Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Daniel Constantin
Ministrul finantelor publice, Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul apararii nationale, Mircea Dusa
Ministrul sanatatii, Nicolae Banicioiu
Ministrul mediului, apelor si padurilor, Gratiela Leocadia Gavrilescu
Ministrul economiei, comertului si turismului, Mihai Tudose
Ministrul transporturilor, Iulian-Ghiocel Matache
Ministrul pentru societatea informationala, Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu
p. Directorul Serviciului de Protectie si Paza, Gabriel Cretu Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Marcel Opris
p. Directorul Serviciului Roman de Informatii, Florian Coldea
Directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai-Razvan Ungureanu

Bucuresti, 23 septembrie 2015
Nr. 779

Anexa

STRATEGIA NATIONALA DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA

CUPRINS
I. ABORDAREA STRATEGICA

II. CONTEXT EUROPEAN SI NATIONAL — RISCURI SI VULNERABILITATI ACTUALE Riscuri si vulnerabilitati identificate la nivelul Uniunii Europene Riscuri si vulnerabilitati identificate la nivel national • Consumul si traficul de droguri • Traficul de fiinte umane • Migratia ilegala • Frauda si evaziunea fiscala • Contrabanda cu produse accizabile si alte operatiuni ilicite preferate de retelele infractionale • Contrafacerea si infractiunile care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala • Coruptia • Criminalitatea informatica

III. OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

IV. INDICATORI DE PERFORMANTA

V. IMPLICATII PENTRU BUGET

VI. ETAPE URMATOARE • Punerea in aplicare a Strategiei • Monitorizare si evaluare



PREAMBUL

intr-o lume globala complexa, dinamica si conflictuala, puternic afectata de criza economica si financiara, siguranta cetatenilor si ordinea publica reprezinta obiective fundamentale ale guvernarii tarii noastre. Ele au ca domeniu de referinta drepturile fundamentale ale omului, ordinea constitutionala si se infaptuiesc in contextul participarii active la constructia europeana, cooperarii euroatlantice si evolutiilor globale. Ca stat membru al Uniunii Europene si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, Romania face parte dintr-un spatiu de libertate, securitate si justitie, bazat pe valori, interese si obiective comune, pe principiile si normele democratiei, statului de drept si pe caracteristicile economiei de piata. Specific pentru pozitia geografica a Romaniei sunt relevate si riscuri asociate aparitiei si multiplicarii zonelor de instabilitate in proximitatea tarii, cu consecinte directe asupra intereselor Aliantei Nord-Atlantice si ale Uniunii Europene. Dreptul la libera circulatie a capitalului, marfurilor, serviciilor si persoanelor in spatiul Uniunii Europene, oportunitatile oferite de globalizarea economica si de actualele tehnologii moderne au creat noi oportunitati pentru mediul infractional de a-si extinde domeniile si raza de actiune, dobandind un caracter transfrontalier tot mai bine organizat si internationalizat. Dezvoltarea extrem de rapida a internetului, a transportului si a noilor tehnologii la nivel mondial reprezinta deopotriva factori care favorizeaza dezvoltarea economica, dar si oportunitati de penetrare in diverse medii pentru criminalitate. in context, este necesara intreprinderea unor actiuni concertate la nivel national in vederea reducerii actelor de coruptie si a destructurarii retelelor infractionale infiltrate in economie, precum si a limitarii posibilitatilor pe care economia globalizata le genereaza pentru criminalitatea organizata. Cele mai mari amenintari la adresa sigurantei cetatenilor si a mediului de afaceri din Romania le reprezinta manifestarile criminalitatii organizate. Cele mai versatile, specializate si pagubitoare grupuri organizate care actioneaza in spatiul Romaniei sunt concentrate in domeniul economico-financiar (evaziune, contrabanda, tranzactii ilegale, spalare de bani) si al contractelor cu statul, constituind pilonii principali ai economiei subterane si importante surse de coruptie. Ca pondere a prejudiciilor create si ca raspandire pe teritoriul national, acestea sunt urmate de grupurile organizate profilate pe trafic de droguri, trafic de persoane (in special exploatare sexuala) si criminalitate cibernetica. Criminalitatea organizata transfrontaliera, migratia ilegala, criminalitatea informatica si pirateria software au evoluat, profitand continuu de libertatile si tehnologiile moderne oferite de piata interna a Uniunii Europene. Gravitatea, repetabilitatea si cumulul prejudiciilor faptelor asociate acestor tipuri de criminalitate afecteaza valorile prevazute de Constitutia Romaniei si legislatia nationala si europeana din domeniul sigurantei cetateanului, lezand ordinea de drept, bugetul general consolidat al statului si climatul de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. Astfel, dinamica acestor fenomene impune o atentie deosebita materializata in politicile specifice ale Guvernului Romaniei, care au la baza mecanisme distincte de raspuns la formele de manifestare a criminalitatii circumscrise amenintarilor in domeniul sigurantei cetateanului din responsabilitatea institutiilor guvernamentale. Avand in vedere noile provocari generate de amenintarile conventionale si/sau neconventionale, precum si amploarea si consecintele fenomenului criminalitatii, se impune o noua abordare strategica integrata, care sa ia in considerare situatia specifica a Romaniei si vulnerabilitatile acesteia, inclusiv prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie sprijinite din fondurile destinate afacerilor interne. Prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 535/2014 privind infiintarea Grupului interministerial strategic pentru cresterea capacitatii de actiune a institutiilor guvernamentale in prevenirea si combaterea criminalitatii ce se circumscrie amenintarilor in domeniul securitatii nationale a fost operationalizat Grupul interministerial strategic pentru cresterea capacitatii de actiune a institutiilor guvernamentale in prevenirea si combaterea criminalitatii ce se circumscrie amenintarilor in domeniul securitatii nationale, denumit in continuare GIS, cu rol strategic de platforma de cooperare intre structurile cu atributii in domeniul securitatii nationale, precum si alte institutii guvernamentale si neguvernamentale, in vederea asigurarii coerentei in realizarea politicilor de prevenire si combatere a criminalitatii, prin punerea in comun a tuturor capabilitatilor, reducerea costurilor si cresterea eficientei.

I. ABORDAREA STRATEGICA

Schimbarile mediului socioeconomic intervenite pe parcursul ultimilor ani au afectat stabilitatea economica si securitatea regionala, crescand cerintele si presiunea asupra sistemului national de ordine si siguranta publica. Pentru a contracara aceste provocari si pentru a oferi o reactie ferma in directia unor politici multidisciplinare, Guvernul Romaniei, prin intermediul institutiilor cu atributii in domeniu, are obligatia sa evalueze riscurile, vulnerabilitatile si tendintele in materie de ordine si siguranta publica si sa ofere o abordare strategica acestei problematici, astfel incat structurile cu competente in domeniu sa isi poata indeplini misiunea. Stabilirea obiectivelor si directiilor de actiune in urmatorii 5 ani are la baza o analiza a caracteristicilor fenomenului infractional. Viziunea Strategiei nationale de ordine si siguranta publica 2015—2020, denumita in continuare Strategia nationala, urmareste eficientizarea sistemului de ordine publica si siguranta printr-o abordare proactiva, orientata catre nevoile de securitate in serviciul cetateanului, precum si prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate si justitie. Prezenta strategie nationala este centrata atat pe perfectionarea si aplicarea riguroasa a cadrului normativ, mentinerea unui grad ridicat de profesionalizare a personalului si consolidarea institutionala a structurilor cu atributii in domeniul specific, fapt ce va conduce la reducerea costurilor si cresterea gradului de performanta in prevenirea si combaterea fenomenului infractional, cat si pe cresterea gradului de implicare a societatii civile in prevenirea si combaterea fenomenului criminalitatii. in acest scop, Strategia nationala propune solutii menite sa eficientizeze masurile pentru protejarea economiei nationale impotriva infiltrarilor de natura infractionala, a spatiului cibernetic, pentru cresterea nivelului de securitate al cetatenilor, precum si pentru securizarea frontierelor, inclusiv a celor externe Uniunii Europene. in context, Strategia nationala stabileste un cadru comun de actiune pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul a 6 obiective generale care, impreuna cu directiile de actiune aferente, vor contribui la prevenirea si combaterea fenomenului infractional, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti si a securitatii cetateanului, protejarea proprietatii publice si private, precum si la asigurarea climatului necesar functionarii institutiilor statului, astfel incat Romania sa devina un loc mai sigur si un stat pregatit. Documentul strategic de referinta are la baza analizele efectuate asupra evolutiei fenomenului infractional, avand in vedere ca amenintarilor conventionale le sunt asociate, din ce in ce mai frecvent, cele neconventionale, care sunt abordate de strategii sectoriale proprii in functie de domeniul vizat. Astfel, riscurile si vulnerabilitatile care se manifesta in domeniul ordinii si sigurantei publice s-au transformat, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, focalizandu-se pe segregarea nucleelor existente la nivelul gruparilor de criminalitate, care au devenit din ce in ce mai bine organizate, specializate, conectandu-se cu retele criminale externe similare, unele dintre acestea avand legaturi si cu organizatii teroriste. in ceea ce priveste terorismul, in prezent Romania nu se confrunta cu o amenintare majora directa, insa caracterul paneuropean si dimensiunile pe care acest fenomen le are in unele dintre statele membre ale Uniunii Europene impun, la nivel national, o abordare solidara, in cadrul Sistemului national de prevenire si combatere a terorismului, ca singur mijloc de gestionare eficient. De asemenea, Strategia este in concordanta cu documente strategice nationale, precum si cu documente strategice ale Uniunii Europene, context in care gestionarea problemelor trebuie sa aiba la baza cooperarea interinstitutionala si internationala, iar politicile de combatere a criminalitatii trebuie sa fie in concordanta cu amploarea provocarilor identificate.

II. CONTEXT EUROPEAN SI NATIONAL — RISCURI SI VULNERABILITATI ACTUALE • Riscuri si vulnerabilitati identificate la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene a fost identificata o serie de factori favorizanti si vulnerabilitati care pot fi exploatate de elementele infractoare in desfasurarea activitatilor ilicite, dupa cum urmeaza: criza economica, nodurile importante de transport, comunitatile din diaspora, coruptia, entitati constituite legal prin care se realizeaza activitati ilicite, atitudinea si comportamentul publicului fata de anumite infractiuni, raportul dintre riscuri si beneficii in urma savarsirii unui anumit tip de infractiuni, usurinta entitatilor infractionale de a patrunde pe pietele de desfacere, internetul, comertul electronic, legislatia si oportunitatile transfrontaliere, furturile de identitate si frauda prin folosirea documentelor falsificate. Astfel, inclusiv analiza Europol a evidentiat riscul ca Romania sa fie afectata de aceste vulnerabilitati. in urma analizarii tuturor tendintelor, Europol a identificat 7 amenintari actuale de care statele membre vor trebui sa tina cont in momentul in care isi vor formula directiile de actiune in ceea ce priveste combaterea criminalitatii organizate, respectiv:
a) migratia ilegala;
b) traficul de fiinte umane;
c) contrafacerea marfurilor si produselor din domeniul sanitar si farmaceutic;
d) infractiuni economice savarsite prin intermediul firmelor de tip „fantoma” — rambursarea ilegala a TVA;
e) productia si traficul de droguri sintetice;
f) criminalitatea informatica;
g) spalarea de bani.

De asemenea, au mai fost identificate doua posibile amenintari care trebuie avute in vedere si tratate ca posibile domenii de actiune pentru gruparile de criminalitate organizata, respectiv:
a) infractiunile in domeniul mediului — traficul ilicit de deseuri;
b) fraudele in domeniul energiei si fraudele rezultate din comertul cu certificate verzi.

• Riscuri si vulnerabilitati identificate la nivel national

La nivel national, amploarea si diversitatea fenomenului infractional, modalitatile de manifestare, persistenta, gradul de generalizare, precum si caracterul pronuntat transfrontalier al acestuia, mobilitatea crescuta a gruparilor de criminalitate organizata, utilizarea de catre acestea a noilor tehnologii din domeniul IT&C fac necesara dezvoltarea unei abordari mai flexibile si capabile sa asigure reactii oportune la nivel institutional pentru combaterea fenomenului infractional. Conform rezultatelor publicate de ultimele doua sondaje Eurobarometru, numai 5% dintre respondentii romani chestionati cu privire la cele mai importante probleme cu care se confrunta in plan personal au apreciat criminalitatea ca fiind o problema importanta, valoare similara celei inregistrate la nivel european si in scadere fata de anii anteriori, cand intre 7 si 9% dintre romani considerau criminalitatea o problema. Desi rezultatele obtinute in ultimii ani, precum si sondajele efectuate arata ca siguranta cetateanului si gradul de incredere a cetatenilor in institutiile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice sunt in crestere, dinamica fenomenului infractional ramane o amenintare permanenta asupra climatului de siguranta si bunastarii cetatenilor, prin posibile amenintari precum:

• manifestari de rasism, xenofobie, extremism si alte forme de intoleranta ce pot genera tulburari ale ordinii publice sau se pot transforma in acte de violenta la adresa cetatenilor, bunurilor materiale ale acestora sau ale comunitatii;

• cresteri ale fenomenului infractional pe fondul: — deteriorarii standardelor de viata, degradarii mediului familial si a sistemului educational; — manifestarii si proliferarii in cadrul unor segmente ale noii generatii a unui accentuat comportament nonconformist, de respingere a standardelor de convietuire sociala; — schimbarii modurilor de operare in comiterea unor infractiuni, prin importul unor genuri de infractiuni atipice spatiului romanesc; — neintegrarii in societate a persoanelor fara ocupatie si/sau ramase fara ocupatie;

• cresterea decalajului economic intre unele zone geografice, precum si in randul populatiei;

• aparitia unor crize economice atat la nivel european, cat si la nivel regional, zonal;

• degenerarea adunarilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de manifestare a cetatenilor in spatiul public, pe fondul nemultumirilor in plan social. Din analizele efectuate rezulta urmatoarele categorii de infractiuni savarsite de gruparile de criminalitate organizata cu impact major asupra ordinii publice si sigurantei cetateanului:

* Consumul si traficul de droguri

Fenomenul traficului de droguri este caracterizat de provocari tot mai mari, in special din cauza castigurilor importante obtinute de catre liderii grupurilor organizate si a diversificarii categoriilor de droguri nou-introduse pe piata in ultimii ani, prin aparitia substantelor psihoactive. Combaterea traficului de droguri ramane o prioritate atat a organismelor internationale ale Uniunii Europene, cat si a Guvernului Romaniei, fenomenul fiind abordat si in documentele strategice nationale. Romania reprezinta, in principal, o zona de tranzit si pentru depozitarea temporara a drogurilor de mare risc. Rolul gruparilor de criminalitate organizata autohtone implicate in operatiuni de trafic de droguri este acela de a sprijini sau derula operatiuni de livrare a produselor narcotice spre statele din Occident. Pozitia geografica a Romaniei favorizeaza includerea tarii noastre in cadrul marilor retele de trafic international. Potentialul deosebit al portului Constanta pentru dezvoltarea economica a Romaniei, reprezentat in special de pozitia geostrategica la confluenta rutelor celor trei coridoare de transport paneuropene, creeaza premisele ca tara noastra sa constituie principala poarta de intrare a produselor si bunurilor provenite de pe pietele emergente din estul Asiei si Orientul Mijlociu, precum si o alternativa semnificativa pentru accesul unor cantitati insemnate de cocaina catre spatiul comunitar. in ultimii doi ani, comercializarea pe piata din Romania a substantelor psihoactive — prin metoda clasica „magazine de vise” — a inregistrat o scadere semnificativa, ca urmare a masurilor legislative adoptate si a activitatilor de combatere intreprinse de autoritatile de aplicare a legii. Pe acest fond, vanzarea-cumpararea acestor substante stupefiante se realizeaza cu o pondere mai mare prin intermediul internetului.

Tendinte si factori de risc

• Traficul de droguri are un pronuntat caracter transfrontalier, numarul cetatenilor romani implicati fiind in crestere.

• Gruparile de criminalitate organizata si-au intensificat operatiunile, diversificandu-si rutele de trafic de droguri.

• Mediul virtual reprezinta un instrument si un spatiu propice pentru aprovizionarea cu precursori si substante psihoactive.

• Substantele chimice folosite in scopuri licite pot fi deturnate de catre organizatiile criminale de la consumul licit si folosite ca precursori ai drogurilor.

• Comportamentul si gradul de constientizare a populatiei, in special fata de substantele noi psihoactive, se situeaza la un nivel scazut.

* Traficul de fiinte umane

Traficul de persoane reprezinta un fenomen grav care aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului. Victimele sunt recrutate si lipsite de libertate prin forta si/sau inselaciune, in scopul exploatarii sexuale, exploatarii prin munca, prin obligarea de a practica cersetoria sau de a desfasura activitati infractionale. Aceste categorii de persoane sunt exploatate de catre traficanti, fiind obligate sa le restituie acestora sume semnificative de bani, deseori fiind private de documentele de identitate, sechestrate, lipsite de libertate, izolate si supuse amenintarilor. De asemenea, s-a constatat ca acestea provin din zone cu dificultati economice si sociale, dezvoltarea industriei sexuale si cererea de forta de munca ieftina reprezentand doua dintre cauzele existentei traficului de fiinte umane. Factorul comun pentru care aceste persoane devin victime ale traficului este promisiunea unei vieti mai bune pentru acestea si/sau pentru familiile acestora. Desi Romania este atat o tara-sursa pentru traficul de persoane, cat si tara de tranzit ca urmare a faptului ca se situeaza in vecinatatea altor tari-sursa sau tari din Balcanii de Vest, numarul cetatenilor romani identificati ca traficanti sau victime ale traficului de fiinte umane se mentine relativ constant incepand cu anul 2011.

Tendinte si factori de risc

• Aparitia unor noi moduri de operare a gruparilor infractionale prin racolarea in scopul practicarii de bunavoie a prostitutiei

• Mobilitatea gruparilor infractionale in tarile de destinatie/exploatare ingreuneaza investigatiile structurilor de aplicare a legii

• Reorientarea gruparilor infractionale catre destinatii noi unde exista o cerere mai mare pe piata sexuala, pentru cersetorie si exploatare prin munca

• Tendinta de formare a unor grupari infractionale de trafic de persoane, fara o structura, ierarhii si roluri bine definite; constituirea acestora pe criterii familiale, de rudenie sau apartenenta etnica • Liberalizarea pietei muncii europene pentru muncitorii romani poate sa conduca la o consolidare a manifestarii traficului de persoane in scopul exploatarii prin munca

• Utilizarea internetului pentru promovarea unor servicii sexuale si/sau pentru a realiza recrutari de persoane in acest scop

* Migratia ilegala

Formele organizate de migratie ilegala au drept scop obtinerea de catre grupari infractionale specializate a unor castiguri banesti din partea imigrantilor, ca urmare a facilitarii intrarii sau sederii acestora intr-o tara, prin incalcarea legislatiei acesteia. Romania nu este o tara de destinatie pentru fluxurile migratorii, iar datorita sistemului performant de supraveghere a frontierei de stat a fost in mica masura folosita ca tara de tranzit. Cu toate acestea, din cauza faptului ca Romania este tranzitata de trei rute principale de migratie catre Europa de Vest, respectiv: ruta estica, ruta est-mediteraneana si ruta Balcanilor de Vest, fenomenul migratiei ilegale se manifesta sub diverse forme, cele mai uzitate fiind traversarea ilegala a frontierelor verzi intre punctele de control al trecerii, ascunderea in diverse mijloace de transport si utilizarea de catre migranti a documentelor de identitate ori calatorie falsificate sau contrafacute ori a documentelor valide apartinand altor titulari. Grupurile criminale organizate care faciliteaza migratia ilegala sunt caracterizate printr-un grad ridicat de flexibilitate si o capacitate mare de a colabora eficient prin intermediul retelelor proprii create la nivel transfrontalier. Tendinte si factori de risc

• Grupurile criminale organizate exploateaza cu rapiditate diferitele schimbari intervenite la nivelul structurilor de aplicare a legii, modificarile legislative, deschiderea unor noi rute de transport sau a celor mai putin costisitoare din punct de vedere financiar, precum si a unor noi puncte de trecere a frontierei.

• Circulatia pe rutele clandestine de trafic cu migranti a unor elemente provenind din comunitati cu orientari fundamentalist islamice, insertia acestor persoane in statele de destinatie facandu-se prin includerea lor in grupurile de imigranti — solicitanti de azil, beneficiari ai unor forme de protectie recunoscute in tarile de tranzit si destinatie

• Retelele infractionale implicate in forme organizate de migratie ilegala sunt deseori implicate si in alte forme ale criminalitatii, precum falsificarea documentelor de calatorie, traficul de droguri, spalarea banilor etc.

• Amplificarea fenomenului migratiei ilegale poate avea efecte negative asupra populatiei, atat in ceea ce priveste accesul pe piata legala a fortei de munca, cat si din punct de vedere socioeconomic.

• Numarul semnificativ de cazuri de trecere ilegala la nivelul frontierelor terestre si maritime externe ale Uniunii Europene, in contextul situatiei politice instabile

* Frauda si evaziunea fiscala

Frauda si evaziunea fiscala limiteaza capacitatea statului de a colecta taxe si impozite, de a acumula venituri si de a-si pune in aplicare politica economica. Conform estimarilor, la nivelul Uniunii Europene, sume de bani nedeclarate si neimpozitate de ordinul zecilor de miliarde de euro se afla in continuare in paradisuri fiscale, reducand veniturile fiscale nationale. Conform datelor statistice Eurostat se constata ca, desi economia subterana are o usoara tendinta de scadere in Romania, nivelul acesteia continua sa se situeze la o cota ridicata fata de media europeana — 18,4%. Procesul de integrare europeana a condus la o inglobare a economiilor statelor membre, inregistrandu-se un volum ridicat al tranzactiilor transfrontaliere, precum si diminuarea costurilor si a riscurilor aferente acestor tranzactii. Procesul a generat avantaje enorme pentru cetatenii si intreprinderile europene, dar a creat provocari suplimentare pentru organele de aplicare a legii nationale in ceea ce priveste cooperarea si schimbul operativ de informatii. in Romania se evidentiaza o diversificare a formelor de manifestare si propagare a criminalitatii economico-financiare, atat in ceea ce priveste fraudele fiscale, cat si munca la negru/gri, prin modalitati noi de operare, generand efecte negative directe asupra bugetului general consolidat al statului, stabilitatii si competitivitatii mediului de afaceri. Evaziunea fiscala continua sa produca prejudicii majore bugetului general consolidat al statului, in pofida faptului ca, in ultima perioada, fenomenul a cunoscut o usoara diminuare, in principal, in zona evaziunii de masa, consecinta atat a masurilor de combatere de ordin institutional/legislativ adoptate de autoritati, cat si a restrangerii pietelor financiare in perioadele restrictiilor fiscale. Tendinte si factori de risc

• Eludarea sistemului de taxe si impozite pe fondul reorganizarii organelor fiscale si al ajustarii sistemului fiscal • Cresterea numarului fraudelor vamale, inclusiv al celor din categoria marfurilor subevaluate sau contrafacute si a complexitatii si diversitatii aspectelor specifice fenomenului spalarii banilor

• Retelele infractionale implicate in activitati evazioniste de amploare, care actioneaza independent in Romania sau in conexiune cu structuri similare din state comunitare, s-au orientat preponderent catre tranzactiile comunitare, acestea asigurandu-le obtinerea unor venituri substantiale, facil si in conditii eficace.

• Multiplicarea procedeelor utilizate pentru spalarea banilor; amplificarea operatiunilor de fraudare a sistemelor de achizitii on-line, precum si a aparatelor electronice de jocuri de noroc

• Perpetuarea fraudelor din domeniul atribuirii contractelor de achizitii publice • Frauda cu certificate verzi, prin intermediul carora entitatile de tip evazionist reusesc sa sustraga sume mari de bani prin fraudarea TVA si sa monopolizeze comercializarea certificatelor verzi

* Contrabanda cu produse accizabile si alte operatiuni ilicite preferate de retelele infractionale

Fenomenul infractional al contrabandei se manifesta atat in interiorul teritoriului national, cat si la nivelul frontierei de stat, cauzele principale fiind criza economica si financiara inregistrata la nivel mondial, diferentele de accize aplicate de state, legislatia diferentiata si permisiva in domeniu, precum si lungimea frontierei externe — peste 2.070 km. in acest context este considerata oportuna directionarea, cu preponderenta, a actiunilor de control in special la nivelul infrastructurii portuare si frontierei verzi, in scopul limitarii activitatilor ilicite la intrarea pe teritoriul national. Ca modalitati ilicite preferate de anumite grupari infractionale organizate retin atentia: – aditivarea produselor petroliere cu uleiuri minerale achizitionate de pe piata externa si comercializarea acestora pe piata autohtona, ilegal, cu titlu de carburanti; – declararea unor achizitii de bauturi alcoolice cu acciza zero, in realitate marfa fiind alcool pur, supus accizarii; – achizitionarea de legume si fructe, zahar si ulei alimentar prin consemnarea in facturi a unor cantitati inferioare celor reale; – realizarea unor compensari ilegale de TVA in domeniul produselor IT&C, electronice, electrocasnice si textile importate, inclusiv prin interpunerea in circuitul comercial de firme-fantoma autohtone si straine. Tendinte si factori de risc

• Diferentele de accize aplicate de statele membre ale Uniunii Europene si cele din afara Uniunii Europene, din imediata vecinatate

• Cresterea interesului gruparilor de criminalitate organizata pentru actele de contrabanda cu produse accizabile/de larg consum, ceea ce determina cresterea economiei subterane si afectarea bugetului general consolidat al statului

* Contrafacerea si infractiunile care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala

in Romania, infractiunile constatate pe linia drepturilor de proprietate intelectuala continua sa reprezinte un fenomen cu repercusiuni grave asupra incasarilor la bugetul general consolidat al statului, stabilitatii si competitivitatii mediului de afaceri. La nivelul Uniunii Europene s-a constatat in ultimii ani o crestere a comertului cu produse contrafacute din domeniul sanatatii — medicamente sau echipamente medicale, acest tip de infractiune cauzand pierderi la nivelul bugetelor statelor membre si punand in pericol sanatatea si viata celor care folosesc aceste produse.

Tendinte si factori de risc

• Exista premise ale cresterii numarului de infractiuni savarsite in acest domeniu.

• Extinderea activitatilor ilegale cauzeaza prejudicii mari firmelor care comercializeaza astfel de bunuri prin scaderea vanzarilor, ceea ce conduce, inclusiv, la scaderea investitiilor acestora in domeniul cercetarii-dezvoltarii.

• Pirateria software, precum si reproducerea frauduloasa a produselor textile/vestimentare continua sa genereze pierderi importante bugetului general consolidat al statului si producatorilor din acest domeniu.

* Coruptia

Proliferarea rapida a criminalitatii organizate, potentialul foarte ridicat de adaptare, precum si capacitatea de actiune crescuta a gruparilor de criminalitate organizata au determinat inclusiv un interes permanent al exponentilor acestora de vulnerabilizare si corupere a functionarilor publici de la toate nivelurile. Acesta reprezinta un aspect extrem de sensibil pentru Romania, mai ales din perspectiva monitorizarii atente a Uniunii Europene in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare. Comisia Europeana a publicat la inceputul anului 2014 un studiu Eurobarometru care arata faptul ca 34% dintre romani, media europeana fiind de 26%, considera ca s-au realizat progrese in materia prevenirii si combaterii infractiunilor de coruptie, Romania avand cea mai mare crestere din Uniunea Europeana la acest indicator in raport cu anul 2011. Acest rezultat demonstreaza faptul ca opinia publica percepe activitatea sistemului judiciar in acest domeniu ca fiind pozitiva, iar aceasta incredere in eficienta sistemului este resimtita si in activitatea judiciara, in contextul in care din ce in ce mai multe persoane denunta fapte de coruptie despre care iau cunostinta. Ultimele studii de specialitate realizate in domeniu au concluzionat ca piata achizitiilor publice din Romania nu s-a dovedit a fi competitiva si transparenta. Au fost cheltuite peste 10 miliarde euro anual pe contracte de achizitii publice atribuite prin intermediul Sistemului electronic de achizitii, insa aceasta suma nu reprezinta decat a treia parte din valoarea estimata a fi contractata anual de autoritatile publice centrale si locale pentru achizitii de bunuri, servicii sau lucrari prin alte mijloace decat cele electronice autentice. Au fost identificate inclusiv fapte de coruptie savarsite in scopul influentarii procedurilor de achizitie pentru a deturna resursele financiare publice in interesul unor grupari din care faceau parte oameni de afaceri aflati, uneori, in legatura cu decidenti politici.

Tendinte si factori de risc

• Coruptia conduce la denaturarea competitiei legitime care ar trebui sa existe intre participantii din cadrul licitatiilor publice si are un efect negativ in ceea ce priveste increderea in autoritatile statului si sistemul de drept.

• Cazurile de coruptie pot compromite functiile esentiale ale institutiilor publice si ale firmelor/organizatiilor private.

• Apropierea functionarilor publici prin natura atributiilor de serviciu de mediul infractional si contactul cu mediul interlop pot conduce la coruperea acestora.

* Criminalitatea informatica

Internetul a revolutionat modul de viata si a contribuit la disparitia barierelor in societate. Oamenii au devenit din ce in ce mai dependenti de comunicatii si de instrumentele bancare de tip electronic. Acest context ofera oportunitati infractorilor si creeaza in mod constant noi „marfuri” ilicite, reprezentate, in special, de informatii cu caracter personal si/sau informatii financiare sustrase in mod ilegal, fraude legate de cardurile de plata si infractiuni de pornografie infantila prin intermediul sistemelor informatice. Evaluarea amenintarii pe care o prezinta criminalitatea organizata prin intermediul internetului si sistemelor informatice a evidentiat un trend ascendent in cazul infractiunilor savarsite de cetateni romani care au drept tinte cetateni, firme sau institutii publice/private din alte state, precum si un numar tot mai mare de sesizari ale unor cetateni romani si firme care devin victime ale acestui tip de infractionalitate. Romania este o sursa pentru criminalitatea informatica, inregistrandu-se o crestere a numarului fraudelor savarsite prin intermediul internetului, al celor cu carduri bancare, atacurilor informatice cu diversi virusi/troieni informatici etc., precum si a infractiunilor contra sigurantei si integritatii datelor informatice. Tendinte si factori de risc

• Aparitia unor noi moduri de operare, devenite din ce in ce mai complexe, care includ majoritatea infractiunilor din sfera criminalitatii informatice

• Folosirea camuflajului informatic si deplasarea rapida a autorilor faptelor de criminalitate cibernetica reprezinta unele dintre cele mai folosite metode de catre infractori care conduc la neidentificarea si neraspunderea penala a acestora.

• Cresterea numarului de infractiuni cu carduri bancare savarsite pe teritoriul Romaniei si al celor comise in strainatate de cetatenii romani, prin confectionarea si folosirea echipamentelor de skimming/fraudarea tranzactiilor efectuate la ATM-uri si POS-uri sau prin declansarea unor atacuri informatice care vizeaza clientii unor institutii bancare in scopul devalizarii conturilor bancare ale acestora si transmiterii sumelor sustrase in conturi bancare de la nivelul altor state

• Cresterea numarului de infractiuni savarsite de cetateni romani in state din afara Uniunii Europene in care nu s-au implementat coduri de identificare personala pentru cardurile bancare

• Cresterea numarului de accesari neautorizate ale adreselor de posta electronica ale persoanelor private, institutiilor publice sau intreprinderilor private, in scopul savarsirii de fraude cibernetice

III. OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

La nivelul Uniunii Europene, ca urmare a analizarii in cadrul COSI — Comitetul permanent pentru securitate interna a propunerilor statelor membre, precum si a raportului SOCTA 2013, au fost stabilite urmatoarele prioritati care fac parte din Ciclul de politici ale Uniunii Europene 2014—2017, respectiv:

a) migratie ilegala;
b) criminalitatea organizata indreptata impotriva proprietatii;
c) droguri;
d) arme de foc;
e) traficul de fiinte umane;
f) bunuri contrafacute;
g) criminalitatea informatica;
h) fraudele la regimul accizelor si al taxelor pe valoare adaugata in domeniul achizitiilor intracomunitare. in acest context, Strategia nationala stabileste urmatoarele obiective generale, obiective specifice si directii de actiune aferente acestora: Obiectivul general nr. 1: Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, transfrontaliere si terorismului

Obiectiv specific nr. 1.1: Cresterea capacitatii operationale pentru prevenirea, anticiparea si combaterea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism

Directii de actiune:
1. Identificarea si destructurarea retelelor infractionale, a celor specializate in traficul de droguri, precum si a celor de terorism
2. Asigurarea securitatii, performantei si disponibilitatii sistemelor informationale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
3. Extinderea retelei privind schimbul securizat de informatii ale Europol, pentru toate structurile competente implicate in lupta impotriva criminalitatii organizate
4. imbunatatirea colectarii structurate a datelor/informatiilor si a instrumentelor de analiza a acestora in cadrul activitatilor informativ-operative si de cercetare penala
5. Eficientizarea sistemelor de prevenire si a mecanismelor de alerta timpurie in scopul anticiparii amenintarilor, prevenirii, depistarii si urmaririi infractiunilor grave
6. Reducerea cererii si ofertei de droguri, precum si consolidarea cercetarii, evaluarii si informarii
7. Extinderea cooperarii si actiunilor de prevenire si combatere a formelor de criminalitate grava
8. Sustinerea, potrivit competentelor si responsabilitatilor institutionale, a demersurilor de prevenire si combatere a terorismului, desfasurate in formatul Sistemului national de prevenire si combatere a terorismului

Obiectiv specific nr. 1.2: Combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere — imbunatatirea cooperarii in domeniu

Directii de actiune:
1. Extinderea si intensificarea cooperarii internationale si participarea structurilor cu atributii in domeniul criminalitatii grave si organizate in cadrul politicilor Uniunii Europene
2. Consolidarea capacitatii de lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere
3. Dezvoltarea instrumentelor juridice fondate pe recunoastere reciproca pentru facilitarea anchetelor penale si a operatiunilor comune, atat cu statele Uniunii Europene, cat si cu statele terte
4. Realizarea interoperabilitatii diferitelor sisteme informatice/informationale utilizate de structurile statelor membre cu atributii in domeniu, inclusiv in cadrul operatiunilor comune
5. Continuarea pregatirii personalului in domeniul cooperarii cu alte state ale Uniunii Europene si utilizarii instrumentelor europene

Obiectiv specific nr. 1.3: Prevenirea si combaterea traficului de persoane, inclusiv prin cresterea nivelului de constientizare a categoriilor sociale vulnerabile si a gradului de protectie a victimelor traficului de persoane

Directii de actiune:
1. Dinamizarea activitatilor de prevenire a traficului de persoane, implicarea societatii civile, a institutiilor si specialistilor de la nivel national si local, concomitent cu intensificarea cooperarii internationale si facilitarea participarii victimelor traficului in cadrul procedurilor judiciare
2. Identificarea si destructurarea retelelor infractionale specializate in traficul de persoane si migranti
3. Cresterea nivelului de constientizare a populatiei in ansamblu si a grupurilor de risc privind implicatiile traficului de persoane
4. Cresterea gradului de protectie si asistenta a victimelor traficului de persoane si cooperarea cu societatea civila

Obiectivul general nr. 2: Prevenirea si combaterea macrocriminalitatii, in special a criminalitatii economicofinanciare si coruptiei

Obiectivul specific nr. 2.1: Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si a altor forme ale criminalitatii economicofinanciare

Directii de actiune:
1. Redimensionarea si intensificarea activitatilor informativoperative si de cercetare penala pentru fapte de evaziune fiscala, contrabanda si infractiuni care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala
2. Accelerarea masurilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale, concomitent cu reducerea economiei subterane si generarea unui mediu de afaceri in care competitia sa se desfasoare fara distorsiuni
3. Accentuarea de catre GIS a masurilor de prevenire si combatere a tuturor formelor de manifestare a macrocriminalitatii, protejarea teritoriului vamal national si european, a celui cu produse cu regim special impotriva produselor contrafacute, precum si a traficului si comertului ilegal cu produse accizabile
4. Orientarea aparatului informativ-operativ in scopul identificarii persoanelor si firmelor implicate si a modalitatilor de actiune ilegala circumscrise macrocriminalitatii
5. Coordonarea unitara si coerenta de catre GIS a masurilor ofensiv-anticipative, folosind oportunitatile mecanismelor comune de evaluare a mediului de securitate
6. Constituirea formatelor de cooperare si colaborare, sub aspectul grupurilor speciale multidisciplinare de tip task-force
7. Crearea unui cadru de cooperare interinstitutionala a organismelor guvernamentale de reglementare, de acordare a licentelor, a autorizatiilor, a contractelor de achizitii sau a subventiilor
8. Eficientizarea activitatilor de identificare si indisponibilizare in vederea confiscarii produselor infractiunilor si cresterea nivelului de recuperare a prejudiciilor in cauzele privind infractiuni economico-financiare si de spalare a banilor
9. Crearea unor structuri complexe de investigare sub coordonarea operationala a GIS, formate din reprezentantii tuturor institutiilor cu atributii, in scopul asigurarii unor actiuni unitare, dupa modelele care functioneaza in statele membre ale Uniunii Europene
10. Cresterea gradului de sensibilizare si constientizare a cetatenilor cu privire la riscurile la care se supun prin implicarea in economia subterana
11. Combaterea infractiunilor de spalare a banilor si diminuarea cumularii si transferarii de fonduri obtinute ilegal, in strainatate
12. Accelerarea masurilor de prevenire si combatere a contrafacerii marfurilor si produselor din diferite domenii, cum ar fi: agroalimentar, sanitar-farmaceutic

Obiectivul specific nr. 2.2: Prevenirea si combaterea coruptiei

Directii de actiune:
1. Monitorizarea planurilor sectoriale de actiune pentru implementarea la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Strategiei nationale anticoruptie
2. Abordarea comprehensiva a actiunilor anticoruptie pentru promovarea unei gestionari coerente la nivel institutional privind prevenirea si detectarea practicilor de coruptie sau a conflictelor de interese
3. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de realizare a unor evaluari sistematice privind riscurile de coruptie in zonele considerate vulnerabile
4. Prevenirea si combaterea actelor de coruptie conexe infractiunilor de contrabanda si evaziune fiscala
5. Cresterea gradului de constientizare a populatiei privind consecintele coruptiei si colaborarea cu structurile statului care au atributii in domeniul combaterii coruptiei

Obiectivul general nr. 3: Cresterea gradului de siguranta si protectie a cetateanului

Directii de actiune:
1. Dezvoltarea de politici coerente in domeniul prevenirii criminalitatii si promovarea rolului activ al comunitatii si cetateanului in asigurarea climatului de ordine si siguranta publica
2. Eficientizarea activitatii de combatere a infractiunilor contra persoanei, a patrimoniului, precum si la regimul armelor, munitiilor si substantelor periculoase
3. Cresterea nivelului de siguranta rutiera, feroviara, navala si aeriana
4. Asigurarea protectiei patrimoniului cultural national si a ecosistemelor naturale nationale
5. Cresterea calitatii serviciului de ordine si siguranta publica in beneficiul cetateanului
6. Cresterea capacitatii de interventie si a mobilitatii structurilor de ordine si siguranta publica, in vederea asigurarii unei reactii rapide si eficace in cazul producerii unor situatii speciale si de criza
7. Dezvoltarea procesului integrat de gestionare a situatiilor speciale si de criza de ordine si siguranta publica si a consecintelor acestora Obiectivul general nr. 4: Cresterea nivelului de securitate a persoanelor fizice/juridice si entitatilor statului in spatiul cibernetic

Obiectivul specific nr. 4.1: Cresterea capacitatilor de raspuns la problemele cu care se confrunta cetatenii si mediul de afaceri

Directii de actiune:
1. Participarea, potrivit competentelor, la dezvoltarea planurilor de punere in aplicare a Strategiei de securitate cibernetica a Romaniei, (aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 271/2013)
2. Dezvoltarea instrumentelor tehnice — perchezitii informatice, acces si prelucrare de date — si a instrumentelor de investigare si monitorizare prin internet in domeniul investigarii criminalitatii informatice
3. Contributia la asigurarea la nivel national a caracterului unitar al procedurilor de protectie a retelelor si sistemelor informatice de interes pentru ordinea si siguranta publica
4. Eficientizarea si asigurarea interoperabilitatii si securitatii infrastructurilor IT&C, precum si a capabilitatilor logistice, prin adaptarea conceptuala, structurala si actionala cu dimensiunile si atributiile specifice
5. imbunatatirea capacitatii de prevenire, investigare si combatere a criminalitatii informatice
6. Participarea activa si contributia in cadrul Centrului European pentru Infractiuni Informatice de la nivelul Europol
7. Consolidarea cooperarii in domeniu, indeosebi pentru regiunea Marii Negre si parteneriatul estic Obiectivul general nr. 5: Consolidarea frontierei de stat, gestionarea problematicii migratiei ilegale, azilului si integrarea strainilor

Obiectivul specific nr. 5.1: Consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene

Directii de actiune:
1. Implementarea de noi tehnologii de supraveghere si control la frontiera externa a Uniunii Europene, precum si dezvoltarea celor existente, in functie de situatia operativa si de analizele de risc efectuate
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii si certificarea punctelor de trecere a frontierei conform standardelor europene si necesitatilor impuse de traficul de marfuri si pasageri
3. intarirea cooperarii si a schimbului de informatii intre structurile si institutiile componente ale Grupului interministerial roman pentru managementul integrat al frontierei de stat
4. Asigurarea participarii personalului la programele de pregatire specifice din tara si strainatate
5. Asigurarea cheltuielilor necesare mentenantei tuturor echipamentelor si sistemelor destinate combaterii infractiunilor din competenta de investigare, precum si celor destinate supravegherii si controlului frontierei de stat
6. Dezvoltarea sistemului european de supraveghere a frontierelor
7. Dezvoltarea contributiei Romaniei in cadrul initiativelor de cooperare regionale, internationale, in special in cadrul agentiilor europene cu atributii in domeniul managementului frontierei, combaterea infractionalitatii transfrontaliere etc.
8. Continuarea implementarii acquis-ului Schengen
9. Functionarea, intretinerea si securitatea Sistemului informatic national de semnalari, asigurarea accesului autoritatilor nationale competente la acesta, precum si participarea Romaniei la Sistemul de informatii Schengen

Obiectivul specific nr. 5.2: Combaterea migratiei ilegale si dezvoltarea unei politici de returnare adecvate

Directii de actiune:
1. intarirea capacitatii administrative a structurilor cu atributii in domeniul combaterii migratiei ilegale
2. intarirea cooperarii si a schimbului de informatii intre autoritatile competente in domeniul prevenirii si combaterii migratiei ilegale
3. Sustinerea eforturilor Uniunii Europene pentru dezvoltarea politicilor in domeniul returnarii si readmisiei
4. intarirea controlului legalitatii sederii cetatenilor proveniti din state terte pe teritoriul Romaniei si punerea in aplicare a masurilor de returnare si a celor restrictive
5. Dezvoltarea cooperarii cu tarile terte cu potential migrator

Obiectivul specific nr. 5.3: intarirea si dezvoltarea in Romania a tuturor componentelor Sistemului european comun de azil.

Directii de actiune:
1. Consolidarea capacitatii administrative a structurilor cu atributii in domeniul azilului
2. Asigurarea accesului neingradit la procedura de azil si respectarea principiului nereturnarii
3. Asigurarea conditiilor de trai pentru solicitantii de azil, in conformitate cu standardele internationale in vigoare
4. Asigurarea compatibilitatii si interoperabilitatii cu sistemele de azil din alte state membre si cooperarea cu Biroul European de Sprijin pentru Azil
5. Asumarea obligatiilor de catre Romania privind relocarea si participarea activa a Romaniei la eforturile internationale pentru identificarea unor solutii de reglementare durabile pentru persoanele aflate in nevoie de protectie internationala

Obiectivul general nr. 6: Dezvoltarea capacitatii administrative si operationale a structurilor cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice

Obiectiv specific nr. 6.1: Eficientizarea managementului resurselor umane, logistice si financiare

Directii de actiune:
1. Stabilirea unui raport optim intre resursele umane, logistice si financiare alocate, in functie de volumul si complexitatea activitatii si rezultatele asteptate
2. Implementarea unor instrumente moderne de lucru pentru realizarea unui management integrat al resurselor umane, logistice si financiare
3. Dezvoltarea infrastructurilor IT&C, precum si a capabilitatilor logistice, prin adaptarea conceptuala, structurala si actionala cu dimensiunile, specificul si atributiile structurilor
4. Reproiectarea sistemului de formare profesionala si a cadrului incident sistemului de recrutare, selectie si promovare a resurselor umane, potrivit nevoilor institutionale
5. Cresterea calitatii serviciilor, reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor administrative
6. Dezvoltarea si implementarea unei strategii sanitare profilactice, reprezentata de prevenirea imbolnavirilor, promovarea si consolidarea sanatatii personalului pentru mentinerea si intarirea capacitatii de efort a personalului
7. Identificarea de noi metode, proceduri si instrumente de lucru in scopul eficientizarii activitatii si cresterii capacitatii administrative institutionale
8. imbunatatirea comunicarii publice, interactiunii cu massmedia, organizarea de campanii de comunicare publica

Obiectiv specific nr. 6.2: imbunatatirea proceselor decizionale si cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene

Directii de actiune:
1. Cresterea capacitatii de planificare strategica si bugetara
2. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare si evaluare a serviciilor publice prestate de structurile Ministerului Afacerilor Interne si corectarea derapajelor de la parametrii previzionati
3. Dezvoltarea capacitatii de atragere a fondurilor nerambursabile, in corelare cu obiectivele strategice institutionale
4. Initierea si desfasurarea procesului de pregatire la nivel institutional ocazionat de preluarea de catre Romania a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene in anul 2019
5. Dezvoltarea componentei de analiza a informatiilor, la nivel operational, tactic si strategic

IV. INDICATORI DE PERFORMANTA Indicatorii cantitativi si calitativi, aferenti activitatilor concrete stabilite pentru indeplinirea obiectivelor si directiilor de actiune, sunt detaliati in Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale si asumati de catre structurile responsabile.

V. IMPLICATII PENTRU BUGET Resursele financiare necesare implementarii Strategiei nationale provin, in principal, din fonduri de la bugetul de stat, precum si din fonduri externe nerambursabile.

VI. ETAPE URMATOARE

* Punerea in aplicare a Strategiei nationale

Implementarea prezentei Strategii nationale consta in totalitatea activitatilor prin care aceasta este pusa in aplicare, prin elaborarea si aplicarea unui plan de actiuni corespunzator. Planul de actiuni pentru Implementarea Strategiei nationale de ordine si siguranta publica 2015—2020 reprezinta instrumentul de implementare a Strategiei si contine termene, instrumente manageriale, indicatori de performanta si cheltuieli necesare implementarii Strategiei nationale, acesta stabilind totodata actiunile si responsabilitatile concrete ce revin fiecarei institutii/structuri cu atributii in domeniu. Implementarea Strategiei nationale revine fiecarei institutii/structuri, prin prisma strategiilor nationale sectoriale, ce vor asigura o abordare integratoare a problematicilor/domeniilor de referinta. Pentru indeplinirea obiectivelor Strategiei nationale participa si alte structuri de aplicare a legii si institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, potrivit competentelor si in conditiile legii.

* Monitorizare si evaluare

Procesul de monitorizare a Strategiei nationale implica activitati semestriale de colectare si analiza a datelor prevazute in planul de actiuni, ce se actualizeaza anual, precum si masurarea rezultatelor, pentru a putea aprecia gradul de atingere a obiectivelor, contributia diferitelor activitati, dar si pentru a putea lua masuri corective in cazul obiectivelor asumate neindeplinite. Scopul monitorizarii este de a identifica sincopele si de a dispune corectiile subsecvente necesare fundamentarii procesului de luare a deciziei, asigurand deopotriva transparenta si o baza pentru viitoarele actiuni de evaluare.

Evaluarea Strategiei nationale se realizeaza anual sau ori de cate ori situatia o impune si se fundamenteaza pe informatiile colectate in cadrul procesului de monitorizare, avand ca scop elaborarea unei analize generale cuprinzatoare — Raport de evaluare privind rezultatele indeplinite prin intermediul Strategiei nationale, precum si emiterea unor recomandari privind realizarea actiunilor ulterioare. Rolul de integrator al monitorizarii si evaluarii Strategiei nationale de ordine si siguranta publica 2015—2020, inclusiv prin prezentarea unor rapoarte de stadiu si de evaluare, revine Directiei generale management operational din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.