ORDONANTA DE URGENTA nr. 46 din 21 mai 2013

privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 24 mai 2013

Pe cine vizeaza?
Actul intereseaza unitatile administrative-teritoriale, stabilind proceduri colective pentru acoperirea pasivului acestor entitati aflate in criza financiara sau in insolventa.

Important!
Situatia crizei financiare poate fi sesizata potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Autoritatea deliberativa ia act, prin adoptarea unei hotarari, de existenta situatiei de criza financiara, mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara si analizeaza propunerile strategice preliminare care sa fie cuprinse in planul de redresare financiara elaborat de catre ordonatorul principal de credite.
Ordonatorul principal de credite solicita inregistrarea hotararii autoritatii deliberative de declarare a crizei financiare, in termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea acesteia, in registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea comunica lunar Ministerului Finantelor Publice situatiile de deschidere sau de inchidere a crizelor financiare inregistrate.
Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti gestioneaza registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, in care sunt inscrise toate unitatile administrativ-teritoriale aflate in situatie de criza financiara, potrivit prevederilor art. 74 alin. (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publica si se actualizeaza permanent pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
Procedurile privind raportarea situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale si inregistrarea lor la registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
In termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, se constituie comitetul pentru situatii de criza financiara, prin ordin al prefectului. Acesta se convoaca de catre prefect. Comitetul include urmatoarele persoane:
a) primarul sau presedintele consiliului judetean, al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara, dupa caz;
b) seful compartimentului financiar-contabil al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara;
c) conducatorul serviciului public de interes local care a generat starea de criza financiara, dupa caz;
d) un reprezentant al autoritatii deliberative a unitatii administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara;
e) un reprezentant al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti;
f) un reprezentant al structurii asociative a autoritatilor administratiei publice locale din a carei categorie face parte unitatea administrativ-teritoriala in cauza.
Comitetul pentru situatii de criza financiara este legal constituit in prezenta tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simpla.
In termen de 30 de zile de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, ordonatorul principal de credite impreuna cu ceilalti membri ai comitetului pentru situatii de criza financiara pregatesc un plan de redresare financiara a unitatii administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.
Planul de redresare financiara cuprinde:
1. o prezentare a situatiei economico-financiare a unitatii administrativ-teritoriale;
2. masuri care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe durata aplicarii planului de redresare financiara;
3. masuri de imbunatatire a managementului financiar si a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizarii serviciilor publice esentiale;
4. masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de generare de venituri suplimentare;
5. masuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, care presupune:
a) analiza tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare, recomandari pentru cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor, precum si elaborarea de rectificari ale bugetului local;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor pentru anul curent si pentru urmatorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizarii si gestionarii aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, a serviciilor si institutiilor publice de interes local sau judetean, dupa caz;
7. stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective, persoane responsabile si termene.
Planul de redresare financiara se aproba, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotarare a autoritatii deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
La elaborarea planului de redresare financiara, atributiile comitetului pentru situatii de criza financiara sunt:
a) verifica estimarea veniturilor unitatilor administrativ-teritoriale si analizeaza gradul de colectare a veniturilor proprii, estimeaza veniturile din impozitul pe venit si sumele destinate echilibrarii bugetelor locale;
b) cerceteaza cauzele lipsei de fonduri si furnizeaza solutii cu privire la modalitatea de finantare a activitatilor pentru indeplinirea atributiilor din sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
Planul de redresare financiara poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de cate ori este necesar, in cazul in care apar date, informatii sau fapte necunoscute la momentul aprobarii acestuia, daca acestea pot impiedica procesul de redresare financiara. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite impreuna cu membrii comitetului pentru situatii de criza financiara si se supune aprobarii autoritatii deliberative.
Implementarea planului de redresare financiara este obligatorie pentru autoritatea administratiei publice locale implicate si pentru institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, care intra in sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.
Ordonatorul principal de credite transmite, cel putin o data pe luna, un raport detaliat despre implementarea masurilor si activitatilor cuprinse in planul de redresare financiara catre autoritatea deliberativa si catre membrii comitetului pentru situatii de criza financiara.
Controlul executarii si indeplinirii masurilor cuprinse in planul de redresare financiara este realizat de comitetul pentru situatii de criza financiara.
Pe perioada implementarii planului de redresare financiara ordonatorul principal de credite nu poate, fara aprobarea emisa de autoritatea deliberativa si fara avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara:
a) sa ia nicio decizie care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare;
b) sa initieze infiintarea de noi servicii publice sau institutii;
c) sa angajeze personal suplimentar;
d) sa dea curs oricaror obligatii financiare contractate si necuprinse in planul de redresare financiara pentru rezolvarea situatiei de criza financiara;
e) sa imprumute fonduri, cu exceptia imprumuturilor de refinantare;
f) sa participe la infiintarea ori finantarea unor asociatii de dezvoltare intercomunitara sau orice alte forme de asociere;
g) sa participe cu capital social la infiintarea de societati comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.
Autoritatea deliberativa declara, la cererea ordonatorului principal de credite si cu avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara, incetarea situatiei de criza financiara, prin adoptarea unei hotarari, daca:
a) criteriile prevazute la art. 2 lit. m) nu s-au mai evidentiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt indeplinite criteriile pentru declararea starii de insolventa, prevazute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, caz in care unitatea administrativ-teritoriala este supusa procedurii insolventei.
In situatia prevazuta la art. 12, ordonatorul principal de credite notifica, in termen de 5 zile, directia generala a finantelor publice judeteana, in vederea radierii inscrierii crizei financiare a unitatii administrativ-teritoriale din registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale.
Sunt competenti sa aplice procedura insolventei, potrivit prezentei ordonante de urgenta: ordonatorul principal de credite, autoritatile deliberative, instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor si administratorul judiciar.
Participantii la procedura insolventei prevazuti la alin. (1) trebuie sa asigure, cu celeritate, intocmirea documentelor si realizarea operatiunilor.
Toate procedurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia recursului prevazut la art. 18, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Citarea partilor, precum si comunicarile sau anunturile cu privire la alte acte de procedura se realizeaza, de regula, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
Curtea de apel este instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art. 21. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii, daca legea nu prevede altfel.
Recursul se judeca de completele specializate, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii dosarului la curtea de apel.
Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic, in cadrul procedurii de insolventa a unei unitati administrativ-teritoriale, se constituie un singur dosar.
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza in mod aleatoriu, in sistem informatizat, potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa;
b) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala impotriva opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, a unui administrator judiciar, stabilirea atributiilor, onorariului, exercitarea controlului asupra activitatii acestuia si, daca este cazul, inlocuirea acestuia pentru motive temeinice;
d) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru anularea transferurilor de active efectuate anterior deschiderii procedurii;
e) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala sau de creditori, precum si de alte persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar;
f) admiterea si confirmarea planului de redresare a starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, denumit in continuare planul de redresare;
g) solutionarea contestatiilor formulate impotriva rapoartelor administratorului judiciar;
h) suspendarea procedurilor de executare silita impotriva unitatii administrativ-teritoriale;
i) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru suspendarea platilor efectuate de unitatea administrativ-teritoriala catre creditori dupa declararea starii de insolventa si pana la elaborarea planului de achitare a debitelor catre creditori;
j) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar si de comitetul creditorilor pentru anularea actelor frauduloase incheiate de ordonatorul principal de credite conform prevederilor art. 73 si 75;
k) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar privind suspendarea calitatii de ordonator principal de credite si pronuntarea hotararii in acest sens;
l) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii de insolventa;
m) stabileste amenzi, potrivit prevederilor legale.
Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau ordonatorului principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale daca acestuia nu i s-a suspendat dreptul de a exercita atributiile de ordonator principal de credite potrivit art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Daca examinarea elementelor supuse deliberarii nu poate fi finalizata intr-o zi, lucrarile sedintei de judecata continua de drept in urmatoarea zi lucratoare, fara notificare prealabila.
Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Acestea pot fi atacate separat cu recurs.
Dispozitiile art. 24 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.
Adunarea creditorilor este convocata prin notificare si prezidata de administratorul judiciar daca prezenta ordonanta de urgenta sau judecatorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar.
Creditorii mentionati in lista depusa de unitatea administrativ-teritoriala, potrivit prevederilor art. 55 lit. c) sunt convocati de administratorul judiciar in cazurile prevazute expres de prezenta ordonanta de urgenta si ori de cate ori este necesar.
Adunarea creditorilor poate fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Convocarea adunarii creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de zi a sedintei. Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii pot vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul este semnata de creditor. Scrisoarea legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat sau inscrisul in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil se comunica prin orice mijloace si este inregistrata la administratorul judiciar, cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului.
La sedintele adunarii creditorilor pot participa unul sau 2 reprezentanti ai salariatilor autoritatii administratiei publice locale, care voteaza in ceea ce priveste creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti cuvenite acestora.
Procesul-verbal al adunarii creditorilor este semnat de presedintele de sedinta si include un rezumat al tuturor dezbaterilor, votul creditorilor pentru fiecare element si deciziile aprobate.
Adunarea creditorilor are dreptul de a examina situatiile financiare ale unitatii administrativ-teritoriale, rapoartele redactate de comitetul creditorilor, masurile luate de administratorul judiciar si impactul acestora si poate propune alte masuri.
Cu exceptia situatiilor in care legea cere in mod expres o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor se organizeaza in prezenta detinatorilor de creante care reprezinta cel putin 30% din valoarea totala a creantelor creditorilor, iar deciziile aprobate de Adunarea creditorilor sunt adoptate prin votul majoritatii, din punct de vedere al valorii creantelor prezente.
La prima sedinta a adunarii creditorilor, aceasta poate numi un comitet al creditorilor, format din 3-7 creditori, desemnati dintre creditorii ce detin creante garantate sau chirografare.
Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia unitatii administrativ-teritoriale si sa faca recomandari Adunarii creditorilor cu privire la planul de redresare;
b) sa ia la cunostinta de rapoartele intocmite de administratorul judiciar sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
c) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
d) sa solicite administratorului judiciar, in temeiul art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale;
e) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de unitatea administrativ-teritoriala in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar.
Comitetul creditorilor se intruneste lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.
Deliberarile comitetului creditorilor au loc in prezenta administratorului judiciar si sunt consemnate intr-un proces-verbal, care reda pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se abtine de la vot.
In cazul in care solutia adoptata de comitetul creditorilor nu raspunde intereselor acestora, orice creditor poate formula contestatie impotriva actiunilor, masurilor sau deciziilor luate de comitetul creditorilor la adunarea creditorilor, in termen de 10 zile calendaristice de la adoptare, dupa ce, in prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate.
La instituirea procedurilor, judecatorul-sindic stabileste atributiile administratorului judiciar, potrivit prevederilor art. 39, si stabileste onorariul acestuia, care nu poate depasi indemnizatia lunara a primarului unitatii administrativ-teritoriale sau subdiviziunii acesteia, aflata in insolventa, respectiv a presedintelui consiliului judetean aflat in insolventa, dupa caz, majorata cu 50%.
Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 19 alin. (5) si (8) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ordonatorul principal de credite, membrii autoritatii deliberative, orice ales local sau angajat al autoritatii administratiei publice locale, sotul, sotia, precum si rude pana la gradul IV inclusiv ale acestora, nu pot fi numiti administratori judiciari. Aceasta restrictie este valabila pe o perioada de 3 ani dupa ce persoana a incetat sa mai ocupe functiile respective.
Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale, reprezentand cel putin o treime din valoarea masei credale.
Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
Principalele atributii ale administratorului judiciar, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) examinarea activitatii unitatii administrativ-teritoriale privind situatia de fapt si intocmirea unui raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, precum si asupra solutiilor de redresare si inaintarea acestuia judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu poate depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) verificarea corectitudinii informatiilor cuprinse in documentele elaborate si prezentate de autoritatile administratiei publice locale conform prevederilor art. 55, in urma careia dispune corectarea si completarea acestora daca este cazul; in cazul in care autoritatile administratiei publice locale nu au indeplinit aceasta obligatie, intocmeste documentele prevazute la art. 55;
c) elaborarea in termen de 30 de zile calendaristice a planului de redresare, impreuna cu ordonatorul principal de credite, cu avizul directiei generale a finantelor publice judetene sau al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si al camerei de conturi teritoriale, dupa aprobarea tabelului definitiv al creantelor;
d) avizarea si supravegherea operatiunilor de gestiune financiara, avizarea hotararilor, respectiv a dispozitiilor emise de autoritatea deliberativa, respectiv de ordonatorul principal de credite sau imputernicitii acestuia care privesc operatiunile financiare ale unitatii administrativ-teritoriale si patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale;
e) examinarea posibilitatii limitarii cheltuielilor unitatii administrativ-teritoriale la necesarul acoperirii serviciilor publice esentiale;
f) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor;
g) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase, a operatiunilor comerciale si a constituirii unor garantii, incheiate de ordonatorii principali de credite ai unitatilor administrativ-teritoriale in dauna drepturilor creditorilor, in perioada de 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii, care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
h) propunerea adresata autoritatii deliberative de a rezilia sau denunta unilateral contractele incheiate de unitatea administrativ-teritoriala, care nu pot fi executate in cadrul planului de redresare;
i) avizarea hotararilor autoritatii deliberative si a actelor administrative ale ordonatorilor de credite privitoare la managementul resurselor umane al institutiilor publice aflate sub autoritatea administratiei publice locale, inclusiv in ceea ce priveste inceperea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu sau de munca, dupa caz, potrivit planului de redresare;
j) verificarea modului de stabilire a creantelor bugetare si, atunci cand este cazul, dispunerea recalcularii acestora conform prevederilor legale;
k) urmarirea incasarii creantelor datorate unitatii administrativ-teritoriale de catre persoanele fizice sau juridice, a incasarii sumelor transferate inainte de deschiderea procedurii de insolventa, precum si a platii impozitelor si taxelor datorate bugetului general consolidat;
l) formularea de actiuni in pretentii pentru incasarea creantelor unitatii administrativ-teritoriale;
m) propunerea adresata autoritatii deliberative privind incheierea de tranzactii, acordarea de inlesniri la plata a unor creante bugetare locale, descarcarea de obligatii a fideiusorilor, renuntarea la garantii reale, potrivit planului de redresare, sub conditia aprobarii prealabile a judecatorului-sindic;
n) propunerea adresata autoritatii deliberative privind stabilirea de taxe locale/taxe speciale noi, in conditiile legii, pana la incetarea situatiei de insolventa;
o) aplicarea de sigilii, inventarierea de bunuri si luarea masurilor privind conservarea lor;
p) propunerea adresata autoritatii deliberative, cu aprobarea judecatorului-sindic, privind lichidarea unor bunuri ce fac parte din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, ca ultima solutie de stingere a creantelor;
q) sesizarea judecatorul-sindic in legatura cu orice problema care este in competenta de solutionare a acestuia;
r) formularea de recomandari judecatorului-sindic privind suspendarea platilor unitatii administrativ-teritoriale catre creditori pana la elaborarea planului de achitare a debitelor catre creditori;
s) inregistrarea de indata la tribunal a tabelului definitiv al tuturor creantelor datorate de catre unitatea administrativ-teritoriala aflata in stare de insolventa; obligatia de a afisa la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor unitatii administrativ-teritoriale;
s) indeplinirea oricarei alte sarcini stabilite de judecatorul-sindic, in conditiile legii.
Administratorul judiciar depune la dosarul cauzei un raport lunar care cuprinde o descriere a modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare pentru cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii.
In conformitate cu art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, administratorul judiciar poate propune judecatorului-sindic suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite si dispunerea preluarii acestor atributii de catre administratorul judiciar.
In cazul desemnarii administratorului judiciar ca ordonator principal de credite, acesta preia controlul activitatilor cu incidenta asupra situatiei financiare si/sau patrimoniale ale aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean si din institutiile sau serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, si exercita temporar atributiile conferite de lege primarului sau presedintelui consiliului judetean, in numele si pe contul acestuia, in limita competentelor stabilite de catre judecatorul-sindic.
Unitatea administrativ-teritoriala, prin ordonatorul principal de credite, oricare dintre creditori, precum si oricare alta persoana interesata poate face contestatie, la judecatorul-sindic, impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
Contestatia trebuie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la art. 40.
Judecatorul-sindic solutioneaza contestatia, in termen de 10 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului si a administratorului judiciar, putand sa suspende executarea masurii contestate.
In exercitarea atributiei de control, judecatorul-sindic poate desfiinta masurile luate de administratorul judiciar, chiar daca nu au fost contestate. Acesta poate sa citeze, in camera de consiliu, administratorul judiciar si persoanele interesate.
Pe parcursul procedurii de insolventa, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate dispune, prin incheiere motivata, inlocuirea administratorului judiciar.
In vederea adoptarii masurii mentionate la art. 47, judecatorul-sindic citeaza administratorul judiciar si comitetul creditorilor in camera de consiliu.
Judecatorul-sindic sanctioneaza administratorul judiciar cu o amenda judiciara intre 5.000 lei si 20.000 lei daca acesta, din neglijenta sau cu rea-credinta, nu realizeaza sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau pe cele stabilite de judecatorul-sindic ori renunta la functie fara un motiv intemeiat.
Daca prin fapta prevazuta de art. 49 administratorul judiciar a provocat prejudicii, judecatorul-sindic poate, la cererea oricarei parti implicate, sa il oblige pe administratorul judiciar la acoperirea acestora.
In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la art. 49 si 50 se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului de procedura civila.
Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti gestioneaza un registru local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale in care sunt inscrise toate unitatile administrativ-teritoriale aflate in stare de insolventa, potrivit prevederilor art. 75 alin. (19) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publica si se actualizeaza permanent pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
Procedurile privind raportarea situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale si inregistrarea lor la registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si gestionarea acestuia, se stabilesc prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Procedura insolventei se deschide pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre creditori sau de ordonatorul principal de credite potrivit prevederilor art. 75 alin. (2) si (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Introducerea prematura si cu rea-credinta a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de catre ordonatorul principal de credite al unei unitati administrativ-teritoriale atrage raspunderea patrimoniala a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, in conditiile legii.
Cererea de deschidere a procedurii de insolventa, formulata de ordonatorul principal de credite, trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) bugetul aprobat si copii ale rapoartelor financiar-contabile incheiate pana la finele lunii anterioare;
b) o lista completa a bunurilor aflate in patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, inclusiv toate conturile prin care aceasta isi ruleaza fondurile; daca bunurile sunt grevate de sarcini, sunt mentionate datele din registrele de publicitate;
c) o lista a creditorilor, cu nume si prenume sau denumire si adresele domiciliului sau sediului social, indiferent de creantele pe care le detin: certe, sub conditie, scadente sau nescadente, contestate sau necontestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile legale de preferinta;
d) o lista a platilor si a transferurilor patrimoniale efectuate de unitatea administrativ-teritoriala pe parcursul celor 120 de zile anterioare formularii cererii;
e) lista serviciilor publice esentiale pe care unitatea administrativ-teritoriala urmeaza sa le furnizeze pe perioada desfasurarii procedurii.
Daca unitatea administrativ-teritoriala nu are, la data inaintarii cererii de deschidere a procedurii de insolventa de catre ordonatorul principal de credite, informatiile prevazute la art. 55, acestea pot fi depuse la instanta in termen de maximum 10 zile, calculat de la data depunerii cererii. In cazul in care informatiile respective nu se depun pana la termenul prevazut, cererea de deschidere a procedurii de insolventa este respinsa.
Orice creditor sau grup de creditori care indeplinesc conditiile prevederilor art. 75 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, poate introduce la tribunal o cerere de deschidere a procedurii de insolventa.
Cererea creditorilor trebuie sa fie insotita, dupa caz, de documente care sa ateste:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre unitatea administrativ-teritoriala sau instituita potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor unitatii administrativ-teritoriale.
Daca cererea formulata de ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale in cauza intruneste conditiile cerute de art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, judecatorul-sindic pronunta o incheiere de deschidere a procedurii si dispune administratorului judiciar sa efectueze notificarea prevazuta la art. 78.
In cazul in care, in termen de 15 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile de la inregistrarea opozitiei creditorilor, o sedinta la care sunt citati administratorul judiciar, reprezentantul legal al unitatii administrativ-teritoriale, precum si creditorii care se opun deschiderii procedurii.
In urma sedintei, judecatorul sindic solutioneaza deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic nu va putea pastra deschisa procedura insolventei. Judecatorul-sindic va revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa.
In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, conform art. 57 si 58, judecatorul-sindic comunica cererea, in copie, unitatii administrativ-teritoriale si dispune afisarea unei copii la usa instantei.
Daca in termen de 5 zile de la primirea acestei copii unitatea administrativ-teritoriala contesta starea de insolventa, judecatorul-sindic organizeaza o sedinta, in termen de 10 zile de la data depunerii contestatiei, la care sunt citati reprezentantul legal al unitatii administrativ-teritoriale si creditorii care au initiat procedurile.
Daca judecatorul-sindic constata ca unitatea administrativ-teritoriala este in stare de insolventa, respinge contestatia si deschide procedura printr-o sentinta.
Daca judecatorul-sindic constata ca unitatea administrativ-teritoriala nu este in stare de insolventa, acesta respinge cererea creditorilor si dispune ca hotararea sa fie afisata la usa instantei. In cazul respingerii cererii, aceasta este considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
Daca unitatea administrativ-teritoriala nu contesta starea de insolventa in termenul prevazut de art. 60 alin. (2), judecatorul-sindic pronunta sentinta de deschidere a procedurii de insolventa.
In termen de 10 zile de la instituirea procedurilor, potrivit prevederilor art. 61 si 63 unitatea administrativ-teritoriala aflata in insolventa, prin ordonatorul principal de credite, este obligata sa depuna la dosarul cauzei documentele si informatiile prevazute de art. 55.
Prin hotararea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic desemneaza un administrator judiciar si stabileste sarcinile acestuia, potrivit prevederilor art. 21.
De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra unitatii administrativ-teritoriale.
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor creditorilor impotriva unitatii administrativ-teritoriale. Termenele reincep sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii de insolventa.
Nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu poate fi adaugata creantelor nascute anterior si ulterior deschiderii procedurii si negarantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel sau partilor negarantate din creantele garantate cu astfel de garantii, de la data deschiderii procedurii.
Unitatea administrativ-teritoriala, prin reprezentantii legali, are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar toate informatiile cerute de acesta cu privire la bugetul unitatii administrativ-teritoriale si alte operatiuni financiare, precum si situatia bunurilor care fac parte din patrimoniul privat al unitatii administrativ-teritoriale.
Dupa ce hotararea de deschidere a procedurii insolventei ramane definitiva si irevocabila, toate actele si corespondenta emise de unitatea administrativ-teritoriala sau administratorul judiciar cu incidenta asupra situatiei financiare si/sau patrimoniale cuprind, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, mentiunea "in stare de insolventa".
Pe perioada in care unitatea administrativ-teritoriala este declarata in stare de insolventa, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ordonatorul principal de credite si autoritatea deliberativa nu pot, fara avizul administratorului judiciar:
a) sa emita dispozitii sau sa adopte hotarari, dupa caz, care pot conduce la o cresterea obligatiilor financiare, cu exceptia celor prevazute prin lege, sau sa efectueze alte cheltuieli in afara celor necesare furnizarii serviciilor publice esentiale;
b) sa infiinteze noi servicii sau institutii publice de interes local sau judetean;
c) sa raspunda oricaror obligatii financiare contractate inainte de initierea procedurilor, cu exceptia obligatiilor aprobate expres in planul de redresare a insolventei unitatii administrativ-teritoriale;
d) sa imprumute fonduri cu exceptia imprumuturilor de refinantare a datoriei publice;
e) sa angajeze personal suplimentar.
Actiunile introduse de administratorul judiciar in aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta sunt scutite de orice taxe, tarife, comisioane sau cautiuni.
Administratorul judiciar si comitetul creditorilor pot introduce actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de ordonatorul principal de credite, de imputernicitii acestuia sau de autoritatile deliberative, in numele unitatii administrativ-teritoriale in dauna drepturilor creditorilor sau cu nerespectarea prevederilor legale in cele 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.
Actele frauduloase, prevazute la art. 73, pot fi anulate daca:
a) se constituie ori se perfecteaza o garantie reala pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa;
b) se efectueaza plati anticipate ale obligatiilor de plata ale unitatii administrativ-teritoriale, in perioada celor 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.
Actiunea pentru anularea unui transfer patrimonial poate fi introdusa de administratorul judiciar si/sau de comitetul creditorilor in termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului prevazut la art. 39 lit. a), dar nu mai tarziu de 18 luni de la deschiderea procedurii.
Prin exceptie de la prevederile art. 73 si 74, nu se poate cere anularea unui transfer patrimonial efectuat de unitatea administrativ-teritoriala ca parte a activitatilor curente.
In vederea cresterii valorii patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, administratorul poate sa propuna consiliului local rezilierea sau denuntarea unilaterala a oricarui contract, a inchirierilor neexpirate sau a altor contracte pe termen lung, atata timp cat aceste contracte nu sunt executate in totalitate de catre toate partile implicate si nu pot fi executate in cadrul planului de redresare.
In urma deschiderii procedurii de insolventa, in termen de 5 zile, administratorul judiciar trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de unitatea administrativ-teritoriala aflata in stare de insolventa, prin ordonatorul principal de credite, potrivit prevederilor art. 55 lit. c).
Notificarea prevazuta la alin. (1) se publica, pe cheltuiala unitatii administrativ-teritoriale, intr-un ziar local sau national de larga circulatie.
Notificarea cuprinde:
a) termenul-limita de depunere de catre creditori a opozitiilor la hotararea de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de unitatea administrativ-teritoriala, potrivit prevederilor art. 53, precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu poate depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, stabilit in intervalul cuprins intre data deschiderii procedurii de insolventa si maximum 60 de zile de la deschidere, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul-limita de verificare a creantelor, intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu depaseste 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul-limita de definitivare a tabelului creantelor, care nu depaseste 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor.
Prima sedinta a adunarii creditorilor este convocata in maximum 5 zile de la termenul-limita prevazut la alin. (1) lit. d).
In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate hotari o prelungire a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b) cu maximum 30 de zile, la alin. (1) lit. c) cu maximum 15 zile si la alin. (1) lit. d) cu maximum 5 zile.
Daca unitatea administrativ-teritoriala are bunuri supuse inregistrarii in cartea funciara sau in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, administratorul judiciar sau ordonatorul principal de credite, dupa caz, trimite autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie a hotararii de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune. Inscrierile pentru bunurile imobile se opereaza in cartea funciara, iar bunurile mobile, in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Cu exceptia salariatilor din aparatul de specialitate si a salariatilor institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, ale caror creante sunt inregistrate de administratorul judiciar potrivit datelor contabile, toti ceilalti creditori ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii depun cererea de admitere a creantelor in termenul stabilit in incheierea de deschidere a procedurilor si precizat in notificare; cererile de admitere a creantelor sunt inregistrate intr-un registru pastrat la grefa tribunalului.
Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii sunt admise provizoriu in tabelul preliminar al creantelor.
Cererea de admitere a creantelor cuprinde: numele si prenumele, denumirea creditorului, domiciliul sau, dupa caz, sediul social, numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului si codul de identificare fiscala, respectiv numarul de inregistrare in Registrul de persoane juridice, dupa caz, suma datorata, temeiul creantei, mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii, precum si termenul scadent.
La cerere sunt anexate documentele justificative ale creantei si documentele de constituire a garantiilor.
Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acestea. Administratorul judiciar face mentiunea pe cerere despre prezentarea originalelor. Originalele sunt prezentate la orice repartitie de sume intre creditori, precum si la exercitarea votului in adunarea generala a creditorilor.
Toate creantele sunt supuse procedurii de verificare, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
Administratorul judiciar procedeaza imediat la identificarea fiecarei cereri si realizeaza o cercetare detaliata pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
Creantele exprimate sau consolidate in valuta se inregistreaza la valoarea lor in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei, valabil la data deschiderii procedurii.
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar intocmeste si inregistreaza la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele si precizand daca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati sau sub conditie si aratand pentru fiecare numele sau denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar si termenul scadent.
Unitatea administrativ-teritoriala, creditorii si orice alta parte interesata pot sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administrator in tabelul preliminar al creantelor.
Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, pentru definitivarea tabelului creantelor.
La termenul stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului creantelor judecatorul sindic va solutiona deodata, printr-o singura hotarare, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, in tot sau in parte, inscrierea creantelor respective in mod provizoriu in tabelul definitiv al tuturor creditorilor impotriva patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale.
Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar inregistreaza, de indata, la tribunal si are grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor unitatii administrativ-teritoriale, aratand suma, prioritatea si situatia garantata sau negarantata a fiecarei creante.
Creditorii care nu au depus declaratii de creanta in termenul stabilit de art. 79 alin. (1) lit. b) nu isi mai pot executa pretentiile fata de o unitate administrativ-teritoriala decat dupa inchiderea procedurii.
Administratorul judiciar, impreuna cu ordonatorul principal de credite, intocmeste un plan de redresare care sa includa elementele prevazute la art. 75 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Planul de redresare este supus avizarii directiei generale a finantelor publice judetene sau a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si camerei de conturi teritoriale, in termen de 3 zile de la finalizare, care vor emite avizul in termenul prevazut la art. 79 alin. (2), urmand a fi supus aprobarii autoritatii deliberative potrivit prevederilor art. 75 alin. (10) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Planul de redresare indica mijloacele si termenele-limita pentru lichidarea datoriilor fiecarui creditor, incluse in planul de achitare a debitelor catre creditori.
Planul de redresare include si un capitol distinct privind planul de achitare a debitelor catre creditori.
Administratorul judiciar negociaza cu creditorii aplicarea planului de achitare a debitelor, in cadrul caruia sunt prezentate si calendarul negociat pentru rambursarea datoriei, si conditiile de rambursare.
Planul de redresare poate defavoriza unele creante, poate prelungi data scadentelor si poate modifica rata dobanzii, penalitatile sau oricare alte clauze din cuprinsul contractului ori al celorlalte izvoare ale obligatiilor unitatii administrativ-teritoriale.
Se prezuma ca o categorie de creante este defavorizata in planul de redresare daca, pentru oricare dintre creantele categoriei respective, acesta prevede o modificare fie a creantei, fie a conditiilor de realizare a acesteia.
Garantiile create dupa declararea insolventei nu sunt valide inainte de aprobarea, in scris, si acordarea garantiei de continuare a furnizarii serviciilor publice esentiale de catre administratorul judiciar.
In cazul in care creantele cuprinse in tabloul definitiv de creante au fost stinse integral, ordonatorul principal de credite si administratorul propun judecatorului-sindic incheierea procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale.
Daca planul de achitare a debitelor catre creditori stipuleaza rambursarea a mai putin de 100% din datorii, administratorul judiciar se asigura ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) unitatea administrativ-teritoriala respecta prevederile din planul de redresare;
b) unitatea administrativ-teritoriala a luat toate masurile necesare pentru maximizarea veniturilor si reducerea cheltuielilor si inca nu poate sa respecte toate obligatiile financiare;
c) toate bunurile din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale care nu sunt necesare pentru furnizarea serviciilor publice esentiale au fost vandute, concesionate, inchiriate, lichidate, iar serviciile si activitatile conexe, altele decat cele determinate ca fiind servicii publice esentiale, au fost desfiintate/sistate pentru a ajuta la indeplinirea cererilor creditorilor;
d) au fost intreprinse toate masurile pentru reorganizarea compartimentelor din structura aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean, dupa caz, si din institutiile sau serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, finantate integral sau partial prin subventii de la bugetul local.
Planul de redresare este comunicat de administratorul judiciar tuturor creditorilor, in notificare precizandu-se si data sedintei adunarii creditorilor, ce are pe ordinea de zi deliberarea cu privire la acest plan.
Pentru validitatea deliberarilor cu privire la planul de redresare este necesara intrunirea voturilor majoritatii creditorilor, reprezentand cel putin 2/3 din valoarea creantelor.
Judecatorul-sindic convoaca o sedinta, in termen de 20 de zile de la inregistrarea planului de redresare la tribunal, in care planul este admis, in forma initiala sau modificata, sau respins de judecatorul-sindic, dupa caz, dupa audierea persoanelor citate. In cazul respingerii planului, judecatorul-sindic acorda un nou termen pentru refacerea acestuia.
In momentul pronuntarii hotararii de admitere a planului de redresare, activitatea si structura aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean, dupa caz, si a institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, sunt reorganizate in mod corespunzator, iar creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate in consecinta.
Creditorii isi conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si fideiusorilor unitatii administrativ-teritoriale, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de 3 ani, cu incepere de la data admiterii acestuia.
Daca planul de redresare stipuleaza o reducere de personal, se indica masurile luate deja si masurile care trebuie luate pentru restructurarea personalului.
Orice furnizor de servicii de electricitate, gaze, apa, telecomunicatii si alte servicii similare nu are dreptul ca in perioada aplicarii procedurii de insolventa potrivit prezentei ordonante de urgenta sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre unitatea administrativ-teritoriala sau catre institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare.
Administratorul judiciar organizeaza procedura de lichidare a activelor apartinand domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale, asa cum este prevazut in planul de redresare.
Fondurile obtinute prin vanzarea bunurilor aflate in domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie de orice fel, sunt distribuite pentru achitarea:
a) impozitelor, taxelor si a altor costuri asociate vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru pastrarea si gestionarea acestor bunuri, precum si plata salariilor angajatilor;
b) creantelor garantate ale creditorilor, inclusiv sumele imprumutate, dobanzile, ratele modificate si orice tip de penalitati, precum si a altor cheltuieli asociate.
Daca sumele rezultate din vanzarea acestor bunuri au fost insuficiente pentru plata integrala a respectivelor creante garantate, creditorii beneficiaza, pentru suma ramasa neplatita, de creante chirografare, potrivit ordinii de preferinta corespunzatoare categoriei si naturii acestora.
Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.
Creantele negarantate sunt platite in ordinea stabilita de art. 68-72 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si au aceeasi ordine de preferinta.
In cazul in care nu mai sunt indeplinite conditiile starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, judecatorul-sindic pronunta o hotarare de inchidere a procedurii, chiar daca nu au fost stinse toate creantele cuprinse in planul de redresare. Restul creantelor nestinse in procedura de insolventa vor fi cuprinse in planul de redresare a starii de criza financiara.
Sentinta de inchidere a procedurii este notificata de judecatorul-sindic unitatii administrativ-teritoriale si tuturor creditorilor, pentru efectuarea mentiunii in registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale, si se afiseaza in extras la sediul tribunalului.
La cererea administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului unitatii administrativ-teritoriale, ajunsa in stare de insolventa, sa fie suportata de catre persoanele cu atributii de administrare a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, care au contribuit la intrarea unitatii administrativ-teritoriale in aceasta situatie, prin una dintre urmatoarele fapte:
a) folosirea bunurilor sau creditelor unitatii administrativ-teritoriale in scop personal, colectiv sau in beneficiul altei persoane;
b) au dispus, in interes personal, colectiv sau in beneficiul altei persoane, continuarea unei activitati care determina intrarea in starea de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale;
c) utilizarea de falsuri contabile, declararea disparitiei unor documente contabile sau nerespectarea legislatiei in vigoare la completarea registrelor contabile;
d) abuzul sau ascunderea unor activitati ale unitatii administrativ-teritoriale sau cresterea fictiva a acestor activitati;
e) utilizarea de mijloace ilicite pentru obtinerea de fonduri pentru unitatea administrativ-teritoriala, in vederea amanarii suspendarii platilor;
f) au efectuat plata unor datorii catre un anumit creditor, in detrimentul altor creditori, in decurs de 120 de zile, anterior introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.
Aplicarea prevederilor alin. (1) nu exclude raspunderea penala sau contraventionala pentru faptele ce constituie infractiuni, respectiv contraventii.
Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 110 se efectueaza de catre executorul judecatoresc, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
Aplicarea prevederilor de la alin. (1) nu exclude raspunderea penala sau contraventionala, dupa caz.
Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si toate persoanele implicate sunt eliberate de orice sarcina sau responsabilitate care vizeaza procedura, unitatea administrativ-teritoriala si patrimoniul acesteia, creditorii si titularii de garantii.