Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

TITLUL I - Dispozitii generale

CAPITOLUL I - Definitii

SECTIUNEA 1 - Activitatea independenta
1. (1) In aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), se are in vedere ca raportul juridic incheiat intre parti sa contina, in mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile si obligatiile partilor, astfel incat sa nu rezulte existenta unei relatii de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune in ceea ce priveste desfasurarea activitatii. La incadrarea unei activitati ca activitate independenta, partile vor avea in vedere ca raportul juridic incheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii.
(2) Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfasurare a activitatii, precum si programul de lucru este indeplinit atunci cand cele trei componente ale sale sunt indeplinite cumulativ. In raportul juridic partile pot conveni asupra datei, locului si programului de lucru in functie de specificul activitatii si de celelalte activitati pe care prestatorul le desfasoara.
(3) Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea chiar si pentru un singur client, daca nu exista o clauza de exclusivitate in desfasurarea activitatii.
(4) Riscurile asumate de prestator pot fi de natura profesionala si economica, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp si cu cele mai mici costuri la variatiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situatiei financiare, in functie de specificul activitatii.
(5) In desfasurarea activitatii persoana fizica utilizeaza predominant bunurile din patrimoniul afacerii.

SECTIUNEA a 2-a - Persoane afiliate
2. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, se considera ca o persoana controleaza in mod efectiv o persoana juridica daca se stabileste faptul ca, atat din punct de vedere faptic cat si legal, prin utilizarea informatiilor si/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activitatii persoanei juridice vizate, prin incheierea de tranzactii cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiasi administrator/personal de conducere sau ca persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este actionar sau administrator in cadrul persoanei juridice vizate. Pentru justificarea controlului exercitat in mod efectiv sunt luate in considerare contractele incheiate intre persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de munca sau de prestari de servicii.
(2) Prevederile art. 7 pct. 26 lit. d) din Codul fiscal stabilesc o relatie de afiliere intre doua persoane juridice pentru cazul in care o persoana terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

SECTIUNEA a 3-a - Definitia sediului permanent
3. (1) In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si daca nerezidentul dispune doar de un spatiu, nefiind necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii sale. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie cladirea sau parti ale acesteia.
(2) Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu.
(3) Desi nu este necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu, pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii sau persoana care ocupa o functie similara in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un loc de activitate si daca activitatile efectuate acolo nu intra in categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic, o perioada limitata, o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, nu se considera ca societatea de transport rutier are acel loc la dispozitia sa pentru a fi considerat sediu permanent.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
(4) Cuvintele prin care trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea prin locatia in care are loc activitatea.
(5) Locul de activitate trebuie sa fie fix, astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un hotel de birouri in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire de birouri, fara sa existe contract pentru zugravirea intregii cladiri, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
(6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent, chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar a fost mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa, chiar daca a existat doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost lichidat inainte de termen datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
(7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
(8) Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o persoana juridica straina in Romania, aceasta activitate va conferi locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o persoana juridica straina inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati din Romania fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
(9) Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
(10) Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi numai activitatilor acelei societati, nu si activitatilor locatorului. Sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
(11) Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un loc de activitate si nu exista un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un loc fix de activitate al societatii care opereaza serverul.
(12) Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii, daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
(13) Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a avea un loc fix de activitate. Un server trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc, pentru o anumita perioada de timp, pentru a fi considerat loc fix de activitate.
(14) Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
(15) Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent, chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
(16) Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
(17) Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte activitati principale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
(18) Activitatile principale ale unei anumite societati depind de natura activitatii de afaceri desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale care nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
In cazul unei societati denumite e-tailer sau e-comerciant ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
(19) Unui furnizor de servicii internet care ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati nu-i sunt aplicate prevederile art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o persoana, conform definitiei prevazute la art. 7 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
(20) Prin sintagma orice alte activitati din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se intelege serviciile prestate in Romania, care genereaza venituri impozabile.
(21) Atunci cand nu este incheiat contract in forma scrisa, se inregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.

CAPITOLUL II - Reguli de aplicare generala
SECTIUNEA 1 - Reguli pentru reincadrarea tranzactiilor/activitatilor
4. In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se intelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila. In situatia reincadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.
SECTIUNEA a 2-a - Reguli pentru aplicarea principiului valorii de piata
5. (1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, la ajustarea/estimarea pretului de piata al tranzactiilor se utilizeaza metoda cea mai adecvata dintre urmatoarele:
a) metoda compararii preturilor, care se bazeaza pe compararea pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la compararea interna a preturilor utilizate de persoana juridica vizata in tranzactiile cu persoane independente sau la compararea externa a preturilor utilizate in tranzactii convenite intre persoane independente. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate;
b) metoda cost plus, care se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de produse, marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costuri. In cazul in care produsele, marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Profitul care majoreaza costurile furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la marja de profit utilizata de un furnizor independent in tranzactii comparabile;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de distributie, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret este redus cu o marja bruta corespunzatoare, denumita marja pretului de revanzare, reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului isi acopera cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate, luand in considerare activele utilizate si riscul asumat, si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre persoane afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
(i) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb valutar si inflatia;
(ii) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
(iii) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
Metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care persoana care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile sunt nesemnificativ prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata;
d) metoda marjei nete, implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In efectuarea comparatiei este necesar sa se ia in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile, avandu-se in vedere factori cum sunt: competitivitatea persoanelor si a bunurilor echivalente pe piata, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor, precum si nivelul experientei in afaceri;
e) metoda impartirii profitului presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Aceasta se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti;
f) orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele, modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
(3) La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
(4) La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
(5) Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) In cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
(6) In aplicarea metodelor se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca parti terte independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare.
(7) In aplicarea metodelor se iau in considerare aranjamente financiare speciale, cum sunt: conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita. De asemenea, in cazul furnizarii de catre client de materiale sau de servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
(8) La aplicarea metodelor nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
(9) Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate, luand in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii, cum sunt: transport, asigurare. In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda cost plus.
(10) In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. La calculul rezultatului fiscal, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate.
Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de-a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana afiliata.
(11) Cand un contribuabil acorda un imprumut/credit unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut/credit, indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului se va efectua daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se analizeaza cheltuielile/veniturile cu dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului.
In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
(12) Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
(13) In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
(14) Ajustarea/Estimarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii principiului valorii de piata a produselor, marfurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata.
Pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate se aplica si procedura pentru eliminarea dublei impuneri intre persoane romane afiliate stabilita, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala (Codul de procedura fiscala), iar pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate cu persoane nerezidente se aplica si procedura amiabila stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.
(15) Ajustarea/Estimarea preturilor de transfer, pentru a reflecta principiul valorii de piata in cadrul tranzactiilor derulate intre persoane al produselor, marfurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei, va fi efectuata de organele de inspectie fiscala la nivelul tendintei centrale a pietei. Tendinta centrala a pietei va fi considerata valoarea mediana a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societatilor/tranzactiilor comparabile identificate sau in situatia in care nu se gasesc suficiente societati/tranzactii comparabile, pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, se vor identifica cel mult trei societati sau tranzactii comparabile si se va utiliza media aritmetica a indicatorilor financiari ai acestora sau a tranzactiilor identificate.
SECTIUNEA 2¹- Reguli speciale pentru aplicarea TVA
5¹. (1) In sensul art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au avut codul de inregistrare anulat in baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, isi pot exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal depus dupa reinregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Deducerea taxei se efectueaza in limitele si conditiile prevazute la art. 297 - 302 din Codul fiscal, chiar daca factura nu cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile.
(2) Dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa emita facturi in care sa inscrie distinct taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, care nu se inregistreaza in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata. In functie de modalitatea in care au actionat pe perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, se disting urmatoarele situatii:
a) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar nu a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, care sa includa informatiile obligatorii prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, care a fost colectata in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat. Aceste facturi nu se includ in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, daca nu exista diferente intre taxa colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile;
b) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, si a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. In situatia in care nu exista diferente intre taxa colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, facturile emise dupa reinregistrare nu se includ in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata;
c) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de corectie nu se inscriu in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, daca nu exista diferente intre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci in Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, in baza declaratiei sus-mentionate;
d) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal si nu a emis facturi. In aceasta situatie, facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA nu se inscriu in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, daca nu exista diferente intre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci in Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, in baza declaratiei sus-mentionate.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), in cazul in care exista diferente intre taxa colectata/care ar fi trebuit colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, in decontul de TVA, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, se inscriu numai aceste diferente.
(4) Prevederile alin. (2) se aplica in cazul in care persoana impozabila se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal incepand cu 1 ianuarie 2017, in situatia in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat in baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, respectiv in baza prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) - e) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la 1 ianuarie 2016.
(5) Prevederile alin. (2) nu se aplica in situatia in care persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 319 din Codul fiscal.
(6) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (7) si (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au efectuat achizitii de la furnizori/prestatori in perioada in care acestia au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat isi exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile respective, in limitele si conditiile prevazute la art. 297 - 302 din Codul fiscal, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (2), prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa reinregistrarea furnizorului/prestatorului sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(7) Exemple pentru aplicarea prevederilor alin. (2) referitoare la emiterea facturilor dupa inregistrarea in scopuri de TVA:
Exemplul nr. 1: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, dar nu a emis facturi.
1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoare inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, care nu include TVA. Societatea X nu emite factura, dar depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante fiind corecte:
A. Societatea X, avand codul de TVA anulat, nu mai poate incasa de la client valoarea TVA si colecteaza TVA din totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20 / 120 = 833.333 lei TVA colectata. Avand in vedere ca furnizorul nu mai este inregistrat in scopuri de TVA, daca beneficiarul nu mai accepta ca la pretul din contract sa se adauge si TVA, se considera ca pretul acceptat de beneficiar include TVA datorata de furnizor.
B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA, clientul acceptand sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si colecteaza TVA aplicand 20% la totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20 / 100 = 1.000.000 lei.
2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul prevede ca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.
Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:
1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel: baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y sau, daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA si taxa aferenta, baza impozabila inscrisa in factura va fi de 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata determinata la lit. A se inscrie in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.
In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura corecta de 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea "Taxa pe valoarea adaugata colectata", de catre furnizorul X, care permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea "Taxa pe valoarea adaugata colectata", de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
Exemplul nr. 2: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si a emis facturi
1. Prezentarea situatiei este aceeasi ca la exemplul nr. 1, cu exceptia faptului ca in acest exemplu societatea X a emis facturi pe perioada in care a avut codul anulat. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante de determinare a taxei colectate fiind corecte:
A. In ipoteza in care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi in urmatoarele situatii:
- ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa inscrie TVA in factura si plateste TVA din aceasta suma, respectiv 833.333 lei (5.000.000 lei x 20 / 120),
- ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si inscriind aceasta taxa in factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.
B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie in care solicita clientului sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori in situatia in care a emis o factura de 6.000.000 lei, in care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei. Pe baza prevederilor contractuale, furnizorul considera in aceasta situatie ca are de plata suma de 1.000.000 lei TVA colectata.
2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.
Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:
1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel:
- o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus, baza impozabila de 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, al societatii X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y; sau,
- daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata initial se inscrie de societatea X in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.
In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.
2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
Exemplul nr. 3: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, dar a emis facturi
1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X emite factura, dar nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Facturile au fost emise in urmatoarele variante:
A. In ipoteza in care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi in urmatoarele situatii:
- ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa inscrie in factura taxa datorata de 833.333 lei,
- ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si inscriind acest TVA in factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.
B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie in care solicita clientului sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori in situatia in care a emis o factura de 6.000.000 lei, in care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei.
2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.
Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:
1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel:
- o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se inscrie in decontul de TVA al societatii X, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;
- daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa care ar fi trebuit colectata initial se inscrie de societatea X in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Taxa care ar fi trebuit colectata de 833.333 lei se va plati pe baza Declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, in timp ce diferenta de 166.667 lei se inscrie in decont.
In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.
2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, de catre furnizorul X, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
Exemplul nr. 4: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si nici nu a emis facturi
1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X nu emite factura si nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.
Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:
a) daca clientul nu este de acord sa plateasca TVA, societatea X factureaza baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;
b) daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X factureaza baza impozabila 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y. Diferenta de 166.667 lei fata de taxa care ar fi trebuit colectata, respectiv 833.333 lei, pornind de la premisa ca anterior reinregistrarii societatii X beneficiarul nu ar fi fost de acord sa ii achite acestuia decat valoarea bunurilor exclusiv TVA (5.000.000 lei), se va inscrie in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 - 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Diferenta de taxa de 833.333 lei se va plati pe baza declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.
2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000 lei, societatea X ar fi trebuit sa colecteze TVA de 833.333 lei. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA, societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea Taxa pe valoarea adaugata colectata, de catre furnizorul X, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
SECTIUNEA a 3-a - Prevederi privind respectarea regulilor de ajutor de stat
6. Facilitatile fiscale de natura ajutorului de stat, asa cum acesta este definit la art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 20/2015, cu modificarile ulterioare, se acorda cu respectarea prevederilor nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat.



TITLUL II - Impozitul pe profit

CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SECTIUNEA 1 - Contribuabili
1. (1) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, din categoria persoanelor juridice romane fac parte companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, cooperativele agricole, societatile cooperative, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane, cu exceptiile prevazute la art. 13 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
(2) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului permanent.
(3) In sensul art. 13 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conditiile legii, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, in interesul unor colectivitati.
SECTIUNEA a 2-a - Reguli speciale de impozitare
2. Veniturile obtinute de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. a), b), c) si d) din Codul fiscal, care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile respective se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, proportional cu ponderea veniturilor impozabile in totalul veniturilor inregistrate de contribuabil.
3. (1) Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si care depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzator acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face in conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere si urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
(i) calculul sumei in lei reprezentand echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
(ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
(iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum si a celorlalte venituri neimpozabile prevazute de titlul II din Codul fiscal;
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scaderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activitatii nonprofit si a unei parti din cheltuielile comune, determinata prin utilizarea unei metode rationale de alocare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
(ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luandu-se in considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau in calcul si elementele similare veniturilor si cheltuielilor, deducerile fiscale, precum si pierderile fiscale care se recupereaza in conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).
(2) Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea rezultatului fiscal.
SECTIUNEA a 3-a - Regimul special pentru contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor
4. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru stabilirea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare activitatilor vizate. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din activitatile vizate in veniturile totale realizate de contribuabil. In cazul in care impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din veniturile inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, aferente activitatilor vizate, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acest impozit se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.
CAPITOLUL II - Calculul rezultatului fiscal
SECTIUNEA 1 - Reguli generale
5. (1) In aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile si cheltuielile sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte sume care, din punct de vedere fiscal, sunt elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
(2) Exemple de elemente similare veniturilor:
a) diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
b) rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe si a imobilizarilor necorporale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (6) si (7) din Codul fiscal;
c) rezerva legala si rezervele reprezentand facilitati fiscale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (8) si (9) din Codul fiscal;
d) sumele inregistrate in soldul creditor al contului Rezultatul reportat din provizioane specifice, potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentand rezervele devenite impozabile in conformitate cu art. 26 alin. (5) din Codul fiscal;
e) sumele inregistrate in rezultatul reportat care se impoziteaza potrivit art. 21 din Codul fiscal;
f) sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal;
g) castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
(3) Exemple de elemente similare cheltuielilor:
a) sumele inregistrate in rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal in conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal;
b) diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
c) valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, aceasta valoare este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea;
d) pierderea inregistrata la data vanzarii titlurilor de participare proprii reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare. Pierderile din anularea titlurilor de participare proprii, reprezentand diferenta dintre valoarea de rascumparare a titlurilor de participare proprii anulate si valoarea lor nominala, nu reprezinta elemente similare cheltuielilor;
e) pentru sumele transferate din contul 233 Imobilizari necorporale in curs de executie in creditul contului 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se au in vedere urmatoarele:
(i) sumele de natura cheltuielilor specifice localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezinta elemente similare cheltuielilor potrivit prevederilor art. 28 alin. (15) din Codul fiscal;
(ii) sumele de natura cheltuielilor, altele decat cele prevazute la pct. i), sunt elemente similare cheltuielilor numai daca acestea sunt deductibile in conformitate cu prevederile art. 25 si 28 din Codul fiscal.
(3¹) In perioada aplicarii prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) sumele reprezentand reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustari pentru depreciere sau, dupa caz, valori ale pierderilor asteptate, aferente creantelor instrainate, care au fost deductibile la determinarea rezultatului fiscal, in conformitate cu prevederile Codului fiscal, in cazul in care nu sunt inregistrate pe venituri, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor;
b) sumele reprezentand pretul de cesiune al creantelor, in cazul in care nu sunt inregistrate pe venituri, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor;
c) sumele reprezentand valoarea creantelor instrainate, in cazul in care nu sunt inregistrate pe cheltuieli, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt elemente similare cheltuielilor; in cazul in care cesionarul cedeaza creanta, valoarea creantei instrainate este costul de achizitie al acesteia.
(4) La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
(5) La calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care platesc trimestrial impozit pe profit, limitele cheltuielilor deductibile se aplica trimestrial, astfel incat, la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile titlului II din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care platesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de titlul II din Codul fiscal se aplica anual. In cazul contribuabililor care intra sub incidenta art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal modificat care cuprinde atat perioade din anul 2015, cat si din anul 2016, se au in vedere urmatoarele:
a) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, inregistrate pana la data de 31 decembrie 2015, se aplica regimul fiscal prevazut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau in considerare veniturile, cheltuielile si elementele inregistrate pana la data de 31 decembrie 2015;
b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, inregistrate incepand cu 1 ianuarie 2016, al caror regim fiscal, limita de deducere si/sau metodologie de calcul au fost modificate, se aplica prevederile in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2016 luand in considerare regimul fiscal, limita de deducere si/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate incepand cu aceasta data; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau in considerare veniturile, cheltuielile si elementele inregistrate incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
(6) Pentru calculul rezultatului fiscal, dobanzile penalizatoare/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt cheltuieli deductibile/venituri impozabile, in anul fiscal in care se inregistreaza in evidenta contabila anularea acestora, in conditiile in care dobanzile penalizatoare/penalitatile/daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor initiale incheiate in derularea activitatii economice, pe masura inregistrarii lor, au reprezentat venituri impozabile/cheltuieli deductibile.
6. Intra sub incidenta prevederilor art. 19 alin. (5) din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale si care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte, de exemplu: conventia in domeniul serviciilor postale, comunicatiilor electronice, transporturilor internationale etc.
7. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) si (6) din Codul fiscal, pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, ajustarile/estimarile de preturi de transfer astfel stabilite se iau in calcul, de catre persoana juridica romana afiliata, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei in care s-a derulat tranzactia, dupa cum urmeaza:
a) venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezinta cheltuiala/venit la nivelul celuilalt contribuabil;
b) venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat in calcul prin intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilita suplimentar din ajustare/estimare este luata in calcul prin intermediul unui element similar cheltuielii, si prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare sau de deducere, corespunzator celui aplicat venitului/cheltuielii initial/initiale in legatura cu care aceste ajustari/estimari au fost efectuate, venitul/cheltuiala suplimentara reprezentand o diferenta de pret a unei tranzactii anterioare si nu o tranzactie noua.
8. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (7) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, tinut in forma scrisa sau electronica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. In registrul de evidenta fiscala trebuie inscrise veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile neimpozabile potrivit art. 23 din Codul fiscal, deducerile fiscale, elementele similare veniturilor, elementele similare cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, potrivit art. 25 din Codul fiscal, precum si orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale datelor furnizate de inregistrarile contabile. Evidentierea veniturilor si a cheltuielilor aferente se efectueaza pe natura economica, prin totalizarea acestora pe trimestru si/sau an fiscal, dupa caz.
SECTIUNEA a 2-a - Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara
9. In aplicarea prevederilor art. 21 lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, sumele inregistrate in creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor nu reprezinta elemente similare veniturilor la momentul inregistrarii, acestea fiind tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal.
Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost.
Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:
- cost de achizitie: 1.000.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;
- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;
- amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:
- suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5¹) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;
- actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului actualizat cu rata inflatiei este de 50.000 lei;
- metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.
Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.
Operatiuni efectuate la momentul retratarii
In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:
Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:
1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;
2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.
Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:
- suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;
- suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.
Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:
1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;
2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.
Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.
Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.
In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.
10. Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care la momentul retratarii utilizeaza valoarea justa drept cost presupus vor avea in vedere si urmatoarele reguli:
a) valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 7 pct. 45 din Codul fiscal;
b) regimul fiscal al rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este prevazut la art. 26 alin. (5) si (6) din Codul fiscal;
c) transferul sumelor aferente reevaluarii din contul 105 Rezerve din reevaluare in contul 1178 Rezultatul reportat provenit din utilizarea, la data trecerii la aplicarea IFRS, a valorii juste drept cost presupus, respectiv al sumelor din contul 1065 Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare in contul 1175 Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare nu se impoziteaza, cu conditia evidentierii si mentinerii sumelor respective in soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte. In situatia in care sumele respective nu sunt mentinute in soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte, acestea se impoziteaza astfel:
(i) sumele care au fost anterior deduse si care nu au fost impozitate potrivit art. 22 alin. (5¹) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, se impoziteaza la momentul utilizarii potrivit art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al conturilor de rezultat reportat, analitice distincte, se considera utilizare a rezervei;
(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe si terenurilor, dupa caz.
Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara utilizeaza referintele pentru simbolul si denumirea conturilor corespunzator reglementarilor contabile aplicabile.
SECTIUNEA a 3-a - Scutirea de impozit a profitului reinvestit
11. (1) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, pentru profitul investit in achizitionarea dreptului de utilizare a programelor informatice scutirea de impozit se aplica pentru cele achizitionate si utilizate incepand cu data de 1 ianuarie 2017.
(2) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, inregistrat pana in trimestrul punerii in functiune a activelor mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, fara a lua in considerare sursele proprii sau atrase de finantare ale acestora. Pentru activele mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, achizitionate in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia respectarii prevederilor art. 22 alin. (8) din Codul fiscal.
(3) Determinarea scutirii de impozit pe profit - exemple de calcul:
Exemplul 1 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit
Societatea A achizitioneaza si pune in functiune in luna octombrie 2016 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 este 500.000 lei.
La sfarsitul anului 2016 societatea inregistreaza un profit impozabil in suma de 600.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 in suma de 500.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:
70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;
- repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale:
a) determinarea sumei aferente rezervei legale, daca contribuabilul are obligatia constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, in acest caz, ca societatea A repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 3.500 lei;
b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
70.000 - 3.500 = 66.500 lei.
Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
Exemplul 2 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit
La sfarsitul anului 2016 o societate inregistreaza un profit impozabil in suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza si pune in functiune in luna martie 2016 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, in luna iulie un echipament tehnologic in valoare de 110.000 lei si in luna octombrie mai multe calculatoare in valoare totala de 30.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
- se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice si calculatoare:
70.000 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei;
- avand in vedere faptul ca profitul contabil brut acopera investitiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:
210.000 x 16% = 33.600 lei; impozit pe profit scutit = 33.600 lei;
- repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 10.500 lei;
- determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
210.000 - 10.500 = 199.500 lei.
Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
Exemplul 3 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit.
In perioada 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2016 o societate inregistreaza profit impozabil in suma de 2.000.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 martie 2016 este de 600.000 lei.
Societatea efectueaza investitii intr-un echipament tehnologic: in luna septembrie 2014 in valoare de 50.000 lei, in luna ianuarie 2015 in valoare de 80.000 lei si in luna februarie 2016 in valoare de 90.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri in functiune partiale, punerea in functiune a intregii investitii realizandu-se in luna martie 2016.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
- se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
2.000.000 x 16% = 320.000 lei;
- se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:
50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;
- avand in vedere faptul ca profitul contabil brut din trimestrul punerii in functiune al investitiei acopera investitiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:
220.000 x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;
- repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca la sfarsitul anului societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 11.000 lei;
- determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
220.000 - 11.000 = 209.000 lei.
Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
(4) *** A B R O G A T ***
(5) In intelesul prevederilor art. 22 alin. (7) din Codul fiscal, activele considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei.
SECTIUNEA a 4-a - Venituri neimpozabile
12. (1) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. b) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:
a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine, emis de autoritatea competenta din statul tert al carui rezident fiscal este;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit in statul tert respectiv;
c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
(2) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. c) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 pct. 40 din Codul fiscal. In cazul majorarii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare, se au in vedere urmatoarele:
a) valoarea fiscala a titlurilor de participare noi este valoarea de inregistrare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
b) sumele reprezentand majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente se adauga la valoarea de achizitie sau de aport a acestora.
(3) Exemple privind aplicarea art. 23 lit. c) din Codul fiscal:
Exemplul 1: In anul 2016, societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 5.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 100 lei/actiune.
Societatea B comunica societatii A faptul ca, in conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin incorporarea profitului. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 4.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 de lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.
Veniturile inregistrate de societatea A ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B, in suma de 400.000 lei, reprezinta, potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, venituri neimpozabile, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.
Ulterior, societatea A vinde titlurile de participare detinute la societatea B la o valoare de 350 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare in suma de 3.150.000 lei (9.000 actiuni x 350 lei/actiune).
Pentru determinarea profitului impozabil obtinut din vanzarea titlurilor de participare se au in vedere urmatoarele:
- valoarea fiscala a titlurilor de participare achizitionate de pe piata reglementata este valoarea de achizitie, respectiv 500.000 lei (5.000 actiuni x 100 lei/actiune);
- valoarea fiscala a titlurilor de participare primite ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B este valoarea de aport, respectiv 400.000 lei (4.000 actiuni x 100 lei/actiune).
Prin urmare, la momentul vanzarii titlurilor de participare, intrucat nu sunt indeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, profitul impozabil, inregistrat din operatiunea de vanzare de titluri de participare, este:
Profit impozabil = 3.150.000 - 900.000 + 400.000 = 2.650.000 lei
Exemplul 2: Societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 4.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 150 lei/actiune.
Societatea B comunica societatii A faptul ca, in conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin incorporarea rezervelor in suma de 500.000 lei. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 5.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.
Sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi, inregistrate de societatea A in rezerve, potrivit reglementarilor contabile, ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B nu reprezinta elemente similare veniturilor potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.
Ulterior, societatea A vinde titlurile detinute la societatea B la o valoare de 250 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare in suma de 2.250.000 lei.
Avand in vedere faptul ca nu sunt indeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi primite de societatea A se impoziteaza la momentul vanzarii titlurilor de participare.
Profit impozabil = 2.250.000 - 1.100.000 + 500.000 = 1.650.000 lei
Veniturile reprezentand anularea rezervei potrivit reglementarilor contabile, sunt venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. d) din Codul fiscal.
(4) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. h) din Codul fiscal, contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. In situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara delimitarii cheltuielilor comune, la determinarea profitului aferent acestor activitati, cheltuielile comune se iau in calcul proportional cu ponderea veniturilor obtinute din aceste activitati in veniturile totale realizate de contribuabil.
(5) Veniturile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana sau la o persoana juridica straina situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, in aplicarea prevederilor art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sunt cele inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
(6) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. o) din Codul fiscal, se vor avea in vedere urmatoarele:
a) sumele in bani sau in natura primite de catre actionarii/asociatii initiali, ca urmare a reducerii capitalului social la persoana juridica la care se detin actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile daca reprezinta capital aportat de actionari/asociati din patrimoniul personal;
b) In cazul restituirilor in bani sau in natura, efectuate cu ocazia reducerii capitalului social catre actionarii/asociatii care au achizitionat ulterior actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile sumele primite pana la nivelul costului de achizitie a actiunilor/partilor sociale respective.
SECTIUNEA a 5-a - Cheltuieli
13. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
a) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
b) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate si pentru alte persoane fizice in conditiile in care cheltuielile respective sunt efectuate in legatura cu lucrari executate sau servicii prestate de acestea in scopul desfasurarii activitatii economice a contribuabilului;
c) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
d) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
e) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
f) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
g) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie;
h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii prevederilor titlului VII Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul desfasurarii activitatii economice, de exemplu: aplicare pro rata, efectuare de ajustari, taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru al UE;
i) *** A B R O G A T ***
j) cheltuielile reprezentand dobanzi penalizatoare, penalitati si daune-interese, stabilite in cadrul contractelor incheiate, in derularea activitatii economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe masura inregistrarii lor;
k) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului;
l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, daca la data evaluarii/reevaluarii nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;
m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile.
(2) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal si cheltuielile reglementate prin acte normative in vigoare. De exemplu:
a) cheltuielile efectuate pentru securitate si sanatate in munca, potrivit legii;
b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislatiei specifice;
c) cheltuielile inregistrate ca urmare a restituirii subventiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agentii guvernamentale si alte institutii nationale si internationale.
d) cheltuielile efectuate in vederea respectarii obligatiilor de compensare prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 354/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
14. In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit titlului IV Impozitul pe venit din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.
15. (1) Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
(2) In aplicarea art. 25 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, in cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
(3) In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, in aplicarea art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
16. (1) In sensul prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile utilizate, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, sunt cele prevazute la pct. 68 din normele metodologice date in aplicarea art. 298 al titlului VII Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal.
(2) Justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectueaza pe baza documentelor financiar-contabile si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(3) In cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii altor contracte decat cele de leasing. In cazul cheltuielilor reprezentand diferente de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, limita de 50% se aplica asupra diferentei nefavorabile dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare aferente datoriilor cu decontare in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta se aplica si asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuielile cu intretinerea si reparatiile - 2.000 lei
- partea de TVA nedeductibila - 200 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile - 2.200 lei (2.000 + 200)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile - 2.200 x 50% = 1.100 lei.
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
- cheltuieli privind combustibilul - 1.000 lei
- partea de TVA nedeductibila - 100 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 lei (1.000 + 100)
- valoarea nedeductibila a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 x 50% = 550 lei.
16¹. In perioada aplicarii prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, pentru determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creantelor instrainate, se au in vedere urmatoarele:
a) in cazul in care o parte din valoarea creantelor instrainate este inregistrata pe cheltuieli, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, si o parte din valoarea creantelor instrainate reprezinta elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (3¹) lit. c), partea din sumele reprezentand valoarea creantelor instrainate inregistrata pe cheltuieli se insumeaza cu partea din sumele reprezentand valoarea creantelor instrainate care reprezinta elemente similare cheltuielilor, iar sumele care depasesc limita de 30% din valoarea creantelor instrainate reprezinta sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal;
b) in cazul in care intreaga valoare a creantelor instrainate reprezinta elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (3¹) lit. c), partea care depaseste limita de 30% din valoarea creantelor instrainate reprezinta sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
17. (1) Prin autoritati romane/straine, in sensul art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
(2) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate afectate, potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu. Cauzele de forta majora pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
(3) In sensul art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, conditia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile se considera indeplinita atat in situatia in care distrugerea se efectueaza prin mijloace proprii, cat si in cazul in care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate catre unitati specializate.
(4) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
a) bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
b) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.
(4¹) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal:
La sfarsitul anului 2017, societatea A prezinta urmatoarea situatie financiara:

- venituri din vanzarea marfurilor	=	3.000.000 lei
- venituri din prestari servicii	=	2.000.000 lei
- venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana	=	1.000.000 lei
- venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere	=	300.000 lei
	----------------------
Total venituri	=	6.300.000 lei
- cheltuieli privind marfurile	=	1.500.000 lei
- cheltuieli cu salariile personalului de conducere	=	500.000 lei
	----------------------
Total cheltuieli		2.000.000 lei

Societatea A nu are organizata o evidenta contabila distincta care sa asigure informatia necesara identificarii cheltuielilor pentru administrarea titlurilor de participare detinute la o alta persoana juridica romana. Prin urmare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, societatea A trebuie sa aloce o parte din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende, prin utilizarea unei metode rationale de alocare a acestora sau proportional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective in totalul veniturilor inregistrate de contribuabil. Pentru veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere nu se aloca cheltuieli de conducere.
Pentru determinarea partii din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende, in acest exemplu, se foloseste regula de alocare ponderea veniturilor neimpozabile in totalul veniturilor inregistrate de contribuabil.
Astfel, pentru determinarea partii din cheltuielile cu salariile personalului de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende se parcurg urmatoarele etape:
- determinarea ponderii veniturilor din dividende primite de la o persoana juridica romana in total venituri:
1.000.000 : 6.300.000 = 15,87%
- determinarea partii din cheltuielile cu salariile personalului de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende:
500.000 * 15,87% = 79.350 lei
Prin urmare, din totalul cheltuielilor cu salariile personalului de conducere de 500.000 lei, 79.350 lei reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
(5) Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului, in sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. h) pct. 5 din Codul fiscal, sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
18. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, in cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc cifra de afaceri, aceasta se determina astfel:
a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, cifra de afaceri cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
b) pentru institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, cifra de afaceri cuprinde:
(i) venituri din dobanzi;
(ii) venituri din dividende;
(iii) venituri din taxe si comisioane;
(iv) castiguri/pierderi realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
(v) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii - net;
(vi) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
(vii) castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;
(viii) diferente de curs de schimb - castig/pierdere - net;
(ix) castiguri/pierderi din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii - net;
(x) alte venituri din exploatare;
c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a) - d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cifra de afaceri cuprinde:
(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
(ii) venituri privind titlurile: venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil, venituri din participatii, venituri din parti in cadrul societatilor legate;
(iii) venituri din comisioane;
(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
(v) alte venituri din exploatare.
(2) Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2016, in aceeasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000 lei.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:

Venituri din vanzarea marfurilor	=	1.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii	=	2.000 lei
	----------------------
Total cifra de afaceri	=	1.002.000 lei
Cheltuieli privind marfurile	=	750.000 lei
Cheltuieli cu personalul	=	20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare	=	90.000 lei
	----------------------
Total cheltuieli		860.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:
Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 0,5% din cifra de afaceri reprezinta 5.010 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 5.010 lei.
Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 - 5.010 = 20.110 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
SECTIUNEA a 6-a - Provizioane/Ajustari pentru depreciere si rezerve
19. (1) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul rezultatului fiscal trimestrial sau anual, dupa caz. Rezervele astfel constituite se majoreaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare a efectuarii unor operatiuni de reorganizare, prevazute de lege, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale la nivelul prevazut de lege nu este obligatorie.
In cazul in care rezerva legala este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari, in aceeasi limita, este deductibila la calculul rezultatului fiscal.
(2) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari;
b) inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract;
c) aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate/facturile emise.
(3) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016;
b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, in limita prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor neincasate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata;
c) In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora;
d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate in considerare la determinarea rezultatului fiscal incepand cu trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori.
(4) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale inregistrate potrivit reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei, care au fost deduse la calculul rezultatului fiscal se impoziteaza in ordinea inversa inregistrarii acestora.
(5) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.
(6) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, pentru deducerea ajustarilor pentru deprecierea creantelor se au in vedere si regulile prevazute la alin. (3).
(7) Pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul rezultatului fiscal, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta.
(8) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal, starea de calamitate naturala sau alte cauze de forta majora sunt cele reglementate la pct. 17 alin. (2), reprezentand evenimente produse dupa data de 1 ianuarie 2016.
20. In sensul art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, domeniul exploatarii zacamintelor naturale este reprezentat de exploatarea de resurse minerale si petroliere, potrivit legii.
21. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, in cazul operatiunilor de reorganizare, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
a) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la rezervele/provizioanele transferate, care au fost deduse si neimpozitate;
b) contribuabilul beneficiar inregistreaza in registrul de evidenta fiscala, distinct, rezervele/provizioanele preluate in baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent.
22. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, in cazul mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii, prin utilizarea metodei valorii globale, rezervele aferente reevaluarilor efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 cuprinse in valoarea cheltuielilor cu activele cedate se impoziteaza la persoana juridica cedenta, in situatia in care nu se aplica prevederile art. 33, respectiv art. 34 din Codul fiscal.
23. Intra sub incidenta art. 26 alin. (9) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului reinvestit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
SECTIUNEA a 7-a - *** A B R O G A T A***
SECTIUNEA a 8-a - Amortizarea fiscala
25. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva, in aplicarea art. 28 alin. (7) din Codul fiscal. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:

An	Modul de calcul	Amortizarea anuala degresiva (lei)	Valoarea ramasa (lei)
1	350.000 x 20%	70.000	280.000
2	280.000 x 20%	56.000	224.000
3	224.000 x 20%	44.800	179.200
4	179.200 x 20%	35.840	143.360
5	143.360 x 20%	28.672	114.688
6	114.688/5 ani	22.937,6	91.750,4
7		22.937,6	68.812,8
8		22.937,6	45.875,2
9		22.937,6	22.937,6
10		22.937,6	0

26. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (12) lit. c) din Codul fiscal, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, se calculeaza astfel:
a) pe baza perioadei initiale/duratei ramase din perioada initiala a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei initiale a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
b) pe baza perioadei prelungite/duratei ramase din perioada prelungita a contractului, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei prelungite a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
c) pe durata normala de functionare, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei, in cazul investitiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
27. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor de transport din categoria M1, valoarea ramasa neamortizata este deductibila in limita a 1.500 lei inmultita cu numarul de luni ramase de amortizat din durata normala de functionare stabilita de contribuabil potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
28. Pentru determinarea valorii fiscale a mijloacelor fixe se au in vedere urmatoarele:
a) In cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, inregistrandu-se o crestere a valorii acestora, si la care, ulterior, se efectueaza o reevaluare care determina o descrestere a valorii acestora, se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa si nu a fost impozitata reprezinta elemente similare veniturilor in perioada in care se efectueaza operatiunile de reevaluare;
b) in valoarea fiscala a mijloacelor fixe, la data intrarii in patrimoniu, se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VII Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal.
29. (1) In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (17) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice.
(2) Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
30. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.
31. In aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, optiunea se efectueaza la data intrarii imobilizarii corporale in patrimoniul contribuabilului si determina efecte din punct de vedere al calculului rezultatului fiscal, in functie de abordarea pentru care s-a optat, fie la data punerii in functiune prin deducerea intregii valori fiscale de la data intrarii in patrimoniu, fie incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea corporala este pusa in functiune, prin efectuarea de deduceri de amortizare fiscala, potrivit dispozitiilor art. 28 din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 9-a - Contracte de leasing
32. In aplicarea art. 29 din Codul fiscal, incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
SECTIUNEA a 10-a - Pierderi fiscale
33. (1) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora;
b) pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
(2) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 7 ani, in ordinea in care au fost inregistrate acestea de catre contribuabilul cedent;
b) pierderile fiscale inregistrate de contribuabilul cedent in perioada din anul fiscal curent, cuprinsa intre data inceperii anului fiscal si data la care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta pierdere este luata in calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea rezultatului fiscal din anul fiscal respectiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti;
c) in scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
(i) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa intre data inceperii anului fiscal si data la care operatiunea de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, in vederea stabilirii partii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele transferate/mentinute;
(ii) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti transferata/mentinuta, in registrul de evidenta fiscala;
(iii) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, inregistrate in declaratiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul in care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal, iar in cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala inregistrata in anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la pct. i), precum si pierderile fiscale din anii precedenti, proportional cu activele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d) contribuabilul beneficiar inregistreaza, in registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent, in care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscala transferata.
(3) In cazul operatiunilor mentionate la art. 33 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prevederile alin. (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru recuperarea pierderii fiscale inregistrate de societatea cedenta, de catre sediul permanent al societatii beneficiare.
(4) In scopul aplicarii prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca intreg in cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii, se intelege ramura de activitate asa cum aceasta este definita de art. 32 alin. (2) lit. g), respectiv de art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal. Caracterul independent al unei ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor pct. 34. In situatia in care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca intreg, in sensul identificarii unei ramuri de activitate independente, pierderea fiscala inregistrata de contribuabilul cedent inainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest contribuabil.
(5) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, incepand cu data de 1 februarie 2017, aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor au in vedere si urmatoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale:
a) pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2017 se recupereaza potrivit prevederilor art. 31 din Codul fiscal, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi;
b) pierderea fiscala din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2017 inclusiv, inregistrata de catre un contribuabilul care, in aceasta perioada, a fost platitor de impozit pe profit, se recupereaza, potrivit prevederilor art. 31 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plata a impozitului pe profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, in sensul celor 7 ani consecutivi;
c) in cazul in care contribuabilul revine, in cursul anului 2017, la sistemul de plata a impozitului pe profit potrivit art. 48 alin. (5²), respectiv art. 52 din Codul fiscal, pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2017 inclusiv este luata in calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei in care a redevenit platitor de impozit pe profit, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2017, si se recupereaza potrivit art. 31 din Codul fiscal, incepand cu anul 2018, in limita celor 7 ani consecutivi. Perioada in care contribuabilul redevine platitor de impozit pe profit nu este considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi.
SECTIUNEA a 11-a - Regimul fiscal care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si achizitiilor de titluri de participare intre persoane juridice romane
34. In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza indeplinirea in mod cumulativ a unor conditii referitoare la:
(i) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;
(ii) diviziunea sa functioneze ca un ansamblu independent, in conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia, prin verificarea existentei clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu, precum si a altor active si pasive care sunt legate in mod indirect de ramura transferata. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
(iii) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita;
b) ramura de activitate independenta nu cuprinde:
(i) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;
(ii) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;
(iii) elemente izolate de activ si/sau de pasiv.
SECTIUNEA a 12-a - Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societati din Romania si societati din alte state membre ale Uniunii Europene
35. In scopul aplicarii prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal, se au in vedere criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate prevazute la pct. 34. Nu se considera active si pasive apartinand unei ramuri de activitate independente elementele de activ si/sau de pasiv apartinand altor ramuri de activitate, activele si/sau pasivele izolate, precum si cele care se refera la gestiunea patrimoniala a persoanei juridice care efectueaza transferul.
SECTIUNEA a 13-a - Asocieri cu personalitate juridica
36. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Codul fiscal, pentru situatia in care profitul obtinut de persoana juridica romana, participanta intr-o asociere cu personalitate juridica inregistrata intr-un alt stat, a fost impozitat in acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueaza similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent intr-un alt stat, reglementata conform normelor metodologice date in aplicarea art. 39 din Codul fiscal.
CAPITOLUL III - Aspecte fiscale internationale
SECTIUNEA 1Rezultatul fiscal al unui sediu permanent
37. (1) In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
(2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
(3) In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
(i) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
(ii) partile implicate;
(iii) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul; acestea trebuie sa fie adecvate naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
(iv) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
b) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
(4) La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
SECTIUNEA a 2-a - Veniturile unei persoane juridice straine obtinute din transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania si veniturile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana
38. (1) In aplicarea art. 38 din Codul fiscal, persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, rezultatul fiscal reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii.
(3) Rezultatul fiscal rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
(4) Rezultatul fiscal rezultat din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si valoarea fiscala de achizitie a acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii unor astfel de titluri de participare.
SECTIUNEA a 3-a - Evitarea dublei impuneri
39. (1) In aplicarea prevederilor art. 39 din Codul fiscal, impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain.
(2) Din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in moneda straina, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
(3) O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza rezultatul fiscal la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor titlului II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
(4) Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
(5) Limitarea prevazuta la art. 39 alin. (6) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.
(6) Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri printr-un sediu permanent, precum si din alte surse, in mod independent de sediul permanent. Contribuabilul aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda creditului. Sumele au fost transformate in lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din tara straina X, este de 100.000 lei;
- impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din tara straina X, este de 30.000 lei, cota de impozit fiind de 30%;
- profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea romana, este de 80.000 lei, deoarece legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X;
- impozitul pe profit pentru anul 2016, conform prevederilor din legea romana, este de 12.800 lei, cota de impozit fiind de 16%;
Alte venituri realizate din tara X:
- venituri din dobanzi: 10.000 lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 1.000 lei.
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
- profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea romana, este de 1.000.000 lei, respectiv 80.000 lei profit impozabil al sediului permanent si 920.000 lei profit impozabil pentru activitatea din Romania;
- impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din legea romana, este de 160.000 lei, cota de impozit fiind de 16%.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 13.800 lei, respectiv 12.800 lei impozit pe profit plus 1.000 lei impozit cu retinere la sursa.
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 31.000 lei este mai mare decat limita maxima de 13.800 lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati suma de 13.800 lei.
(7) Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
(8) Cand o persoana juridica rezidenta in Romania realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit in Romania. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit daca se prezinta documentul justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate. In scopul aplicarii metodei scutirii, pentru determinarea rezultatului fiscal la nivelul persoanei juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate prin intermediul sediului permanent reprezinta venituri neimpozabile, potrivit art. 23 lit. n) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 4-a - Pierderi fiscale externe
40. Potrivit art. 40 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se recupereaza numai din profitul impozabil realizat de acel sediu permanent. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara in care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 31 din Codul fiscal, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
CAPITOLUL III¹- Norme impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale care au incidenta directa asupra functionarii pietei interne
40¹. (1) In aplicarea prevederilor art. 40¹pct. 1 din Codul fiscal, pierderile generate de diferentele de curs valutar la imprumuturi si instrumente legate de obtinerea de finantare se determina ca diferenta intre cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare in cazul celor cu decontare in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, si veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare aferente.
(2) In aplicarea prevederilor art. 40²alin. (4) din Codul fiscal, in cazul contribuabililor care calculeaza, declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentand echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro se actualizeaza in functie de cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui trimestru si pentru ultima zi a anului fiscal.
(3) In cazul contribuabililor care intra sub incidenta art. 16 alin. (5), (5¹), (5²) si (6) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal care cuprinde atat perioade din anul 2017, cat si din anul 2018, se au in vedere urmatoarele:
a) pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobanzile si a pierderii nete din diferente de curs valutar, inregistrate pana la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, se aplica prevederile art. 27 din Codul fiscal, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2017, inclusiv; in acest scop se iau in considerare veniturile, cheltuielile, precum si alte elemente necesare pentru determinarea gradului de indatorare aferente perioadei cuprinse intre inceputul anului fiscal respectiv si 31 decembrie 2017;
b) pentru determinarea nivelului deductibil al dobanzii si a altor costuri echivalente dobanzii din punct de vedere economic, in conformitate cu prevederile art. 4²din Codul fiscal, in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018, se iau in considerare veniturile, cheltuielile, precum si alte elemente aferente perioadei cuprinse intre 1 ianuarie 2018 si sfarsitul anului fiscal respectiv.
(4) In aplicarea prevederilor art. 40²alin. (8) din Codul fiscal, exceptia de la art. 7 pct. 44 si 45 din Codul fiscal se aplica pentru activele produse si/sau achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2018.
(5) Exemplu privind aplicarea art. 40²din Codul fiscal:
Societatile A si B sunt asociate in sensul ca societatea A detine direct 50% din capitalul societatii B. Societatea A acorda un imprumut societatii B, in suma de 500.000.000 lei, pentru finantarea activitatii acesteia. Societatea B calculeaza, declara si plateste impozitul pe profit trimestrial. Cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a anului fiscal este 4,6 lei/euro.
Societatea B prezinta urmatoarea situatie, la sfarsitul anului fiscal:

Veniturile inregistrate conform reglementarilor	=	200.000.000
contabile aplicabile, din care:
- venituri din dobanzi		150.000
Cheltuielile inregistrate conform	=	180.000.000
reglementarilor contabile aplicabile, din care:
- cheltuieli cu dobanzile		25.000.000
Veniturile neimpozabile	=	200.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit	=	3.200.000
Cost excedentar al indatorarii	=	24.850.000	(25.000.000 - 150.000)
Amortizare fiscala	=	300.000

Pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobanzile la societatea B se parcurg urmatoarele etape:
a) Potrivit art. 40¹pct. 2 din Codul fiscal, costurile excedentare ale indatorarii reprezinta suma cu care costurile indatorarii unui contribuabil depasesc veniturile din dobanzi si alte venituri echivalente dobanzilor din punct de vedere economic pe care le primeste contribuabilul.
Astfel, in cazul prezentat, costul excedentar al indatorarii este:
25.000.000 - 150.000 = 24.850.000 lei
b) Potrivit art. 40², alin. (1) din Codul fiscal, costurile excedentare ale indatorarii, care depasesc plafonul deductibil reprezentand echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, sunt deduse limitat in perioada fiscala in care sunt suportate, pana la nivelul a 10% din baza de calcul stabilita conform algoritmului prevazut la art. 40²alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al indatorarii in suma de 24.850.000 lei este deductibil pana la plafonul reprezentat de echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, respectiv pana la suma de 920.000 lei utilizand cursul de schimb de 4,6 lei/euro.
Prin urmare:
- suma de 920.000 lei este deductibila integral si
- partea din costul excedentar al indatorarii de 24.850.000 lei, ce depaseste plafonul de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei, este dedusa limitat pana la nivelul a 10% din baza de calcul, stabilita potrivit legii.
Potrivit art. 40²alin. (2) din Codul fiscal baza de calcul este:
Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale indatorarii + Amortizare fiscala
Baza de calcul = 200.000.000 - 180.000.000 - 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000 = 48.150.000 lei
Se determina nivelul de deducere al costului excedentar in functie de baza de calcul, astfel:
48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei
Intrucat partea din costul excedentar al indatorarii ramasa dupa scaderea plafonului deductibil in suma de 23.930.000 lei este peste limita de 4.815.000 lei, in perioada de calcul, costul excedentar al indatorarii deductibil este 4.815.000 lei.
Diferenta dintre 23.930.000 lei si 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei, se reporteaza pentru perioada urmatoare, fiind dedusa prin aplicarea aceleiasi reguli de calcul.
CAPITOLUL IV - Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
Declararea si plata impozitului pe profit
41. (1) Contribuabilii nou-infiintati in cursul unui an fiscal, altii decat cei prevazuti la art. 41 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, aplica, pentru anul infiintarii, sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Incadrarea in activitatile prevazute la art. 41 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obtinute de contribuabili din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticultura se face la sfarsitul fiecarui an fiscal, iar in situatia in care veniturile majoritare se obtin din alte activitati decat cele mentionate, acestia vor aplica pentru anul fiscal urmator sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
(4) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (19) din Codul fiscal, regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si societatile in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligatia de a plati impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe intreaga perioada in care intervine obligatia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare.
(5) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (15) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
a) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
(i) In cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
(ii) In cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
b) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
(i) In cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
(ii) In cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
(6) Exemplu privind calculul si plata impozitului pe profit in cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic:
Un contribuabil a optat, in conformitate cu legislatia contabila in vigoare, in anul 2016, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exercitiul financiar este perioada 1 august 2016 - 31 iulie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, opteaza si pentru modificarea anului fiscal. Contribuabilul comunica organelor fiscale competente, in data de 10 august 2016, optiunea ca anul fiscal sa corespunda exercitiului financiar.
In acest caz, in functie de sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit, contribuabilul aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
a) pentru primul an fiscal modificat:
1. in cazul in care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit:
(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 octombrie 2016;
(ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;
2. in cazul in care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit, cu plati anticipate efectuate trimestrial:
(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platii anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul 2015, pana la data de 25 octombrie 2016;
(ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul 101 va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;
b) perioada 1 august 2017 - 31 iulie 2018 reprezinta urmatorul an fiscal modificat, format din trimestrele august - octombrie 2017, noiembrie 2017 - ianuarie 2018, februarie - aprilie 2018, mai - iulie 2018.
(7) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (16) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
CAPITOLUL V - Impozitul pe dividende
Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
42. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 43 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, distribuirile cuprinse in exceptiile prevazute la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal.



TITLUL III - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

SECTIUNEA 1 - Definitia microintreprinderii
1. (1) Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, prevazute la art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
(2) Persoanele juridice romane care indeplinesc conditiile prevazute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal si care desfasoara ca activitate principala sau secundara activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati aplica prevederile titlului III - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor din Codul fiscal.
(3) Pentru incadrarea in sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor in anul 2018, verificarea conditiei prevazute la art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, respectiv incadrarea in nivelul veniturilor realizate de 1.000.000 euro, se verifica pe baza veniturilor care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, realizate pana la data de 31 decembrie 2017, inclusiv. In cazul persoanelor juridice romane care intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7), respectiv art. 48 alin. (8) din Codul fiscal, veniturile luate in calcul pentru stabilirea limitei de 1.000.000 euro, echivalentul in lei, sunt cele inregistrate in intreg anul 2017.
SECTIUNEA a 2-a - Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii
2. In aplicarea prevederilor art. 48 alin. (3¹) din Codul fiscal, microintreprinderile care indeplinesc conditiile impuse de lege pot opta pentru aplicarea prevederilor titlului II din Codul fiscal in cursul oricarui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, care reprezinta data intrarii in vigoare a acestor prevederi. Calculul si plata impozitului pe profit de catre microintreprinderile care opteaza sa aplice prevederile titlului II se efectueaza luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul exercitarii optiunii.
2¹. (1) Intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 si care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse intre 100.001 - 500.000 euro inclusiv, echivalentul in lei, indeplinind concomitent si celelalte conditii prevazute la art. 47 din Codul fiscal.
(2) Pentru microintreprinderile care au optat sa aplice prevederile art. 48 alin. (5) si (5²) din Codul fiscal, inregistrate ca platitori de impozit pe profit pana la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv, optiunea exprimata ramane definitiva. Contribuabilii respectivi nu intra sub incidenta art. 48 alin. (7) din Codul fiscal daca mentin, pentru anul 2017, valoarea impusa de lege pentru capitalul social.
(3) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin microintreprinderi incepand cu data de 1 februarie 2017 si care opteaza, in perioada 1 februarie - 31 martie 2017 inclusiv, sa aplice prevederile art. 48 alin. (5²) din Codul fiscal calculeaza, declara si platesc impozitul pe profit aferent trimestrului I 2017 luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu 1 februarie 2017.
(4) Persoanele juridice romane platitoare de impozit specific unor activitati potrivit prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati nu intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, chiar daca realizeaza venituri si din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN pentru care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit.
SECTIUNEA a 3-a - Anul fiscal
3. (1) In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti sau alte autoritati competente, daca are aceasta obligatie, potrivit legii.
(2) Perioada impozabila a unei microintreprinderi se incheie, in cazul divizarilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanei juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau a mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau la alta data stabilita prin acordul partilor, in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii.
(3) Perioada impozabila a microintreprinderii se incheie, in cazul dizolvarii urmate de lichidare, la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, potrivit legii, infiintarea persoanei juridice respective.
(4) In cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului, data pana la care se depune declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor este una dintre datele mentionate la alin. (2) si (3), la care se incheie perioada impozabila.
SECTIUNEA a 4-a - Cotele de impozitare
4. (1) Intra sub incidenta prevederilor art. 51 alin. (2) din Codul fiscal microintreprinderile nou-infiintate incepand cu 1 ianuarie 2016.
(2) Perioada de 60 de zile nu se raporteaza la anul fiscal.
(3) In aplicarea prevederilor art. 51 alin. (4) din Codul fiscal, pentru stabilirea numarului de salariati se iau in considerare si contractele individuale de munca/conventiile individuale de munca, incheiate potrivit legilor speciale, precum si contractele suspendate, potrivit legii.
SECTIUNEA 4¹- Reguli de iesire din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor in cursul anului
4¹. In aplicarea prevederilor art. 52 din Codul fiscal, pentru persoanele juridice romane care intra sub incidenta prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile luate in calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul in lei, precum si veniturile din consultanta si management luate in calcul pentru determinarea ponderii de 20% sunt cele inregistrate incepand cu data de 1 februarie 2017.
SECTIUNEA a 5-a - Baza impozabila
5. (1) Baza impozabila asupra careia se aplica cotele de impozitare prevazute la art. 51 alin. (1) si (2) din Codul fiscal este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri mentionate la art. 53 alin. (1) si se adauga elementele mentionate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma unei operatiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, si care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor, nu includ in baza impozabila: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize, precum si sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite in perioada in care au fost platitoare de impozit pe profit.
(3) In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.



TITLUL IV - Impozitul pe venit

CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SECTIUNEA 1 - Scutiri
1. In intelesul art. 60 pct. 1 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplica pentru veniturile realizate incepand cu data incadrarii contribuabilului in gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 lit. a) - c) din Codul fiscal, in cazul veniturilor pentru care angajatorul/platitorul de venituri are obligatia retinerii la sursa a impozitului pe venit, contribuabilii au obligatia de a depune la angajatorul/platitorul de venituri documentele care atesta incadrarea in gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, angajatorul/platitorul de venituri pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul. Pentru veniturile realizate de persoanele prevazute la art. 60 pct. 1 lit. d), documentele justificative nu se depun la organul fiscal impreuna cu declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice prevazuta la art. 120 si 122 din Codul fiscal, se arhiveaza la domiciliul fiscal al contribuabililor.
2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, conditiile privind acordarea facilitatii fiscale de catre angajator angajatilor care desfasoara activitatea de creare de programe pentru calculator se stabilesc prin ordin comun al ministrului comunicatiilor si societatii informationale, al ministrului muncii si justitiei sociale, al ministrului educatiei nationale si al ministrului finantelor publice. Pentru acordarea facilitatii fiscale nu este necesar acordul institutiilor emitente ale actului normativ mentionat.
2¹. (1) Scutirea prevazuta la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal se acorda doar persoanelor care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, ca urmare a desfasurarii activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare definita conform Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt incluse in proiectul de cercetare-dezvoltare si inovare.
(2) Persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor ca urmare a desfasurarii altor activitati decat cele de cercetare-dezvoltare si inovare prevazute la alin. (1) nu beneficiaza de scutirea prevazuta la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal.
2². (1) In intelesul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se acorda persoanelor fizice ca urmare a desfasurarii activitatii pe baza de contract individual de munca incheiat pe o perioada de 12 luni de catre angajatorul care desfasoara activitati cu caracter sezonier in cursul unui an, corespunzatoare urmatoarelor coduri CAEN:
- 5510 - "Hoteluri si alte facilitati de cazare similare";
- 5520 - "Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata";
- 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere";
- 5590 - "Alte servicii de cazare";
- 5610 - "Restaurante";
- 5621 - "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente";
- 5629 - "Alte servicii de alimentatie n.c.a.";
- 5630 - "Baruri si alte activitati de servire a bauturilor".
(2) Caracterul sezonier al unei activitati, in sensul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, presupune o perioada care se repeta de la an la an, in care anumite activitati se impun a fi realizate pe durate relativ fixe in functie de anotimp/de sezon.
(3) Scutirea prevazuta la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplica si in situatia in care persoana fizica desfasoara activitate in baza unui contract de munca cu timp partial de lucru, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Scutirea prevazuta la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se acorda pe perioada de derulare a contractului.
SECTIUNEA a 2-a - Venituri neimpozabile
3. (1) In categoria veniturilor neimpozabile prevazute la art. 62 lit. a) din Codul fiscal se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
a) alocatia de stat pentru copii;
b) alocatia lunara de plasament, acordata pentru fiecare copil, potrivit legii;
c) indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat, potrivit legii;
d) indemnizatia lunara, respectiv indemnizatia de insotitor prevazute la art. 43, respectiv la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) contravaloarea serviciilor hoteliere acordate membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi, potrivit legii;
f) ajutorul pentru incalzirea locuintei;
g) indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, republicata;
h) ajutorul social acordat potrivit legii;
i) ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege;
j) ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
k) ajutorul lunar primit de personalul militar trecut in rezerva, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, ale caror raporturi de serviciu au incetat si care nu indeplinesc conditiile de pensie, fiind clasati apt limitat sau ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad, a reorganizarii unor unitati, a reducerii unor functii din statele de organizare ori pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, apte de munca, dar care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
l) indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
m) echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, care au dreptul la pensie de urmas, in caz de deces al acestuia;
n) indemnizatiile acordate in baza Legii recunostintei pentru victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si pentru revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
o) indemnizatiile acordate in baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
p) indemnizatiile acordate in baza Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare;
q) suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate, potrivit legii;
r) indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945 - 1989 au fost inlaturati din justitie din motive politice, potrivit legii;
s) indemnizatiile si sporurile invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, precum si alte sume acordate in baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, cu modificarile si completarile ulterioare;
t) renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
u) ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
v) sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;
w) ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
x) ajutorul nerambursabil pentru refugiati sau pentru persoanele carora li s-a acordat protectie subsidiara;
y) ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
z) ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
aa) ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii;
bb) renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
cc) indemnizatia de merit acordata in conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;
dd) drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav si pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si insotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si insotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat;
ee) indemnizatia lunara de invaliditate acordata cadrelor militare, soldatilor si gradatilor profesionisti, precum si rezervistilor voluntari si personalului civil, potrivit legii, ca urmare a participarii la actiuni militare;
ff) drepturile, reprezentand ajutoare, indemnizatii si orice forme de sprijin, acordate potrivit reglementarilor in vigoare personalului participant la misiuni si operatiuni in afara teritoriului statului roman, personalului participant la actiuni militare, pentru cazurile de invaliditate survenite in timpul sau din cauza serviciului, potrivit legii;
gg) alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.
(2) Prin alte persoane in sensul art. 62 lit. a) se intelege, cu titlu de exemplu, casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora, organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
(3) Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, in categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
a) forme de sprijin acordate producatorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plati directe si ajutoarelor nationale tranzitorii in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015 - 2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) ajutoare de stat si forme de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2015, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2014 - 2020, aprobat prin Decizia de punere in aplicare a Comisiei Europene nr. C(2015) 3.508 din mai 2015, de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurala al Romaniei pentru sprijin din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurala;
d) forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operational pentru Pescuit 2007 - 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007 si Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014 - 2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416 din 25 noiembrie 2015;
e) formele de sprijin acordate in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013, in bani si in natura, primite de catre cursanti pentru participarea la cursuri, precum si bursele acordate in cadrul acestui program.
(4) In aplicarea prevederilor art. 62 lit. g) din Codul fiscal sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.
(5) In sensul prevederilor art. 62 lit. j) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, cu titlu de exemplu:
a) produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti;
b) despagubirile acordate in cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul militar incadrat in institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, participant la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman;
c) despagubirile acordate in cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente survenite in timpul sau din cauza serviciului militar pe teritoriul national;
d) despagubirile acordate politistilor sau, in cazul decesului, pentru familiile acestora, in situatia producerii riscurilor specifice activitatii de politie.
(6) In sensul prevederilor art. 62 lit. n) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, dar nu sunt limitate:
a) drepturile in bani primite de elevii si studentii din institutiile militare de invatamant;
b) indemnizatia lunara si indemnizatia suplimentara stabilita in raport cu anul de studiu si functia indeplinita pentru persoanele care urmeaza cursurile de formare a cadrelor militare si militarilor in termen;
c) indemnizatia lunara primita de soldatii profesionisti in perioada programului de instruire.
(7) Prin cadru institutionalizat mentionat la art. 62 lit. o) din Codul fiscal se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
(8) Veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal, sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
a) contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si altor institutii potrivit legii;
b) contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) contravaloarea transportului gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav, pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si insotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si insotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Persoanele fizice prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 61 din Codul fiscal.
(9) Beneficiaza de prevederile art. 62 lit. w) din Codul fiscal urmatorii specialisti din domeniul sportiv: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor in materie.
(10) In categoria veniturilor neimpozabile mentionate la art. 62 lit. x) din Codul, fiscal se cuprind:
a) premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
b) contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
c) alte drepturi primite de participanti cu ocazia acestor manifestari.
SECTIUNEA a 3-a - Cotele de impozitare
4. In aplicarea prevederilor art. 64 din Codul fiscal, la determinarea impozitului anual/lunar, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fractiunilor de pana la 50 de bani inclusiv sau prin majorarea la leu a fractiunilor ce depasesc 50 de bani.
SECTIUNEA a 4-a - Perioada impozabila
5. (1) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul fiscal, anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri.
(2) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.
CAPITOLUL II - Venituri din activitati independente
SECTIUNEA 1 - Definirea veniturilor din activitati independente
6. (1) In aplicarea prevederilor art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual si/sau intr-o forma de asociere constituita potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice, in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venituri.
(2) Exercitarea unei activitati independente, reglementata prin art. 67 din Codul fiscal, presupune desfasurarea acesteia cu regularitate, in mod continuu, pe cont propriu si urmarind obtinerea de venituri.
(3) O activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal este o activitate independenta.
(4) Activitatile care genereaza venituri din activitati independente cuprinse in cadrul art. 67 alin. (1) din Codul fiscal sunt, cu titlu de exemplu:
a) activitati de productie;
b) activitati de comert, respectiv cumparare de bunuri in scopul revanzarii acestora;
c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
d) activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agentie, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului civil, precum si a altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
e) vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
f) activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
g) transport de bunuri si de persoane;
h) activitati de prestari de servicii.
(5) Veniturile reglementate la art. 67 din Codul fiscal obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie consignatarul/cumparatorul va solicita documente care atesta provenienta bunurilor respective, precum si cele care atesta desfasurarea unei activitati independente. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
(6) Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente in conformitate cu reglementarile art. 67 din Codul fiscal, printr-un sediu permanent.
(7) In aplicarea art. 67 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
(8) In sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, in categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obtinute de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate in conditiile legii si a indeplinirii a cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.
(9) *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 2-a - Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate
7. (1) Potrivit prevederilor art. 68 din Codul fiscal, in venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum ar fi: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, inclusiv incasarile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
(1¹) Aportul in numerar si/sau echivalentul in lei al aporturilor in natura, efectuat la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia, din patrimoniul personal in patrimoniul afacerii, nu reprezinta venit brut potrivit art. 68 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal.
(2) In venitul brut al afacerii se include si suma reprezentand contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitarii activitatii in patrimoniul personal al contribuabilului, operatiune considerata din punct de vedere fiscal o instrainare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in conditiile continuarii activitatii, se include in venitul brut al afacerii care urmeaza sa se transforme/schimbe si contravaloarea bunurilor si drepturilor care trec in patrimoniul afacerii in care s-a transformat/schimbat.
In cazul bunurilor si al drepturilor amortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, se aplica urmatoarele reguli:
a) cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar la aceasta valoare, care constituie si baza de calcul al amortizarii;
b) cele complet amortizate se inscriu in Registrul-inventar la valoarea stabilita prin expertiza tehnica sau la pretul practicat pe piata; pentru acestea nu se calculeaza amortizare si valoarea acestora nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
In cazul bunurilor si al drepturilor neamortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, acestea se inscriu in Registrul-inventar la valoarea inscrisa in evidenta contabila din care provin si nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
In cazul inceperii unei activitati ca urmare a schimbarii modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, aporturile aduse in noul patrimoniu nu constituie venit brut.
(3) In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada in care activitatea independenta a fost desfasurata de contribuabil intr-o forma de organizare prevazuta de lege.
Venitul net anual/Pierderea anuala se determina prin insumarea venitului net/pierderii inregistrat/inregistrate in toate perioadele fiscale din anul fiscal in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii.
Venitul net anual/Pierderea anuala se inscrie in declaratia privind venitul realizat.
Pierderea fiscala inregistrata in anul in care a avut loc schimbarea modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii se reporteaza si se compenseaza potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 118 din Codul fiscal.
(4) Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.
(5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlu de exemplu urmatoarele:
a) cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
b) cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
c) cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
d) chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
e) dobanzile aferente creditelor bancare;
f) cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
g) cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale si/sau necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare efectuate pentru asigurarea de risc profesional;
h) cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile (activele) din patrimoniul personal/patrimoniul afacerii, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
i) cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
j) cheltuielile cu energia si apa;
k) cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane, altele decat cele prevazute la art. 68 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal;
l) cheltuieli de natura salariala;
m) cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
n) cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu prevederile art. 28 din Codul fiscal, dupa caz;
o) valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
p) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria/rata de leasing in cazul leasingului operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile in cazul leasingului financiar, stabilite in conformitate cu reglementarile in materie privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
q) cheltuielile pentru pregatirea profesionala si perfectionarea contribuabilului si a salariatilor acestuia;
r) cheltuielile cu functionarea si intretinerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
s) cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
t) cheltuielile efectuate pentru salariati pe perioada delegarii/detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, reprezentand indemnizatiile platite acestora, precum si cheltuielile de transport si cazare;
u) cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
v) contravaloarea cotei de 10% aplicata la venitul brut din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, datorata biroului de expertiza locala, potrivit legislatiei privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara;
v¹) plati efectuate in avans care se refera la perioade fiscale urmatoare;
w) alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.
Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.
(6) Limita echivalentului in euro a cheltuielilor deductibile limitat, prevazuta la art. 68 din Codul fiscal, se transforma in lei la cursul mediu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul in care s-a efectuat plata.
(7) In sensul prevederilor art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile prevazute, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la pct. 68 din normele metodologice date in aplicarea art. 298 alin. (6) din Codul fiscal din titlul VII Taxa pe valoarea adaugata.
Daca vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) si (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu exceptia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplica regulile privind amortizarea prevazute la art. 28 titlul II din Codul fiscal, dupa caz. In cadrul cheltuielilor supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecarui vehicul, inclusiv cele reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta etc.
In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(8) In aplicarea prevederilor art. 68 din Codul fiscal, toate bunurile, drepturile si obligatiile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.
SECTIUNEA a 2¹-a - Stabilirea impozitului pentru veniturile din activitati independente realizate in baza contractelor de activitate sportiva, potrivit legii
7¹. (1) In aplicarea prevederilor art. 68¹din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri in baza contractelor de activitate sportiva, incheiate potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, platitorii de astfel de venituri care au obligatia de a conduce evidenta contabila au si obligatia de a calcula, de a retine si de a plati impozitul corespunzator sumelor platite prin retinere la sursa, impozitul fiind final.
(2) Contribuabilii pot opta ca platitorii de venituri sa distribuie cota de 2% sau de 3,5%, dupa caz, din impozitul pe venit datorat pentru sustinerea:
a) entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) acordarea de burse private; sau
c) entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(3) Optiunea se exercita, in scris, pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (2) lit. a) si c) sau acordarea de burse private, astfel:
a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri pana la termenul legal de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a veniturilor;
b) la platitorul de venit, in urma solicitarii beneficiarului de venit, exercitata in scris.
(4) Pentru optiunea prevazuta la alin. (3) lit. b) distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectueaza de catre platitorul de venit pana la termenul de plata al impozitului, incepand cu luna exercitarii optiunii.
(5) Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (2) la platitorii de venituri nu mai pot exercita aceeasi optiune si la organul fiscal competent, pentru aceeasi sursa de venit.
(6) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
(7) In aplicarea art. 68¹alin. (9) din Codul fiscal, pentru acordarea de burse private contribuabilii au urmatoarele obligatii:
a) sa prezinte, in copie si original, contractul de bursa privata incheiat in conditiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificarile ulterioare, in termen de 30 de zile de la incheierea acestuia, platitorii de venituri pastrand copiile documentelor cu mentiunea "conform cu originalul";
b) sa prezinte platitorilor de venituri, lunar, pana la termenul de virare a impozitului pe venit, documentele justificative, in copie si original, privind cheltuielile cu bursa privata efectuate in luna in care impozitul a fost retinut.
Daca suma inscrisa in documentele justificative depuse la platitorul de venit privind cheltuiala efectuata cu bursa privata depaseste plafonul de 2% din impozitul pe venit, atunci suma totala luata in calcul de platitorul de venit este limitata la nivelul acestui plafon.
Daca suma inscrisa in documentele justificative depuse la platitorul de venit privind cheltuiala efectuata cu bursa privata este mai mica decat plafonul de 2% din impozitul pe venit, atunci suma totala luata in calcul de platitorul de venit este limitata la suma efectiv platita.
Neprezentarea documentelor justificative pana la termenul de virare a impozitului pe venit atrage pierderea dreptului conferit de lege.
(8) Exemplu privind aplicarea prevederilor alin. (3) lit. b)
O persoana fizica, sportiv de performanta, realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala incheiat cu entitatea A. Plata drepturilor se efectueaza lunar. Impozitul datorat in luna este de 600 lei.
Sportivul a solicitat platitorului de venit sa ii calculeze, sa ii retina si sa distribuie cota de 3,5% din impozitul pe venit datorat catre entitatea nonprofit furnizoare de servicii sociale acreditata cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii, entitatea B.
Entitatea A procedeaza dupa cum urmeaza:
a) stabileste cuantumul cotei de 3,5% din impozitul datorat de 600 lei
600 lei x 3,5% = 21 lei
Rezulta urmatoarele:

impozit datorat		600 lei
cota 3,5%		21 lei
impozit de plata		579 lei

SECTIUNEA a 3-a - Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
8. (1) In sensul prevederilor art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor de productie, comert si prestari servicii cuprinse in nomenclatorul elaborat de Ministerul Finantelor Publice, venitul net se determina pe baza de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale regionale ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) In situatia in care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate in doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina, de catre contribuabil, pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.
(3) In cazul in care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina de catre contribuabil pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice.
(4) Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara individual o activitate independenta ca persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala si activitatea este prevazuta in nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, venitul net anual se determina de catre contribuabil pe baza normelor anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal.
(5) In aplicarea art. 69 din Codul fiscal, in cazul in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, norma anuala de venit corespunzatoare fiecarui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12 luni. Pentru determinarea venitului net anual fiecare membru asociat aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit proprii.
(6) In aplicarea prevederilor art. 69 alin. (11) din Codul fiscal, norma anuala de venit se ajusteaza de catre contribuabili, in sensul majorarii/reducerii, prin aplicarea coeficientilor de corectie corespunzatori criteriilor prevazute la alin. (7) asupra normelor anuale de venit stabilite si publicate de catre directiile generale regionale ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti.
(7) La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
a) vadul comercial si clientela;
b) varsta contribuabililor;
c) timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (8) si (9);
d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
e) activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
f) realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
g) folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
h) caracterul sezonier al unor activitati;
i) durata concediului legal de odihna;
j) desfasurarea activitatii cu salariati;
k) contributia fiecarui asociat in cazul activitatii desfasurate in cadrul unei asocieri;
l) informatiile cuprinse in declaratia informativa depusa in scop de TVA potrivit prevederilor art. 324 din Codul fiscal;
m) alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
Contribuabilii care beneficiaza de mai multi coeficienti de corectie, in sensul reducerii/majorarii normelor de venit anuale, iau in calcul coeficientul cel mai mare.
(8) Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, in sensul art. 69 din Codul fiscal se reduce de catre contribuabil, proportional cu:
a) perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
b) perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
(9) Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, cauzate de accidente, spitalizare sau alte cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc, de catre contribuabil, proportional cu perioada nelucrata. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, contribuabilul/fiecare asociat, in cazul asocierilor fara personalitate juridica, este obligat ca in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului sa depuna Declaratia unica, privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice la organele fiscale competente si sa isi recalculeze impozitul pe venit. Documentele justificative in baza carora se reduc normele anuale de venit se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabililor.
(10) Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la alin. (8) si (9), norma anuala de venit aferenta perioadei efectiv lucrate se recalculeaza de catre contribuabili, prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
(11) Venitul net din activitati independente desfasurate de persoana fizica cu handicap grav sau accentuat, in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, se reduce, de catre contribuabil, proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul datorat va fi calculat pentru venitul net anual redus proportional cu numarul de zile. Prevederea se aplica atat in cazul contribuabilului incadrat, in cursul perioadei impozabile, in gradul de handicap grav sau accentuat, cat si in cazul contribuabilului care in cursul perioadei impozabile nu se mai incadreaza in gradul de handicap respectiv, potrivit legii.
(12) In sensul art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
(13) In aplicarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal, contribuabilii care in cursul anului fiscal isi completeaza obiectul de activitate cu o alta activitate care nu este cuprinsa in nomenclator vor fi impusi in sistem real, pentru veniturile realizate din intreaga activitate, de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea, de catre contribuabili, a fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.
(14) Exemplu privind ajustarea normei de venit si stabilirea impozitului datorat:
O persoana fizica realizeaza venituri ca urmare a desfasurarii unei activitati independente (croitorie) pentru care norma anuala de venit este de 23.000 lei.
Persoana fizica este salariata cu norma intreaga si urmeaza cursurile unui institut de invatamant superior si are un salariat.
Coeficientii de corectie, publicati de catre directiile generale regionale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti, sunt urmatorii:
a) In sensul majorarii, coeficientul de ajustare pentru faptul ca persoana fizica are un salariat este de 25%.
b) In sensul reducerii normei anuale de venit:
a) pentru calitatea proprie de salariat se aplica un coeficient de corectie in cota de 60%;
b) pentru calitatea de student se aplica un coeficient de corectie in cota de 30%.
Stabilirea normei anuale de venit prin ajustare:
a) majorarea normei anuale de venit = 23.000 lei x 25% = 5.750 lei
b) reducerea normei anuale de venit (se alege un singur coeficient, in cota cea mai mare, respectiv 60%)
(23.000 lei + 5.750 lei) x 60% = 17.250 lei
Venitul net anual este in suma de 11.500 lei (23.000 lei + 5.750 lei - 17.250 lei)
Impozitul aferent se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, astfel:
Impozit datorat = 11.500 lei x 10% = 1.150 lei
SECTIUNEA a 3¹-a - Optiunea de a stabili venitul net anual utilizandu-se datele din contabilitate
8¹. In sensul art. 69¹din Codul fiscal, optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice si depunerea acesteia pana la data de 15 martie inclusiv a anului pentru care se exercita optiunea;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin completarea corespunzatoare a declaratiei prevazute la lit. a) si depunerea acesteia in termen de 30 de zile de la data inceperii activitatii.
SECTIUNEA a 4-a - Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
9. (1) Potrivit prevederilor art. 70 din Codul fiscal, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, know-how, marci inregistrate, francize si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor.
(2) Sunt incluse in categoria drepturilor de proprietate intelectuala si drepturile care fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea. De asemenea sunt considerate venituri din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
SECTIUNEA a 5-a - *** A B R O G A T A ***
SECTIUNEA a 6-a - Stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala pentru care se aplica retinerea la sursa
11. (1) Platitorii veniturilor prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul datorat de contribuabili. Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Retinerea impozitului se efectueaza din veniturile platite.
Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului, sunt, dupa caz:
a) utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
b) organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
(2) In sensul art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.
(3) Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina de catre platitorii de venituri prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut. In cheltuielile forfetare se includ, printre altele: contributiile sociale datorate, comisioanele, sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
(4) Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor catre titularii de drepturi, in urmatoarele situatii:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
b) venituri din exercitarea dreptului de suita;
c) venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
(5) In sensul art. 72 din Codul fiscal, in situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
(6) Contribuabilii pot opta ca platitorii de venituri sa distribuie cota de 2% sau de 3,5%, dupa caz, din impozitul pe venit datorat pentru sustinerea:
a) entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) acordarea de burse private; sau
c) entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(7) Optiunea se exercita, in scris, pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (6) lit. a) si c) sau acordarea de burse private, astfel:
a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri pana la termenul legal de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor;
b) la platitorul de venit, in urma solicitarii beneficiarului de venit, exercitata in scris.
(8) Pentru optiunea de la alin. (7) lit. b), distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectueaza de catre platitorul de venit pana la termenul de plata a impozitului, incepand cu luna exercitarii optiunii.
(9) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
(10) In aplicarea art. 72 alin. (10) in situatia in care optiunea se exercita potrivit alin. (6) lit. b) si alin. (7) lit. b), se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 7¹alin. (7).
(11) In situatia in care optiunea se exercita conform alin. (6) lit. b) si alin. (7) lit. a), contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent contractul privind bursa privata, in copie cu mentiunea "conform cu originalul", precum si documentele de plata pentru aceste burse.
(12) Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (6) la platitorii de venituri nu mai pot exercita aceeasi optiune si la organul fiscal competent, pentru aceeasi sursa de venit.
SECTIUNEA a 7-a - Optiunea de a stabili venitul net anual utilizandu-se datele din contabilitate
11¹. In sensul art. 73 din Codul fiscal, optiunea pentru determinarea venitului net in sistem real se exercita prin depunerea declaratiei prevazute la art. 120 din Codul fiscal la termenul si in conditiile prevazute de lege.
CAPITOLUL III - Venituri din salarii si asimilate salariilor
SECTIUNEA 1 - Definirea veniturilor din salarii si asimilate salariilor
12. (1) In sensul art. 76 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate si/sau contravaloarea veniturilor in natura primite ca urmare a unei relatii contractuale de munca, raport de serviciu, act de detasare, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor statute speciale prevazute de lege, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
(i) salariile de baza;
(ii) sporurile si adaosurile de orice fel;
(iii) indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3 alin. (1), avand aceeasi natura;
(iv) recompensele si premiile de orice fel;
(v) sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
(vi) sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
(vii) sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
(viii) valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii;
(ix) orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, determinate potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
c) drepturile personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare reprezentand solda lunara/salariul lunar acordat potrivit legii;
d) sumele reprezentand platile compensatorii acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, ajutoarele acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere, cu drept de pensie, precum si ajutoarele sau platile compensatorii primite de politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare aflati in situatii similare, acordate potrivit legislatiei in materie.
e) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale;
f) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
g) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 62 lit. w) din Codul fiscal;
h) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
i) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii;
j) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 76 alin. (4) lit. m) si n) din Codul fiscal;
k) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca ca urmare a participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii;
l) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;
m) indemnizatii primite la data incetarii raporturilor de serviciu;
n) remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata in cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata, potrivit legii;
o) ajutorul acordat la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, pentru activitatea depusa;
p) indemnizatia lunara acordata, potrivit reglementarilor in vigoare, sotilor sau sotiilor cadrelor militare mutate intr-o alta garnizoana, care au fost incadrate in munca si au intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotii sau sotiile, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei activitati autorizate aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutarii cadrului militar;
q) orice alte sume sau avantaje in bani ori in natura.
In categoria persoanelor juridice fara scop patrimonial prevazute la art. 76 alin. (2) lit. b) se cuprind, cu titlu de exemplu, entitati, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit, cum ar fi: asociatii, fundatii, partide politice, organizatii patronale, organizatii sindicale, case de ajutor reciproc, culte religioase.
(2) Avantajele in bani si in natura prevazute la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal sunt considerate a fi orice foloase primite de angajat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
(3) La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, in conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile, inclusiv tichetele cadou primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 76 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal;
g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate (angajator), pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie si cele care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
a) pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
b) pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 114 din Codul fiscal;
c) contravaloarea contributiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii, suportate de angajator pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia celor care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natura salariala ale lunii in care sunt platite.
Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si in conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.
(4) Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
(5) Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
(6) Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor. Fac exceptie de la evaluare avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal si pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei fizice beneficiare;.
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor alin. (5) si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
(7) Nu sunt considerate avantaje:
a) contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
b) reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
c) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
d) diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea institutiilor publice de care beneficiaza personalul propriu, conform legii;
e) primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, incheiate si suportate de societate pentru care desfasoara activitatea, potrivit prevederilor Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) cazarea gratuita in centrele de refacere a capacitatii de munca/cabanele militare pentru personalul armatei, potrivit legii.
(8) Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
(9) La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau in considerare distanta dus-intors de la domiciliu sau resedinta la locul de munca/locul desfasurarii activitatii, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
(10) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a), ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.
(11) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal limita de 150 lei se aplica separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevazute, pentru fiecare angajat si pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar si in cazul in care parintii lucreaza la acelasi angajator. Partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit impozabil din salarii.
(12) Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice in baza unor legi speciale si finantate din buget, cu respectarea destinatiilor si cuantumului prevazute la art. 76 alin. (4) lit. a) paragrafele 1 si 2 din Codul fiscal, cum ar fi:
a) ajutorul acordat sotiei sau sotului supravietuitor ori copiilor, iar in lipsa acestora, parintilor, in cazul decesului personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
b) ajutorul suplimentar, in cuantum de doua solde lunare/salarii de baza brute, acordat la decesul cadrelor militare in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.
(13) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, in categoria drepturilor de hrana acordate de angajatori angajatilor, potrivit legii, se cuprind:
a) alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
b) contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
c) drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, precum si valoarea financiara a normei de hrana, atunci cand nu beneficiaza de drepturi in natura, acordata personalului militar si civil, politistilor si functionarilor publici cu statut special si personalul civil din sistemul administratiei penitenciare in conformitate cu legislatia in vigoare;
d) alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.
(14) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. d) prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.
(15) Potrivit prevederilor art. 76 alin. (4) lit. f), nu sunt venituri impozabile:
a) contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
b) contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
c) contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
d) contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru, conform reglementarilor privind securitatea si sanatatea in munca;
e) contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice, conform reglementarilor privind securitatea si sanatatea in munca;.
f) contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
g) contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, in conditiile legii;
h) valoarea financiara anuala a normelor de echipare, valoarea financiara a drepturilor de echipament, precum si materiale de resortul echipamentului in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala;
i) altele asemenea.
(16) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. h), in categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil.
(17) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. m), prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
(18) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. n), sunt considerate venituri neimpozabile:
a) indemnizatia de instalare acordata elevilor si studentilor militari la absolvirea institutiilor de invatamant militar;
b) indemnizatia de mutare acordata personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, mutati sau transferati, in interes de serviciu, intr-o alta localitate decat cea de domiciliu;
c) indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.
(19) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile si nu se declara in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal.
(20) Veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania sunt impozabile in Romania daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care nu depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea si veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident in Romania.
(21) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care au desfasurat activitatea dependenta in alt stat pentru o perioada mai mica decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea isi prelungesc ulterior perioada de sedere in statul respectiv peste perioada prevazuta de conventie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain.
Dupa expirarea perioadei prevazute in conventie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania nu mai calculeaza, nu mai retine si nu mai vireaza impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal datoreaza in statul strain impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in acel stat.
(22) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine statului strain in care persoana fizica isi desfasoara activitatea.
(23) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal urmeaza sa desfasoare activitatea dependenta in alt stat intr-o perioada mai mare decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea, dar detasarea acestora inceteaza inainte de perioada prevazuta in conventie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului roman, astfel:
a) in situatia in care persoana fizica isi continua relatia contractuala generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a retinut si nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat fata de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare luna. Impozitul astfel calculat se retine de catre angajator din veniturile din salarii incepand cu luna incetarii detasarii si pana la lichidarea impozitului. Impozitul se recupereaza intr-o perioada cel mult egala cu perioada in care persoana fizica a fost detasata in strainatate.
Angajatorul, la solicitarea autoritatii fiscale, prezinta documente care atesta incetarea detasarii, respectiv documentul/documente care atesta data sosirii in Romania a persoanei detasate;
b) in situatia in care persoana fizica nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul si acesta din urma nu poate efectua retinerea diferentelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizica se realizeaza de catre organul fiscal competent pe baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate.
(24) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania prin sediul sau permanent stabilit in statul in care persoana fizica isi desfasoara activitatea si salariul este suportat de catre acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului strain indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
(25) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platiti de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului roman, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
SECTIUNEA a 2-a - Deducere personala
13. (1) In sensul art. 77 din Codul fiscal, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.
(2) Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla.
Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
(3) In sensul art. 77 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria alt membru de familie aflat in intretinere se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
(4) Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 510 lei lunar.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
(6) Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 510 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda fiecaruia dintre parinti, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la deducerea personala revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul si unuia dintre soti care formeaza noua familie.
Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, in conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dreptul de a fi preluat ca persoana aflata in intretinere pentru acest copil se acorda:
a) persoanei careia i s-a dat in plasament copilul; sau
b) ambilor soti care formeaza familia careia i s-a dat in plasament copilul.
In situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, cu exceptia copiilor minori, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie.
Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care, pentru perioada respectiva, parintii nu mai beneficiaza de deducerea personala.
Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 510 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere.
(7) In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 510 lei lunar, astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
La stabilirea venitului lunar, in suma de 510 lei, al persoanei aflate in intretinere nu se iau in calcul veniturile prevazute la art. 62 lit. o), w), x) din Codul fiscal si/sau pensiile de urmas cuvenite conform legii, precum si prestatiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 510 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 510 lei, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;
b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 510 lei, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere odata cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative.
(9) Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
a) datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
b) datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere care nu sunt minori, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
(10) Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
a) datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
c) acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
d) nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia cu privire la desfasurarea de activitati agricole, silvicultura si/sau piscicultura;
e) angajarea persoanei aflate in intretinere de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.
(11) Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
(12) Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
(13) In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata odata cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
(14) Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.
SECTIUNEA a 3-a - Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor
14. (1) Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
(2) Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri. Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 10%, luandu-se in calcul pentru determinarea bazei de calcul al impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 77 din Codul fiscal, dupa caz.
(3) Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 12 alin. (4) - (6) si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
(4) Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.
(5) Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:
a) in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata; sau
b) in celelalte cazuri, cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
(6) Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 10% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii in Romania sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii si urmatoarele:
(i) deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
(ii) cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
(iii) contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajati, care la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro;
(iv) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajati, care la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro.
Deducerea contributiilor retinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului.
Pe parcursul anului platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro, prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) si (iv) din Codul fiscal, si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
In cazul unui angajat care se muta in cursul anului la un alt angajator unde obtine venituri din salarii la functia de baza, verificarea incadrarii in plafonul anual a sumelor reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, potrivit legii, pentru care se acorda deducerea, se efectueaza in baza documentelor justificative eliberate de catre angajatorul anterior prin care se atesta nivelul deducerilor acordate pana la momentul mutarii.
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii in Romania sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
(i) drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
(ii) sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. d) si i);
(iii) veniturilor prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. n).
In sensul prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, prin instrumente juridice internationale se intelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, precum si acordurile si conventiile in domeniul securitatii sociale la care Romania este parte.
(7) In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contributii se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatului.
(8) In cazul sumelor platite direct de catre angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizatia sindicala platita se deduce, in limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii in care s-a efectuat plata cotizatiei, pe baza documentelor justificative emise de catre organizatia de sindicat.
(9) In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are incheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) In cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului la care a ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.
Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
(10) Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
(11) Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalca pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
(12) Contributiile sociale obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, astfel:
a) contributia de asigurari sociale;
b) contributia de asigurarile sociale de sanatate;
c) alte contributii individuale obligatorii, datorate potrivit legii.
(13) In situatia in care, in cursul aceleiasi luni, contribuabilul obtine atat venituri din desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, scutite de la plata impozitului, potrivit prevederilor art. 60 pct. 3 din Codul fiscal, cat si venituri supuse impunerii, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului prevazuta la art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sunt aplicabile urmatoarele reguli:
a) acordarea deducerii personale pentru luna respectiva se stabileste in functie de nivelul venitului brut lunar care include atat veniturile supuse impunerii, cat si veniturile scutite de la plata impozitului;
b) plafoanele prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) si (iv) din Codul fiscal sunt deductibile si nu se fractioneaza in functie de nivelul veniturilor scutite.
SECTIUNEA a 4-a - Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit
15. (1) In intelesul art. 79 din Codul fiscal, in categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, camerele de comert, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare, desfasoara activitati nonprofit, iar sumele primite din impozit sunt folosite in acest scop.
(2) Angajatii pot opta ca platitorii de venituri sa distribuie cota de 2% sau de 3,5%, dupa caz, din impozitul pe venit datorat pentru sustinerea:
a) entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) acordarea de burse private sau
c) entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(3) Optiunea se exercita pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (2) lit. a) si c) sau acordarea de burse private, astfel:
a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri pana la termenul legal de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor;
b) la platitorul de venit, in urma solicitarii beneficiarului de venit, exercitata in scris.
(4) Pentru optiunea prevazuta la alin. (3) lit. b) distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectueaza de catre platitorul de venit pana la termenul de plata al impozitului, incepand cu luna exercitarii optiunii.
(5) In aplicarea art. 79 alin. (4) in situatia in care optiunea se exercita potrivit alin. (2) lit. b) si alin. (3) lit. b) se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 7¹alin. (7).
(6) In situatia in care optiunea se exercita conform alin. (2) lit. b) si alin. (3) lit. a), contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent, in copie cu mentiunea "conform cu originalul", contractul privind bursa privata, precum si documentele de plata pentru aceste burse.
(7) Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (2) la platitorii de venituri nu mai pot exercita aceeasi optiune si la organul fiscal competent, pentru aceeasi sursa de venit.
SECTIUNEA a 5-a - Termenul de plata a impozitului
16. (1) In sensul art. 80 veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
(2) Impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
(3) Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 78 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile sociale obligatorii, dupa caz.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 78 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.
Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
(4) In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
(5) Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 6-a - Obligatii declarative ale platitorilor de venituri din salarii
17. (1) In aplicarea prevederilor art. 81 declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeaza de platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala.
(2) Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajatii care au fost detasati la o alta entitate se completeaza de catre angajator sau de catre platitorul de venituri din salarii in cazul in care angajatul detasat este platit de entitatea la care a fost detasat.
(3) In situatia in care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica platitorului de venituri din salarii la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare angajat.
Pe baza acestor date platitorul de venituri din salarii la care angajatii au fost detasati intocmeste statele de salarii si calculeaza impozitul, in scopul completarii declaratiei privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.
(4) Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii si asimilate salariilor este obligat, potrivit prevederilor art. 78 alin. (5) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil, prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii si asimilate salariilor de la acesta.
(5) Platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligatia de a completa declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit si pentru veniturile din salarii platite angajatilor pentru activitatea desfasurata de acestia in strainatate, indiferent daca impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, retinut si virat. La completarea declaratiei, platitorii de venituri din salarii identifica persoanele care in cursul anului precedent au desfasurat activitate salariata in strainatate.
(6) Pentru contribuabilii prevazuti la art. 82 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine contribuabilului.
(7) In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si asimilate salariilor si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
SECTIUNEA a 7-a - Plata impozitului pentru anumite venituri salariale si asimilate salariilor
18. (1) In sensul art. 82 din Codul fiscal, contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si plata impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
Persoanele fizice, juridice sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 82 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea contribuabilul.
Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
(2) In intelesul art. 82 alin. (6) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
CAPITOLUL IV - Venituri din cedarea folosintei bunurilor
SECTIUNEA 1 - Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
19. (1) In categoria veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor, in intelesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
(2) Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile, in sensul art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altora asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct si altele asemenea.
SECTIUNEA a 2-a - Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor
20. (1) In aplicarea art. 84 din Codul fiscal, in vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
(2) Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, in declaratia privind venitul realizat.
(3) Proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(4) In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
(5) In situatia in care chiria reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.
(6) Venitul net se determina ca diferenta intre sumele reprezentand chiria in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 40% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 40% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
SECTIUNEA a 3-a - Reguli aplicabile contributiilor sociale aferente veniturilor realizate din cedarea folosintei bunurilor
21. *** A B R O G A T ***
CAPITOLUL V - Venituri din investitii
SECTIUNEA 1 - Definirea veniturilor din investitii
22. (1) In aplicarea art. 91 lit. b) din Codul fiscal sunt considerate venituri din dobanzi, fara a fi limitate, urmatoarele:
a) dobanzi obtinute din obligatiuni;
b) dobanzi obtinute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale si la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
c) suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
d) dobanzi obtinute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) in care este legat un instrument derivat cu un depozit;
e) alte venituri obtinute din detinerea de titluri de creanta.
(2) In aplicarea art. 91 lit. c) din Codul fiscal in cadrul instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) se includ, fara a se limita, urmatoarele:
a) forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;
b) swap pe cursul de schimb;
c) swap pe rata dobanzii;
d) optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;
e) optiuni pe rata dobanzii;
f) optiuni pe actiuni sau indici bursieri;
g) optiuni pe alte active suport (de exemplu: marfuri);
h) optiuni binare;
i) forward rate agreement;
j) swap pe actiuni;
k) sau orice combinatii ale acestora.
Pentru scopuri fiscale, sunt incluse in categoria instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si tranzactiile in marja.
SECTIUNEA a 2-a - Determinarea castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decat instrumentele financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar
23. (1) In cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate in valuta, prevazute la art. 94 din Codul fiscal, cursul de schimb valutar utilizat in vederea determinarii castigului si a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ziua determinarii castigului.
(2) In sensul art. 94 alin. (11) In cazul lichidarii unei persoane juridice, la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociati/actionari activele din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
Baza impozabila in cazul lichidarii unei persoane juridice se stabileste astfel:
a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
SECTIUNEA a 3-a - Stabilirea venitului din operatiuni cu instrumentele financiare derivate
24. (1) Castigul/pierderea obtinuta din operatiuni de tip repo/reverse repo care au la baza transferul instrumentelor financiare derivate se determina conform regulilor de la art. 95 din Codul fiscal.
(2) Venitul realizat din operatiuni cu instrumente financiare derivate il reprezinta incasarile efective din toate aceste operatiuni realizate in cursul unui an si evidentiate in contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin incasarile de principal.
Costurile aferente tranzactiei reprezinta platile efective din toate aceste operatiuni realizate in cursul unui an si evidentiate in contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin platile de principal.
Prima incasata in cadrul optiunilor incheiate pe piete la buna intelegere (OTC) se include in veniturile realizate, iar prima platita se include in costurile aferente.
In cazul contractelor forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia initiala si cursul spot/forward la care tranzactia se inchide printr-o operatiune legata de sens contrar, multiplicata cu suma contractului si evidentiata ca atare in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
Schimbul valutar la vedere sau la termen nu este inclus in operatiuni cu instrumente financiare derivate, daca prin natura lor aceste tranzactii nu sunt asimilate contractelor forward sau optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta.
In cazul tranzactiilor in marja, castigul/pierderea din aceste tranzactii reprezinta diferenta pozitiva/negativa realizata intre pretul de vanzare si pretul de cumparare evidentiata in contul de marja al beneficiarului de venit, diminuata cu costurile aferente tranzactiei dovedite prin documente justificative.
Pentru optiunile cu profit fix (binare), in cazul in care optiunea se exercita, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre suma incasata/platita in urma exercitarii optiunii si prima platita/incasata pentru cumpararea/vanzarea optiunii. In cazul in care optiunea nu se exercita, baza impozabila o reprezinta suma incasata pentru vanzarea optiunii.
SECTIUNEA a 4-a - Retinerea impozitului din veniturile din investitii
25. In aplicarea art. 97 alin. (5), in cazul lichidarii unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice.
CAPITOLUL VI - Venituri din pensii
SECTIUNEA 1 - Retinerea impozitului din venitul din pensii
26. (1) *** A B R O G A T ***
(2) *** A B R O G A T ***
(3) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal se acorda pentru fiecare rata lunara de la fiecare fond de pensii.
(4) Diferentele de venituri din pensii, prevazute la art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar impozabil din pensii se stabileste prin deducerea din suma totala, reprezentand diferentele de venituri din pensii, a plafonului neimpozabil lunar stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal.
(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se plateste de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5).
SECTIUNEA a 2-a - Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit
27. (1) In sensul prevederilor art. 102 contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul datorat pe venitul din pensii prin depunerea la organul fiscal competent a unei cereri pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a venitului, dupa cum urmeaza:
a) 2% pentru entitatile nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) 2% privind acordarea de burse private; sau
c) 3,5% pentru entitatile nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(2) Optiunea se exercita pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) sau acordarea de burse private.
(3) In intelesul art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
(4) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent, in copie cu mentiunea "conform cu originalul", contractul privind bursa privata, precum si documentele de plata pentru aceste burse.
(5) Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (3) si (4) nu mai pot exercita aceeasi optiune pentru aceeasi sursa de venit.
CAPITOLUL VII - Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura
SECTIUNEA 1 - Definirea veniturilor
28. (1) In aplicarea art. 103 din Codul fiscal, veniturile din activitati agricole realizate individual sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activitatii. Veniturile din activitati agricole supuse impunerii pe baza de norme de venit in conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor, detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate in arenda.
(2) Veniturile din activitati agricole mentionate la art. 103 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 106 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent daca se face sau nu dovada valorificarii produselor.
(3) Terminologia folosita pentru definirea grupelor de produse vegetale si animale prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit este cea stabilita potrivit legislatiei in materie, astfel:
a) Produsele vegetale cuprinse in grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
In cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:
(i) mazare pentru boabe;
(ii) fasole pentru boabe;
(iii) bob;
(iv) linte;
(v) naut;
(vi) lupin.
b) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt definite dupa cum urmeaza:
1. vaci si bivolite:
(i) vaci - femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;
(ii) bivolite - femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;
2. ovine si caprine:
(i) oi - femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;
(ii) capre - femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;
3. porci pentru ingrasat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproductie;
4. albine - familii de albine;
5. pasari de curte - totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.
(4) In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vegetale si fiecare grupa de animale vor fi avute in vedere suprafetele/capetele de animal insumate in cadrul grupei respective.
(5) Sunt considerate in stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne in viu si carcasa, miere si alte produse apicole definite potrivit legislatiei in materie, precum si altele asemenea.
Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute in stare naturala.
Norma de venit stabilita in conditiile prevazute la art. 106 din Codul fiscal include si venitul realizat din instrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, in stare naturala.
(6) Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite dupa data de 15 martie inclusiv, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
In cazul suprafetelor destinate produselor vegetale hamei, pomi si vie, suprafetele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod incepand cu primul an de intrare pe rod. Suprafetele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantati in livezi.
Norma de venit corespunzatoare veniturilor realizate din cresterea si exploatarea animalelor, precum si din valorificarea produselor de origine animala in stare naturala, in conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal, include si venitul realizat din:
a) exemplarele feminine din speciile respective care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b);
b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentand animale provenite din propriile fatari si cele achizitionate numai in scop de reproductie pentru animalele detinute de contribuabili si supuse impunerii potrivit prevederilor art. 106 din Codul fiscal (de exemplu: vitei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
Veniturile din activitati agricole generate de exemplarele prevazute la lit. a) si b) incluse in norma de venit nu se impoziteaza distinct fata de veniturile realizate din cresterea si exploatarea animalelor din grupele prevazute la alin. (3) lit. b). Contribuabilii au obligatii declarative numai pentru animalele cuprinse in grupele care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b).
Veniturile din activitati agricole realizate din cresterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de varsta, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II Venituri din activitati independente al titlului IV din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, numai in cazul in care acestea au fost achizitionate in scopul cresterii si valorificarii lor sub orice forma.
(7) Contribuabilii care obtin doar venituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligatii contabile.
(8) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate agricola pentru care nu exista obligatia stabilirii normelor de venit potrivit art. 104 alin. (3) cheltuielile efectuate in comun, care sunt aferente veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren/numarul de capete de animale/numarul de familii de albine detinute.
(9) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate independenta pentru care venitul net anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplica regimul fiscal specific fiecarei activitati in parte.
SECTIUNEA a 2-a - Venituri neimpozabile
29. (1) In aplicarea prevederilor art. 105 nu au obligatii de declarare si nu datoreaza impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal:
a) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal;
b) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica care obtin venituri din exploatarea pasunilor si fanetelor naturale, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3);
c) contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului IV din Codul fiscal;
d) contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea in mod individual, in limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul in care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie si sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafetele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse in patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal.
(2) In cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.
SECTIUNEA a 3-a - Stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norme de venit
30. (1) In aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1) din Codul fiscal, pentru stabilirea venitului net anual contribuabilii au urmatoarele obligatii:
a) sa stabileasca suprafetele (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale si animalele care depasesc plafonul neimpozabil prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal;
b) sa calculeze venitul net anual prin inmultirea normei anuale de venit stabilita pe unitatea de suprafata (ha)/cap de animal/familie de albine pentru care se datoreaza impozit cu suprafetele (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale si animalele detinute.
(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica care desfasoara activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza de norme de venit, asociatul desemnat care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice are urmatoarele obligatii:
a) sa stabileasca suprafetele (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale si animalele care depasesc plafonul neimpozabil prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal si detinute in asociere. Plafonul neimpozabil prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal se acorda la nivel de asociere;
b) sa calculeze venitul net anual prin inmultirea normei anuale de venit stabilita pe unitatea de suprafata (ha)/cap de animal/familie de albine pentru care se datoreaza impozit cu suprafetele (ha)/cap de animal/familie de albine detinute;
c) sa distribuie fiecarui asociat cota din venitul net anual stabilit la lit. b), ce revine fiecarui asociat conform contractului de asociere, impozitul fiind calculat de fiecare membru asociat.
(3) Persoanele prevazute la art. 60 pct. 1 lit. d) din Codul fiscal, incadrate in cursul anului fiscal in gradul de handicap grav sau accentuat, cat si cele care in cursul perioadei impozabile nu se mai incadreaza in gradul de handicap respectiv, potrivit legii, reduc norma de venit proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului.
(4) Impozitul anual se calculeaza la nivelul venitului net anual determinat potrivit alin. (1) lit. b) dupa reducerea normei anuale de venit prevazuta la alin. (3).
(5) Veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole, in situatia in care acestea nu se cunosc. In cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizata procedura succesorala, veniturile corespunzatoare suprafetelor destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole.
SECTIUNEA a 4-a - Calculul, declararea si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
31. (1) In aplicarea prevederilor art. 107 din Codul fiscal, impozitul pe venitul din activitati agricole se calculeaza de contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului net anual din activitati agricole stabilite potrivit pct. 30 alin. (1) lit. b), impozitul fiind final.
(2) Declararea suprafetelor cultivate/cap de animal/familie de albine detinute la data depunerii declaratiei, a venitului anual impozabil stabilit potrivit pct. 30 alin. (1) lit. b), precum si a impozitului datorat, calculat potrivit alin. (1), se efectueaza prin declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, iar termenul legal de depunere este pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului in curs.
(3) In situatia modificarii structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familii de albine, contribuabilii care au depus declaratia prevazuta la art. 107 alin. (2) din Codul fiscal, inainte de termenul prevazut de lege, pot depune o noua declaratie pentru anul in curs, pana la data de 15 martie, inclusiv. In cazul asocierilor fara personalitate juridica care au depus declaratia prevazuta la art. 107 alin. (5) din Codul fiscal, inainte de termenul prevazute de lege, asociatul desemnat poate depune o noua declaratie pana la data de 15 februarie, inclusiv, a anului in curs.
Informatiile cuprinse in declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute de catre contribuabili la data de 15 martie, inclusiv, sau de catre asocierile fara personalitate juridica la data de 15 februarie, inclusiv.
(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati agricole in asociere fara personalitate juridica, fiecare asociat inscrie in declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, venitul net anual pe care asociatul desemnat il distribuie corespunzator cotei din venitul anual impozabil potrivit reglementarilor prevazute la pct. 30 alin. (2).
(5) Exemplu privind stabilirea venitului net anual potrivit prevederilor art. 106 alin. (1) din Codul fiscal:
O persoana fizica detine o suprafata de 5 ha de teren pe care cultiva cereale. Norma anuala de venit stabilita este de 360 lei/ha.
Stabilirea venitului net anual se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) stabilirea suprafetelor de teren pentru care se datoreaza impozit, prin scaderea din totalul suprafetei de teren detinute a suprafetei neimpozabile prevazuta la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv:
Suprafata de teren impozabila 5 ha - 2 ha = 3 ha
b) stabilirea venitului net anual, prin inmultirea suprafetei de teren impozabil cu norma anuala de venit stabilita pentru 1 ha, dupa cum urmeaza:
360 lei x 3 ha = 1.080 lei
c) stabilirea impozitului datorat 1.080 lei x 10% = 108 lei
(6) Exemplu privind stabilirea venitului net anual in cazul asocierilor fara personalitate juridica:
3 persoane fizice, A, B, si C, constituie o asociere fara personalitate juridica in vederea cultivarii terenurilor pe care le detin cu cereale, pentru care in anul in curs s-a stabilit o norma anuala de venit de 360 lei/ha.
Fermierul A detine in proprietate o suprafata de teren de 4 ha, fermierul B detine in proprietate o suprafata de teren de 5 ha si fermierul C detine in proprietate o suprafata de teren 2 ha.
In contractul de asociere, cotele de distribuire ale venitului net sunt urmatoarele:
a) fermierul A participa cu o cota de 36%;
b) fermierul B participa cu o cota de 45%;
c) fermierul C participa cu o cota de 19%.
Asociatul desemnat sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei are urmatoarele obligatii:
a) sa stabileasca suprafata de teren pentru care se datoreaza impozit, respectiv:
suprafata totala = 4 ha + 5 ha + 2 ha = 11 ha
suprafata de teren pentru care se datoreaza impozit = 11 ha - 2 ha = 9 ha.
b) sa stabileasca venitul anual impozabil:
360 lei/ha x 9 ha = 3.240 lei
c) sa distribuie venitul anual impozabil asociatilor:
- fermierului A 3.240 lei x 36% = 1.166 lei
- fermierului B 3.240 lei x 45% = 1.458 lei
- fermierului C 3.240 lei x 19% = 616 lei
Fermierul A depune declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, prin care stabileste impozitul datorat aplicand regula prevazuta la alin. (1). Impozitul datorat se stabileste astfel:
1.166 lei x 10% = 117 lei
Fermierul B depune declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, prin care stabileste impozitul datorat aplicand regula prevazuta la alin. (1). Impozitul datorat se stabileste astfel:
1.458 lei x 10% = 146 lei
Fermierul C depune declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, prin care stabileste impozitul datorat aplicand regula prevazuta la alin. (1). Impozitul datorat se stabileste astfel:
616 lei x 10% = 62 lei
CAPITOLUL VIII - Venituri din premii si din jocuri de noroc
32. (1) In sensul aplicarii prevederilor art. 108 alin. (1) din Codul fiscal in aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
a) venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
b) venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
(i) veniturile prevazute la art. 62 din Codul fiscal;
(ii) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului IV din Codul fiscal;
c) venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc.
(2) In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie.
CAPITOLUL IX - Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
SECTIUNEA 1 - Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
33. (1) In aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se definesc urmatorii termeni:
a) prin contribuabil, in sensul art. 111 din Codul fiscal, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului.
In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.
In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie in care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului, in situatia in care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV Impozitul pe venit din Codul fiscal.
Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;
b) prin constructii de orice fel se intelege:
(i) constructii cu destinatia de locuinta;
(ii) constructii cu destinatia de spatii comerciale;
(iii) constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
(iv) orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) prin terenul aferent constructiilor se intelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege terenurile situate in intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, teren arabil, pasune, faneata, teren forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi incadrate in categoria terenurilor aferente constructiilor in intelesul lit. c);
e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea, prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, dare in plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza in baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;
f) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila/hotarare judecatoreasca definitiva si executorie a dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii;
g) *** A B R O G A T ***
h) *** A B R O G A T ***
(2) In aplicarea art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul urmatoarelor legi speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite in conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 7 alin. (8) din normele metodologice date in aplicarea art. 68 din Codul fiscal, acestea fiind incluse in categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza datelor din contabilitate. Pentru aplicarea regimului fiscal stabilit in cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii, contribuabilii au obligatia prezentarii urmatoarelor documente: certificatul de inregistrare sau, dupa caz, certificatul de inregistrare fiscala si extrasul de carte funciara din care sa rezulte ca imobilul face parte din patrimoniul afacerii.
In cazul partajului judiciar sau voluntar, precum si al regimului separatiei de bunuri nu se datoreaza impozit.
(3) In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:
a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data intocmirii incheierii de finalizare a succesiunii;
b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public;
c) in situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici in situatia in care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se intocmeste incheierea finala suplimentara inainte de expirarea termenului de 2 ani;
d) In cazul finalizarii succesiunii prin intocmirea incheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut in art. 111 alin. (3) din Codul fiscal;
e) In cazul in care succesiunea a fost finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare inainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit in conditiile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona in incheierea finala suplimentara;
f) In cazul succesiunilor vacante si al partajului succesoral nu se datoreaza impozit;
g) impozitul se calculeaza si se incaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse in masa succesorala.
Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si in conditiile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar declarat de succesibili.
In cazul in care in activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;
h) In cazul in care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile prezentului alineat.
(4) In sensul prevederilor art. 111 alin. (4) din Codul fiscal, la transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se calculeaza prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil, care se stabileste ca diferenta intre valoarea tranzactiei si plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Valoarea tranzactiei proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, luata in calcul la stabilirea venitului impozabil, nu include TVA aferenta, in cazul in care aceasta se aplica tranzactiei respective.
In cazul unei/unor proprietati imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, venitul impozabil se determina astfel:
a) in situatia in care legislatia in materie impune intocmirea unui raport de evaluare, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii/proprietatilor imobiliare din actul de transfer aduse ca aport, care nu poate fi mai mica decat valoarea rezultata din raportul de evaluare;
b) in situatia in care legislatia in materie nu impune intocmirea unui raport de evaluare, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii/proprietatilor imobiliare din actul de transfer aduse ca aport.
Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora, venitul impozabil se stabileste prin deducerea plafonului neimpozabil de 450.000 lei din valoarea determinata pe baza unui raport de expertiza/evaluare, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti. Raportul de expertiza/evaluare se intocmeste pe cheltuiala contribuabilului de un expert/evaluator autorizat in conditiile legii.
In cazul schimbului unei/unor proprietati imobiliare cu alta/alte proprietati imobiliare se considera ca au loc doua tranzactii, iar venitul impozabil aferent fiecareia dintre cele doua tranzactii se determina prin deducerea din valoarea fiecarei tranzactii a plafonului neimpozabil de 450.000 lei.
In cazul schimbului unei proprietati imobiliare cu un bun mobil al unei persoane fizice, venitul impozabil se stabileste pentru persoana fizica ce transmite proprietatea imobiliara, la valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii imobiliare din actul de transfer diminuata cu plafonul neimpozabil de 450.000 lei.
Studiul de piata reprezinta colectarea informatiilor de pe piata imobiliara in ceea priveste oferta/cererea si valorile de piata corespunzatoare proprietatilor imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie sa contina informatii privind valorile minime consemnate pe piata imobiliara in anul precedent in functie de tipul proprietatii imobiliare, de categoria localitatii unde se afla situata aceasta, respectiv zone in cadrul localitatii/rangul localitatii. Studiile de piata sunt comunicate de catre Camerele Notarilor Publici, dupa fiecare actualizare, directiilor generale regionale ale finantelor publice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru a fi utilizate incepand cu data de intai a lunii urmatoare primirii acestora.
In anul 2016, expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare pentru anul 2015, actualizate pentru anul 2016, sunt asimilate studiului de piata.
In cazul in care valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata, notarul public transmite o notificare organului fiscal competent cu privire la respectiva tranzactie, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului in care a avut loc aceasta. Notificarea trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) partile contractante;
b) numarul actului notarial;
c) valoarea inscrisa in actul de transfer;
d) valoarea stabilita in studiul de piata.
(4¹) In cazul transferului unei proprietati imobiliare detinute in coproprietate, venitul impozabil se stabileste pentru proprietatea imobiliara transferata prin deducerea din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer a plafonului neimpozabil de 450.000 lei. Venitul impozabil ce revine coproprietarilor se atribuie fiecaruia, corespunzator cotei de detinere. In situatia in care cotele de detinere nu sunt precizate, se prezuma ca fiecare coproprietar detine o cota egala cu a celorlalti.
(4²) In cazul transferului unei proprietati imobiliare detinute in devalmasie, venitul impozabil se stabileste pentru proprietatea imobiliara transferata prin deducerea din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer a plafonului neimpozabil de 450.000 lei. Venitul impozabil ce revine coproprietarilor devalmasi se atribuie fiecaruia in cote egale.
(4³) In cazul in care sunt transferate mai multe proprietati imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic intre vii si indiferent de numarul proprietarilor, plafonul neimpozabil de 450.000 lei se deduce o singura data din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer. Venitul impozabil ce revine fiecarui proprietar se determina in functie de valoarea cotei de proprietate instrainate asa cum rezulta din actul de transfer.
(5) In aplicarea art. 111 alin. (6) din Codul fiscal, impozitul se va calcula si se va incasa de catre notarul public, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar, pe chitanta, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, intr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.
Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona in incheierea de autentificare, respectiv in incheierea de finalizare a procedurii succesorale si in certificatul de mostenitor.
Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la incasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.
In situatia in care instantele judecatoresti nu transmit in termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia in care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
In situatia in care o hotarare judecatoreasca sau documentatia aferenta acesteia includ valoarea proprietatii imobiliare, stabilita de un expert autorizat in conditiile legii, venitul impozabil pentru transferul proprietatii imobiliare se determina ca diferenta intre valoarea tranzactiei reprezentand valoarea proprietatii imobiliare si suma neimpozabila de 450.000 lei.
In cazul in care in hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea proprietatii imobiliare stabilita de un expert autorizat in conditiile legii sau in documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, venitul impozabil se determina prin deducerea din valoarea tranzactiei stabilita potrivit art. 111 alin. (5) din Codul fiscal a sumei neimpozabile de 450.000 lei.
In cazul transferurilor prin executare silita, dupa expirarea termenului de 10 zile inclusiv, in care contribuabilul are obligatia declararii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, organul de executare silita trebuie sa solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului si emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentatiei aferente transferului.
In cazul in care transferul proprietatilor imobiliare se realizeaza prin procedura de executare silita la stabilirea venitului impozabil se deduce suma neimpozabila de 450.000 lei.
CAPITOLUL X - Venituri din alte surse
34. (1) In aplicarea art. 114 din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, pe langa veniturile enumerate la art. 114 alin. (2) din Codul fiscal, de exemplu, si urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
a) remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
b) veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
c) sumele platite de catre organizatori persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;
d) indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
e) veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea;
f) tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
g) venituri sub forma anumitor bunuri, servicii si alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, fosti salariati, si membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
h) sume ramase disponibile dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor si a caror restituire a fost solicitata de proprietarii de paduri persoane fizice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile ulterioare;
i) veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului, potrivit prevederilor legale.
(2) In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, fara a avea caracter de continuitate si pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II Venituri din activitati independente si cap. VII Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura din titlul IV al Codului fiscal.
CAPITOLUL XI - Venitul net anual impozabil
SECTIUNEA 1 - Stabilirea venitului net anual impozabil
35. (1) In aplicarea art. 118 din Codul fiscal, venitul net anual impozabil se calculeaza de contribuabil, pe fiecare sursa pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
(2) In cazul veniturilor realizate din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impunerea se realizeaza in sistem real, in baza datelor din contabilitate, venitul net anual impozabil se determina de catre contribuabil, dupa cum urmeaza:
a) se stabileste venitul net anual recalculat/pierderea neta recalculata pe fiecare sursa de venit, prin deducerea din venitul net anual, determinat potrivit prevederilor art. 68 din Codul fiscal, a pierderilor fiscale reportate;
b) se stabileste venitul net anual impozabil, prin deducerea contributiei de asigurari sociale datorata potrivit reglementarilor titlului V din Codul fiscal din suma veniturilor nete anuale recalculate potrivit reglementarilor prevazute la lit. a).
(3) In cazul veniturilor realizate din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, precum si cedarea folosintei bunurilor, pentru care impunerea se efectueaza in sistem real, in baza datelor din contabilitate venitul net anual impozabil este egal cu suma veniturilor nete anuale recalculate potrivit alin. (2) lit. a).
(4) Pentru persoanele fizice care sunt constituite in asocieri fara personalitate juridica, venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita de reprezentantul asocierii corespunzator cotelor de distribuire ale venitului net prevazute in contractul de asociere.
(5) Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrat pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.
(6) Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse de venit sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
(7) In aplicarea art. 118 alin. (4) din Codul fiscal, daca in urma compensarii efectuate pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al saptelea an inclusiv.
(8) Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, incepand cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal si nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei altei persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.
(9) Exemplu privind aplicarea art. 118 din Codul fiscal
Exemplul 1
O persoana fizica realizeaza venituri din activitati independente impuse in sistem real, astfel:
Din fabricarea de furnire si panouri din lemn in anul 2017 inregistreaza o pierdere fiscala de 45.000 lei, iar in anul 2018 realizeaza un venit net anual de 60.000 lei.
Din dulgherie, tamplarie inregistreaza in anul 2018 o pierdere de 12.000 lei
Din lacatusarie realizeaza in anul 2018 un venit net anual de 30.000 lei.
Venitul ales pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale in anul 2018 este de 25.000 lei.
Contributia de asigurari sociale datorata este de 6.250 lei.
Venitul net anual impozabil pentru anul 2018 se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) stabilirea venitului net anual recalculat
Din fabricarea de furnire si panouri din lemn
60.000 lei - 45.000 lei = 15.000 lei
Din lacatusarie 30.000 lei
b) stabilirea venitului net impozabil
15.000 lei + 30.000 lei - 6.250 lei = 38.750 lei
c) impozitul anual pe veniturile realizate datorat
38.750 lei x 10% = 3.875 lei
Pierderea inregistrata din activitatea de dulgherie, tamplarie in suma de 12.000 lei urmeaza a fi recuperata in anii urmatori, potrivit prevederilor art. 118 alin. (4) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 2-a - Declaratii privind venitul estimat/norma de venit
36. (1) In sensul art. 120 din Codul fiscal, contribuabilii care in cursul anului realizeaza venituri dintre cele prevazute la art. 61 lit. a), a¹), c) si f) din Codul fiscal, cu exceptia celor pentru care s-a efectuat retinerea la sursa a impozitului pe venit, impozitul fiind final, au obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoane fizice prin care se declara venitul estimat a se realiza in anul in curs, chiar daca in anul precedent s-au inregistrat pierderi, precum si impozitul pe venit datorat estimat pentru anul in curs.
(2) Contribuabilii prevazuti la art. 60 pct. 1 lit. a), a¹) si d) din Codul fiscal au obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (1).
(3) Contribuabilii care incep o activitate independenta, precum si cei care incep sa realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuala reglementate la art. 72 si 73 din Codul fiscal, cat si din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, impuse in sistem real, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere stabilite la art. 68 din Codul fiscal, au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza in anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiei prevazute la alin. (1), pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
(4) Obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (1) revine si contribuabililor care desfasoara activitatea in mod individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
(5) In cazul in care contribuabilii obtin venituri intr-o forma de asociere, fara personalitate juridica, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii, cu exceptia asociatiilor care realizeaza venituri din activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit, precum si a asocierilor prevazute la art. 125 alin. (10) din Codul fiscal.
(6) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei pe fiecare sursa de realizare a venitului, in termen de 30 de zile de la incheierea contractului. In cazul in care chiria este exprimata in valuta venitul estimat inscris in declaratie se evalueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua precedenta celei in care se depune declaratia.
Contribuabilii care realizeaza venituri din arenda nu depun declaratia prevazuta la alin. (1).
(7) Contribuabilii care incep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real vor depune declaratia unica privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, completata corespunzator.
(8) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real vor depune declaratia prevazuta la alin. (1) pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator expirarii perioadei de 2 ani, completata corespunzator.
(9) Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta nu au obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (1). Acestea depun Declaratia privind veniturile estimate pentru asocierile fara personalitate juridica si entitati supuse regimului transparentei fiscale, pentru venitul estimat a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
(10) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, in situatiile in care intervin modificari ale clauzelor contractuale sau in cazul rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti, pentru care determinarea venitului brut se efectueaza potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) din Codul fiscal si in care chiria este exprimata in lei sau reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, depun in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
SECTIUNEA a 3-a - Determinarea si plata impozitului pe venitul anual estimat
37. (1) In sensul art. 120¹din Codul fiscal, impozitul pe veniturile realizate datorat in anul curent de catre contribuabilii prevazuti la pct. 36 se determina de catre acestia prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului net anual estimat a se realiza in anul in curs.
(2) Termenul de plata este pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui pentru care au fost estimate veniturile.
(3) Plata impozitului se poate efectua oricand pana la implinirea termenului legal de plata prevazut la alin. (2).
(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica contribuabililor care realizeaza venituri pentru care impozitul se retine la sursa.
(5) Exemplu dat in aplicarea art. 120¹din Codul fiscal:
O persoana fizica incheie un contract de inchiriere valabil incepand cu data de 1 ianuarie 2018 pentru o chirie in valoare de 500 euro/luna (6.000 euro/an).
Depune declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal in data de 15 ianuarie 2018. Cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua de 14 ianuarie 2018, este de 4,6377 lei/euro.
Venitul brut estimat pentru anul 2018 este de 27.826 lei (6.000 euro x 4,6377 lei/euro).
Venitul net estimat este de 16.696 lei (27.826 lei - 27.826 lei x 40% cota forfetara de cheltuieli).
Impozitul estimat datorat in cursul anului 2018 este in valoare de 1.670 lei. (16.696 lei x 10%).
Termenul de plata al impozitului estimat este pana la data de 15 martie 2019, inclusiv. Contribuabilul poate efectua, insa, plati in cursul anului 2018.
SECTIUNEA a 3¹-a - Bonificatii pentru plata cu anticipatie a impozitului pe venitul anual estimat
37¹. (1) In sensul art. 121 din Codul fiscal, contribuabilii care au obligatia stabilirii impozitului prin autoimpunere, pentru platile efectuate in cursul anului reprezentand impozit pe venitul anual estimat, au dreptul la o bonificatie.
In aplicarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, bonificatia se stabileste de contribuabil la momentul efectuarii ultimei plati a obligatiilor fiscale, atunci cand sunt respectate conditiile prevazute in legea bugetului de stat, referitoare la termenele pana la care contribuabilii pot efectua plati ale impozitului pe venit estimat, astfel incat acestia sa poata beneficia de bonificatie.
In situatia in care, potrivit prevederilor art. 121 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii au efectuat plata integrala a obligatiilor fiscale respectand conditiile reglementate prin legea bugetului de stat privind termenele de plata, dar nu si-au acordat bonificatia la ultima plata, ei pot beneficia de aceasta la definitivarea impozitului pe venitul anual estimat, prin completarea corespunzatoare a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice. Bonificatia diminueaza cuantumul impozitului pe venit datorat. Pentru sumele platite in plus sunt aplicabile prevederile Legii nr. 207/2015.
(2) Exemplu privind aplicarea dispozitiilor art. 121 alin. (1) din Codul fiscal.
O persoana fizica realizeaza venituri din activitati independente pentru care impozitul de plata, pentru venitul estimat in anul in curs, este in suma de 1.000 lei.
Cu titlul de exemplu, prin legea bugetului de stat in vigoare pentru anul in curs nivelul bonificatiei este de 5% din impozitul datorat si se acorda in conditiile in care acesta este achitat integral pana la data de 1 decembrie a anului curent.
Persoana fizica efectueaza plati astfel:
- in data de 15 iunie anul curent, in suma de 250 lei (plata pentru care nu se acorda bonificatia);
- in data de 20 septembrie anul curent, in suma de 700 lei, intrucat in acest moment impozitul pe venitul anual estimat datorat se considera achitat integral, iar persoana fizica beneficiaza de o bonificatie pentru intreaga suma achitata in valoare de 50 lei (1.000 lei x 5% bonificatie).
Ca urmare a aplicarii bonificatiei impozitul de plata este de 950 lei (1.000 lei - 50 lei).
Avand in vedere plata efectuata in data de 15 iunie anul curent in valoare de 250 lei, impozitul pe venitul anual estimat ce urmeaza a fi achitat este de 700 lei (950 lei - 250 lei).
(3) Exemplu privind aplicarea dispozitiilor art. 121 alin. (2) din Codul fiscal:
O persoana fizica realizeaza venituri din activitati independente pentru care impozitul de plata, pentru venitul estimat in anul in curs, este in valoare de 3.000 lei.
Cu titlul de exemplu, prin legea bugetului de stat in vigoare pentru anul in curs nivelul bonificatiei este de 5% din impozitul datorat si se acorda in conditiile in care acesta este achitat integral pana la data de 1 decembrie a anului curent.
Persoana fizica efectueaza plati astfel:
a) in data de 15 martie anul curent, in suma de 1.000 lei;
b) in data de 30 iunie anul curent, in suma de 1.000 lei;
c) in data de 15 noiembrie anul curent, in suma de 1.000 lei.
La definitivarea impozitului constata ca a respectat conditiile stabilite pentru a beneficia de bonificatie, dar la ultima plata nu si-a acordat bonificatia. Prin declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoane fizice isi determina si isi declara bonificatia de care beneficiaza in valoare de 150 lei (3.000 lei x 5% bonificatie).
Totodata, stabileste si valoarea impozitului anual estimat de plata calculat ca urmare a aplicarii bonificatiei, dupa cum urmeaza:

-	impozit datorat		3.000		lei
-	bonificatie 5%		150		lei
-	impozit de plata		2.850		lei

Avand in vedere ca in cursul anului persoana fizica a efectuat plati in valoare de 3.000 lei, fata de 2.850 lei cat datoreaza dupa aplicarea bonificatiei, suma de 150 lei este considerata o plata in plus.
SECTIUNEA a 4-a - Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice
38. (1) In sensul prevederilor art. 122 din Codul fiscal, contribuabilii care realizeaza venituri din cele prevazute la art. 61 lit. a), a¹), c), d), f) si i) din Codul fiscal, precum si cele prevazute la art. 116 alin. (1) din Codul fiscal, pentru care impozitarea nu se efectueaza prin retinere la sursa, au obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice pana la termenul legal prevazut de lege prin care declara veniturile nete anuale impozabile realizate in anul fiscal precedent, precum si impozitul anual calculat si datorat, indiferent daca veniturile sunt realizate individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice.
(2) Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile in Romania au obligatia sa le declare in Romania si depun Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice pana la termenul legal de depunere al acesteia, respectiv pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui in care s-au realizat veniturile.
(3) Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut domiciliul fiscal declaratia prevazuta la alin. (1) pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
SECTIUNEA a 5-a - Stabilirea si plata impozitului anual datorat
39. (1) In aplicarea prevederilor art. 123 din Codul fiscal, stabilirea impozitului anual datorat se realizeaza de contribuabili prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului/castigului net anual impozabil si se realizeaza prin depunerea declaratiei prevazuta la pct. 38.
(2) Termenul de plata a impozitului este de pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a veniturilor.
(3) In aplicarea prevederilor art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 118 si 119 din Codul fiscal, prin depunerea la organul fiscal competent a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoane fizice pana la termenul legal de depunere a acesteia, dupa cum urmeaza:
a) 2% pentru entitatile nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) 2% pentru acordarea de burse private; sau
c) 3,5% pentru entitatile nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(4) Contribuabilii prevazuti la art. 123 alin. (4) din Codul fiscal pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul datorat pe venitul anual, prin depunerea la organul fiscal competent a unei cereri pana la termenul legal de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a veniturilor.
(5) Optiunea se exercita pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (3) lit. a) si c) sau acordarea de burse private.
(6) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
(7) In situatia prevazuta la alin. (3) lit. b), contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent, in copie cu mentiunea "conform cu originalul", contractul privind bursa privata, precum si documentele de plata pentru aceste burse.
(8) Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (3) nu mai pot exercita aceeasi optiune pentru aceeasi sursa de venit.
(9) Dreptul de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozitul pe venit se exercita prin depunerea declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a veniturilor.
SECTIUNEA a 6-a - Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica
40. (1) In sensul prevederilor art. 124 din Codul fiscal, venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.
SECTIUNEA a 7-a - Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
41. (1) In sensul art. 125 sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil.
(2) Asociatul desemnat conform prevederilor art. 125 alin. (2) din Codul fiscal are si urmatoarele obligatii:
a) sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, in conformitate cu prevederile cap. II al titlului IV din Codul fiscal;
b) sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati potrivit prevederilor art. 125 alin. (5) din Codul fiscal;
c) sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in conformitate cu prevederile art. 120 alin. (3) din Codul fiscal;
d) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 30 de zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
e) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.
(3) In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are urmatoarele obligatii:
a) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 30 de zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
b) sa determine venitul impozabil obtinut in cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati potrivit prevederilor art. 107 alin. (5) din Codul fiscal;
c) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.
(4) Asociatia, cu exceptia celor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza normelor de venit, prin asociatul desemnat, depune, pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat, conform prevederilor art. 125 alin. (4)
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei in declaratia privind venitul realizat.
(5) Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
(6) In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).
(7) In cazul societatii civile cu personalitate juridica, constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
In cazul filialei constituite potrivit legii speciale prin asocierea unei societati profesionale cu raspundere limitata cu una sau mai multe persoane fizice, filiala fiind supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, determinarea venitului obtinut in cadrul entitatii se efectueaza in sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
Pentru membrii asociati in cadrul filialei se aplica urmatoarele reguli:
1. persoanele fizice asociate au obligatia sa asimileze acest venit distribuit in functie de cota de participare venitului net anual din activitati independente;
2. societatea profesionala cu raspundere limitata asociata in cadrul filialei va include venitul distribuit in functie de cota de participare in venitul brut al activitatii independente, pentru anul fiscal respectiv.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.
CAPITOLUL XII - Aspecte fiscale internationale
SECTIUNEA 1 - Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente
42. (1) In aplicarea prevederilor art. 126 din Codul fiscal pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente, atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
(2) *** A B R O G A T ***
(3) Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit, la cererea contribuabilului.
SECTIUNEA a 2-a - Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
43. (1) In sensul prevederilor art. 127 din Codul fiscal, veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
(2) Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului IV sau art. 223 alin. (1) si (2) al titlului VI, dupa caz, din Codul fiscal.
(3) Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
(4) a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
(i) salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
(ii) salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport, dupa caz.
La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
(5) *** A B R O G A T ***
(6) Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada prevazuta in conventiile de evitare a dublei impuneri datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
(7) In situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
(8) Sintagma activitati dependente desfasurate in Romania include si activitatile desfasurate de persoane fizice nerezidente in cadrul transportului international efectuat de intreprinderi cu locul conducerii efective sau rezidenta in Romania.
(9) Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului IV din Codul fiscal pentru venituri, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
(10) *** A B R O G A T ***
(11) *** A B R O G A T ***
(12) Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.
SECTIUNEA a 3-a - Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
44. In aplicarea prevederilor art. 129 din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit titlului IV din Codul fiscal obligatii privind declararea acestora depun declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
SECTIUNEA a 4-a - Venituri obtinute din strainatate
45. (1) In aplicarea prevederilor art. 130 din Codul fiscal contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligatia declararii acestora.
(2) Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
(3) Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 100 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. Suma lunara neimpozabila se acorda pentru fiecare sursa de venit din pensii.
(4) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate de aceeasi natura cu cele obtinute din Romania si pentru care contribuabilii pot dispune asupra destinatiei sumei reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul pe venitul realizat din Romania au dreptul sa dispuna asupra destinatiei unei sume reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul datorat in Romania pe venitul realizat din strainatate, dupa deducerea creditului fiscal astfel:
a) in cota de 2% pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult; sau
b) in cota de 2% pentru acordarea de burse private, conform legii; sau
c) in cota de 3,5% pentru sustinerea entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.
(5) Optiunea se exercita pentru sustinerea entitatilor prevazute la alin. (4) lit. a) si c) sau acordarea de burse private.
(6) In situatia in care se acorda burse private contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent, in copie cu mentiunea "conform cu originalul", contractul privind bursa privata, precum si documentele de plata pentru aceste burse.
(7) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
(8) Dreptul de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozitul pe venit se exercita prin depunerea declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a veniturilor.
(9) Obligatia calcularii si platii sumei prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
SECTIUNEA a 5-a - Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii
46. (1) In aplicarea art. 131 persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
In situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
(2) Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania.
Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Pentru veniturile mentionate la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
Cota medie de impozit se calculeaza astfel:

Cota medie de impozit =

impozit platit in strainatate --------------------------------------------- venit global obtinut in strainatate

Venitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate.
(4) Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
(5) Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform alin. (2) al prezentului punct.
(6) Calcularea creditului fiscal extern se face de catre contribuabil, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii prevazute mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
(7) In cazul veniturilor prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul IV din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor alin. (4).
(8) a) In situatia prevazuta la pct. 12 alin. (21) al normelor date in aplicarea art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, platitorul de venit din salarii restituie contribuabilului impozitul retinut pe venitul din salarii potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
b) In vederea regularizarii impozitului pe salarii datorat in Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania au obligatia sa declare in Romania veniturile respective, la termenul prevazut de lege, cu exceptia contribuabililor care realizeaza venituri de aceasta natura in conditiile prevazute la pct. 12 alin. (20), alin. (23) lit. a) si alin. (25), pentru care impozitul este final.
c) Urmatoarele documente justificative vor fi detinute de catre contribuabil:
(i) documentul mentionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal intocmit de angajatorul rezident in Romania ori de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului;
(ii) contractul de detasare;
(iii) documente justificative privind incetarea raportului de munca, dupa caz;
(iv) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate, pentru situatia in care dreptul de impunere a revenit statului strain.
(9) Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
(10) Persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) si cele prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza un venit si care potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", respectivul venit va fi scutit de impozit in Romania. Acest venit se declara in Romania, dar este scutit de impozit in situatia in care contribuabilul detine documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate.
(11) Documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, precum si alte documente care sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri se pastreaza de catre contribuabil.
(12) Exemple privind aplicarea prevederilor art. 131 din Codul fiscal:
Exemplul 1:
O persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri de natura dividendelor din Cehia in suma de 5.000 euro. Persoana fizica prezinta platitorului dividendelor certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea competenta din Romania, in vederea aplicarii cotei de impozit din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Cehia de 10%.
5.000 euro * 10% = 500 euro impozit platit in Cehia, atestat de autoritatea competenta ceha

Daca venitul ar fi fost obtinut		(5.000 euro x 4,5682 = 22.841 lei
din Romania
Impozitul datorat ar fi fost		22.841 lei x 5% = 1.142 lei
impozitul pe dividende platit		500 euro x 4,5682 = 2.284 lei)
in Cehia a fost de

Sumele in valuta au fost transformate in lei la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de BNR, din anul de realizare al venitului, potrivit art. 131 alin. (6) din Codul fiscal.
Intrucat echivalentul in lei al impozitului platit in Cehia (2.284 lei) este mai mare decat cel datorat in Romania (1.142 lei), persoanei fizice i se recunoaste suma reprezentand creditul fiscal extern la nivelul celui datorat in Romania, astfel ca nu mai datoreaza impozit in Romania.
Exemplul 2
O persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri de natura dobanzilor din Malta in suma de 3000 euro. Persoana fizica prezinta platitorului dobanzilor certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea competenta din Romania, in vederea aplicarii cotei de impozit din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Malta de 5%.
3.000 euro * 5% = 150 euro impozit platit in Malta, atestat de autoritatea competenta din Malta

Daca venitul ar fi fost obtinut		(3.000 euro x 4,5682 = 13.705 lei
din Romania
Impozitul datorat ar fi fost		13.705 lei x 10% = 1.370 lei
impozitul pe dobanda platit		150 euro x 4,5682 = 685 lei)
in Malta a fost de

Sumele in valuta au fost transformate in lei la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de BNR, din anul de realizare al venitului, potrivit art. 131 alin. (6) din Codul fiscal.
Intrucat echivalentul in lei al impozitului platit in Malta (685 lei) este mai mic decat cel datorat in Romania (1.370 lei), persoanei fizice i se recunoaste drept credit fiscal extern suma de 685 lei, urmand a plati la bugetul statului roman diferenta de 685 lei (1.370 - 685 = 685).



TITLUL V - Contributii sociale obligatorii

CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SECTIUNEA 1 - Definitii
1. In intelesul titlului V din Codul fiscal, prin legislatie europeana aplicabila in domeniul securitatii sociale se intelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala pe care Romania le aplica.
CAPITOLUL II - Contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
SECTIUNEA 1 - Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul public de pensii
2. (1) Prin cetatenii romani, cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta in Romania, astfel cum sunt prevazuti la art. 136 lit. b) din Codul fiscal, se intelege acele persoane fizice care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale in Romania.
(2) In categoria persoanelor prevazute la art. 136 lit. c) din Codul fiscal se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile de asigurari sociale pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.
(3) In sensul art. 136 lit. a), b) si c) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale in statele respective, precum si persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul public de pensii din Romania.
SECTIUNEA a 2-a - Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat in cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si in cazul persoanelor pentru care plata unor prestatii sociale se achita de institutii publice
3. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale, sunt cele prevazute la art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale potrivit prevederilor art. 141 si 142 din Codul fiscal.
(2) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se incadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
(3) In categoria persoanelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz.
(4) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 139 alin. (1) lit. j) - m) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei de asigurari sociale determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective, potrivit regulilor prevazute la art. 76 alin. (6) din Codul fiscal.
(5) In intelesul prevederilor art. 139 alin. (1) lit. j) - m) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
(6) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate in baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv; remuneratia cenzorului cu contract de mandat se incadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
4. In baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora, prevazuta la art. 140 din Codul fiscal, se includ sumele care fac parte din baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajati, tinandu-se seama de exceptiile prevazute la art. 141 si 142 din Codul fiscal.
Incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, speciale si alte conditii de munca se realizeaza potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Exemplu de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajator
Se folosesc urmatoarele simboluri:
N = cota de contributie pentru conditii normale de munca (26,3%);
D = cota de contributie pentru conditii deosebite de munca (31,3%);
S = cota de contributie pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca (36,3%);
BCA = baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale (castig brut realizat, dar nu mai mult de 5 ori castigul salarial mediu brut);
TV = suma castigurilor realizate la nivel de angajator;
TVN = suma castigurilor realizate in conditii normale de munca la nivel de angajator;
TVD = suma castigurilor realizate in conditii deosebite de munca la nivel de angajator;
TVS = suma castigurilor realizate in conditii speciale de munca si in alte conditii de munca la nivel de angajator;
NA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii normale de munca, 15,8% (26,3% - 10,5%);
DA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii deosebite de munca, 20,8% (31,3% - 10,5%);
SA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, 25,8%, (36,3% - 10,5%);
BCP = baza de calcul plafonata pentru calculul contributiei de asigurari sociale datorate de angajator (numarul de asigurati x 5 castiguri salariale medii brute);
CMB = castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat;
CAS datorata de asigurat = BCA x 10,5%;
CAS datorata de angajator:
Varianta I. Daca suma castigurilor realizate nu depaseste BCP:
CAS datorata de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA
Varianta II. Daca suma castigurilor realizate depaseste BCP:
CAS datorata de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP / TV
CMB = 2.415 lei (pentru anul 2015)
Se presupune ca angajatorul are 4 salariati. In aceste conditii:
BCP este: 4 salariati x 5 x 2.415 lei = 48.300 lei

Nr. crt. asigurati	Suma castigurilor realizate (lei)	Suma castigurilor realizate in conditii normale de munca (lei)	Suma castigurilor realizate in conditii deosebite de munca (lei)	Suma castigurilor realizate in conditii speciale si in alte conditii de munca (lei)	CAS datorata pentru asigurat [col. (2) x 10,5%] (lei)
(1)	(2)	(3)	(4)	(5)	(6)
1.	1.200	1.200	0	0	126
2.	3.000	1.500	800	700	315
3.	25.000	15.000	10.000	0	1.268*)
4.	28.000	0	0	28.000	1.268*)
Total	57.200	17.700	10.800	28.700	-

*) 1.268 lei = 2.415 lei x 5 x 10,5%. Intrucat, in acest caz, castigul brut lunar, total, realizat de angajat, depaseste plafonul maxim reprezentand echivalentul a 5 castiguri salariale medii brute, contributia individuala se calculeaza prin aplicarea cotei asupra acestui plafon.
CAS datorata de angajator:
(17.700 x 15,8% + 10.800 x 20,8% + 28.700 x 25,8%) x 48.300 / 57.200 = (2.797 lei + 2.246 lei + 7.405 lei) x 0,844 = 10.506 lei
4¹. (1) In prestatiile suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, potrivit legii, exceptate de la plata contributiilor de asigurari sociale potrivit prevederilor art. 141 lit. a) din Codul fiscal, sunt incluse si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, acordate in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In aplicarea prevederilor art. 141 lit. b) din Codul fiscal nu se datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate de persoane fizice care sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, potrivit legii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, avocatii salarizati in cadrul profesiei.
5. (1) In aplicarea prevederilor art. 142 lit. b) din Codul fiscal, partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit din salarii si se cuprinde in baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii.
(2) In sensul art. 142 lit. r) din Codul fiscal, nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii tichetele cadou acordate potrivit legii, altele decat cele acordate pentru ocaziile prevazute la art. 142 lit. b) din Codul fiscal.
(3) La incadrarea in categoria veniturilor din salarii si asimilate salariilor care nu se cuprind in bazele de calcul al contributiilor sociale obligatorii, a sumelor sau avantajelor acordate, prevazute la art. 142 din Codul fiscal, primite in legatura cu o activitate dependenta, se aplica, dupa caz, regulile stabilite prin normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 3-a - Stabilirea, plata si declararea contributiilor de asigurari sociale in cazul persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, institutiilor prevazute la art. 136 lit. d) - f) din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor fizice care realizeaza in Romania venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state
6. (1) *** A B R O G A T ***
(2) In sensul art. 146 alin. (10) si (11) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate cumulat sume reprezentand indemnizatii de somaj sau indemnizatii de asigurari sociale de sanatate stabilite pentru perioade anterioare conform legii, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul de asigurari sociale, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.
(3) In sensul aplicarii prevederilor art. 146 alin. (5¹) din Codul fiscal, prin perioada in care contractul individual de munca este activ se intelege perioada in care contractul individual de munca nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In cazul in care, in cursul lunii, contractul individual de munca este activ pentru o fractiune din luna, nivelul salariului minim brut pe tara aferent zilelor lucrate din luna se stabileste dupa cum urmeaza:

Salariul de baza minim brut
pe tara garantat in plata
--------------------------------------------		x		Numarul de zile lucrate in luna
Numarul de zile lucratoare in luna

SECTIUNEA a 4-a - Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente
7. (1) In aplicarea art. 148 din Codul fiscal, venitul net/brut anual estimat pentru anul in curs este venitul determinat potrivit prevederilor titlului IV - Impozitul pe venit din Codul fiscal. Daca persoanele fizice realizeaza venituri din mai multe surse din activitati independente si/sau drepturi de proprietate intelectuala venitul net estimat pentru anul curent se stabileste prin insumarea veniturilor nete estimate din fiecare sursa si/sau categorie de venit, dupa cum urmeaza:
a) venitul net estimat, stabilit in conformitate cu art. 68 din Codul fiscal, exclusiv cheltuielile reprezentand contributia de asigurari sociale;
b) valoarea normelor de venit, determinate dupa ajustarea prevazuta la art. 69 alin. (10) din Codul fiscal;
c) venitul net estimat, ramas dupa scaderea din venitul brut a cheltuielii deductibile prevazute la art. 72 din Codul fiscal, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se stabileste potrivit prevederilor art. 72¹din Codul fiscal;
d) venitul brut estimat a se realiza in baza contractelor de activitate sportiva.
(2) Contributia de asigurari sociale se datoreaza de catre persoanele fizice care estimeaza ca vor realiza in anul in curs venituri nete cumulate, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara.
Persoanele fizice care estimeaza pentru anul in curs venituri nete cumulate sub nivelul de 12 salarii de baza minime brute pe tara nu datoreaza contributia, dar pot opta pentru plata acesteia.
(3) Persoanele fizice care datoreaza contributia conform alin. (2), precum si cele care opteaza pentru plata acesteia isi aleg o valoare, reprezentand baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, cel putin egala cu 12 salarii de baza minime brute pe tara, care constituie "venitul ales".
(4) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal:
Un intermediar, persoana fizica, estimeaza ca in cursul anului 2018 va realiza un venit net anual din desfasurarea activitatii de intermediere, in valoare de 50.000 lei. Totodata, estimeaza ca in cursul anului va obtine un venit net din drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a editarii unei carti, in valoare de 10.000 lei. Persoana fizica nu are calitatea de salariat sau pensionar si nu este asigurata in sistem propriu de asigurari sociale.
Salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna iulie 2018 este de 1.900 lei.
Plafonul minim lunar in functie de care se stabileste obligatia platii CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni)
Venitul net anual estimat pentru anul in curs este de 60.000 lei (50.000 lei + 10.000 lei)
Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezulta urmatoarele:
a) incadrarea in plafon:
- venitul net anual, cumulat, estimat, este mai mare decat 12 salarii de baza minime brute pe tara (60.000 lei > 22.800 lei)
Rezulta ca persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale.
b) stabilirea bazei de calcul al contributiei la venitul ales:
- alege ca baza de calcul suma de 30.000 lei.
SECTIUNEA a 5-a - Stabilirea, declararea si plata contributiei de asigurari sociale datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si drepturi de proprietate intelectuala
8. (1) In aplicarea art. 151 din Codul fiscal, stabilirea contributiei se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) persoanele fizice, carora li se aplica sistemul de impozitare prin autoimpunere, care datoreaza in anul in curs contributia de asigurari sociale isi calculeaza contributia de asigurari sociale datorata, prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului ales. In aceasta categorie intra si persoanele fizice care realizeaza de la mai multi platitori venituri din drepturi de proprietate intelectuala sau in baza contractelor de activitate sportiva, sub nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe tara, dar cumulate aceste venituri se situeaza peste nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe tara. Acestia isi calculeaza singuri, potrivit prevederilor art. 151 alin. (7) din Codul fiscal, contributia datorata prin Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice. Persoanele fizice care nu datoreaza contributia, intrucat veniturile nete anuale cumulate estimate se situeaza sub plafon, dar opteaza pentru plata acesteia, depun Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
b) platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala sau care rezulta dintr-un contract de activitate sportiva pentru care persoanele fizice datoreaza contributia conform art. 148 alin. (1) din Codul fiscal calculeaza contributia datorata prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului ales de persoanele fizice. Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala sau in baza unui contract de activitate sportiva, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara, de la un singur platitor, il desemneaza pe acesta, prin contractul incheiat intre parti, sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia datorata. De asemenea stabileste venitul ales pentru care datoreaza contributia in anul in curs, nivelul contributiei calculate si retinute la fiecare plata, pana la concurenta contributiei aferente venitului ales. Acelasi tratament se aplica si in situatia in care veniturile nete anuale cumulate, din drepturi de proprietate intelectuala sau in baza unui contract de activitate sportiva, care depasesc 12 salarii de baza minime brute pe tara sunt obtinute de la mai multi platitori, din care la cel putin unul dintre acestia venitul depaseste plafonul prevazut. In acest caz beneficiarul venitului desemneaza unul dintre platitorii de venit care urmeaza sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia.
(2) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) lit. a) depun Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului in curs. Pentru anul 2018, declaratia se depune pana la data de 15 iulie 2018, inclusiv.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. b) depun Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate la termenele si in conditiile stabilite la art. 147 din Codul fiscal.
(4) Persoanele fizice care incep sa desfasoare o activitate independenta sau sa realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuala in cursul anului verifica incadrarea in plafonul anual prevazut la art. 148 alin. (2), corespunzator numarului de luni de activitate. Plafonul luat in calcul se stabileste proportional cu numarul lunilor de activitate ramase pana la sfarsitul anului. In situatia in care veniturile nete cumulate estimate a se realiza pana la sfarsitul anului sunt cel putin egale cu plafonul recalculat, persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale pe care o determina conform art. 151 alin. (13) din Codul fiscal.
(5) Acelasi tratament se aplica si pentru situatia in care, in cursul anului, persoanele fizice se incadreaza in categoria persoanelor exceptate de la plata contributiei potrivit art. 150 din Codul fiscal, isi suspenda temporar activitatea sau isi inceteaza activitatea, potrivit legislatiei in materie. In acest caz, contributia nu se datoreaza incepand cu luna in care intervine modificarea.
(6) Daca, in baza unui contract aflat in derulare, persoana fizica ce realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care platitorul de venit are obligatia retinerii la sursa a contributiei dobandeste, in cursul anului, calitatea de salariat/pensionar, aceasta nu mai datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala realizate in luna in care a dobandit aceasta calitate. In aceasta situatie platitorul de venit va proceda la recalcularea contributiei datorate potrivit prevederilor art. 151 alin. (13) din Codul fiscal.
(7) Exemple in aplicarea prevederilor art. 151 din Codul fiscal:
Exemplul 1
Un comerciant, persoana fizica, estimeaza ca in cursul anului 2018 va realiza un venit net anual in valoare de 150.000 lei.
Persoana fizica nu are calitatea de pensionar si nu este asigurata in sistem propriu de asigurari sociale.
Salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna iulie 2018 este de 1.900 lei.
Plafonul minim lunar in functie de care se stabileste obligatia platii CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).
Venitul net anual estimat pentru anul in curs este de 150.000 lei.
Din aplicarea prevederilor art. 148 si 151 din Codul fiscal rezulta urmatoarele:
a) incadrarea in plafon:
- venitul net anual, cumulat, estimat, este mai mare decat 12 salarii de baza minime brute pe tara (150.000 lei > 22.800 lei)
Rezulta ca persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale.
b) stabilirea bazei de calcul al contributiei la venitul ales:
- alege ca baza de calcul suma de 25.000 lei.
c) stabilirea contributiei datorate:
- 25.000 lei x 25% = 6.250 lei
Exemplul 2
O persoana fizica incepe in data de 1 august 2018 sa desfasoare o activitate independenta (traducator) si estimeaza un venit net de 30.000 lei.
Pana la data de 1 septembrie depune la organul fiscal competent declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice si isi stabileste contributia de asigurari sociale datorata pentru anul 2018 dupa cum urmeaza:
a) stabilirea plafonului anual prevazut la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal, corespunzator numarului de luni de activitate:
22.800 lei: 12 luni x 5 luni de activitate = 9.500 lei
b) incadrarea venitului net estimat pentru lunile de activitate pana la sfarsitul anului in plafonul stabilit la lit. a):
Intrucat suma de 30.000 lei este mai mare decat plafonul recalculat de 9.500 lei persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale.
c) alegerea venitului ca baza de calcul al contributiei care nu poate fi mai mic decat plafonul recalculat de 9.500 lei. Persoana fizica a ales ca baza de calcul al contributiei un venit de 10.000 lei.
d) determinarea contributiei datorate
10.000 lei x 25% = 2.500 lei
Exemplul 3
O persoana fizica incheie un contract cu o publicatie, pentru realizarea unor articole jurnalistice. Contractul este incheiat incepand cu data de 1 ianuarie 2018 pentru o perioada de 1 an si trei luni. Valoarea contractului este de 90.000 lei. Plata se efectueaza, lunar, pe parcursul derularii contractului, in transe egale de 6.000 lei, astfel incat venitul brut estimat pentru anul 2018 este de 72.000 lei.
Venitul net estimat pentru anul 2018 este de 43.200 lei. Intrucat venitul net estimat este mai mare decat plafonul de 22.800 lei, persoana fizica datoreaza contributia.
Prin contract, persoana fizica stabileste cu beneficiarul lucrarii ca acesta sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia datorata, la un venit ales de 23.000 lei.
Avand in vedere ca plata se efectueaza lunar, platitorul de venit are obligatia ca lunar sa retina la sursa contributia datorata in suma de 479 lei.
Pe data de 31 august 2018 contractul inceteaza.
Venitul net realizat aferent perioadei in care contractul s-a aflat in derulare este de 28.800 lei. Pana la aceasta data contributia achitata a fost de 3.832 lei (479 lei x 8 luni de activitate).
Platitorul de venit procedeaza dupa cum urmeaza:
a) recalculeaza plafonul anual corespunzator numarului de luni de activitate, astfel:
22.800 lei : 12 luni x 8 luni de activitate = 15.200 lei.
b) se constata ca venitul net realizat aferent perioadei de activitate, de 28.800 lei, este mai mare decat plafonul recalculat de 15.200 lei, persoana fizica datoreaza contributia.
c) persoana fizica are posibilitatea sa pastreze valoarea venitului ales sau o poate modifica, dar nu sub nivelul plafonului stabilit la lit. a) de 15.200 lei.
- persoana fizica alege sa micsoreze valoarea venitului ales la suma de 16.000 lei.
d) determinarea contributiei datorate, recalculate:
16.000 lei x 25% = 4.000 lei, respectiv 500 lei/luna (4.000 lei : 8 luni de activitate).
Rezulta ca persoana fizica mai are de plata suma de 168 lei (4.000 lei - 3.832 lei). Contributia va fi retinuta de catre platitor odata cu ultima plata efectuata catre persoana fizica.
Exemplul 4
O persoana fizica incheie un contract cu o publicatie, pentru realizarea unor articole jurnalistice. Contractul este incheiat incepand cu data de 15 ianuarie 2018 pentru o perioada de 1 an. Valoarea contractului este de 75.000 lei. Plata se efectueaza in doua transe, prima transa, la incheierea contractului in suma de 25.000 lei, cea de a doua transa, la finalizarea lucrarii (15 ianuarie 2019), in suma de 50.000 lei. Este singurul venit obtinut.
Persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale, prin contract isi alege venitul, baza de calcul al contributiei in suma de 22.800 lei, respectiv 475 lei/luna reprezentand contributia de asigurari sociale. Avand in vedere termenele de plata ale venitului stabilite prin contract, persoana fizica stabileste cu platitorul de venit ca din prima transa sa i se retina contributia de asigurari sociale datorata pentru primele 4 luni, in cuantum de 1.900 lei, conform prevederilor art. 151 alin. (5) din Codul fiscal.
Platitorul de venit are, potrivit prevederilor art. 151 alin. (21) din Codul fiscal, obligatia calcularii, retinerii, declararii si platii contributiei datorate de persoana fizica, astfel:
- pentru prima transa platita persoanei fizice, nivelul contributiei calculate si retinute este cel stabilit de parti, respectiv 1.900 lei.
Contractul inceteaza la data de 31 august 2018.
Platitorul de venit procedeaza dupa cum urmeaza:
a) recalculeaza plafonul anual corespunzator numarului de luni de activitate, astfel:
22.800 lei : 12 luni x 8 luni de activitate = 15.200 lei.
b) se constata ca venitul net realizat aferent perioadei de activitate, de 28.800 lei, este mai mare decat plafonul recalculat de 15.200 lei;
c) persoana fizica are posibilitatea sa pastreze valoarea venitului ales sau o poate modifica, dar nu sub nivelul plafonului stabilit la lit. a) de 15.200 lei. Persoana fizica datoreaza contributia.
- persoana fizica nu modifica cuantumul venitului ales, de 22.800 lei.
d) se constata ca persoana fizica datoreaza contributie in valoare de 5.700 lei.
22.800 lei x 25% = 5.700 lei, din care platitorul de venit a retinut si achitat contributia de asigurari sociale in suma de 1.900 lei.
Rezulta ca persoana fizica mai are de plata suma de 3.800 lei (5.700 lei - 1.900 lei).
Contributia va fi retinuta de catre platitor odata cu ultima plata efectuata catre persoana fizica.
Exemplul 5
Persoana fizica din exemplul 4, dupa intreruperea contractului, cesioneaza drepturi de proprietate intelectuala unei persoane juridice pentru suma de 50.000 lei.
In aceasta situatie se disting doua variante:
a) Primul platitor a retinut si platit suma de 5.700 lei, reprezentand contributia de asigurari sociale datorata de persoana fizica, stingand astfel obligatia de plata a acesteia. Astfel, persoana fizica nu mai datoreaza contributia pentru anul in curs, iar noul platitor de venit nu va fi desemnat sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia de asigurari sociale.
b) Primul platitor nu ii poate retine la sursa diferenta de 3.800 lei, reprezentand contributia de asigurari sociale datorata de persoana fizica, intrucat nu mai efectueaza nicio plata catre aceasta.
In aceasta situatie, persoana fizica are obligatia de a desemna, prin contractul de cesiune incheiat, noul platitor de venit sa retina, sa declare si sa plateasca diferenta de contributie datorata, pana la concurenta contributiei aferente venitului ales, respectiv 3.800 lei.
CAPITOLUL III - Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
SECTIUNEA 1 - Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate
9. (1) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se includ cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara ori au domiciliul in Romania, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Persoanele care intra sub incidenta prevederilor art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal sunt cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care nu detin o asigurare incheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul Romaniei, care au solicitat si au obtinut dreptul de rezidenta in Romania pentru o perioada mai mare de 3 luni, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care indeplinesc conditiile de lucrator frontalier si carora li s-a atribuit cod numeric personal de catre autoritatile romane, fara eliberarea unui document care sa ateste rezidenta pe teritoriul Romaniei, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) *** A B R O G A T ***
(5) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora prevazute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice, care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile de asigurari sociale de sanatate pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale de sanatate din Romania.
(6) In sensul art. 153 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania.
10. (1) Persoanele fizice prevazute la art. 154 alin. (1) lit. a) si b) din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri din activitati independente, activitati agricole, silvicultura si piscicultura, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate potrivit regulilor prevazute pentru categoriile respective de venituri.
(2) Persoanele fizice prevazute la art. 154 alin. (1) lit. c) - p) din Codul fiscal, care realizeaza venituri din cele prevazute la art. 155 din Codul fiscal, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate potrivit regulilor prevazute pentru categoriile respective de venituri.
SECTIUNEA a 2-a - Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate in cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor
11. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) *** A B R O G A T ***
(3) *** A B R O G A T ***
(4) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se incadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
(5) In categoria persoanelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz.
(6) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 157 alin. (1) lit. m) - p) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
(7) In intelesul prevederilor art. 157 alin. (1) lit. m) - p) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
(8) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate in baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv, iar remuneratia cenzorului cu contract de mandat se incadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
(9) Sumele reprezentand indemnizatii de incapacitate temporara de munca, acordate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si indemnizatiile de incapacitate temporara de munca, acordate in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, suportate de angajator potrivit legii, nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate prevazuta la art. 157 din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 3-a - *** A B R O G A T A ***
12. *** A B R O G A T ***
13. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 4-a - Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri dintre cele prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h) din Codul fiscal
14. (1) In aplicarea prevederilor art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, venitul net/brut lunar estimat pentru anul in curs este venitul determinat potrivit prevederilor titlului IV din Codul fiscal.
Daca persoanele fizice realizeaza venituri prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h) din Codul fiscal, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, venitul net estimat pentru anul curent se stabileste prin insumarea veniturilor nete realizate din fiecare sursa si/sau categorie de venit.
(2) Contributia de asigurari sociale de sanatate se datoreaza de catre persoanele fizice care estimeaza ca vor realiza in anul in curs venituri nete cumulate, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara.
Persoanele fizice care estimeaza pentru anul in curs venituri nete cumulate sub nivelul de 12 salarii de baza minime brute pe tara nu datoreaza contributia, dar pot opta pentru plata acesteia potrivit prevederilor art. 180 din Codul fiscal.
(3) Pentru persoanele fizice care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, baza de calcul o reprezinta echivalentul a 12 salarii de baza minime brute pe tara in vigoare la termenul de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
(4) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 170 din Codul fiscal:
Un intermediar, persoana fizica, estimeaza ca in cursul anului 2018 va realiza un venit net anual din desfasurarea activitatii de intermediere, in valoare de 50.000 lei. Totodata, estimeaza ca in cursul anului va obtine un venit net din drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a editarii unei carti, in valoare de 10.000 lei.
Salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna iulie 2018 este de 1.900 lei.
Venitul net anual estimat pentru anul in curs este de 60.000 lei (50.000 lei + 10.000 lei).
Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate este de 22.800 lei.
Din aplicarea prevederilor art. 170 din Codul fiscal rezulta urmatoarele:
a) incadrarea in plafon:
- venitul net anual, cumulat, estimat, este mai mare decat 12 salarii minime brute pe tara (60.000 lei > 22.800 lei).
Rezulta ca persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.
b) stabilirea bazei de calcul al contributiei:
- 22.800 lei x 10% = 2.280 lei
SECTIUNEA a 5-a - *** A B R O G A T A ***
15. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 6-a - Stabilirea si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si alte categorii de venituri potrivit art. 155 alin. (1) din Codul fiscal
16. (1) In aplicarea art. 174 din Codul fiscal, stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) persoanele fizice, carora li se aplica sistemul de impozitare prin autoimpunere, care datoreaza in anul in curs contributia de asigurari sociale de sanatate isi calculeaza contributia datorata, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul echivalenta cu 12 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120 din Codul fiscal. In aceasta categorie intra si persoanele fizice care realizeaza de la mai multi platitori venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din activitati independente in baza contractelor de activitate sportiva, din arenda, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II si III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016, pentru care impozitul se retine la sursa, sub nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe tara, iar veniturile nete cumulate sunt peste nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe tara. Acestia isi calculeaza singuri contributia datorata prin Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
Persoanele fizice care nu datoreaza contributia, intrucat veniturile nete anuale cumulate estimate se situeaza sub plafon, dar opteaza pentru plata acesteia, depun Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice in conformitate cu prevederile art. 180 din Codul fiscal.
b) platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din arenda, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II si III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 si/sau in baza contractelor de activitate sportiva, pentru care impozitul se retine la sursa, realizate de catre persoane fizice care datoreaza contributia conform art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, pentru care se aplica sistemul de impozitare prin retinere la sursa, calculeaza contributia datorata prin aplicarea cotei de 10% la baza de calcul stabilita conform art. 170 alin. (4) din Codul fiscal.
Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din arenda, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II si III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 si/sau in baza contractelor de activitate sportiva, pentru care impozitul se retine la sursa, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara, de la un singur platitor, il desemneaza pe acesta, prin contractul incheiat intre parti, sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia datorata. De asemenea stabileste nivelul contributiei calculate si retinute la fiecare plata, pana la concurenta contributiei datorate.
Acelasi tratament se aplica si in situatia in care veniturile nete anuale cumulate, realizate din drepturi de proprietate intelectuala, din arenda, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II si III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 si/sau in baza unui contract de activitate sportiva, pentru care impozitul se retine la sursa, care depasesc 12 salarii de baza minime brute pe tara, dar sunt obtinute de la mai multi platitori, din care la cel putin unul dintre acestia venitul depaseste plafonul prevazut. In acest caz beneficiarul venitului desemneaza unul dintre platitorii de venit care urmeaza sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca contributia.
(2) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) lit. a) depun Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, prevazuta la art. 120 din Codul fiscal, pana la data de 15 martie, inclusiv, a anului in curs. Pentru anul 2018, declaratia se depune pana la data de 15 iulie 2018, inclusiv.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. b) depun Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate la termenele si in conditiile stabilite la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal.
(4) Persoanele fizice care, in cursul anului, incep o activitate independenta sau incep sa realizeze venituri din cele prevazute la art. 155 alin. (1) lit. c) - h) verifica incadrarea in plafonul anual prevazut la art. 170 alin. (2), corespunzator numarului de luni de activitate. Plafonul luat in calcul se stabileste proportional cu numarul lunilor de activitate ramase pana la sfarsitul anului. In situatia in care veniturile nete cumulate estimate a se realiza pana la sfarsitul anului se incadreaza in plafonul recalculat, persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate pe care o determina conform art. 174 alin. (13) din Codul fiscal.
(5) Acelasi tratament se aplica si pentru situatia in care, in cursul anului, persoanele fizice se incadreaza in categoria persoanelor exceptate de la plata contributiei potrivit art. 154 din Codul fiscal, isi suspenda temporar activitatea sau inceteaza activitatea, potrivit legislatiei in materie. In acest caz, contributia nu se datoreaza incepand cu luna in care intervine modificarea.
(6) Daca in baza unui contract aflat in derulare, persoana fizica ce realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care platitorul de venit are obligatia retinerii la sursa a contributiei dobandeste, in cursul anului, calitatea de salariat/pensionar, aceasta nu mai datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala realizate in luna in care a dobandit aceasta calitate. In aceasta situatie platitorul de venit va proceda la recalcularea contributiei datorate potrivit prevederilor art. 174 alin. (13) din Codul fiscal.
(7) Exemple in aplicarea prevederilor art. 174 din Codul fiscal:
Exemplul 1
Un comerciant, persoana fizica, estimeaza ca in cursul anului 2018 va realiza un venit net anual in valoare de 150.000 lei.
Salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna iulie 2018 este de 1.900 lei.
Plafonul minim lunar in functie de care se stabileste obligatia platii CASS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).
Din aplicarea prevederilor art. 170 si 174 din Codul fiscal rezulta urmatoarele:
a) incadrarea in plafon:
- venitul net anual, cumulat, estimat, este mai mare decat 12 salarii de baza minime brute pe tara (150.000 lei > 22.800 lei)
Rezulta ca persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.
b) stabilirea contributiei datorate:
- 22.800 lei x 10% = 2.280 lei
Exemplul 2
O persoana fizica incepe in data de 1 august 2018 sa desfasoare o activitate independenta (traducator) si estimeaza un venit net de 30.000 lei.
Pana la data de 1 septembrie 2018 depune la organul fiscal competent declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice si isi stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate datorata pentru anul 2018 dupa cum urmeaza:
a) stabilirea plafonului anual prevazut la art. 170 alin. (2) corespunzator numarului de luni de activitate:
22.800 lei : 12 luni x 5 luni de activitate = 9.500 lei
b) incadrarea venitului net estimat pentru lunile de activitate pana la sfarsitul anului in plafonul stabilit la lit. a):
Intrucat suma de 30.000 lei este mai mare decat plafonul recalculat de 9.500 lei persoana fizica datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.
c) determinarea contributiei datorate
9.500 lei x 10% = 950 lei
16¹. (1) In aplicarea art. 151 alin. (22) si art. 174 alin. (22) din Codul fiscal, persoanele fizice beneficiaza in mod corespunzator de prevederile pct. 37¹ale titlului IV date in aplicarea art. 121 din Codul fiscal.
(2) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 133 din Codul fiscal
Pentru anul 2018
Un contribuabil depune declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanta conform Codului de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la 15 iulie 2018, prin care stabileste contributia de asigurari sociale datorata in anul 2018 in suma de 10.000 lei.
In cursul anului efectueaza urmatoarele plati:
a) In data de 15 august 2018 plateste suma de 5.000 lei
b) In data de 14 decembrie 2018 plateste suma de 4.000 lei (suma diminuata cu 1.000 lei reprezentand bonificatie in cota de 10%, intrucat la data efectuarii ultimei plati a indeplinit ambele conditii pentru a beneficia de ambele cote acordate pentru bonificatie).
17. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA 6¹- *** A B R O G A T A ***
17¹. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 7-a - *** A B R O G A T A ***
18. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 8-a - *** A B R O G A T A ***
19. *** A B R O G A T ***
19¹. In aplicarea art. 179 alin. (3) din Codul fiscal, la incadrarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate in plafonul minim reprezentand valoarea a douasprezece salarii de baza minime brute pe tara, se au in vedere toate bazele lunare de calcul asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, inclusiv cele aferente veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investitii si/sau din alte surse.
SECTIUNEA a 9-a - *** A B R O G A T A ***
20. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 10-a - Declararea, stabilirea si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate in cazul persoanelor fizice care estimeaza venituri anuale cumulate sub plafonul prevazut la art. 170 alin. (2), precum si in cazul celor care nu realizeaza venituri
20¹. (1) In aplicarea art. 180 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate in cazul persoanelor fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe tara si depun declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice dupa implinirea termenului legal de depunere se determina prin inmultirea valorii salariului de baza minim brut pe tara in vigoare la data depunerii declaratiei cu numarul de luni ramase pana la termenul legal de depunere a declaratiei prevazute la art. 122 din Codul fiscal, inclusiv luna in care se depune declaratia.
(2) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 180 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal
O persoana fizica estimeaza ca realizeaza venituri sub plafonul a 12 salarii minime brute pe tara si depune declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice la data de 1 august.
Stabilirea contributiei de asigurari de sanatate:
a) valoarea salariului de baza minim brut pe tara este de 1.900 lei
b) luna in care se depune declaratia - august
c) numarul de luni ramase pana la termenul legal de depunere a declaratiei prevazute la art. 122 din Codul fiscal este de 8 luni (august 2018 - martie 2019)
d) stabilirea bazei de calcul al contributiei
1.900 lei x 8 luni = 15.200 lei
e) determinarea contributiei de asigurari sociale de sanatate
15.200 lei x 10% = 1.520 lei
20². (1) In aplicarea prevederilor art. 183 din Codul fiscal, privind incetarea platii contributiei de asigurari sociale de sanatate, contribuabilii depun declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, inclusiv in situatia in care au depus anterior "Declaratia pentru stabilirea obligatiilor de plata cu titlu de contributie de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care nu realizeaza venituri sau alte categorii de persoane prevazute la art. 180 din Codul fiscal" si isi recalculeaza obligatia de plata reprezentand contributia de asigurari sociale de sanatate datorata pentru anul in curs.
(2) Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 183 din Codul fiscal
O persoana care nu realizeaza venituri in anul 2018 depune declaratia unica privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice la data de 15 august 2018, prin care opteaza pentru plata contributiei de asigurari sociale de sanatate.
Baza de calcul al contributiei o reprezinta echivalentul a 6 salarii de baza minime brute pe tara.
Persoana fizica datoreaza un CASS in valoare de 1.140 lei (1.900 lei x 6 luni x 10%).
Persoana fizica incepe sa realizeze venituri din salarii si asimilate salariilor incepand cu luna noiembrie 2018.
Persoana fizica isi recalculeaza obligatia de plata reprezentand contributia de asigurari sociale de sanatate datorata pentru anul in curs si depune la organul fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.
Recalculare pentru perioada in care persoana fizica a beneficiat de optiunea de la art. 180 alin. (3) din Codul fiscal:
a) rectificare baza de calcul:
6 salarii minime brute x 1.900 lei = 11.400 lei la care datoreaza CASS in suma de 1.140 lei (11.400 lei x 10%)
11.400 lei : 12 luni = 950 lei
950 lei x 3 luni ( august 2018 - octombrie 2018) = 2.850 lei (baza de calcul recalculata)
b) determinare contributie datorata pentru perioada august - octombrie 2018
2.850 lei x 10% = 285 lei
CAPITOLUL IV - *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA 1 - *** A B R O G A T A ***
21. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 2-a - *** A B R O G A T A ***
22. *** A B R O G A T ***
CAPITOLUL V - *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA 1 - *** A B R O G A T A ***
23. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 2-a - *** A B R O G A T A ***
24. *** A B R O G A T ***
25. *** A B R O G A T ***
26. *** A B R O G A T ***
CAPITOLUL VI - *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA 1 - *** A B R O G A T A ***
27. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 2-a - *** A B R O G A T A ***
28. *** A B R O G A T ***
CAPITOLUL VII - *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA 1 - *** A B R O G A T A ***
29. *** A B R O G A T ***
CAPITOLUL VIII - Contributia asiguratorie pentru munca
SECTIUNEA 1 - Contribuabilii care datoreaza contributia asiguratorie pentru munca
30. Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora prevazute la art. 220¹lit. a) din Codul fiscal includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice, care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributia asiguratorie pentru munca pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.
SECTIUNEA 2 - Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cota de contributie si baza de calcul
31. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei asiguratorie pentru munca, sunt cele prevazute la art. 220⁴alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei asiguratorie pentru munca potrivit prevederilor art. 220⁵din Codul fiscal.
(2) In categoria sumelor prevazute la art. 220⁴alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea prevazute de lege.
(3) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 220⁴alin. (1) lit. h) - k) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei asiguratorie pentru munca, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
(4) In intelesul prevederilor art. 220⁴alin. (1) lit. h) - k) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania a incheiat un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.



TITLUL VI - Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania
CAPITOLUL I - Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
SECTIUNEA 1 - Venituri impozabile obtinute din Romania
1. In sensul prevederilor art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal.
2. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal:
(1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
(2) Nu reprezinta redevente, potrivit art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, sumele platite in schimbul obtinerii drepturilor exclusive de distributie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate in schimbul folosintei sau dreptului de folosinta a unui element de proprietate inclus in definitie. Intermediarul distribuitor rezident nu plateste dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt vandute bunurile, el obtine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpara de la producator.
(3) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
(4) In cazul unui transfer partial al dreptului de autor asupra unui software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a dreptului de autor. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
(5) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru drepturi de retea sau site, in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
(6) Nu reprezinta redevente sumele platite de intermediarii distribuitori ai unui software in baza unui contract prin care se acorda frecvent dreptul de distributie a unor exemplare ale software-ului, fara a da dreptul de reproducere. Distributia poate fi facuta pe suporturi tangibile sau pe cale electronica, fara ca distribuitorul sa aiba dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezinta redeventa suma platita pentru un software ce urmeaza a fi supus unui proces de personalizare in vederea instalarii sale. In aceste tranzactii, intermediarii distribuitori platesc numai pentru achizitionarea exemplarelor de software si nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
(7) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
(8) Software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare), cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
(9) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
(10) Tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei redeventei.
(11) Se considera redeventa plata facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Aceasta ar fi situatia unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital.
(12) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.
(13) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca niciun rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
(14) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa.
(15) Sumele platite operatorilor de sateliti de catre societatile de radio, televiziune sau de catre societatile de telecomunicatii ori de catre alti clienti, in baza unor contracte de inchiriere de transponder care permit utilizarea capacitatii de a transmite in mai multe zone geografice, nu reprezinta redeventa daca nu este transferata nicio tehnologie legata de satelit si daca clientul nu se afla in posesia satelitului cand realizeaza transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. In situatia in care proprietarul satelitului inchiriaza satelitul unei alte parti, suma platita de operatorul de satelit proprietarului este considerata ca reprezentand inchirierea unui echipament industrial, comercial sau stiintific. Un tratament similar se aplica sumelor platite pentru inchirierea ori achizitionarea capacitatii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicatii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului.
(16) Sumele platite de un operator de retea de telecomunicatii catre un alt operator, in baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezinta redevente daca nu este utilizata sau transferata o tehnologie secreta. Sumele platite in cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume platite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau stiintific, daca nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezinta o taxa pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii furnizate de operatorul de retea din strainatate. In mod similar sumele platite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecventele radio nu reprezinta redevente.
(17) Sumele platite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezinta redeventa.
3. (1) Potrivit art. 223 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, veniturile obtinute de nerezidenti din Romania din prestari de servicii de management sau de consultanta in orice domeniu de la un rezident sau veniturile de aceasta natura obtinute de nerezidenti si care sunt cheltuieli ale sediului permanent din Romania al unui nerezident, indiferent daca sunt sau nu prestate in Romania, sunt considerate venituri impozabile in Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta dovada rezidentei sale fiscale.
(2) Incadrarea in categoria veniturilor din prestari servicii de consultanta si de management se efectueaza prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.
4. In aplicarea art. 223 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, prin transport international se intelege orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o societate in trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta activitate de transport si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile in care mijlocul de transport este operat exclusiv intre locuri aflate pe teritoriul Romaniei.
5. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).
6. Potrivit prevederilor art. 223 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.
SECTIUNEA a 2-a - Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania
7. In aplicarea art. 224 alin. (1) din Codul fiscal:
(1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 224 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) In cazurile prevazute la art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, platitorul venitului prevazut la titlul VI din Codul fiscal care are obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.
8. In aplicarea art. 224 alin. (3) din Codul fiscal, sumele platite cu titlu de dobanda negativa nu se considera o plata de venit pentru scopurile cap. I din titlul VI.
9. (1) Se aplica o cota de impozit de 50%, potrivit art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal veniturilor prevazute la art. 223 alin. (1) lit. b) - g), i), k), l) si o) din Codul fiscal platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent daca rezidenta persoanei beneficiare a acestor venituri este intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau nu.
(2) Cota de impozit de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica veniturilor realizate sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent de data constituirii raportului juridic.
(3) Cota de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dar numai daca aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale.
(4) In sensul art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, instrumentele juridice incheiate de Romania in baza carora se realizeaza schimbul de informatii reprezinta acordurile/conventiile bilaterale/multilaterale in baza carora Romania poate realiza un schimb de informatii care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale. Lista acordurilor/conventiilor se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si se actualizeaza periodic.
10. (1) In aplicarea art. 224 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania se impun cu o cota de 16% din suma acestora atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se realizeaza schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
(2) Cota de 16% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se face schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
11. In aplicarea art. 224 alin. (5) din Codul fiscal:
(1) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua in care se plateste venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
(2) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.
(3) In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal urmator anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, iar nerezidentul prezinta certificatul de rezidenta fiscala valabil pentru anul pentru care s-au aprobat situatiile financiare anuale pentru a i se aplica in vederea impozitarii cota mai favorabila din Codul fiscal sau din conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul de rezidenta al nerezidentului, beneficiar al dividendului. Cota de impozit de 5% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se aplica asupra veniturilor din dividende distribuite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
SECTIUNEA a 3-a - Tratamentul fiscal al veniturilor din dobanzi obtinute din Romania de persoane juridice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European
12. (1) Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224 sau art. 225 alin. (1) din Codul fiscal, dupa caz, poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.
(2) La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 225 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in anul in care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe profit.
(3) In cazul obtinerii veniturilor de natura dobanzilor de catre persoane juridice straine rezidente intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, se au in vedere in principal urmatoarele cheltuieli pentru determinarea rezultatului fiscal aferent veniturilor din dobanzi: costuri de refinantare direct legate de dobanda obtinuta in baza imprumutului, pierderi de schimb valutar direct legate de imprumutul in valuta, comisioane direct atribuibile imprumutului, alte costuri cum ar fi costurile de asigurare, de acoperire a riscului sau costuri operationale cu conditia urmaririi si regasirii acestor costuri in acordul de imprumut.
SECTIUNEA a 4-a - Tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activitati independente impozabile in Romania obtinute de persoane fizice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European
13. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in anul in care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe venit.
SECTIUNEA a 5-a - Retinerea impozitului din veniturile obtinute din Romania de persoane rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri din activitati desfasurate de artisti si sportivi
14. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri in anul in care a exercitat optiunea, pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe profit sau pe venit, dupa caz.
SECTIUNEA a 6-a - Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
15. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal:
(1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 1 an nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
(2) In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 1 an a fost indeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite in plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
16. Premiile prevazute la art. 229 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale.
17. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal:
(1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani prevazuta la art. 255 alin. (10) din Codul fiscal va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
(2) In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 2 ani a fost indeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite in plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
SECTIUNEA a 7-a - Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene
18. In aplicarea art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:
(1) Dispozitiile alin. 2 ale art. Dividende, Dobanzi, Comisioane, Redevente din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
(2) Dispozitiile alin. 2 ale art. Dividende, Dobanzi, Comisioane, Redevente din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.
(3) Aplicarea alin. 2 al art. Dividende, Dobanzi, Comisioane, Redevente din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal/scutire pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
(4) Dispozitiile titlurilor II si IV din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1). In acest sens, se vor avea in vedere veniturile mentionate la art. 223 alin. (2) din Codul fiscal, precum si alte venituri pentru care Romania are potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare.
(5) Prevederile titlului VI din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.
(6) Prevederile Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi se aplica de la data aderarii la Uniunea Europeana.
(7) In cazul Romaniei, societatile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi sunt cele mentionate la art. 229 alin. (1) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, respectiv cele mentionate la art. 263 lit. x) din Codul fiscal.
(8) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia europeana sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit mai favorabila, daca beneficiarul venitului face dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si, dupa caz, indeplineste conditia de beneficiar al legislatiei Uniunii Europene.
19. In scopul aplicarii art. 230 alin. (2) din Codul fiscal:
(1) Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul sau de rezidenta, precum si de cele ale legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa prezinte certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.
(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania depun la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotite de o traducere autorizata in limba romana. In situatia in care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala in format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut in vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din Romania, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.
(3) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale ori puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(4) Prevederile alin. (3) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.
(5) Nerezidentii, beneficiari ai veniturilor obtinute din Romania care au deschise conturi de custodie la agentii custode, definiti potrivit legii romane, vor depune la acesti agenti custode originalul certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, fiecarei persoane care a facut plati catre beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizata, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
(6) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.
(7) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala ori documentul prevazut la alin. (1).
(8) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.
(9) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.
20. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri si ale art. 230 alin. (5) din Codul fiscal:
(1) In cazul castigurilor din transferul titlurilor de valoare realizate printr-un intermediar, definit potrivit legislatiei in materie, rezident in Romania, originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1), insotit/insotita de o traducere autorizata in limba romana se depune de persoana fizica nerezidenta la intermediar pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare si operatiunea nu se efectueaza printr-un intermediar, precum si in cazul persoanelor juridice straine care obtin castiguri din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) se depune la societatea ale carei titluri de valoare/titluri de participare sunt transferate, respectiv sunt vandute-cesionate. O copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 19 alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, se va anexa la declaratia care se depune la organul fiscal competent.
21. Prevederile titlului II sau IV din Codul fiscal, in ceea ce priveste determinarea, stabilirea, declararea si plata impozitului asupra rezultatului fiscal din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, respectiv a castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare sunt aplicabile persoanelor nerezidente in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului acestor profituri/castiguri ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra profitului/castigului. Declaratia se depune de persoana nerezidenta la organul fiscal competent.
SECTIUNEA a 8-a - Declaratii anuale privind retinerea la sursa
22. (1) In aplicarea art. 231 alin. (1) din Codul fiscal, modelul si continutul declaratiei informative privind impozitul retinut pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti, se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala.
(2) *** A B R O G A T ***
(3) *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 9-a - Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti
23. In aplicarea art. 232 din Codul fiscal:
(1) Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
(2) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia.
(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
CAPITOLUL II - Impozitul pe reprezentante
SECTIUNEA 1 - Contribuabili
24. In scopul aplicarii art. 235 din Codul fiscal:
(1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa desfasoare activitati de productie, comert sau prestari de servicii, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
(2) Persoanele juridice straine care doresc sa isi infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
(3) Autorizatia obtinuta poate fi retrasa in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.
SECTIUNEA a 2-a - *** A B R O G A T A ***
25. *** A B R O G A T ***
SECTIUNEA a 3-a - Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale
26. In aplicarea art. 237 din Codul fiscal, modelul si continutul declaratiei privind impozitul pe reprezentanta se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala.



TITLUL VII - Taxa pe valoarea adaugata
CAPITOLUL I - Definitii
SECTIUNEA 1 - Semnificatia unor termeni si expresii
1. (1) Potrivit art. 266 alin. (1) pct. 9 din Codul fiscal, atunci cand intervin modificari in Nomenclatura combinata, se realizeaza corespondenta dintre codurile NC prevazute in titlul VII din Codul fiscal, in normele, ordinele si instructiunile date in aplicarea acestuia si noile coduri din nomenclatura adoptata in temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun.
(2) In aplicarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, locul in care o persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice este locul in care se desfasoara functiile de administrare centrala a societatii. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii sale economice se iau in considerare locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii, locul in care se afla sediul social al societatii si locul in care se intalneste conducerea societatii. In cazul in care aceste criterii nu permit determinarea cu certitudine a locului de stabilire a sediului unei activitati economice, locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii este criteriul care prevaleaza. O persoana impozabila poate avea sediul activitatii economice intr-un stat membru chiar daca nu realizeaza efectiv activitati economice in statul respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate in tezele anterioare.
(3) In cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activitatii economice in sensul alin. (2), domiciliul stabil al acestor persoane este considerat sediul activitatii economice, in scopul determinarii statului in care acestea sunt stabilite, in sensul art. 266 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(4) In aplicarea titlului VII al Codului fiscal, domiciliul stabil al unei persoane fizice, impozabile sau nu, inseamna adresa inregistrata in registrul de evidenta a populatiei ori intr-un registru similar sau adresa indicata de persoana respectiva autoritatilor fiscale competente, cu exceptia cazului in care exista dovada ca aceasta adresa nu reflecta realitatea.
(5) Resedinta obisnuita a unei persoane fizice, impozabile sau nu, mentionata in titlul VII al Codului fiscal reprezinta locul in care persoana fizica respectiva locuieste in mod obisnuit, ca rezultat al unor legaturi personale si profesionale. Atunci cand exista legaturi profesionale intr-o alta tara decat cea in care exista legaturi personale sau cand nu exista legaturi profesionale, locul resedintei obisnuite se determina pe baza legaturilor personale care indica existenta unor legaturi stranse intre persoana respectiva si locul in care locuieste.
(6) In scopul aplicarii prevederilor art. 266 alin. (2) lit. c) si art. 307 din Codul fiscal:
a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru respectivele operatiuni;
b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii inainte sau in timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor intelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni postvanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura in care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale in legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se considera ca in orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;
c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu se considera ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare indeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru aceste operatiuni;
d) atunci cand factura este emisa indicand codul de inregistrare in scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta se considera ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila poate face dovada contrariului.
(7) Atunci cand gazul sau energia electrica sunt livrate de o persoana impozabila sau catre o persoana impozabila care detine in Romania o licenta care ii permite sa desfasoare activitatea economica in sectorul gazului sau al energiei electrice, incluzand si cumparari si revanzari ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenta licentei in sine nu este suficienta pentru a considera ca respectiva persoana impozabila are un sediu fix in Romania. Pentru ca sediul fix sa existe in Romania este necesar ca persoana impozabila sa indeplineasca conditiile art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(8) In aplicarea art. 266 alin. (1) pct. 35 si art. 266 alin. (1) pct. 36 din Codul fiscal, se considera ca bunurile au fost expediate sau transportate de catre furnizor sau in contul acestuia, inclusiv in cazul in care furnizorul intervine in mod indirect in expedierea sau transportul bunurilor, in situatii precum cele prevazute la art. 5a din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata (reformare), cu modificarile si completarile ulterioare.
SECTIUNEA a 2-a - Aplicare teritoriala
2. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 267 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate in teritoriul Uniunii Europene.
(2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru.
(3) Zona contigua a Romaniei si zona economica exclusiva a Romaniei, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata, se considera ca fac parte din teritoriul Romaniei din punct de vedere al TVA, pentru operatiunile legate de activitatile desfasurate in exercitarea drepturilor prevazute de art. 56 si 77 din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificata prin Legea nr. 110/1996.
CAPITOLUL II - Operatiuni impozabile
3. (1) Daca o operatiune indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 268 alin. (1) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, dar nu indeplineste conditia prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania.
(2) Conditia referitoare la plata prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O livrare de bunuri sau o prestare de servicii este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.
(3) Achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.
(4) Achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.
(5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri de 10.000 euro, prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.
(6) In aplicarea art. 268 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare de bunuri se iau in considerare urmatoarele elemente:
a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare de bunuri, cu exceptia achizitiilor prevazute la alin. (7);
b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri;
c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import.
(7) La calculul plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri nu se vor lua in considerare:
a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare intracomunitara de bunuri la distanta, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;
e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 312 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 312 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizitiilor de gaze naturale, energie electrica, energie termica sau agent frigorific a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare de bunuri este depasit, persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Inregistrarea va ramane valabila pentru perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator sau, dupa caz, pana la data la care persoana respectiva se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, daca aceasta data este anterioara acestui termen.
(9) Persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 317 alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri efectuate cel putin pentru inca un an calendaristic, daca plafonul pentru achizitii de bunuri este depasit si in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
(10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonului pentru achizitii de bunuri in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(11) Conform prevederilor art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt inregistrate si nu au obligatia de a fi inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri de la data la care isi exercita optiunea si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a 2 ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 317 alin. (6) din Codul fiscal.
(12) In cazul in care dupa incheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la inregistrare persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 268 alin. (6) si art. 317 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
(13) In scopul aplicarii prevederilor art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relatia de transport al bunurilor din primul stat membru in Romania trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii ulterioare, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin beneficiarului livrarii ulterioare, daca Romania este al treilea stat membru:
a) sa plateasca taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator care nu este stabilit in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu prevederile art. 307 alin. (4) si art. 326 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal, dupa caz;
b) sa inscrie achizitia efectuata in rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 323 sau art. 324 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal.
(14) In cazul operatiunilor triunghiulare efectuate in conditiile art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, daca Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal, cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa emita factura prevazuta la art. 319 din Codul fiscal, in care sa fie inscrise codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania si codul de inregistrare in scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrarii;
b) sa nu inscrie achizitia intracomunitara de bunuri care ar avea loc in Romania ca urmare a transmiterii codului de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabila. In decontul de taxa aceste achizitii se inscriu la rubrica rezervata achizitiilor neimpozabile;
c) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica rezervata livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa a decontului de taxa si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal urmatoarele date:
1. codul de inregistrare in scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
2. codul T in rubrica corespunzatoare;
3. valoarea livrarii efectuate.
(15) In sensul art. 268 alin. (10) din Codul fiscal, operatiunile efectuate in cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare si inovare nu se cuprind in sfera TVA daca rezultatele cercetarii nu sunt transferate altei persoane, in acest caz nefiind indeplinita prima conditie prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal pentru ca acestea sa fie operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA, respectiv sa constituie sau sa fie asimilate, conform prevederilor art. 270 - 272 din Codul fiscal, unor livrari de bunuri sau prestari de servicii, in sfera taxei. Persoanele impozabile care realizeaza activitati de cercetare-dezvoltare in vederea desfasurarii activitatii lor economice isi pot exercita dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor destinate realizarii acestor activitati, in limitele si in conditiile prevazute la art. 297 - 300 din Codul fiscal, chiar daca rezultatele cercetarii nu sunt transferate altei persoane. In situatia in care rezultatele cercetarii se transfera altei persoane, operatiunile respective reprezinta livrari de bunuri/prestari de servicii care sunt impozabile din punctul de vedere al TVA in masura in care sunt indeplinite conditia referitoare la plata prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si celelalte conditii de la art. 268 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal.
CAPITOLUL III - Persoane impozabile
4. (1) In sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in concordanta cu principiul de baza al sistemului de TVA potrivit caruia taxa trebuie sa fie neutra, se refera la orice tip de tranzactii, indiferent de forma lor juridica, astfel cum se mentioneaza in constatarile Curtii Europene de Justitie in cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri, care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri utilizate in scop personal de catre persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
(3) Persoana fizica, care nu a devenit deja persoana impozabila pentru alte activitati, se considera ca realizeaza o activitate economica din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, daca actioneaza ca atare, de o maniera independenta, si activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, in sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In cazul construirii de bunuri imobile de catre o persoana fizica, in vederea vanzarii, activitatea economica este considerata inceputa in momentul in care persoana fizica respectiva intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia acesteia trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare initierii activitatii economice. Activitatea economica este considerata continua din momentul inceperii sale, incluzand si livrarea bunului sau partilor din bunul imobil construit, chiar daca este un singur bun imobil.
(5) In cazul achizitiei de terenuri si/sau de constructii de catre persoana fizica in scopul vanzarii, livrarea acestor bunuri reprezinta o activitate cu caracter de continuitate daca persoana fizica realizeaza mai mult de o singura tranzactie in cursul unui an calendaristic. Daca persoana fizica realizeaza o singura livrare intr-un an aceasta este considerata ocazionala si nu este considerata o livrare impozabila. Daca intervine o a doua livrare in cursul aceluiasi an, prima livrare nu se impoziteaza, dar este luata in considerare la calculul plafonului prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Totusi, daca persoana fizica deruleaza deja constructia unui bun imobil in vederea vanzarii, conform alin. (4), activitatea economica fiind deja considerata inceputa si continua, orice alte tranzactii efectuate ulterior nu mai au caracter ocazional. Livrarile de constructii si terenuri, scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute in vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activitatii economice, cat si la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. In situatia in care persoana fizica nu se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dar incepe activitatea economica, se considera ca aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici conform art. 310 din Codul fiscal, obligativitatea inregistrarii in scopuri de TVA intervenind la termenul prevazut la art. 310 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O persoana fizica, care nu a mai realizat tranzactii cu bunuri imobile in anii precedenti, a livrat in cursul anului 2015 doua terenuri care nu sunt construibile. Aceste terenuri au fost achizitionate in cursul anului 2012, in vederea revanzarii si nu pentru a fi utilizate in scopuri personale. Desi persoana fizica a devenit persoana impozabila pentru aceste livrari, totusi livrarile respective fiind scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica nu are obligatia inregistrarii in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal. Daca aceeasi persoana fizica ar fi livrat in cursul anului 2015 o constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, ar fi avut obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa daca valoarea livrarii respective cumulata cu valoarea livrarilor anterioare ar fi depasit plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, cel mai tarziu in termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost depasit, conform prevederilor art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O persoana fizica vinde in luna ianuarie 2020 un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi, in principiu, operatiunea nu ar fi scutita de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrarii, daca persoana fizica nu realizeaza si alte operatiuni pentru care ar deveni persoana impozabila in cursul anului 2020, aceasta operatiune este considerata ocazionala si persoana fizica nu datoreaza TVA pentru respectiva livrare. Daca in acelasi an, in luna martie, aceeasi persoana fizica livreaza un teren sau o constructie, indiferent daca livrarea este taxabila sau scutita conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoana va deveni persoana impozabila dupa cea de-a doua tranzactie. Daca valoarea cumulata a celor doua tranzactii depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, persoana fizica are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, cel tarziu in termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost depasit, conform art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O persoana fizica realizeaza in cursul anului 2015 cinci livrari care ar fi scutite conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi in anul 2015 persoana fizica a devenit in principiu persoana impozabila, nu a avut obligatia de a solicita inregistrarea in scopuri de TVA deoarece a realizat numai operatiuni scutite. Daca in anul 2016, in luna februarie, persoana fizica va livra o constructie noua sau un teren construibil in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, chiar daca este prima tranzactie din acest an, aceasta nu mai este considerata ocazionala, deoarece persoana fizica devenise deja persoana impozabila in anul precedent si va avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa pana pe 10 martie 2016, daca valoarea livrarii respective va depasi plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O persoana fizica a inceput in cursul anului 2015 constructia unui bun imobil cu intentia de a vinde aceasta constructie, devenind astfel persoana impozabila. In cursul anului 2015 nu a incasat avansuri si in principiu nu are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa. Daca in anul 2016, inainte sa inceapa sa incaseze avansuri sau inainte sa faca livrari ale unor parti ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil in integralitatea sa, livreaza un teren construibil sau o alta constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica ar avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa cel mai tarziu pana pe data de 10 a lunii urmatoare celei in care depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Aceasta livrare nu este considerata ocazionala, activitatea economica fiind considerata continua din momentul inceperii constructiei, respectiv din anul 2015.
Exemplul nr. 5: In luna martie 2015 o persoana fizica vinde o casa pe care a utilizat-o in scop de locuinta, operatiunea fiind neimpozabila. In luna aprilie vinde o casa pe care a mostenit-o, nici aceasta operatiune nefiind impozabila. In luna mai, aceeasi persoana fizica cumpara o constructie noua pe care o vinde in luna iulie. Nici dupa aceasta vanzare persoana fizica nu devine persoana impozabila, deoarece aceasta tranzactie, fiind prima vanzare a unui bun care nu a fost utilizat in scopuri personale, este considerata ocazionala. Daca persoana fizica va mai livra de exemplu un teren construibil in luna august, aceasta este considerata a doua tranzactie in sfera TVA, iar persoana fizica va deveni persoana impozabila si va avea obligatia sa solicite inregistrarea cel mai tarziu pana pe data de 10 septembrie, daca livrarea din luna iulie cumulata cu cea din luna august depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Primele doua vanzari din lunile martie si aprilie nu sunt luate in calculul plafonului de scutire deoarece nu sunt in sfera de aplicare a TVA.
Exemplul nr. 6: O familie detine un teren situat intr-o zona construibila pe care l-a utilizat pentru cultivarea de produse agricole. In luna ianuarie 2016 familia respectiva imparte in loturi terenul in vederea vanzarii. Pentru a analiza daca terenul a fost utilizat in scop personal sau pentru activitati economice trebuie sa se constate daca produsele cultivate erau folosite numai pentru consumul familiei sau si pentru comercializare. In situatia in care cantitatea de produse obtinute nu justifica numai consumul in scop personal, se considera ca terenul a fost utilizat in scopul unei activitati economice si livrarea lui intra in sfera de aplicare a TVA consecinta, daca livrarea primului lot are loc in luna februarie nu se considera o operatiune ocazionala si daca depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, familia respectiva ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, prin unul dintre soti. Inregistrarea in scopuri de TVA trebuie solicitata cel mai tarziu in termenul prevazut la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 7: In cursul anului 2015 o persoana fizica incepe sa construiasca un bun imobil. Incaseaza avansuri care depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal in luna decembrie 2015. Fiind avansuri incasate pentru livrarea de parti de constructie noi, operatiunile sunt taxabile, dar persoana respectiva poate aplica regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal pana la depasirea plafonului. Astfel, persoana respectiva va avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA cel mai tarziu pana pe data de 10 ianuarie 2016. Daca livrarea unor apartamente din constructia respectiva are loc in luna martie 2016, avansurile incasate in regim de scutire in anul 2015 vor trebui sa fie regularizate la data livrarii prin aplicarea cotei de TVA corespunzatoare.
(6) In cazul exemplelor prezentate la alin. (5) au fost avute in vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activitati economice desfasurate si faptul ca orice livrare de locuinte personale, de case de vacanta sau de alte bunuri prevazute la alin. (2) nu este luata in considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activitatii nefiind considerata operatiune in sfera de aplicare a taxei.
(7) In cazul in care bunurile imobile sunt detinute in devalmasie de o familie, unul dintre soti va fi desemnat sa exercite toate drepturile si sa indeplineasca toate obligatiile, din punct de vedere al TVA, inclusiv obligatia de inregistrare in scopuri de TVA, daca aceasta exista, pentru vanzarea acestor bunuri imobile.
(8) Transferul in patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achizitionate sau dobandite de persoanele fizice si care au fost folosite in scopuri personale, in vederea utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 304 si 305 din Codul fiscal.
(9) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de munca, ci prin alte instrumente juridice, nu actioneaza de o maniera independenta in conditiile prevazute la art. 269 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv atunci cand activitatea este exercitata de o persoana care nu dispune de o libertate de organizare corespunzatoare in ceea ce priveste resursele materiale si umane folosite pentru exercitiul activitatii in discutie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materiala necesare desfasurarii activitatii sale, si riscul economic inerent acestei activitati nu este suportat de aceasta persoana. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla impotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.
(10) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
(11) In sensul art. 269 alin. (5) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(12) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 278 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
(13) In sensul art. 269 alin. (8) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi, in conformitate cu prevederile art. 316 alin. (3) din Codul fiscal.
(14) In aplicarea prevederilor art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, astfel cum acestea sunt definite de art. 124 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt considerate persoane impozabile.
5. (1) In sensul art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal unic, cu urmatoarele conditii cumulative:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal;
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani;
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
(4) Organul fiscal competent in administrarea persoanelor impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal este organul fiscal central desemnat in acest scop, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, denumita in continuare Codul de procedura fiscala.
(5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi asociati. Termenul asociati include si actionarii, conform Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre registrul comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
(6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent prevazut la alin. (4) o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si sa comunice acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal intra in vigoare:
a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(9) Reprezentantul grupului trebuie sa notifice organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent anuleaza tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) In cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care a incetat optiunea, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) In cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care s-a produs evenimentul, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si sa comunice aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organul fiscal competent, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organul fiscal competent in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organul fiscal competent, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
(13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. raporteaza in decontul de taxa mentionat la art. 323 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
3. nu plateste nicio taxa datorata si nu solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa;
b) reprezentantul:
1. preia, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
2. raporteaza in propriul decont de taxa, mentionat in art. 323 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. raporteaza intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
4. depune la organul fiscal competent toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
5. plateste sau, dupa caz, solicita rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, la organul fiscal competent;
b) sa se supuna controlului organului fiscal competent;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal;
d) sa intocmeasca primul decont de TVA, dupa parasirea grupului fiscal, doar pe baza operatiunilor efectuate in perioada ulterioara parasirii grupului, fara preluarea soldului din decontul aferent perioadei fiscale anterioare, depus in vederea intocmirii decontului consolidat.
(15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VII din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
6. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 269 alin. (11) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 102.
CAPITOLUL IV - Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei
SECTIUNEA 1 - Livrarea de bunuri
7. (1) Preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se considera ca fiind o livrare de bunuri in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei prevazute la art. 270 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
(2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) In sensul art. 270 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care nu detine proprietatea bunurilor dar primeste facturi pe numele sau de la furnizor si emite facturi pe numele sau catre client, pentru respectivele bunuri se considera ca actioneaza in nume propriu. Persoana respectiva este considerata din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor. Indiferent de natura contractului incheiat de parti, daca o persoana impozabila primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt o transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 304, 305 si 306 din Codul fiscal si ale pct. 78, 79 si 80.
(6) In sensul art. 270 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
(7) Distribuirea de produse agricole de catre societatile agricole reglementate de Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile ulterioare, catre asociatii acestora este asimilata din punct de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, in sensul art. 270 alin. (5) din Codul fiscal, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial.
Exemplu: O societate agricola inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal achizitioneaza seminte, ingrasaminte, servicii de arat si semanat pentru realizarea productiei agricole. Societatea deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta tuturor achizitiilor de bunuri si servicii. Dupa recoltare, societatea distribuie o parte din produsele agricole catre asociatii sai. Intrucat societatea a dedus taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri si servicii destinate realizarii intregii productii agricole, distribuirea de produse agricole din productia realizata catre asociatii sai este asimilata din punctul de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, pentru care societatea are obligatia de a colecta TVA, aplicand cota corespunzatoare.
(8) Transferul de active prevazut la art. 270 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa faca dovada intentiei de a desfasura activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-497/01 - Zita Modes. Cerintele prevazute de prezentul alineat nu se aplica in cazul divizarii si fuziunii, care sunt in orice situatie considerate transfer de active conform art. 270 alin. (7) din Codul fiscal.
(9) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 304 si 305 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 324 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 305 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
(10) In sensul art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal:
a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu se considera livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit in cadrul campaniilor promotionale, mostre acordate pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare.
(11) Pe langa situatiile prevazute la alin. (10), nu constituie livrare de bunuri conform prevederilor art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile acordate gratuit in vederea respectarii obligatiilor de compensare prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 354/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura. Exemplu: Pentru facilitarea accesului la un centru comercial, o societate a depus diligentele necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului giratoriu a fost construita pe terenul apartinand domeniului public, iar o parte pe terenul societatii. Dupa finalizarea lucrarilor, pentru care primaria a obtinut autorizatie de construire, sensul giratoriu si partea din terenul aferent apartinand societatii vor fi donate primariei. Desi contractul prevede ca sensul giratoriu va fi donat primariei, intrucat bunurile construite pe domeniul public apartin unitatii administrativ-teritoriale, din punctul de vedere al TVA nu se considera ca are loc o livrare de bunuri de la societate la primarie pentru lucrarile efectuate pe terenul primariei. Acestea reprezinta din punctul de vedere al TVA servicii acordate gratuit. In ceea ce priveste donatia partii din sensul giratoriu construite pe terenul societatii si a terenului aferent, aceasta reprezinta din punctul de vedere al TVA o livrare de bunuri cu titlu gratuit. Atat prestarile de servicii, cat si livrarea de bunuri, acordate gratuit, se considera ca au fost efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, respectiv pentru facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind in sfera de aplicare a TVA. Societatea in cauza beneficiaza de dreptul de deducere a TVA conform prevederilor art. 297 din Codul fiscal.
(12) In sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 319 alin. (8) din Codul fiscal, care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul;
b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv.
(12¹) In aplicarea prevederilor art. 270 alin. (8) lit. d) din Codul fiscal:
a) transferul alimentelor destinate consumului uman are intelesul prevazut la art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicata, cu modificarile ulterioare;
b) alimentele pot face obiectul transferului prevazut la lit. a) oricand in ultimele 10 zile de valabilitate pana la data durabilitatii minimale, conform art. 6 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 51/2019;
c) data durabilitatii minimale are intelesul prevazut la pct. 4 din anexa la Legea nr. 217/2016, republicata, cu modificarile ulterioare.
(13) Transferul prevazut la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor trebuie sa declare si achizitia intracomunitara de bunuri asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat membru in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer, transportul/expedierea din Romania de materii prime in vederea prelucrarii in alt stat membru si care, ulterior, nu se mai intorc in Romania, situatie in care nontransferul initial al materiilor prime devine transfer.
(14) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru al Uniunii Europene de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari intracomunitare de bunuri la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(15) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
(16) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, in sensul art. 270 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
b) prestare de servicii, in sensul art. 271 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
(17) In cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vanzare-cumparare si al contractelor de promisiune de vanzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate prin contract de vanzare-cumparare, se considera ca are loc o livrare de bunuri imobile in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul in care nu are loc transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate, are loc o prestare de servicii in sensul art. 271 alin. (1) din Codul fiscal.
(18) In aplicarea art. 270 alin. (15) si (16) din Codul fiscal, termenul faciliteaza are intelesul prevazut la art. 5b din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(19) In aplicarea prevederilor art. 270 alin. (15), art. 293 alin. (1) lit. d), art. 315²si 315³din Codul fiscal, termenul loturi reprezinta bunuri ambalate impreuna si expediate simultan de acelasi furnizor catre acelasi destinatar si acoperite de acelasi contract de transport.
SECTIUNEA a 2-a - Prestarea de servicii
8. (1) Prestarile de servicii prevazute la art. 271 din Codul fiscal cuprind orice operatiuni care nu sunt considerate livrari de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal, inclusiv vanzarea de active imobilizate necorporale.
(2) In sensul art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, cand pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, prin tranzactii succesive, indiferent de natura contractului, se considera ca fiecare persoana este cumparator si revanzator, respectiv a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.
Exemplu: Societatea A presteaza servicii de publicitate pentru produsele societatii B. Serviciile sunt facturate catre societatea C si aceasta le factureaza catre societatea B. Societatea C se considera ca a primit si a prestat in nume propriu servicii de publicitate.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).
(4) Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 271 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul in ceea ce priveste taxa.
(5) Este considerata prestare de servicii, conform art. 271 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care se obliga fata de client sa il puna in legatura cu un tert, in vederea incheierii unui contract, fiind remunerat cu un comision. Pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, furnizorul/prestatorul emite factura direct catre beneficiar, in timp ce intermediarul emite factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre clientul sau, care poate fi furnizorul/prestatorul sau beneficiarul livrarii de bunuri/prestarii de servicii intermediate.
(6) Emiterea de catre intermediar a unei facturi in numele sau catre cumparator/beneficiar, pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. De asemenea, intermediarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la furnizor/prestator o factura intocmita pe numele sau.
(7) In sensul art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, precum si prestarea de servicii in mod gratuit, pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii sale economice. Sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile in folosul propriu sau serviciile prestate in mod gratuit de catre persoana impozabila pentru uzul propriu, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 298 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O societate comerciala care produce frigidere pe care le pune la dispozitia gradinitei de copii organizate in cadrul societatii comerciale se considera ca utilizeaza in folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.
Exemplul nr. 2: O societate comerciala care distribuie apa minerala pune gratuit frigidere la dispozitia magazinelor care comercializeaza apa minerala. Avand in vedere scopul urmarit de distribuitor, si anume expunerea mai buna a produselor sale si vanzarea acestora la o temperatura optima consumului, operatiunea nu este asimilata unei prestari de servicii cu plata, fiind considerata o prestare legata de activitatea economica a acestuia, care nu intra in sfera de aplicare a taxei.
Exemplul nr. 3: In cazul unor contracte prin care o persoana impozabila pune la dispozitia altei persoane impozabile bunuri pe care aceasta din urma le utilizeaza pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii in beneficiul persoanei care i-a pus bunurile la dispozitie, in masura in care furnizorul/prestatorul utilizeaza bunurile exclusiv pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii in beneficiul persoanei care detine bunul, se considera ca are loc o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata. Nu are loc transferul dreptului de proprietate a bunurilor catre persoana care utilizeaza bunurile respective.
Exemplul nr. 4: In cazul contractelor prin care o persoana impozabila avand calitatea de furnizor de bunuri/prestator de servicii, pentru realizarea unor bunuri in beneficiul altei persoane, utilizeaza o matrita sau alte echipamente destinate realizarii comenzilor clientului sau, in functie de natura contractului se pot distinge urmatoarele situatii:
a) daca se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre furnizor/prestator catre persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, are loc o livrare in sensul art. 270 din Codul fiscal. Achizitia acestor matrite/echipamente este considerata a fi efectuata in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile care a contractat realizarea unor bunuri cu furnizorul/prestatorul, chiar daca aceste bunuri sunt utilizate de furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii. Punerea acestora la dispozitia furnizorului/prestatorului este o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata, in masura in care furnizorul/prestatorul utilizeaza bunurile pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii exclusiv in beneficiul persoanei care detine bunul;
b) daca nu se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre furnizor/prestator, dar furnizorul/prestatorul recupereaza contravaloarea acestora de la persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, se considera ca recuperarea contravalorii matritelor/echipamentelor este accesorie operatiunii principale, respectiv livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, care urmeaza acelasi regim fiscal ca si operatiunea principala.
(8) In sensul art. 271 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 7 alin. (12) lit. a). Prevederile pct. 7 alin. (12) lit. b) se aplica in mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
(9) Prevederile pct. 7 alin. (10) si (11) se aplica corespunzator si pentru operatiunile prevazute la art. 271 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
(10) Prevederile pct. 7 alin. (8) si (9) se aplica corespunzator si pentru prevederile art. 271 alin. (6) din Codul fiscal.
(11) In sensul art. 271 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 266 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia;
d) transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la altul. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.
(12) In aplicarea art. 271 din Codul fiscal, titularii drepturilor de reproducere nu efectueaza o prestare de servicii, in sensul TVA, in favoarea producatorilor si a importatorilor de suporturi neinregistrate si de aparate de inregistrare si de reproducere de la care organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe percep pe seama acestor titulari, insa in nume propriu, remuneratii compensatorii pentru vanzarea acestor aparate si suporturi. Prevederile art. 271 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica pentru colectarea remuneratiei compensatorii pentru copia privata, aceasta nereprezentand contravaloarea unei prestari de servicii in sfera TVA. Organismele de gestiune colectiva realizeaza o prestare de servicii in sfera taxei catre titularii drepturilor de reproducere, a carei contrapartida este reprezentata de comisionul de gestiune retinut din sumele colectate.
(13) Prevederile art. 271 alin. (2) din Codul fiscal sunt aplicabile pentru alte sume decat cele prevazute la alin. (12), colectate de organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, provenite din drepturile gestionate.
SECTIUNEA a 3-a - Schimbul de bunuri sau servicii
9. (1) Operatiunile prevazute la art. 272 din Codul fiscal includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
(2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat, aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte.
SECTIUNEA a 4-a - Achizitiile intracomunitare de bunuri
10. (1) In sensul art. 273 alin. (1) din Codul fiscal, daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, intr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri in functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor art. 276 din Codul fiscal.
(2) Prevederea art. 273 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea in oglinda a celei de la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania intr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra in Romania in aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punctul de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru in Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer in statul membru de origine.
(3) Prevederile art. 273 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane in alt stat membru, in situatia in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania.
(4) In sensul art. 273 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
(5) Conform art. 273 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri in alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza in Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata in Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare in Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita in alt stat membru importa bunuri in Romania, pe care apoi le transporta/expediaza in alt stat membru, poate solicita in Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei in celalalt stat membru.
(6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata utilizarea in Romania de catre o persoana impozabila in vederea efectuarii unei vanzari intracomunitare de bunuri la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru al Uniunii Europene de persoana impozabila sau de alta persoana, in numele acesteia.
SECTIUNEA a 5-a - Dispozitii comune livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii
10¹. (1) In sensul art. 274¹din Codul fiscal, cupoanele valorice pot fi in format fizic sau electronic.
(2) Instrumentele care ii confera detinatorului dreptul sa beneficieze de o reducere la achizitionarea de bunuri sau servicii, dar nu ii confera dreptul de a primi aceste bunuri sau servicii, nu sunt considerate cupoane valorice in sensul art. 274¹din Codul fiscal.
(3) Tichetele pentru care nu se cunosc toate elementele necesare determinarii taxei datorate, cum ar fi tichetele de masa, tichetele de vacanta, tichetele cadou si altele asemenea, sunt considerate cupoane valorice cu scop multiplu.
CAPITOLUL V - Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei
SECTIUNEA 1 - Locul livrarii de bunuri
11. (1) In sensul art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia, daca transportul este in sarcina furnizorului sau a cumparatorului. Terta persoana care realizeaza transportul in numele si in contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine in numele si in contul furnizorului ori al cumparatorului in realizarea serviciului de transport.
(2) Prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. b).
(3) Conform art. 275 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul in care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, intre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita in Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite in alt stat membru sau in Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana, care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A - B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B - C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A - B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar in relatia B - C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde incepe transportul, respectiv in statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand incepe transportul.
12. A B R O G A T
SECTIUNEA a 2-a - Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
13. (1) Conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In sensul art. 276 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:
a) In cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
b) In cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizate de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferente achizitiei intracomunitare conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) In conformitate cu prevederile art. 276 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 3 alin. (13) si (14).
SECTIUNEA a 3-a - Locul prestarii de servicii
14. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are in vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, nu influenteaza modul in care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii.
(2) In aplicarea art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, sediu fix inseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ii permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care sunt furnizate pentru necesitatile proprii ale sediului respectiv.
(3) In aplicarea art. 278 alin. (3) si art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sediu fix inseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ii permit sa furnizeze serviciile respective.
(4) Faptul ca dispune de un cod de inregistrare in scopuri de TVA nu este suficient pentru ca un sediu sa fie considerat sediu fix.
(5) In aplicarea art. 278 din Codul fiscal, locul in care este stabilita o persoana juridica neimpozabila este:
a) locul in care se exercita functiile de administrare centrala a acesteia; sau
b) locul oricarui alt sediu care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata, in ceea ce priveste resursele umane si tehnice, care ii permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care ii sunt prestate pentru necesitatile proprii.
(6) In aplicarea art. 278 alin. (2) si alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, in cazul in care un prestator de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune sau televiziune ori de servicii prestate pe cale electronica furnizeaza serviciile respective intr-un loc precum o cabina telefonica, un punct de acces la internet fara fir (wi-fi hot spot), un internet caf, un restaurant sau holul unui hotel, iar prezenta fizica a beneficiarului serviciului in locul respectiv este necesara pentru ca serviciul sa ii fie furnizat de prestatorul in cauza, se prezuma ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul respectiv si ca serviciul este utilizat sau exploatat efectiv acolo.
(7) In cazul in care locul mentionat la alin. (6) este la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui tren care efectueaza transport de calatori in interiorul Uniunii Europene, tara in care se considera ca este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita clientul este tara in care incepe operatiunea de transport de calatori.
(8) Prevederile referitoare la stabilirea locului prestarii serviciilor se completeaza cu prevederile din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, care sunt de directa aplicare.
15. (1) Regulile prevazute la art. 278 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care serviciile nu se pot incadra in niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal. Daca serviciile pot fi incadrate in una dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal, intotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
(2) In cazul in care o prestare de servicii efectuata in beneficiul unei persoane impozabile sau in beneficiul unei persoane juridice neimpozabile considerate a fi o persoana impozabila intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal:
a) daca persoana impozabila respectiva este stabilita intr-o singura tara sau, in absenta unui sediu al activitatii economice sau a unui sediu fix, are domiciliul stabil si resedinta obisnuita intr-o singura tara, prestarea de servicii in cauza se considera ca are locul in tara respectiva. Prestatorul stabileste respectivul loc pe baza informatiilor furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii. Aceste informatii pot cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de statul membru in care este stabilit clientul;
b) daca persoana impozabila este stabilita in mai multe tari, prestarea in cauza se considera ca are locul in tara in care respectiva persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice. Cu toate acestea, in cazul in care serviciul este prestat catre un sediu fix al persoanei impozabile aflat in alta tara decat cea in care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice, prestarea in cauza este impozabila in locul in care se afla acel sediu fix care primeste serviciul respectiv si il utilizeaza pentru propriile sale nevoi. In cazul in care persoana impozabila nu dispune de un sediu al activitatii economice sau de un sediu fix, serviciul este impozabil la locul unde este domiciliul stabil sau resedinta obisnuita a acesteia.
(3) In scopul identificarii sediului fix al clientului caruia ii este prestat serviciul, prestatorul examineaza natura si utilizarea serviciului prestat. Atunci cand natura si utilizarea serviciului furnizat nu ii permit sa identifice sediul fix caruia ii este furnizat serviciul, prestatorul, pentru a identifica sediul fix respectiv, trebuie sa urmareasca in special daca contractul, formularul de comanda si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de statul membru al clientului si comunicat acestuia de catre client identifica sediul fix ca fiind client al serviciului si daca sediul fix este entitatea care plateste pentru serviciul in cauza.
(4) In cazul in care sediul fix al clientului caruia ii este furnizat serviciul nu poate fi stabilit in conformitate cu alin. (3) sau in cazul in care serviciile sunt prestate catre o persoana impozabila in temeiul unui contract incheiat pentru unul sau mai multe servicii utilizate, in mod neidentificabil si necuantificabil, prestatorul considera in mod valabil ca serviciile sunt furnizate la locul in care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice.
(5) Un contract global reprezinta un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate catre o persoana impozabila. Pentru serviciile prestate in baza unui astfel de contract global, care urmeaza sa fie utilizate in mai multe locuri, locul de prestare este considerat in principiu locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. In situatia in care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de catre un sediu fix si acest sediu fix suporta costurile respectivelor servicii, locul prestarii acestora este locul in care se afla respectivul sediu fix.
(6) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Uniunii Europene, se numesc prestari de servicii intracomunitare si se declara in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, daca nu beneficiaza de o scutire de taxa. Persoanele impozabile care presteaza astfel de servicii si care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare in scopuri de TVA prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.
(7) Serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti in afara Uniunii Europene sau, dupa caz, prestate de prestatori stabiliti in afara Uniunii Europene catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.
(8) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite in Romania, atunci cand beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru si serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau un sediu fix aflat in alt stat membru decat Romania, prestatorul trebuie sa faca dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in Uniunea Europeana. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in alt stat membru are statutul de persoana impozabila:
a) atunci cand respectivul client i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA si daca prestatorul obtine confirmarea validitatii codului de inregistrare respectiv, precum si a numelui si adresei aferente acestuia, in conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata;
b) atunci cand clientul nu a primit inca un cod individual de inregistrare in scopuri de TVA, insa il informeaza pe prestator ca a depus o cerere in acest sens, si daca prestatorul obtine orice alta dovada care demonstreaza ca clientul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila care trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA, precum si daca efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
(9) Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Uniunea Europeana are statutul de persoana neimpozabila atunci cand demonstreaza ca acel client nu i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA. Cu toate acestea, indiferent de existenta unor informatii contrare, prestatorul de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune si televiziune sau de servicii prestate pe cale electronica poate considera un client stabilit in alt stat membru drept persoana neimpozabila, atat timp cat clientul in cauza nu a comunicat prestatorului numarul sau individual de identificare in scopuri de TVA.
(10) In scopul punerii in aplicare a regulilor privind locul de prestare a serviciilor prevazut la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila considerata persoana impozabila, care primeste servicii destinate exclusiv uzului privat, inclusiv celui al personalului sau, este considerata drept o persoana neimpozabila. Daca nu dispune de informatii contrare, cum ar fi natura serviciilor prestate, prestatorul poate considera ca serviciile sunt destinate activitatii economice a clientului in cazul in care, pentru aceasta operatiune, clientul i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA. Daca unul si acelasi serviciu este destinat atat uzului privat, inclusiv celui al personalului clientului, cat si uzului activitatii economice, prestarea acestui serviciu este reglementata exclusiv de art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, cu conditia sa nu existe nicio practica abuziva.
(11) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene, nu au locul in Romania. De asemenea, nu au locul in Romania aceleasi servicii care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite in afara Uniunii Europene, fiind aplicabile prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. In ambele situatii este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit in afara Uniunii Europene. Aceasta conditie se considera indeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice sau a sediului fix ori, in absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite din afara Uniunii Europene. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.
(12) Pentru alte servicii decat cele prevazute la alin. (11), prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Uniunii Europene si care intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara Uniunii Europene. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un beneficiar stabilit in afara Uniunii Europene are statutul de persoana impozabila:
a) daca obtine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritatile fiscale competente din tara beneficiarului, prin care se confirma ca respectivul beneficiar desfasoara activitati economice, astfel incat sa i se permita acestuia sa obtina o rambursare a TVA in temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii;
b) atunci cand beneficiarul nu detine certificatul respectiv, daca prestatorul dispune de codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de tara de stabilire si utilizat pentru a identifica societatile ori de orice alta dovada care sa ateste faptul ca clientul este o persoana impozabila si daca prestatorul efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
(13) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiaza persoane impozabile stabilite in Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit in Romania, au locul prestarii in Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 292, 294, 295 sau 296 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia in care beneficiarul, persoana impozabila stabilita in Romania, nu este inregistrat in scopuri de taxa si serviciul este taxabil, trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 316 sau 317 din Codul fiscal.
(14) In aplicarea prevederilor art. 278 din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 278 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (6) lit. a) din Codul fiscal.
(15) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, in functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:
a) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea ori alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii ori altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, in sensul art. 270 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 275 din Codul fiscal;
b) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, in sensul art. 271 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, in acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. d) ori alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, in functie de statutul beneficiarului.
(16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera efectuat cu plata de catre o persoana impozabila reprezinta o prestare de servicii, pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Daca locul prestarii pentru un astfel de serviciu este in Romania, niciuna dintre scutirile prevazute la art. 292 din Codul fiscal nu poate fi aplicata.
(17) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 sau 295 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa.
16. (1) Prin exceptie de la regulile generale prevazute la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, respectiv persoana impozabila sau persoana neimpozabila, locul prestarii serviciilor prevazute la art. 278 alin. (4) din Codul fiscal se stabileste in functie de regulile prevazute la alin. (4) al art. 278 din Codul fiscal. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 325 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.
(1¹) In aplicarea art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, sunt considerate bunuri imobile bunurile prevazute la art. 13b din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Serviciile legate de bunuri imobile prevazute la art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal includ numai acele servicii care au o legatura suficient de directa cu bunul imobil in cauza. Serviciile sunt considerate ca avand o legatura suficient de directa cu bunul imobil in urmatoarele cazuri:
a) sunt derivate dintr-un bun imobil, iar respectivul bun imobil este un element constitutiv al serviciului si este central si esential pentru serviciile prestate;
b) sunt furnizate in beneficiul unui bun imobil sau vizeaza un bun imobil si au drept obiectiv modificarea caracteristicilor fizice sau a statutului juridic al respectivului bun.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica in special pentru urmatoarele:
a) elaborarea de planuri pentru o constructie sau parti ale unei constructii destinate sa fie edificata pe un anumit lot de teren, indiferent daca constructia este sau nu edificata;
b) prestarea de servicii de supraveghere sau de securitate la fata locului;
c) edificarea unei constructii pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unei constructii sau a unor parti ale unei constructii;
d) construirea de structuri permanente pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;
e) lucrari executate pe terenuri, inclusiv servicii agricole precum aratul, semanatul, irigarea si fertilizarea;
f) studierea si evaluarea riscului si a integritatii bunurilor imobile;
g) evaluarea bunului imobil, inclusiv in cazul in care astfel de servicii sunt necesare in scopuri legate de asigurari, pentru a determina valoarea unui bun imobil ca garantie pentru un imprumut sau pentru a evalua riscurile si daunele in litigii;
h) leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, in alte situatii decat cele vizate de alin. (4) lit. c), inclusiv depozitarea de bunuri intr-o parte specifica a bunului imobil alocata utilizarii exclusive de catre client;
i) prestarea de servicii de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, inclusiv dreptul de a sta intr-un loc specific rezultat din conversia drepturilor de folosinta pe durata limitata si situatiile similare;
j) cesiunea sau transferul de drepturi, altele decat cele vizate de lit. h) si i), legate de utilizarea unui intreg bun imobil sau a unor parti ale acestuia, inclusiv autorizatia de a utiliza o parte a unei proprietati, cum ar fi acordarea de drepturi de pescuit si de vanatoare sau a accesului in sali de asteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se percep taxe, cum ar fi un pod sau un tunel;
k) intretinerea, renovarea si repararea unei cladiri sau a unor parti ale unei cladiri, inclusiv lucrari de curatenie, montare de gresie si faianta, tapet si parchet;
l) intretinerea, renovarea si repararea unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;
m) instalarea sau montarea unor masini sau echipamente care, la instalare sau montare, sunt considerate bunuri imobile, respectiv care nu pot fi deplasate fara distrugerea sau modificarea cladirii sau a constructiei in care au fost instalate permanent;
n) intretinerea si repararea, inspectia si controlul masinilor sau al echipamentelor in cazul in care masinile sau echipamentele sunt considerate bunuri imobile;
o) administrarea de proprietati, alta decat administrarea de portofolii de investitii imobiliare care face obiectul alin. (4) lit. g), constand in exploatarea de bunuri imobile de catre proprietar sau pe seama acestuia;
p) serviciile de intermediere privind vanzarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile si stabilirea sau transferul de anumite drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unor bunuri imobile, altele decat serviciile de intermediere care fac obiectul alin. (4) lit. d);
q) serviciile juridice privind transferul unui titlu de proprietate imobiliara, stabilirea sau transferul anumitor drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unui bun imobil, cum ar fi acte notariale, sau elaborarea unui contract pentru vanzarea sau achizitionarea unor bunuri imobile, chiar daca operatiunea care priveste bunul imobil in cauza nu este finalizata.
(4) Alin. (2) nu se aplica pentru urmatoarele:
a) elaborarea de planuri pentru o cladire sau parti ale unei constructii daca aceasta nu este destinata sa fie edificata pe un anumit lot de teren;
b) depozitarea de bunuri intr-un bun imobil daca nicio parte specifica a bunului imobil nu este alocata utilizarii exclusive de catre client;
c) serviciile de publicitate, chiar daca implica utilizarea de bunuri imobile;
d) serviciile de intermediere in prestarea de servicii de cazare la hotel sau in sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, daca intermediarul actioneaza in numele si pe seama unei alte persoane;
e) punerea la dispozitie a unui stand la locul de desfasurare a unui targ sau a unei expozitii, impreuna cu alte servicii conexe care permit expozantului sa prezinte obiecte, cum ar fi conceperea standului, transportul si depozitarea obiectelor, punerea la dispozitie de masini, cablarea, asigurarea si publicitatea;
f) instalarea sau montarea, intretinerea si repararea, inspectia sau supravegherea masinilor sau a echipamentelor care nu fac parte si nu devin parte din bunul imobil;
g) administrarea portofoliului de investitii imobiliare;
h) serviciile juridice, altele decat cele care fac obiectul alin. (2) lit. q), legate de contracte, inclusiv consultanta privind termenii unui contract pentru transferarea unui bun imobil sau executarea unui astfel de contract, ori vizand dovedirea existentei unui astfel de contract, in cazul in care aceste servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate asupra unui bun imobil.
(5) In cazul in care se pun echipamente la dispozitia unui client in scopul realizarii de lucrari asupra unui bun imobil, aceasta operatiune constituie o prestare de servicii legate de bunuri imobile numai daca prestatorul isi asuma responsabilitatea executiei lucrarilor. Un prestator care pune la dispozitia clientului echipamente impreuna cu suficient personal pentru operarea acestora in vederea executarii lucrarilor se presupune ca si-a asumat responsabilitatea executiei lucrarilor. Prezumtia conform careia prestatorul are responsabilitatea executiei lucrarilor poate fi infirmata prin orice mijloace relevante de fapt sau de drept.
(6) Pentru a determina daca prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intra sau nu sub incidenta prevederilor art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.
17. (1) Conform art. 278 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau in transportul de calatori este locul in care se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse.
(2) Transporturile nationale de calatori sunt transporturi care au locul prestarii in Romania, avand punctul de plecare si punctul de sosire pe teritoriul Romaniei.
(3) Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national.
(4) Pentru transportul international de calatori, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de calatori, determinata dupa cum urmeaza:
a) pentru transportul care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
b) pentru transportul care are punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
d) in cazurile prevazute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au imbarcat si debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.
(5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa.
18. (1) In sensul TVA, serviciile de restaurant si de catering reprezinta servicii care constau in furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, insotita de servicii conexe suficiente care sa permita consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura este numai unul dintre elementele unui intreg in care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau in prestarea unor astfel de servicii in spatiile prestatorului, iar serviciile de catering constau in prestarea unor astfel de servicii in afara localurilor prestatorului.
(2) Furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fara, dar fara vreun alt serviciu conex, nu se considera a fi servicii de restaurant sau catering in sensul alin. (1).
19. (1) Notiunea de mijloc de transport prevazuta la art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. e) pct. 1 si 2 si lit. g) din Codul fiscal include vehiculele, motorizate sau nu, si alte echipamente si dispozitive destinate transportului de persoane sau obiecte dintr-un loc in altul, care pot fi trase, tractate sau impinse de vehicule, si care sunt in mod normal proiectate sa fie utilizate pentru transport si pot realiza efectiv acest lucru.
(2) In sensul alin. (1), sunt incluse in categoria mijloacelor de transport in special urmatoarele vehicule:
a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete si rulote;
b) remorcile si semiremorcile;
c) vagoanele feroviare;
d) navele;
e) aeronavele;
f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau ranite;
g) tractoarele agricole si alte vehicule agricole;
h) vehiculele pentru invalizi actionate manual sau electronic.
(3) Nu sunt considerate mijloace de transport in sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate in permanenta si containerele.
(4) In aplicarea art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizarii continue a unui mijloc de transport care face obiectul inchirierii se determina pe baza contractului dintre partile implicate. Contractul serveste drept prezumtie, care poate fi contestata prin orice element de fapt sau de drept in vederea stabilirii duratei reale a posesiei sau utilizarii continue. Depasirea in caz de forta majora a perioadei contractuale pentru inchirierea pe termen scurt nu afecteaza stabilirea duratei sau utilizarii continue a mijlocului de transport.
(5) In cazul in care inchirierea aceluiasi mijloc de transport face obiectul mai multor contracte succesive incheiate intre aceleasi parti contractante, durata reprezinta durata posesiei sau utilizarii continue a respectivului mijloc de transport in temeiul tuturor contractelor. Un contract si prelungirile sale se considera a fi contracte succesive. Cu toate acestea, durata contractului sau a contractelor de inchiriere pe termen scurt care preceda contractul care este considerat pe termen lung este reevaluata numai daca exista o practica abuziva.
(6) Cu exceptia cazurilor de practica abuziva, contractele de inchiriere succesive incheiate intre aceleasi parti contractante, dar care au ca obiect mijloace de transport diferite, nu sunt considerate drept contracte succesive in sensul alin. (5). Fiecare contract se analizeaza separat, in vederea incadrarii sau neincadrarii in prevederile art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, daca nu se dovedeste o incalcare a legii.
(7) In sensul art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispozitia clientului la locul in care se afla mijlocul de transport atunci cand clientul sau un tert care actioneaza in numele acestuia preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea in posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispozitia clientului a mijlocului de transport.
(8) Acordarea de catre o persoana impozabila care detine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, o prestare de servicii asimilata inchirierii de mijloace de transport, locul prestarii fiind stabilit in functie de perioada de utilizare. Acelasi regim se aplica si pentru acordarea de catre intreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor in trafic international, pentru care se incaseaza taxa stabilita prin Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa in trafic international, aprobat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate.
20. (1) Locul prestarii este locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor, in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate in Uniunea Europeana, astfel cum este prevazut la art. 278 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Prestarea de servicii de restaurant si de catering in afara unei astfel de parti, insa pe teritoriul unui stat membru sau al unei tari terte ori al unui teritoriu tert intra sub incidenta art. 278 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
(2) Partea dintr-o operatiune de transport de calatori efectuata in Uniunea Europeana se determina in functie de calatoria mijlocului de transport, si nu de calatoria efectuata de catre fiecare dintre calatori.
(3) Locul prestarii unui serviciu de restaurant sau de catering furnizat in interiorul Uniunii Europene partial in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate in Uniunea Europeana si partial in afara unei astfel de parti, insa pe teritoriul unui stat membru, se determina in intregime conform regulilor de stabilire a locului prestarii aplicabile la inceputul respectivei prestari de servicii de restaurant sau de catering.
21. (1) Pentru serviciile prevazute la art. 278 alin. (5) din Codul fiscal, prin exceptie de la regula generala a serviciilor prestate catre persoane neimpozabile prevazuta la art. 278 alin. (3) din Codul fiscal, locul prestarii se determina in functie de criteriile prevazute la alin. (5) al art. 278 din Codul fiscal.
(2) In cazul in care, in conformitate cu art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal, o prestare de servicii este impozabila la locul in care este stabilit clientul sau, in absenta unui sediu, la locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, prestatorul determina respectivul loc pe baza informatiilor faptice furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
(3) In cazul in care serviciile care intra sub incidenta art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal sunt prestate unei persoane neimpozabile care este stabilita in mai multe tari sau care are domiciliul stabil intr-o tara si resedinta obisnuita in alta, se acorda prioritate:
a) In cazul unei persoane juridice neimpozabile, locului mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. a), cu exceptia cazului in care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la sediul mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. b);
b) In cazul unei persoane fizice, locului in care aceasta isi are resedinta obisnuita, cu exceptia cazului in care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la domiciliul stabil al acesteia.
(4) Pentru aplicarea art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, in cazul in care serviciile de telecomunicatii, serviciile de radiodifuziune si televiziune sau serviciile prestate pe cale electronica sunt prestate catre o persoana neimpozabila:
a) prin linia sa telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul in care este instalata linia telefonica fixa;
b) prin retele mobile, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in tara identificata prin codul mobil de tara al cartelei SIM utilizate pentru primirea serviciilor respective;
c) pentru care este necesara utilizarea unui decodor sau a unui dispozitiv similar sau a unei cartele de vizionare si pentru care nu se utilizeaza o linie telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul in care este situat decodorul sau dispozitivul similar respectiv sau, daca acest loc nu este cunoscut, in locul in care este trimisa cartela de vizionare pentru a fi utilizata;
d) in alte circumstante decat cele mentionate la lit. a), b) si c) si la pct. 14 alin. (6) si (7), se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul identificat ca atare de catre prestator prin intermediul a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii, astfel cum sunt enumerate la alin. (6).
(5) In scopul aplicarii prevederilor art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, pentru stabilirea locului unde este stabilit beneficiarul, in cazul in care serviciile de inchiriere de mijloace de transport, altele decat inchirierea pe termen scurt, sunt prestate unei persoane neimpozabile, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul identificat ca atare de catre prestator pe baza a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii. In special urmatoarele elemente servesc drept probe:
a) adresa de facturare a clientului;
b) detaliile bancare, precum locatia in care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului detinuta de banca in cauza;
c) datele de inmatriculare a mijlocului de transport inchiriat de client, daca inmatricularea este necesara in locul in care mijlocul de transport este utilizat, sau alte informatii similare;
d) alte informatii relevante din punct de vedere comercial.
(6) In scopul aplicarii prevederilor alin. (4) lit. d) si alin. (7), pentru determinarea locului in care se gaseste clientul, in special urmatoarele elemente servesc drept probe:
a) adresa de facturare a clientului;
b) adresa IP a dispozitivului utilizat de catre client sau orice alta metoda de geolocalizare;
c) detaliile bancare, precum locatia in care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului cunoscuta de banca in cauza;
d) codul mobil de tara al identificatorului international al abonatului mobil stocat pe cartela SIM utilizata de client;
e) locul instalarii liniei telefonice fixe a clientului prin care serviciul este prestat acestuia;
f) alte informatii relevante din punct de vedere comercial.
(7) In cazul in care un prestator presteaza un serviciu mentionat la art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, acesta poate infirma prezumtia prevazuta la pct. 14 alin. (6) si (7) sau la alin. (4) lit. a), b) si c) pe baza a trei elemente de proba care nu sunt contradictorii si care arata ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in alta parte.
(8) O autoritate fiscala poate infirma prezumtiile instituite la alin. (4), (5) si pct. 14 alin. (6) si (7) daca exista indicii de utilizare improprie sau de abuz din partea prestatorului.
(9) In sensul art. 278 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul activitati include si evenimentele la care se face referire in art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.
22. (1) In aplicarea art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal:
a) serviciile constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea, descarcarea, manipularea, se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt prestate pe teritoriul Romaniei;
b) serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei;
c) serviciile de transport de bunuri efectuate in Romania sunt serviciile ale caror punct de plecare si punct de sosire se afla pe teritoriul Romaniei, acestea fiind considerate efectiv utilizate si exploatate pe teritoriul Romaniei.
(2) Daca locul prestarii serviciilor conform art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Romaniei, operatiunile sunt impozabile in Romania, fiind aplicabile cotele de taxa prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de taxa prevazute la art. 292, 294, 295, 296 si 310 din Codul fiscal.
(3) Prevederile art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Uniunii Europene, dar comunica prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si adresa unui sediu fix din Uniunea Europeana la care sunt prestate serviciile.
(4) Serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimentele similare, prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal, includ prestarea serviciilor ale caror caracteristici esentiale constau in garantarea dreptului de acces la un eveniment in schimbul unui bilet sau al unei plati, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizatii periodice.
(5) Alin. (4) include in special acordarea:
a) dreptului de acces la spectacole, reprezentatii teatrale, reprezentatii de circ, targuri, parcuri de distractii, concerte, expozitii si alte evenimente culturale similare;
b) dreptului de acces la evenimente sportive precum meciuri sau competitii;
c) dreptului de acces la evenimente educationale si stiintifice, precum conferinte si seminare.
(6) Nu intra sub incidenta art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal utilizarea, in schimbul platii unei cotizatii, a unor facilitati precum cele oferite de salile de gimnastica si altele asemanatoare.
(7) Serviciile auxiliare prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate in mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare, furnizate separat unei persoane care participa la un eveniment, in schimbul platii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ in special utilizarea vestiarelor sau a instalatiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vanzarea biletelor.
(8) Furnizarea de bilete de intrare la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimente similare, de catre un intermediar care actioneaza in nume propriu, dar in contul organizatorului, sau de catre o persoana impozabila, alta decat organizatorul, care actioneaza in contul sau, face obiectul art. 278 alin. (5) lit. f) si alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.
CAPITOLUL VI - Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
SECTIUNEA 1 - Faptul generator si exigibilitatea - definitii
23. (1) Pentru a determina regimul de impozitare aplicabil pentru operatiunile impozabile, conform prevederilor art. 280 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie determinate:
a) natura operatiunii, respectiv daca este o livrare de bunuri sau o prestare de servicii;
b) in cazul in care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, in cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, trebuie sa se determine daca exista o operatiune principala si alte operatiuni accesorii sau daca fiecare operatiune poate fi considerata independenta. O livrare/prestare trebuie sa fie considerata ca accesorie unei livrari/prestari principale daca nu constituie pentru client un scop in sine, ci un mijloc de a beneficia in cele mai bune conditii de livrarea/prestarea principala realizata de furnizor/prestator. Operatiunile accesorii beneficiaza de tratamentul fiscal al operatiunii principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile, ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie in Cauza C-349/96 Card Protection Plan si in cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV;
c) In cazul in care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, in cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, si nu se poate stabili o operatiune principala si alte operatiuni accesorii, fiecare dintre ele constituind pentru client un scop in sine, dar care sunt atat de legate intre ele incat nu pot fi tratate ca tranzactii independente, se considera ca se efectueaza o operatiune complexa unica.
(2) In aplicarea prevederilor art. 280 alin. (6) din Codul fiscal:
a) In cazul persoanelor impozabile scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care, inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA au emis facturi sau au incasat avansuri, pentru contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, al caror fapt generator de taxa intervine dupa scoaterea din evidenta, se procedeaza la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare si taxa colectata pentru partea facturata/incasata inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal. Aceste prevederi nu se aplica in situatia in care factura este emisa pentru intreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este incasata integral contravaloarea livrarii/prestarii inainte de data faptului generator de taxa;
b) In cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, se procedeaza la regularizare in vederea aplicarii regimului de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii in cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal, pentru facturile emise si/sau avansurile care au fost incasate, inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, pentru contravaloarea partiala sau integrala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul, dupa inregistrarea in scopuri de TVA, emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare aferenta livrarii/prestarii in regim de scutire facturata/incasata inainte de inregistrarea in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul corespunzator operatiunii respective, respectiv taxare sau scutire fara drept de deducere prevazuta la art. 292 din Codul fiscal ori scutire cu drept de deducere prevazuta la art. 294 - 296 din Codul fiscal ori alt regim special prevazut de titlul VII al Codului fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Aceste prevederi se aplica indiferent daca factura este emisa pentru intreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este incasata integral contravaloarea livrarii/prestarii inainte de data faptului generator de taxa.
SECTIUNEA a 2-a - Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
24. (1) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, prevazut la art. 281 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VII din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, conform art. 281 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data acceptarii lor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a acestora este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. Pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, aprobata prin Legea nr. 184/2015, se considera ca livrarea bunurilor are loc la data la care se inregistreaza rezultatul medical, astfel cum acesta a fost definit in contractele incheiate intre detinatorii de autorizatie de punere pe piata/reprezentantii legali ai acestora si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si, dupa caz, Ministerul Sanatatii. Aceste prevederi se aplica tranzactiilor efectuate pe intregul lant de distributie a medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat.
(3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, prevazute la art. 281 alin. (4) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia acestora. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, iar transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie, dar si pentru alte activitati economice.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica in situatia in care bunurile provin din import si beneficiarul inregistrat conform art. 316 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoana obligata la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 285 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru importul de bunuri.
(5) In cazul contractelor de prestari de servicii in cadrul carora clientul s-a angajat sa plateasca sume forfetare cu titlu de remuneratie convenita intre parti, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se raporteaza aceasta remuneratie, serviciile trebuie considerate efectuate in perioada la care se raporteaza plata, indiferent daca prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv servicii clientului sau in aceasta perioada. In cazul unor astfel de contracte, obiectul prestarii de servicii nu este furnizarea unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispozitia clientului pentru a-i oferi serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuata de prestator prin insusi faptul de a se afla la dispozitia clientului in perioada stabilita in contract, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se refera aceasta remuneratie. Faptul generator al taxei intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, fara sa prezinte importanta daca beneficiarul a apelat efectiv sau cat de des a apelat la serviciile prestatorului. In acest sens a fost data si decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company OOD. Aceste prevederi se aplica inclusiv in cazul serviciilor de consultanta, juridice, de contabilitate, de expertiza, de mentenanta, de service si alte servicii similare, pentru care nu se intocmesc rapoarte de lucru sau alte situatii pe baza carora prestatorul atesta serviciile prestate, fiind incheiate contracte in conditiile descrise de prezentul alineat.
(6) In aplicarea prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul livrarilor de bunuri si al prestarilor de servicii care sunt efectuate continuu, faptul generator de taxa intervine la data stipulata in contract pentru plata acestora sau la emiterea unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depasi un an. In cazul in care contractul nu stipuleaza o data pentru plata bunurilor/serviciilor livrate/prestate in mod continuu, faptul generator de taxa intervine la data la care se emite o factura, iar daca pe factura se mentioneaza un termen de plata, acesta nu este considerat fapt generator de taxa.
(7) Avansul perceput pentru transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerat o rata de leasing, respectiv o prestare de servicii, pentru care faptul generator de taxa intervine conform art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care include si incasarea in avans a unei parti din contravaloarea livrarii de bunuri care are loc la sfarsitul perioadei de leasing, cand se transfera dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing, conform prevederilor pct. 8 alin. (4).
SECTIUNEA a 3-a - Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
25. (1) Prevederile art. 282 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica in situatia in care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.
(2) In aplicarea art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei la care se modifica cota de TVA si/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt aplicabile cota si regimul de impozitare ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Pentru operatiunile a caror baza impozabila este determinata in valuta, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelasi ca al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea de baza. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA si regimul de impozitare in vigoare la data la care a intervenit evenimentul si, corespunzator, si cursul de schimb valutar de la aceasta data, in cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata in valuta.
(3) In cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei de la care se modifica cota de TVA, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota in vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 284 din Codul fiscal. In situatia in care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri in suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 decembrie 2015. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 12 decembrie 2015, respectiv 4,41 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 24%, astfel: 1.000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1.058,4 lei.
In luna ianuarie 2016, societatea primeste factura emisa la data de 16 ianuarie 2016 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, in suma de 5.000 euro, valoarea integrala a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 16 ianuarie 2016, respectiv 4,45 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 20%, astfel: 5.000 euro x 4,45 lei/euro x 20% = 4.450 lei.
La data de 5 august 2016, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei
5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x 20% = 445 lei
(4) In cazul in care evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior scoaterii persoanei impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicandu-se regimul de impozitare al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura conform prevederilor pct. 32 alin. (1) pe care inscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare si a taxei colectate ca urmare a evenimentelor prevazute la art. 287 din Codul fiscal. Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal.
(5) Sumele incasate pentru vanzarea unui voucher cu scop unic reprezinta avansuri pentru care intervine exigibilitatea TVA conform art. 282 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. Voucher in sensul TVA reprezinta un instrument prin care un furnizor de bunuri si/sau un prestator de servicii isi asuma obligatia de a-l accepta drept contrapartida sau parte a contrapartidei pentru o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii. Voucher cu scop unic inseamna un voucher pentru care toate informatiile relevante privind regimul TVA aplicabil operatiunii la care acesta se refera, respectiv livrarea de bunuri/prestarea de servicii ulterioara, trebuie sa fie cunoscute la momentul vanzarii acestuia si bunurile si serviciile trebuie sa fie identificate. In cazul bonurilor de valoare pentru carburanti auto, biletelor de calatorie, biletelor la spectacole si al altor vouchere cu scop unic similare, care acopera integral contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate, se aplica prevederile alin. (6).
(6) Vanzarea unei cartele telefonice preplatite sau reincarcarea cu credit a unei cartele care poate fi utilizata numai pentru servicii de telecomunicatii reprezinta o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros pentru care faptul generator si exigibilitatea TVA intervin la momentul vanzarii cartelei. Un operator de servicii de telecomunicatii constand in servicii de telefonie care vinde catre un distribuitor cartele telefonice care contin toate informatiile necesare pentru a efectua apeluri telefonice prin infrastructura pusa la dispozitie de operatorul respectiv si care sunt revandute de distribuitor, in nume propriu, unor utilizatori finali, fie in mod direct, fie prin intermediul altor persoane impozabile, furnizeaza o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros catre distribuitor. Distribuitorul, precum si orice alta persoana impozabila care intervine in nume propriu in vanzarea cartelei telefonice realizeaza o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros, pentru care faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data vanzarii cartelei. Operatorul de telefonie nu realizeaza o a doua prestare de servicii cu titlu oneros catre utilizatorul final atunci cand acesta, dupa ce a achizitionat cartela telefonica, isi exercita dreptul de a efectua apeluri telefonice folosind informatiile inscrise pe aceasta cartela. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-520/2010 Lebara.
(7) Voucher cu scop multiplu inseamna un voucher, altul decat cel cu scop unic, respectiv un voucher pentru care la momentul vanzarii nu sunt cunoscute toate informatiile relevante privind regimul TVA aplicabil operatiunii la care acesta se refera si/sau bunurile si serviciile nu sunt identificate. In cazul in care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu este cea care realizeaza si livrarea de bunuri/prestarea de servicii in schimbul acestuia, sumele incasate din vanzarea voucherului nu sunt considerate avansuri pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii care pot fi obtinute in schimbul acestora, exigibilitatea TVA intervenind la livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. In cazul in care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu nu realizeaza si livrarea de bunuri/prestarea de servicii in schimbul acestuia, se considera ca sumele incasate din vanzarea voucherului nu reprezinta contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a taxei. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-419/02 BUPA Hospitals Ltd. De exemplu, tichetele de masa si cartelele telefonice preplatite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri, respectiv pentru servicii de telefonie si pentru alte diverse operatiuni, cum ar fi achizitionarea unor jocuri, melodii, donatii, sunt considerate vouchere cu scop multiplu. Prin exceptie, se aplica prevederile alin. (6) pentru cartelele telefonice preplatite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri, daca persoana impozabila care comercializeaza cartela telefonica/reincarca cu credit cartela si distribuitorii care intervin pe lantul de comercializare nu au posibilitatea de a asigura colectarea corecta a taxei, de a determina momentul utilizarii creditului si destinatia acestuia, respectiv operatiunile pentru care a fost utilizat.
(8) Prevederile alin. (5) - (7) nu se aplica in cazul voucherelor care confera dreptul de a beneficia de livrari de bunuri si/sau prestari de servicii pentru care se aplica regimul special pentru agentiile de turism prevazut la art. 311 din Codul fiscal.
26. (1) Persoanele impozabile eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, prevazute la art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, care opteaza pentru aplicarea sistemului trebuie sa aplice prevederile art. 324 alin. (12) din Codul fiscal.
(2) In situatia in care o persoana impozabila opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare prevazut la art. 282 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, aceasta trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare pentru toate operatiunile realizate, cu exceptia operatiunilor care nu au locul livrarii/prestarii in Romania conform prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal, precum si a operatiunilor prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, pentru care se aplica regulile generale privind exigibilitatea TVA prevazute la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal.
(3) Potrivit prevederilor art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise de persoanele care aplica sistemul TVA la incasare este obligatorie mentiunea TVA la incasare, cu exceptia operatiunilor pentru care persoanele respective au obligatia sa aplice regulile generale de exigibilitate prevazute la alin. (2).
(4) La determinarea cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei, prevazuta la art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au in vedere baza de impozitare inscrisa pe randurile din decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal corespunzatoare operatiunilor taxabile si/sau scutite de TVA conform art. 292, 294, 295 si 296 din Codul fiscal, operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate conform prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal, precum si randurile de regularizari aferente. Nu sunt luate in calcul sumele inscrise in randurile din decont aferente unor campuri de date informative cum sunt facturile emise dupa inspectia fiscala, informatii privind TVA neexigibila sau nedeductibila. In cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de catre organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care depaseste in cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei prevazut la art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit. In cazul acestor persoane impozabile se aplica corespunzator prevederile art. 324 alin. (14) din Codul fiscal.
(6) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, se aplica urmatoarele reguli:
a) in situatia in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal si au radiat persoana impozabila din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, iar inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal are loc in acelasi an, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal sau poate solicita sa fie reinregistrata in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare daca la data inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal cifra de afaceri, determinata potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, realizata in anul calendaristic precedent si, respectiv, in anul calendaristic in curs, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 324 alin. (12) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada din anul respectiv in care persoana impozabila nu a avut un cod valabil de TVA;
b) in situatia in care inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, are loc in alt an decat cel in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal sau poate solicita reinregistrarea in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, daca la data inregistrarii cifra de afaceri din anul calendaristic precedent si, respectiv, din anul calendaristic in curs, determinata potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 324 alin. (12) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada in care persoana respectiva nu a avut un cod valabil de TVA.
(7) In sensul art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, prin incasarea contravalorii livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii se intelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida pentru aceste operatiuni de la beneficiarul sau ori de la un tert, precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata.
(8) In situatia in care are loc o cesiune de creante:
a) daca furnizorul/prestatorul cesioneaza creantele aferente unor facturi emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, se considera ca la data cesiunii creantelor, indiferent de pretul cesiunii creantelor, este incasata intreaga contravaloare a facturilor neincasate pana la momentul cesiunii. In cazul in care cedentul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creantelor. Indiferent de faptul ca furnizorii/prestatorii au cesionat creantele, in cazul beneficiarilor care aplica sistemul TVA la incasare, precum si al celor care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei este amanat pana la data la care taxa aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate a fost platita;
b) daca persoana care achizitioneaza bunuri/servicii cesioneaza furnizorului/prestatorului, drept plata a acestor achizitii, orice creante, inclusiv cesiunea dreptului de rambursare a TVA prevazuta la art. 28 din Codul de procedura fiscala, data cesiunii este data la care se considera ca beneficiarul a efectuat plata, respectiv ca furnizorul a incasat contravaloarea livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii la nivelul creantei cesionate. In cazul in care cesionarul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei aferente livrarilor/prestarilor efectuate in beneficiul cedentului creantei intervine la data cesiunii creantei si corespunzator valorii creantei cesionate. In cazul in care beneficiarul livrarii/prestarii este cedentul creantei si este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare sau achizitioneaza bunuri/servicii de la o persoana care a aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei intervine la data cesiunii creantei corespunzator valorii creantei cesionate, iar dreptul de deducere a taxei aferente eventualei diferente intre contravaloarea achizitiilor de bunuri/servicii si contravaloarea creantei cesionate este amanat pana la data la care taxa aferenta diferentei respective este platita.
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. a): Societatea A, avand perioada fiscala luna calendaristica, care aplica sistemul TVA la incasare, emite o factura pentru livrarea unui bun in suma de 120.000 lei (inclusiv TVA de 20%) la data de 10 octombrie 2016 catre societatea B. TVA in suma de 20.000 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 TVA neexigibila, nefiind incasata de la beneficiar in perioada fiscala respectiva. La data de 15 noiembrie 2016, societatea A cesioneaza catre societatea N creanta aferenta acestei facturi, care nu este incasata de la beneficiarul B. Pretul cesiunii este de 80.000 lei si este incasat in data de 20 decembrie 2016. In ceea ce priveste factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 octombrie 2016, se considera ca aceasta este incasata si exigibilitatea TVA intervine la data de 15 noiembrie 2016, societatea A avand obligatia sa colecteze TVA in suma de 20.000 lei, respectiv evidentiaza suma TVA de 20.000 lei in debitul contului 4428 TVA neexigibila si concomitent in creditul contului 4427 TVA colectata.
Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. b): Societatea B, care aplica sistemul TVA la incasare, livreaza la data de 11 octombrie 2016 catre societatea A bunuri (carti supuse cotei de TVA de 5%) a caror valoare, inclusiv TVA, este de 105.000 lei. In data de 10 noiembrie 2016, societatea A cesioneaza societatii B dreptul sau de rambursare conform art. 28 din Codul de procedura fiscala, in suma de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 noiembrie 2016, se considera ca societatea A a platit/societatea B a incasat suma de 100.000 lei din factura de 105.000 lei. La aceasta data:
- societatea A va putea sa deduca taxa aferenta achizitiei astfel: 100.000 x 5 / 105 = 4.761,9 lei. Diferenta de 238,1 lei ramasa in contul 4428 TVA neexigibila va putea fi dedusa la momentul platii;
- societatea B va colecta TVA aferenta livrarii corespunzator creantei care i-a fost cesionata, respectiv 4.761,9 lei. Pentru diferenta de 238,1 lei ramasa in contul 4428 TVA neexigibila, exigibilitatea va interveni la data efectuarii platii de catre A a diferentei de 5.000 lei.
(9) In cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau partial datoriile, respectiv:
a) In cazul compensarilor intre persoane juridice, la data compensarii realizate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 211/2001, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) In cazul compensarilor in care cel putin una dintre parti nu este persoana juridica, la data semnarii unui proces-verbal de compensare care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea partilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, numarul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, valoarea compensata, semnatura partilor si data semnarii procesului-verbal de compensare.
(10) In cazul incasarilor prin banca de tipul transfer-credit, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia.
(11) In cazul in care incasarea se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este:
a) data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare nu gireaza instrumentul de plata, ci il incaseaza/sconteaza. In cazul scontarii instrumentului de plata, se considera ca persoana respectiva a incasat contravaloarea integrala a instrumentului de plata;
b) data girului, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare gireaza instrumentul de plata altei persoane. In acest scop se pastreaza o copie de pe instrumentul de plata care a fost girat, in care se afla mentiunea cu privire la persoana catre care a fost girat instrumentul de plata.
(12) Data incasarii in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator este data inscrisa in extrasul de cont ori in alt document asimilat acestuia.
(13) In cazul platii in natura, data incasarii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrarea/prestarea obtinuta drept contrapartida pentru livrarea/prestarea efectuata.
(14) In sensul art. 282 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea sistemului TVA la incasare livrarile de bunuri/prestarile de servicii daca, la momentul emiterii facturii sau, dupa caz, la data termenului-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii in situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de lege, beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 pct. 26 din Codul fiscal.
(15) In scopul aplicarii prevederilor art. 282 alin. (7) din Codul fiscal:
a) In cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de intrarea in sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de intrarea in sistem, orice suma incasata/platita dupa intrarea furnizorului/prestatorului in sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la intrarea in sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar;
b) In cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de iesirea din sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de iesirea din sistem, orice suma incasata/platita dupa iesirea furnizorului/prestatorului din sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la iesirea din sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar.
(16) In scopul aplicarii prevederilor art. 282 alin. (8) din Codul fiscal, persoana impozabila care incaseaza/plateste partial o factura cuprinzand contravaloarea unor livrari de bunuri/prestari de servicii care contin mai multe cote de TVA si/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul sa aleaga bunurile/serviciile care considera ca au fost incasate/platite partial pentru a determina suma taxei incasate/platite in functie de cote, respectiv regimul aplicabil.
(17) Persoana impozabila care este scoasa din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA la cerere sau din oficiu de catre organele fiscale, potrivit legii, este radiata din oficiu de organele fiscale competente si din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare. Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care intra intr-un grup fiscal unic este radiata din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare de la data la care intra in vigoare implementarea grupului fiscal unic conform prevederilor pct. 5 alin. (8).
SECTIUNEA a 4-a - Exigibilitatea pentru livrari si achizitii intracomunitare de bunuri
27. (1) Pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 283 alin. (2) din Codul fiscal. Daca persoana impozabila opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 283 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 323 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal.
28. (1) Faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri intervin in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri. In situatia medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, transportate din alt stat membru in Romania, persoana impozabila care primeste medicamentele nu realizeaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania, beneficiarul realizand o achizitie intracomunitara taxabila numai la data transferului dreptului de proprietate asupra medicamentelor conform prevederilor pct. 24 alin. (2). Prin exceptie, beneficiarul achizitiei intracomunitare poate opta pentru aplicarea prevederilor art. 282 din Codul fiscal in ce priveste faptul generator si exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara a medicamentelor in Romania, chiar daca pentru livrarile ulterioare in Romania aplica prevederile pct. 24 alin. (2).
(2) Daca furnizorul opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii, conform art. 284 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Daca beneficiarul nu a primit o factura de la furnizor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, are obligatia sa emita autofactura prevazuta la art. 320 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 290 din Codul fiscal, respectiv cel din data emiterii autofacturii. In situatia in care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeste factura de la furnizor, care este emisa la o data anterioara datei autofacturii, acesta are obligatia de a ajusta baza de impozitare in functie de cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor.
Exemplul nr. 1: Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in luna urmatoare celei in care se efectueaza livrarea.

Alt stat Livrare intracomunitara scutita de TVA Data livrarii: 25.01.2016 Data facturii: 12.02.2016 Faptul generator: 25.01.2016 Exigibilitatea: 12.02.2016 Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2016.

Romania Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila Faptul generator: 25.01.2016 Exigibilitatea: 12.02.2016 Achizitia intracomunitara se evidentiaza in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente lunii februarie 2016.

Exemplul nr. 2: Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in aceeasi luna in care se efectueaza livrarea intracomunitara.

Alt stat Livrare intracomunitara scutita de TVA Data livrarii: 25.01.2016 Data facturii: 29.01.2016 Faptul generator: 25.01.2016 Exigibilitatea: 29.01.2016 Livrarea este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2016.

Romania Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila Faptul generator: 25.01.2016 Exigibilitatea: 29.01.2016 Achizitia intracomunitara este inclusa in declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza in decontul de TVA din luna ianuarie 2016.

SECTIUNEA a 5-a - Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri
29. (1) In sensul art. 285 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si in regim de transformare sub control vamal, regimuri care din punct de vedere al TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiaza de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugata conform art. 295 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine atunci cand intervine obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe ale Uniunii Europene similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective.
(2) In cazul in care bunurile plasate in regimurile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxe vamale, taxe agricole sau alte taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune, exigibilitatea TVA pentru importul bunurilor respective intervine atunci cand ar fi intervenit obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective, daca acestea ar fi fost datorate.
CAPITOLUL VII - Baza de impozitare
SECTIUNEA 1 - Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii
30. (1) Potrivit art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare a taxei. Sunt luate in considerare subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Se considera ca subventia este legata direct de pret daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) subventia este concret determinabila in pretul bunurilor si/sau al serviciilor, respectiv este stabilita pe unitatea de masura a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in sume absolute sau procentual;
b) cumparatorii trebuie sa beneficieze de subventia acordata furnizorului/prestatorului, in sensul ca pretul bunurilor/serviciilor achizitionate de acestia trebuie sa fie mai mic decat pretul la care aceleasi produse/servicii s-ar vinde/presta in absenta subventiei.
(2) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), respectiv subventiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subventiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situatii similare.
(3) In sensul art. 286 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 270 alin. (4) si (5) din Codul fiscal este constituita din valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, precum si in cazul bunurilor de natura alimentara al caror termen de consum a expirat si care nu mai pot fi valorificate, fiind acordate gratuit unor organizatii fara scop patrimonial, institutii publice sau unitati de cult si structuri ale cultelor religioase recunoscute in Romania, conform prevederilor in vigoare privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, care fac dovada ca le vor acorda gratuit in scopuri sociale sau filantropice, baza de impozitare este zero.
(4) Orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 286 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu:
- in cazul inchirierii unei cladiri, impozitul pe cladiri datorat conform art. 455 alin. (1) din Codul fiscal de proprietarul cladirii se cuprinde in baza de impozitare a TVA, daca operatiunea este taxabila prin optiune;
- ecotaxa datorata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, chiar daca nu este cuprinsa in pretul bunurilor livrate, ci este facturata separat, se cuprinde in baza impozabila.
(5) In sensul art. 286 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizeaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Exista o singura livrare/prestare in cazul in care unul sau mai multe elemente trebuie considerate ca reprezentand tranzactia principala, in timp ce unul sau mai multe elemente trebuie considerate cheltuieli accesorii care beneficiaza de tratamentul fiscal al tranzactiei principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 31 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii si nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite si taxe conform prevederilor alin. (4).
Exemplul nr. 1: Pentru prestarea unor servicii de consultanta, prestatorul stabileste cu beneficiarul sau ca acesta va suporta si cheltuielile cu deplasarile consultantilor, respectiv transport, cazare, diurna, alte cheltuieli. Toate aceste cheltuieli sunt accesorii serviciului principal, respectiv cel de consultanta si se includ in baza de impozitare a acestuia.
Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA incheie un contract pentru livrarea unor bunuri pe teritoriul Romaniei catre o alta persoana impozabila. Toate cheltuielile de transport, asigurare pe timpul transportului, incarcare-descarcare, manipulare sunt in sarcina furnizorului, dar se recupereaza de la client. Respectivele cheltuieli reprezinta cheltuieli accesorii livrarii de bunuri, care se includ in baza de impozitare a livrarii, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzactiei principale. Refacturarea acestora nu reprezinta o refacturare de cheltuieli in sensul pct. 31.
(6) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.
(7) In sensul art. 286 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand poate fi stabilita o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabila, valoarea de piata a bunurilor livrate/serviciilor prestate se determina prin metodele prevazute la art. 11 alin. (4) din Codul fiscal.
31. (1) In sensul art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari.
Exemplul nr. 1: Un furnizor livreaza bunuri si, potrivit intelegerii dintre parti, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparatii ale bunurilor livrate in conditiile in care aceste operatiuni sunt realizate de catre client. Furnizorul nu va putea considera ca sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de pret, acestea fiind in fapt remunerarea unui serviciu prestat de catre client in contul sau.
Exemplul nr. 2: La data livrarii unor bunuri, furnizorul acorda o reducere de pret de 10% din valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 20% in valoare de 2.000 lei si bunuri supuse cotei de 9% in valoare de 5.000 lei.
Pe factura se inscrie baza impozabila a celor doua livrari, respectiv 2.000 lei plus 5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplica asupra bazei reduse: [2000 - (2000 x 10 / 100)] x 20% = 360 lei si [5000 - ( 5000 x 10 / 100)] x 9% = 405 lei.
Se considera ca factura este corecta inclusiv daca TVA este mentionata integral inainte de reducerea bazei si apoi se mentioneaza cu minus TVA aferenta reducerii.
(2) In cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe baza de cupoane valorice de catre producatorii/distribuitorii de bunuri in cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate si in beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar daca in circuitul acestor bunuri de la producatori/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai multi intermediari cumparatori-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie sa contina minimum urmatoarele elemente:
a) numele producatorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret in scopuri promotionale;
b) produsul pentru care se face promotia;
c) valoarea reducerii acordate, in suma globala, care contine si taxa pe valoarea adaugata aferenta reducerii, fara a fi mentionata distinct in cupon;
d) termenul de valabilitate a cuponului;
e) mentiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai in magazinele agreate in desfasurarea promotiei in cauza;
f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;
g) denumirea societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice, daca este cazul.
(3) In sensul art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar. Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele sau si nici nu emite facturi pe numele sau. Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu se mentioneaza distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau. Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza la factura achitata.
Exemplu: Persoana A emite o factura de servicii de transport catre persoana B, dar factura lui A este platita de C in numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor platite, C are posibilitatea sa emita o factura de decontare, dar care nu este obligatorie. B isi exercita dreptul de deducere a TVA in conditiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, in timp ce o eventuala factura de decontare de la C doar se ataseaza acestei facturi.
(4) In cazul refacturarii de cheltuieli, se aplica structura de comisionar conform prevederilor pct. 7 alin. (4) sau, dupa caz, ale pct. 8 alin. (3). Totusi, structura de comisionar nu se aplica in situatia in care se aplica prevederile pct. 30 alin. (4) si (5), respectiv daca sunt cheltuieli cu impozite si taxe sau sunt cheltuieli accesorii, care cad in sarcina furnizorului/prestatorului in legatura cu operatiunile pe care le-a realizat, fiind recuperate de la client.
(5) Se considera ca are loc o refacturare de cheltuieli, in sensul alin. (4), atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) persoana impozabila urmareste doar recuperarea contravalorii unor achizitii de bunuri/servicii care au fost efectuate pe numele sau, dar in contul altei persoane;
b) persoana impozabila nu recupereaza mai mult decat cheltuiala efectuata.
(6) In masura in care persoana impozabila poate face dovada ca singurul scop este refacturarea de cheltuieli, fiind indeplinite conditiile prevazute la alin. (5), nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Spre deosebire de situatia prezentata la alin. (3), in cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile. Se considera ca la aplicarea structurii de comisionar exigibilitatea pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre persoana care refactureaza cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operatiunilor refacturate. Pentru fiecare cheltuiala refacturata se va aplica regimul fiscal al operatiunii de refacturate, referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile livrarii/prestarii refacturate.
Exemplul nr. 1: Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Ungaria, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura costul exact al serviciul lui B. Din perspectiva stabilirii naturii serviciului prestat, se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport, dar nu este tratat ca si un cumparator revanzator, ci ca o persoana care refactureaza cheltuieli, deoarece persoana impozabila nu recupereaza o cheltuiala mai mare decat cea efectuata. Acest serviciu de transport se factureaza de catre C catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. A refactureaza transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O societate care deruleaza operatiuni imobiliare are incheiate contracte de inchiriere pentru diverse spatii dintr-un bun imobil. In cadrul acestei activitati, ea refactureaza prestatii care cuprind, pe de o parte, furnizarea anumitor utilitati, si anume electricitate, incalzire si apa, precum si, pe de alta parte, colectarea deseurilor, serviciile de curatenie in spatiile comune ale imobilului, transferand chiriasului costurile pe care le-a suportat pentru cumpararea acestor bunuri si servicii de la terti furnizori. Trebuie sa se verifice in cadrul fiecarei inchirieri daca, in ceea ce priveste utilitatile, chiriasul are libertatea sa decida in privinta consumului sau in cantitatea pe care o doreste. Daca chiriasul are posibilitatea sa isi aleaga prestatorii si/sau modalitatile de utilizare a bunurilor sau a serviciilor in cauza, prestatiile care privesc aceste bunuri sau servicii pot, in principiu, sa fie considerate distincte de inchiriere. In special, daca chiriasul poate sa decida in legatura cu consumul de apa, de electricitate sau de energie pentru incalzire, care poate fi verificat prin montarea unor contoare individuale si facturat in functie de consumul respectiv, prestatiile care privesc aceste bunuri sau servicii pot, in principiu, sa fie considerate distincte de inchiriere. In ceea ce priveste serviciul de curatenie a partilor comune a bunului imobil, acestea trebuie sa fie considerate distincte de inchiriere daca pot fi organizate de fiecare chirias individual sau de chiriasi in mod colectiv si daca in toate cazurile facturile adresate chiriasului mentioneaza furnizarea acestor bunuri si prestarea acestor servicii in rubrici diferite de chirie. In ceea ce priveste colectarea deseurilor, daca chiriasul poate alege prestatorul sau poate incheia un contract direct cu acesta, chiar daca, pentru motive care tin de facilitate, nu isi exercita aceasta alegere sau aceasta posibilitate, ci obtine aceasta prestatie de la operatorul desemnat de locator pe baza unui contract incheiat intre acestia din urma, aceasta imprejurare constituie un indiciu in favoarea existentei unei prestatii distincte de inchiriere. In acest sens a fost pronuntata si Hotararea Curtii de Justitie Europene in Cauza C-42/14. In toate situatiile in care livrarile/prestarile sunt distincte de serviciul de inchiriere, locatorul aplica structura de comisionar, aplicand regimul fiscal adecvat pentru fiecare livrare/prestare in parte, in functie de natura acestora.
Exemplul nr. 3: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania, acestia urmand sa isi recupereze sumele achitate prin refacturare catre societatea A din Franta. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania, acolo unde este situat bunul imobil [art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 278 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA.
Exemplul nr. 4: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli. Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 30 alin. (5). In acest exemplu nu se refactureaza cheltuieli, deoarece toate cheltuielile respective sunt accesorii serviciului de proiectare, intrucat cad in sarcina prestatorului, chiar daca sunt recuperate de la client prin refacturare.
Exemplul nr. 5: O societate X inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal inchiriaza catre alte societati spatii dintr-un imobil pe care-l detine in proprietate. Societatea X are incheiate contracte cu furnizorii de utilitati, respectiv cu furnizorii de energie electrica, energie termica si apa. Conform contractelor incheiate, societatea X refactureaza catre chiriasi aceste utilitati, care sunt considerate distincte de inchiriere. In luna decembrie 2015 furnizorii de utilitati emit facturi catre societatea X cu TVA 24%. Faptul generator pentru aceste livrari intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal la data emiterii facturilor, respectiv in luna decembrie 2015. In luna ianuarie 2016, societatea X refactureaza utilitatile catre chiriasi. Exigibilitatea taxei pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre societatea X catre chiriasi. Intrucat faptul generator pentru operatiunile refacturate ramane neschimbat si a intervenit in luna decembrie 2015, cota aplicabila la refacturare este cota in vigoare la data faptului generator de taxa, respectiv 24%.
(7) In sensul art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane, care nu se cuprind in baza de impozitare, cuprind operatiuni precum:
a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, daca pentru acestea institutia publica nu este persoana impozabila in sensul art. 269 din Codul fiscal, iar persoana de la care sunt percepute aceste plati nu este si persoana care suporta costul acestora;
b) sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta alta persoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmite facturi de decontare conform prevederilor alin. (3).
(8) In cazul sumelor incasate de persoana impozabila in contul altei persoane, daca persoana impozabila actioneaza in nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente catre clienti si primeste facturi sau alte documente pe numele sau de la persoana in numele careia incaseaza sumele, se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 7 alin. (4) sau, dupa caz, la pct. 8 alin. (3), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.
Exemplu: O companie B incaseaza contravaloarea taxei radio TV de la clienti, pe care o vireaza apoi companiilor de radio si televiziune. Aceasta taxa este mentionata pe factura emisa de compania B, alaturi de propriile sale livrari/prestari efectuate. Intrucat taxa radio TV reprezinta contravaloarea unei operatiuni scutite de TVA conform art. 292 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuata de posturile publice de radio si televiziune, compania B va pastra acelasi regim la facturarea acestei taxe catre clienti. Conform structurii de comisionar, posturile de radio si televiziune vor factura catre compania B serviciile pentru care aceasta a incasat sumele in contul lor.
(9) In sensul art. 286 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
(10) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. Furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de un an calendaristic.
(11) In sensul prevederilor art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, in cazul contractelor de leasing, atunci cand locatorul asigura el insusi bunul care face obiectul unui contract de leasing si refactureaza locatarului costul exact al asigurarii, costul asigurarii nu reprezinta o cheltuiala accesorie serviciului de leasing in sensul art. 286 alin. (3) din Codul fiscal, nefiind inclus in baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de catre locator a costului exact al asigurarii reprezinta o operatiune de asigurare scutita de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, distincta si independenta de operatiunea de leasing.
SECTIUNEA a 2-a - Ajustarea bazei de impozitare
32. (1) In situatiile prevazute la art. 287 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare.
(2) In cazul in care persoanele care aplica sistemul TVA la incasare se afla in situatiile prevazute la alin. (1), se aplica prevederile art. 282 alin. (10) din Codul fiscal. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce, ori, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, indiferent daca taxa aferenta este sau nu exigibila.
(3) In sensul art. 287 lit. b) din Codul fiscal, desfiintarea unui contract reprezinta orice modalitate prin care partile renunta la contract de comun acord sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau a unui arbitraj. In cazul bunurilor, daca desfiintarea contractului presupune si restituirea bunurilor deja livrate, nu se considera ca are loc o noua livrare de la cumparator catre vanzatorul initial. In cazul prestarilor de servicii, art. 287 lit. b) din Codul fiscal se aplica numai pentru servicii care nu au fost prestate, desfiintarea unui contract care are ca obiect prestari de servicii avand efecte numai pentru viitor in ce priveste reducerea bazei de impozitare.
(4) Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 304 alin. (1) lit. b) si art. 305 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operatiunile prevazute la art. 287 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), in cazul achizitiilor realizate de/de la persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 282 alin. (10) din Codul fiscal in situatiile prevazute la art. 287 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, emite catre beneficiarul B o factura pentru o livrare de bunuri la data de 10 ianuarie 2016, in valoare de 5.000 lei plus 20% TVA, respectiv 1.000 lei, total factura 6.000 lei. TVA in suma de 1.000 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 TVA neexigibila. La data de 20 martie 2016 incaseaza suma de 2.000 lei de la beneficiarul sau. TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 2.000 x 20 / 120 = 333 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 TVA neexigibila si concomitent in creditul contului 4427 TVA colectata. In data de 25 aprilie 2016, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 10 / 100 = 500 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.000 x 10 / 100 = 100 lei. Conform prevederilor art. 282 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va diminua TVA neexigibila in cuantum de 667 lei cu suma de 100 lei.
Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de pret de la societatea A, va diminua TVA neexigibila in cuantum de 667 lei cu suma de 100 lei.
(6) In sensul art. 287 lit. d) din Codul fiscal, in cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.
(7) Reducerile de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice in cadrul unor campanii promotionale se reflecta in facturi astfel:
a) facturile de reducere se intocmesc direct de catre producatorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica Cumparator se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;
b) In cazul in care producatorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societati specializate in administrarea cupoanelor valorice, producatorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica Cumparator se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice. Societatile specializate in administrarea cupoanelor valorice vor emite catre fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza, in care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producatori/distribuitori in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica Furnizor se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice.
SECTIUNEA a 3-a - Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare
33. In sensul art. 288 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (3) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (4) din Codul fiscal si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 287 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a bunurilor achizitionate intracomunitar numai daca acestea cad in sarcina vanzatorului conform contractului dintre parti.
SECTIUNEA a 4-a - Baza de impozitare pentru import
34. (1) In sensul art. 289 din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal, daca acestea sunt cunoscute in momentul in care intervine exigibilitatea taxei pentru un import conform art. 285 din Codul fiscal.
(2) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu se ajusteaza in cazul modificarii ulterioare a elementelor care au stat la baza determinarii valorii in vama a bunurilor, ca urmare a unor evenimente prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care aceste modificari sunt cuprinse intr-un document pentru regularizarea situatiei emis de organele vamale.
(3) In cazul bunurilor care au fost achizitionate din afara Uniunii Europene si care inainte de a fi importate pe teritoriul Uniunii Europene sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale, pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate inainte ca bunurile sa fie importate se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a importului de bunuri. Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu sunt tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a taxei pentru aceste servicii cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prevazute la alin. (3) prestate in afara Uniunii Europene este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, baza de impozitare a importului va cuprinde si valoarea serviciilor prestate in afara Uniunii Europene, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 289 alin. (2) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 5-a - Cursul de schimb valutar
35. (1) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.
(2) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul emiterii de facturi inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de incasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data emiterii acestor facturi va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv la data regularizarii operatiunii, inclusiv in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare. In cazul incasarii de avansuri pentru care factura este emisa ulterior incasarii avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor incasate.
Exemplul nr. 1: In luna ianuarie 2016, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,5 lei/euro = 4.500 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 4.500 lei x 20% = 900 lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,4 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.500 lei si 900 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
[(1.000 euro x 4,5 lei/euro) + (4.000 euro x 4,4 lei/euro)] = 22.100 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
22.100 lei x 20% = 4.420 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna decembrie 2015 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii ianuarie la pretul de 6.000 euro.
A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,45 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna decembrie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans: 2.000 euro x 4,45 lei/euro = 8.900 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 8.900 lei x 24% = 2.136 lei.
In ianuarie 2016, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 ianuarie 2016. Cursul din data livrarii bunului este de 4,5 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.900 lei si 2.136 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,45 lei/euro) + (4.000 euro x 4,5 lei/euro)] = 8.900 lei + 18.000 lei = 26.900 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 26.900 lei x 20% = 5.380 lei.
Exemplul nr. 3: Compania A livreaza bunuri in valoare de 7.000 euro catre compania B, la data de 20 februarie 2016. Compania A aplica sistemul TVA la incasare, iar factura este emisa la data de 10 martie 2016. Cursul de schimb valutar valabil in data de 20 februarie 2016 este de 4,5 lei/euro. Societatea A incaseaza contravaloarea integrala a facturii in data de 15 mai 2016, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea A va inregistra ca taxa neexigibila aferenta livrarii suma de 6.300 lei, calculata astfel:
- baza impozabila: 7.000 euro x 4,5 lei/euro = 31.500 lei;
- TVA neexigibila aferenta livrarii: 31.500 lei x 20% = 6.300 lei.
Exigibilitatea TVA aferente livrarii intervine la data incasarii, respectiv 15 mai 2016, data la care societatea A trebuie sa colecteze TVA in suma de 6.300 lei.
(3) Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens.
(4) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 284 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi receptionate bunurile.
(5) In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa conform art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 283 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
(6) Pentru operatiunile in interiorul tarii, daca baza impozabila este stabilita in valuta, transformarea in lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei, conform prevederilor art. 280, 281 si 282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la incasare prevazut la art. 282 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, transformarea in lei se efectueaza la cursul din data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza daca nu ar fi fost supusa sistemului TVA la incasare, respectiv conform prevederilor art. 280 - 282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal.
(7) Prevederile primei teze a alin. (6) se aplica si pentru serviciile prestate catre persoane stabilite in Uniunea Europeana ori in afara Uniunii Europene, precum si pentru serviciile achizitionate de la prestatori stabiliti in Uniunea Europeana sau in afara Uniunii Europene, precum si in cazul livrarilor de bunuri care nu au locul in Romania conform art. 275 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania, sau al achizitiilor de bunuri care au locul in Romania si pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
CAPITOLUL VIII - Cotele de taxa
36. Pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de TVA sau cotelor reduse de TVA, prevazute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectata se determina dupa cum urmeaza:
a) se aplica cota legala de TVA la contravaloarea livrarii/prestarii, in cazul in care rezulta ca partile au convenit ca TVA nu este inclusa in contravaloarea livrarii, sau in cazul in care contrapartida nu este stabilita de parti, ci este stabilita prin lege, prin licitatie, printr-o hotarare a instantei, sau alte situatii similare, si nu include taxa;
b) contrapartida unei livrari de bunuri/prestari de servicii trebuie considerata ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata, taxa determinandu-se prin aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 20 x 100 / 120 in cazul cotei standard si 19 x 100 / 119 incepand cu data de 1 ianuarie 2017, 9 x 100 / 109 sau 5 x 100 / 105 in cazul cotelor reduse, in urmatoarele situatii:
1. atunci cand partile au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii/prestarii;
2. in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie pentru care nu este necesara potrivit legii emiterea unei facturi;
3. in orice situatie in care contrapartida nu este stabilita de parti, ci este stabilita prin lege, prin licitatie, printr-o hotarare a instantei, sau alte situatii similare, si include taxa sau nu exista nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata;.
4. atunci cand pretul unui bun/serviciu a fost stabilit de parti fara nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata colectate pentru operatiunea supusa taxei, si furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adaugata care ar fi trebuit colectata pentru operatiunea respectiva. Poate fi acceptata ca mijloc de proba a faptului ca furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adaugata, inclusiv o declaratie pe propria raspundere a furnizorului.
37. (1) A B R O G A T
(2) A B R O G A T
(3) A B R O G A T
(4) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal se aplica pe tot lantul economic de la productie pana la vanzarea catre consumatorul final de catre toti furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producatori sau comercianti, pentru livrarea bunurilor care se incadreaza la urmatoarele coduri NC, indiferent de destinatia acestora:
a) animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101 - 0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;
b) carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201 - 0210;
c) pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301 - 0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;
d) lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401 - 0406;
e) oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407 - 0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;
f) miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;
g) alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;
h) plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;
i) legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701 - 0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;
j) fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801 - 0814 00 00;
k) cafea, ceai, mat si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901 - 0910;
l) cereale care se incadreaza la codurile NC 1001 - 1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;
m) produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00 - 1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10;
n) seminte si fructe oleaginoase, seminte si fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie si furaje, care se incadreaza la codurile NC 1201 - 1206, 1208, 1210, 1213 si 1214, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10;
o) grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse ale disocierii acestora, grasimi alimentare prelucrate, care se incadreaza la codurile NC 1501 - 1517, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 1505 00, 1509 10 10;
p) preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 1601 00 - 1605;
q) zaharuri si produse zaharoase, care se incadreaza la codurile NC 1701 - 1704;
r) cacao si preparate din cacao, care se incadreaza la codurile NC 1801 00 00 - 1806;
s) preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie, care se incadreaza la codurile NC 1901 - 1905;
s) preparate din legume, din fructe sau din alte parti de plante, care se incadreaza la codurile NC 2001 - 2009;
t) preparate alimentare diverse care se incadreaza la codurile NC 2101 - 2106, cu exceptia preparatelor ce contin alcool de la codul 2106 90 20;
t) bauturi, otet comestibil si inlocuitori de otet comestibil obtinuti din acid acetic, care se incadreaza la codurile NC 2201, 2202 si 2209 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 2202 10 00 si 2202 99;
u) reziduuri si deseuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se incadreaza la codurile NC 2301, 2302, 2304 00 00 - 2306, 2308 00 si 2309;
Exemplul nr. 1: Un producator agricol vinde caise care se incadreaza la codul NC 0809 10 00 catre un comerciant. Pentru livrarea efectuata producatorul agricol aplica cota de TVA de 9%. La randul sau, comerciantul vinde caisele cu cota de 9% indiferent ce destinatie ulterioara vor avea fructele livrate: alimente, materie prima pentru dulceata, compoturi sau productia de alcool.
Exemplul nr. 2: Un producator de miere livreaza mierea, care se incadreaza la codul NC NC 04090000, atat catre magazine de vanzare cu amanuntul, cat si catre fabrici de produse cosmetice sau catre producatori de hidromel. In toate situatiile va aplica cota redusa de 9% la livrarea mierii.
Exemplul nr. 3: O persoana impozabila importa ulei de soia, care se incadreaza la codul NC 1507, pentru producerea de biodiesel. Cota de TVA aplicabila pentru importul de ulei de soia este cota redusa de 9%.
(5) Pentru livrarea urmatoarelor bunuri, datorita naturii lor, cota redusa de TVA de 9% se aplica de orice furnizor numai daca acesta poate face dovada ca sunt utilizate pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal:
a) seminte si fructe oleaginoase, seminte si fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie si furaje, care se incadreaza la codurile NC 1207, 1211 si 1212, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 1207 21 00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 91 10, 1207 99 20;
b) grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse ale disocierii acestora, grasimi alimentare prelucrate, care se incadreaza la codurile NC 1518 00, 1520 00 00, 1521 si 1522 00;
c) reziduuri si deseuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se incadreaza la codurile NC 2303 si 2307 00;
d) gume, rasini si alte seve si extracte vegetale, care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 1301 si 1302, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1302 11 00;
e) sare care este utilizata ca ingredient pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codul NC 2501 00;
f) produse chimice anorganice si organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 2801 - 2853 si 2901 - 2942, cu exceptia codurilor 2805 40, 2815 11 00, 2815 12 00, 2815 30 00, 2818 - 2825, 2828, 2834 29, 2837, 2843 - 2846, 2849, 2850, 2852, 2853 00 50, 2901 - 2904, 2905 11 - 2905 39 95, 2909 11 00 - 2909 60 si 2910;
g) alte bunuri care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 3203, 3204, 3301, 3302 10, 3402 13 00, 3501 - 3505, 3507, 3823, 3824 60, 3824 90 25, 3824 90 55, 3824 90 62, 3824 90 64, 3824 90 80, 3824 90 92 - 3824 90 96, 3912 31 00, 3913 10 00, 3917 10 si 4706 91 00.
(6) Conditia prevazuta la alin. (5) se considera indeplinita daca bunurile:
a) fie sunt comercializate in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau sunt utilizate in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie sunt livrate catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurant sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
(7) In cazul importului de bunuri prevazute la alin. (5), cota redusa de TVA se aplica pe baza declaratiei angajament, al carei model este prevazut in anexa nr. 4, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, care se depune la organul vamal competent la momentul importului, din care sa rezulte:
a) fie ca va comercializa bunurile importate in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau le va utiliza in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie ca va livra ulterior importului bunurile catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurante sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
(8) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri prevazute la alin. (5), cota redusa de TVA de 9% se aplica numai daca persoana impozabila poate face dovada:
a) fie ca va comercializa bunurile achizitionate intracomunitar in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau le va utiliza in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie ca va livra ulterior achizitiei intracomunitare bunurile catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurante sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
(9) Daca persoana impozabila care importa, achizitioneaza intracomunitar sau livreaza in tara bunurile prevazute la alin. (5) nu poate face dovada aplicarii cotei reduse de TVA de 9% in conditiile prevazute la alin. (6) - (8), se aplica cota standard de TVA, chiar daca pentru o livrare ulterioara se aplica cota redusa de 9% pentru acelasi bun.
(10) Cota redusa de TVA de 9% se aplica pentru livrarea, importul sau achizitia intracomunitara de suplimente alimentare notificate care se regasesc pe site-ul Ministerului Sanatatii sau pe cel al Institutului de Bioresurse Alimentare, in conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.228/2005/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animala si vegetala si/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale si alti nutrienti, cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului sanatatii nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea si comercializarea plantelor medicinale si aromatice utilizate ca atare, partial procesate sau procesate sub forma de suplimente alimentare predozate si cu Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.
(11) In situatia in care se comercializeaza un pachet care cuprinde bunuri supuse atat cotei reduse de TVA, cat si cotei standard de TVA, la un pret total, si nu se poate stabili o operatiune principala, se aplica cota de TVA corespunzatoare fiecarui bun, in masura in care bunurile care compun pachetul pot fi separate, in caz contrar se considera ca are loc o operatiune complexa unica, aplicandu-se cota standard de TVA la valoarea totala a pachetului. Se excepteaza bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor in conditiile prevazute la pct. 7 alin. (10) lit. a).
Exemplul 1: La vanzarea unui cos care are un pret total, care cuprinde atat produse alimentare, cat si bauturi alcoolice si produse cosmetice, se aplica cota de TVA aferenta fiecarui produs in parte, in masura in care bunurile care compun cosul pot fi separate, in caz contrar aplicandu-se cota standard de TVA la valoarea totala a cosului.
Exemplul 2: La vanzarea unui aragaz, daca comerciantul ofera gratuit un pachet de spaghete, se considera ca acesta este acordat gratuit, in scopul stimularii vanzarilor, iar cota aplicabila pentru vanzarea aragazului este de 19%.
(12) A B R O G A T
(13) In aplicarea art. 291 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se aplica cota redusa de TVA de 9% de orice persoana care livreaza apa de irigatii care este transportata prin infrastructura principala si/sau secundara de irigatii. In categoria persoanelor care livreaza apa destinata irigatiilor se cuprind inclusiv furnizorii de apa din Dunare, din rauri interioare, izvoare, lacuri de acumulare sau alte surse de apa, care alimenteaza sistemele de irigatii.
(14) In sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara se intelege cazarea in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica prevazute la art. 2 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplica pentru tipurile de cazare in structurile de primire turistica cu functiune de cazare, prevazute la art. 2^1 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul cazarii cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completa sau cu all inclusive, astfel cum sunt definite la art. 2^1 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, cota redusa de TVA se aplica asupra pretului total al cazarii, care poate include si bauturi alcoolice, precum si bauturi nealcoolice care se incadreaza la codurile NC 2202 10 00 si 2202 99. Orice persoana care actioneaza in conditiile prevazute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediaza astfel de operatiuni in nume propriu, dar in contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplica cota de 9% a taxei, cu exceptia situatiilor in care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism, prevazut la art. 311 din Codul fiscal.
(15) In aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant si de catering se intelege serviciile prevazute la pct. 18. Orice combinatie de bauturi alcoolice si nealcoolice, indiferent de concentratia alcoolica, este considerata bautura alcoolica. Pentru bauturile alcoolice, precum si pentru bauturile nealcoolice care se incadreaza la codurile NC 2202 10 00 si 2202 99, servite la restaurant sau oferite in cazul serviciilor de catering, se aplica cota standard de TVA, fara a se considera ca are loc o livrare separata de bunuri, oferirea de bauturi facand parte din serviciile de restaurant sau de catering.
38. (1) Cota redusa de 5% prevazuta la art. 291 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, inclusiv partiturile muzicale imprimate care au cod ISMN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele si revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste care sunt destinate in principal sau exclusiv publicitatii. Prin sintagma "in principal" se intelege ca mai mult de jumatate din continutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicitatii. De asemenea, nu se aplica cota redusa a taxei pentru livrarea de carti, ziare si reviste, in cazul in care acestea sunt furnizate pe cale electronica, operatiunile fiind considerate prestari de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.
(2) Cota redusa de taxa de 5% prevazuta la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea, astfel cum este definita la art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, a locuintelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca un proprietar de bunurile prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
(3) In aplicarea art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal:
a) prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care, la data livrarii, satisface cerintele de locuit ale unei persoane ori familii;
b) anexele gospodaresti nu se iau in calculul suprafetei utile a locuintei de 120 mp;
c) valoarea-limita de 600.000 lei cuprinde valoarea locuintei, inclusiv valoarea cotelor indivize din partile comune ale imobilului si a anexelor gospodaresti si, dupa caz, a terenului pe care este construita locuinta, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinta respectiva.
(4) Suprafata utila a locuintei prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal trebuie sa fie inscrisa in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat in conditiile legii.
(5) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5%, inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. In situatia in care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei standard de TVA, la livrarea bunului imobil se efectueaza regularizarile prevazute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate conditiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.
(6)Pentru cladirile prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 si 4 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care se pastreaza de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%. Declaratia trebuie prezentata cel mai tarziu pana la momentul livrarii cladirii respective. Prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 si 4 din Codul fiscal se aplica si in cazul livrarii de parti dintr-o cladire destinate scopurilor respective.
(7) A B R O G A T
(8) A B R O G A T
(9) In situatia in care se comercializeaza un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atat cotei reduse de TVA, cat si cotei standard de TVA si se poate stabili o operatiune principala, cota de TVA aplicabila pachetului este cota de TVA aplicabila operatiunii principale, conform pct. 23 alin. (1) lit. b), chiar daca pretul fiecarui element care compune pretul total platit de un consumator pentru a putea beneficia de aceasta prestatie poate fi identificat, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie in Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV.
Exemplu: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA ofera posibilitatea achizitionarii unui pachet de bunuri si servicii constand in acces la un eveniment sportiv si facilitati in cadrul evenimentului sportiv, precum: servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare. In aceasta situatie, chiar daca pretul fiecarui element care compune pretul total platit de un consumator pentru a putea beneficia de aceasta prestatie ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabila pachetului este de 5%, respectiv cota de TVA aferenta accesului la evenimentul sportiv care reprezinta prestatia principala.
39. (1) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri pentru care exigibilitatea taxei a intervenit integral sau partial anticipat faptului generator, nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
(2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, inclusiv in cazul in care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art. 331 sau art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal, in situatia modificarilor de cote se aplica regularizarile prevazute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O societate de constructii intocmeste situatia de lucrari in cursul lunii decembrie 2015, pentru lucrarile efectuate in lunile noiembrie si decembrie. Contractul prevede ca situatia de lucrari trebuie acceptata de beneficiar. Beneficiarul accepta situatia de lucrari in luna ianuarie 2016. Faptul generator de taxa, respectiv data la care se considera serviciul prestat, intervine la data acceptarii situatiei de lucrari de catre beneficiar, potrivit prevederilor art. 281 alin. (7) din Codul fiscal. In consecinta, cota aplicabila pentru intreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 20%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. In situatia in care anterior emiterii situatiei de lucrari au fost emise facturi de avans cu cota de 24%, dupa data de 1 ianuarie 2016 avansurile respective se regularizeaza prin aplicarea cotei de 20%.
Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are incheiate contracte cu persoane fizice si cu persoane juridice:
A. Pentru categoria de consumatori casnici, in contractul de furnizare se prevede ca societatea factureaza energia electrica furnizata la valoarea indexului comunicat de client lunar in intervalul 1 - 10 al fiecarei luni. Dupa comunicarea indexului pentru energia electrica consumata, societatea de furnizare emite factura in luna urmatoare celei in care a fost comunicat indexul de catre client. Faptul generator intervine la data la care societatea de furnizare emite factura potrivit art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, intrucat contractul nu specifica o anumita data la care trebuie efectuata plata. Daca pe factura se mentioneaza un anumit termen de plata a facturii, data platii nu constituie fapt generator de taxa in lipsa acestei mentiuni in contract. Presupunand ca indexul a fost comunicat de client la data de 10 decembrie 2015, iar factura este emisa in cursul lunii ianuarie 2016, cota de TVA aplicabila este de 20%.
De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede ca in situatia in care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimata a consumului de energie electrica, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupunand ca facturarea s-a realizat in lunile noiembrie, decembrie 2015 si ianuarie 2016, pe baza consumului estimat, se considera ca faptul generator de taxa a intervenit la data emiterii fiecarei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA in vigoare in perioadele respective, 24% in noiembrie si decembrie 2015 si 20% in ianuarie 2016. In luna februarie 2016, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului in vederea regularizarii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunand ca exista diferente in plus sau in minus fata de consumul estimat facturat, in luna februarie 2016 intervine o situatie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 287 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factura. In situatia in care societatea de furnizare nu poate determina carei livrari ii corespund diferentele respective, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevazut la art. 287 din Codul fiscal, conform pct. 25 alin. (2), respectiv 20%. Exemplul este valabil si pentru furnizarea de gaze naturale si apa, a caror livrare este continua.
B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrica, societatea de furnizare factureaza lunar in avans o valoare a energiei electrice ce urmeaza a fi livrata in luna in curs, avand la baza criterii de determinare a cantitatii necesare de energie electrica la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeaza valoarea facturata initial in vederea reflectarii energiei electrice efectiv furnizate in luna respectiva. In aceasta situatie, factura emisa initial pentru valoarea energiei electrice ce urmeaza sa fie furnizata se considera o factura de avans si nu da nastere unui fapt generator de taxa. In acest sens, faptul generator intervine la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrica efectiv furnizata in luna respectiva. Presupunand ca la data de 1 decembrie 2015 se emite factura de avans pentru luna decembrie 2015, se aplica cota de TVA de 24%, iar regularizarea facturii de avans se realizeaza la data de 3 ianuarie 2016, factura de avans se reia cu semnul minus si se va factura cantitatea de energie electrica furnizata la cota de TVA de 20%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. Presupunand ca regularizarea facturii de avans se realizeaza la 31 decembrie 2015, la facturarea cantitatii de energie electrica furnizata se aplica cota de TVA de 24%. Exemplul este valabil si pentru furnizarea de gaze naturale si apa, a caror livrare este continua.
Exemplul nr. 3: O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in data de 20 decembrie 2015 se aplica cota de TVA de 24%. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in data de 20 ianuarie 2016 se aplica cota de TVA de 20%. Daca societatea de leasing emite factura pentru rata de leasing scadenta in ianuarie 2016, aceasta se considera o factura emisa inainte de faptul generator de taxa. Prin urmare, se efectueaza regularizarea facturii emise anticipat pentru a aplica cota de TVA de 20% de la data faptului generator de taxa, potrivit prevederilor art. 291 alin. (4) din Codul fiscal. In cazul acestui exemplu, daca factura ar fi fost achitata in luna decembrie, nu ar fi modificat faptul generator de taxa, care ramane data de 20 ianuarie 2016, astfel cum este stipulata in contract. In cazul contractelor care nu au o data stipulata in contract pentru plata se aplica prevederile pct. 24 alin. (7).
Exemplul nr. 4: O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile noiembrie si decembrie 2015 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna decembrie 2015, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 24%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 ianuarie 2016, potrivit art. 319 alin. (16) din Codul fiscal. In situatia in care serviciile de consultanta sunt prestate in baza unui contract in conditiile prevazute la pct. 24 alin. (5), respectiv se fac plati forfetare, indiferent de volumul serviciilor prestate, fara sa fie emise rapoarte sau alte situatii de lucru, faptul generator de taxa intervine potrivit art. 281 alin. (8) din Codul fiscal si a pct. 24 alin. (5).
Exemplul nr. 5: O societate furnizeaza reviste online pe baza de abonament, prin care clientul primeste acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se refera abonamentul. Societatea factureaza in luna decembrie 2015 abonamente prin care se acorda acces la revista online pentru o perioada de 6 luni, aplicand cota de TVA de 24%. Faptul generator de taxa intervine la data acordarii dreptului de acces online la reviste.
Exemplul nr. 6: O societate inregistrata in scopuri de TVA receptioneaza bunuri livrate din Ungaria in Romania in cursul lunii decembrie 2015. Pana la data de 15 ianuarie 2016 societatea nu primeste factura aferenta bunurilor receptionate in luna decembrie 2015 si, in consecinta, va emite autofactura prevazuta la art. 320 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 ianuarie 2016, aplicand cota de TVA de 20%. Achizitia intracomunitara de bunuri se declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa aferente lunii ianuarie 2016. In luna februarie 2016, societatea primeste factura emisa de furnizor avand data de 10 decembrie 2015. Intrucat factura are data anterioara fata de 15 ianuarie 2015, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisa factura. Prin urmare, in luna februarie 2016, societatea va inscrie pe randurile de regularizari din decontul de TVA diferentele de curs valutar rezultate intre cursul in vigoare la data emiterii autofacturii si cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor, pentru a raporta achizitia intracomunitara de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilitatii de taxa. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferenta acestei achizitii intracomunitare de bunuri in sensul aplicarii cotei de TVA de 24%, cota de TVA aplicabila la data exigibilitatii achizitiei intracomunitare de bunuri. In ceea ce priveste declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, societatea va rectifica atat declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie 2016, in sensul excluderii achizitiei intracomunitare de bunuri, cat si declaratia recapitulativa aferenta lunii decembrie 2015, in sensul includerii achizitiei intracomunitare de bunuri.
Exemplul nr. 7: O casa de expeditie presteaza servicii de transport, servicii accesorii transportului (incarcare, manipulare), alte servicii necesare pentru transportul de bunuri. Casa de expeditie nu dispune de propriile mijloace de transport, apeland la transportatori pentru transportul efectiv al bunurilor. De asemenea apeleaza la alti prestatori de servicii si pentru celelalte servicii. Pentru a determina faptul generator de taxa al serviciilor prestate de casa de expeditie, se pot distinge doua situatii:
a) Daca casa de expeditie factureaza un singur serviciu, nu un complex de servicii, cum ar fi numai serviciul de transport, faptul generator de taxa intervine la data finalizarii serviciului respectiv potrivit prevederilor art. 281 alin. (12) din Codul fiscal. Astfel, daca din documentele de transport emise de transportator rezulta ca transportul s-a finalizat in luna decembrie 2015, acesta va fi facturat cu cota de TVA de 24%, chiar daca casa de expeditie va factura cu intarziere acest transport catre client, de exemplu doar in luna februarie 2016.
b) Daca casa de expeditie face un pachet de servicii pe care le factureaza clientului, care cuprinde de exemplu transport, manipulare, alte servicii de logistica, se considera ca se presteaza un serviciu complex unic pentru care faptul generator de taxa intervine la data finalizarii ultimului serviciu din pachetul respectiv. Astfel, daca presupunem ca transportul si serviciile de manipulare s-au finalizat in luna decembrie 2015, dar serviciile logistice s-au finalizat in luna ianuarie 2016, faptul generator de taxa al acestui serviciu complex unic intervine in luna ianuarie 2016 si se aplica cota de TVA in vigoare la data faptului generator de taxa, respectiv de 20%.
Exemplul nr. 8: O societate de leasing a incheiat un contract de leasing pentru o cladire in anul 2010. Contractul prevedea ca pe langa rata de leasing (capitalul), societatea de leasing mai factura in vederea incasarii, pe parcursul derularii contractului de leasing, si valoarea reziduala a cladirii respective. De asemenea, societatea de leasing mai factura odata cu rata de leasing si comisionul de administrare, comisioane bancare, diferente de curs, alte cheltuieli care intrau in sarcina societatii de leasing in legatura cu operatiunea de leasing si care erau recuperate de la beneficiar si asigurarea. Societatea de leasing a optat pentru taxarea operatiunii de leasing potrivit prevederilor art. 292 alin. (3) din Codul fiscal. Pe perioada derularii contractului de leasing, operatiunea efectuata de societatea de leasing este o prestare de servicii, conform prevederilor pct. 8 alin. (4), iar la sfarsitul perioadei de leasing, cand locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul, respectiv pentru valoarea reziduala prevazuta in contract. Faptul generator de taxa pentru serviciul de leasing (rate) intervine la data prevazuta in contract pentru efectuarea platii ratei, iar pentru valoarea reziduala, la data la care are loc transferul dreptului de a dispune de bun ca si un proprietar. La fiecare rata de leasing facturata, toate cheltuielile accesorii vor urma acelasi regim ca si operatiunea de baza, respectiv, pe langa capital, vor fi facturate cu TVA si comisionul de administrare, comisioanele bancare, diferentele de curs si celelalte cheltuieli care sunt facturate de societatea de leasing, dar asigurarea se factureaza in regim de scutire de TVA, conform prevederilor art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Facturarea unei parti din valoarea reziduala odata cu ratele de leasing reprezinta facturarea in avans a contravalorii livrarii de bunuri care are loc la sfarsitul contractului de leasing. Pentru ratele facturate s-a aplicat cota in vigoare la data faptului generator de taxa (fiecare data prevazuta in contract pentru plata ratei) si nu se mai fac regularizari la data transferului dreptului de proprietate asupra cladirii. Intrucat valoarea reziduala a fost incasata in avans fata de data livrarii, aplicandu-se cota de 24%, daca livrarea cladirii are loc dupa data de 1 ianuarie 2016, se va proceda la regularizarea sumelor incasate in avans pentru a aplica cota de TVA de 20% in vigoare la data faptului generator de taxa.
CAPITOLUL IX - Operatiuni scutite de taxa
SECTIUNEA 1 - Scutiri pentru anumite activitati de interes general si scutiri pentru alte activitati
40. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru:
a) serviciile de spitalizare si alte servicii al caror scop principal il constituie ingrijirea medicala, respectiv protejarea, inclusiv mentinerea sau refacerea sanatatii, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind in sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinarilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sange ori alte probe in vederea testarii prezentei unor virusi, infectii sau alte boli, in numele angajatorilor ori al asiguratorilor, certificarea starii de sanatate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a calatori;
b) operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare pacientilor in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Totusi scutirea nu se aplica meselor pe care spitalul le asigura contra cost vizitatorilor intr-o cantina sau in alt mod si nici pentru bunurile vandute la cantina spitalului.
(2) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru:
a) serviciile care nu au ca scop principal ingrijirea medicala, respectiv protejarea, mentinerea sau refacerea sanatatii, cum sunt:
1. serviciile cu scop unic estetic;
2. serviciile constand in trimiterea unui kit de colectare a sangelui din cordonul ombilical al nou-nascutilor, testarea si procesarea acestui sange si, daca este cazul, depozitarea celulelor stem continute in el in vederea unei eventuale utilizari terapeutice in viitor, destinate numai pentru a se asigura ca o anumita resursa va fi disponibila pentru tratament medical in ipoteza incerta in care tratamentul ar deveni necesar, dar nu, in sine, pentru a diagnostica, trata sau vindeca boli sau tulburari de sanatate, indiferent daca serviciile in cauza sunt realizate impreuna sau separat.
3. serviciile desfasurate de medici investigatori pentru efectuarea studiilor clinice cu medicamente de uz uman, astfel cum sunt definite la art. 21 din Normele referitoare la implementarea regulilor de buna practica in desfasurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 904/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 4 august 2006;
4. serviciile care au ca scop furnizarea unor informatii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinte juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sanatate a unei persoane, destinate utilizarii in scopul acordarii dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind stabilirea raspunderii in cazurile de vatamare corporala, precum si examinarile medicale efectuate in acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind respectarea normelor de medicina muncii, in vederea solutionarii unor litigii, precum si efectuarea de examinari medicale in acest scop, pregatirea unor rapoarte medicale bazate pe fise medicale, fara efectuarea de examinari medicale;
b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau al spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital ori a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea;
c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-122/87 Comisia Comunitatilor Europene impotriva Republicii Italia.
(3) In conformitate cu prevederile art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata serviciile de ingrijire medicala furnizate de unitati autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002, cu modificarile ulterioare, precum si serviciile de cazare si masa furnizate pe perioada acordarii ingrijirilor medicale. Scutirea se aplica atat pentru serviciile prestate pacientilor ale caror bilete sunt decontate de Casa Nationala de Pensii Publice, cat si pentru cele prestate pacientilor care beneficiaza de tratament pe baza de trimitere de la medic. Serviciile de cazare si masa beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt furnizate de aceeasi persoana care furnizeaza serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament, astfel cum rezulta din Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-349/96 Card Protection Plan Ltd (CPP) impotriva Commissioners of Customs & Excise. In acest sens, persoana care furnizeaza pachetul de servicii poate furniza serviciile de tratament, cazare si masa cu mijloace proprii sau achizitionate de la terti. Nu beneficiaza de scutirea de TVA serviciile de cazare si/sau masa furnizate de alte persoane catre persoana impozabila care furnizeaza pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masa si/sau cazare.
41. Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens se aplica pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unitati sau vehicule autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.
42. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesionala a personalului aeronautic civil navigant prevazut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru activitatea de perfectionare profesionala. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesionala prestate de furnizorii de formare profesionala in baza contractelor de parteneriat incheiate cu Institutul National de Administratie.
(2) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se aplica pentru studiile sau cercetarea efectuate cu plata de scoli, universitati sau orice alta institutie de invatamant pentru alte persoane. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-287/00.
(3) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se aplica si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii strans legate de serviciile educationale, precum vanzarea de manuale scolare, organizarea de conferinte legate de activitatea de invatamant, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formarea profesionala a adultilor, prestarea de servicii de examinare in vederea obtinerii accesului la serviciile educationale sau de formare profesionala a adultilor.
(4) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu este aplicabila pentru achizitiile de bunuri sau servicii efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formare profesionala a adultilor, destinate activitatii scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
43. In sensul art. 292 alin. (1) lit. i) si j) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt furnizorii de servicii sociale prevazuti de Legea asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificarile ulterioare, acreditati in conditiile legii, pentru activitatea acestora de prestare a serviciilor sociale asa cum sunt acestea clasificate in Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 867/2015.
44. Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal se aplica si de catre cresele care sunt infiintate in baza Legii nr. 263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificarile si completarile ulterioare.
45. In sensul art. 292 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
a) cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial;
b) activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea camerelor de comert din Romania nr. 335/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre camerele de comert, sunt scutite de taxa.
46. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) prestarile sa fie efectuate de o organizatie fara scop patrimonial;
b) prestarile de servicii efectuate de astfel de organizatii sa fie strans legate de sport sau de educatia fizica si sa fie efectuate in favoarea persoanelor care practica sportul sau educatia fizica;
c) prestarile de servicii sa fie esentiale pentru operatiunile scutite, si anume practicarea sportului sau a educatiei fizice. Scutirea unei operatiuni se stabileste in special in functie de natura prestarii de servicii efectuate si de raportul acesteia cu practicarea sportului sau a educatiei fizice.
(2) In sensul alin. (1) lit. b), in vederea garantarii unei aplicari efective a scutirii prevazute la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, aceasta dispozitie trebuie interpretata in sensul ca prestarile de servicii efectuate in special in cadrul sporturilor practicate in grupuri de persoane sau practicate in structuri organizatorice infiintate de cluburi de sport pot in principiu beneficia de scutirea prevazuta de aceasta dispozitie. Rezulta ca, pentru a aprecia daca prestarile de servicii sunt scutite, identitatea destinatarului formal al unei prestari de servicii si forma juridica sub care acesta beneficiaza de prestare sunt irelevante.
(3) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica indiferent daca activitatea sportiva este practicata la nivel profesionist, sau in mod regulat sau organizat ori in vederea participarii la competitii sportive, ori activitatile sportive au caracter neorganizat, nesistematic si nu au ca scop participarea la competitii sportive, cu conditia totusi ca exercitarea acestor activitati sa nu se inscrie intr-un cadru de pura recreere si destindere.
(4) Nu se aplica scutirea de taxa pentru incasarile din publicitate, incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive si incasarile din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.
47. Prestarile de servicii culturale prevazute de art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit cuprind activitati precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, balet, dans contemporan, organizarea de expozitii, festivaluri si alte activitati culturale recunoscute de Ministerul Culturii. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizeaza o activitate culturala.
48. Potrivit art. 292 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, altele decat cele prevazute la pct. 47, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
49. In sensul art. 292 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, prin posturi publice nationale de radio si televiziune se intelege Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, prevazute de Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
50. In sensul art. 292 alin. (1) lit. p) din Codul fiscal, serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal prestate de furnizorii de serviciu universal, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile postale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 187/2013.
51. (1) In sensul art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal, prin grup independent de persoane se intelege asocierea, cu sau fara personalitate juridica, dintre doua sau mai multe persoane impozabile sau neimpozabile, care sunt de acord sa imparta cheltuieli comune si direct necesare pentru exercitarea unei activitati scutite de TVA conform art. 292 din Codul fiscal sau pentru care nu sunt considerati persoane impozabile conform art. 269 din Codul fiscal. Alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii in beneficiul membrilor de catre grupul independent de persoane.
(2) Scutirea se aplica numai pentru serviciile prevazute la alin. (1) care sunt legate in mod specific de activitatile scutite sau neimpozabile ale membrilor grupului si care sunt indispensabile desfasurarii acestor activitati si numai in cazul in care grupul solicita membrilor sai rambursarea exacta a cotei-parti din cheltuielile comune, in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale. Scutirea se aplica indiferent daca grupul sau membrii acestuia sunt sau nu inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
(3) Serviciile prestate de grupul independent in beneficiul membrilor sai vor fi decontate fiecarui membru si reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Ca urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine niciun profit.
(4) Decontarea mentionata la alin. (3) se efectueaza in baza unui decont justificativ ce stabileste:
a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
b) o evaluare exacta a cotei-parti a fiecarui membru din cheltuielile comune, in baza criteriilor obiective agreate intre membrii grupului.
(5) Grupul independent poate primi sume in avans de la membrii sai, cu conditia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depaseasca suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
(6) In situatia in care se deconteaza costurile de administrare a grupului independent catre membri, acestea nu sunt scutite de taxa in conditiile art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
(7) In vederea implementarii scutirii de TVA prevazute la art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal, grupul independent trebuie sa depuna la organul fiscal competent in administrarea sa o notificare care sa cuprinda urmatoarele elemente:
a) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al grupului independent de persoane;
b) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare fiscala ale fiecarui membru;
c) elementele care sa demonstreze ca membrii desfasoara activitati scutite de TVA conform art. 292 din Codul fiscal sau pentru care nu sunt considerati persoane impozabile conform art. 269 din Codul fiscal;
d) data de la care grupul independent de persoane va incepe sa presteze serviciile scutite conform art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
(8) Depunerea cu intarziere a notificarii prevazute la alin. (7) nu va conduce la anularea scutirii prevazute la art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
(9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea notificarii prevazute la alin. (7), daca grupul independent de persoane nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la grupul independent de persoane sau la membrii acestuia.
52. (1) In sensul art. 292 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operatiuni scutite de taxa, serviciile externalizate trebuie sa fie servicii distincte care sa indeplineasca caracteristicile specifice si esentiale ale serviciului principal scutit de taxa. Scutirile se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate. In acest sens au fost date si deciziile Curtii Europene de Justitie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate si/sau de audit nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite de taxa.
(2) Este considerata negociere in operatiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele doua parti direct implicate, respectiv clientul si prestatorul de servicii financiar-bancare, sa intre in relatie contractuala. Simpla culegere, prelucrare a datelor si furnizare a rezultatelor nu reprezinta negociere in operatiuni financiar-bancare, asa cum rezulta si din decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-235/00 CSC.
(3) Printre altele, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet.
(3¹) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 din Codul fiscal si operatiunile de administrare a creditelor si/sau administrare a garantiilor de credit, efectuate de catre una dintre persoanele care acorda creditul sindicalizat si care este desemnata de ceilalti participanti la contractul de credit sindicalizat pentru administrarea creditului/administrarea garantiilor de credit.
(4) Componentele de finantare din cadrul operatiunilor de leasing nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezentand o parte a remuneratieipent ru respectivele bunuri sau servicii. In intelesul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, un furnizor de bunuri sau servicii care isi autorizeaza clientul sa amane plata pretului dupa data livrarii sau prestarii, in schimbul platii unei dobanzi, efectueaza o acordare de credit scutita. Daca un furnizor de bunuri sau servicii acorda clientului sau o amanare a platii pretului, in schimbul platii unei dobanzi, doar pana la momentul livrarii sau prestarii, acea dobanda nu reprezinta plata pentru acordarea creditului, ci este o parte din contrapartida obtinuta pentru furnizarea bunurilor sau serviciilor in intelesul art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. In acest sens a fost data si decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-281/91 - Muys' en De Winter's Bouw - en Aannemingsbedrijf BV.
(5) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul si retragerea banilor catre sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice.
(6) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind si servicii auxiliare, precum verificarea platilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispozitia clientilor bancii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de platile acestora.
(7) Exceptia prevazuta la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creante se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring.
(8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) Operatiunile cu creante se clasifica, in functie de contractul incheiat intre parti, in:
a) operatiuni prin care persoana care detine creantele angajeaza o persoana in vederea recuperarii acestora, care nu presupun cesiunea creantelor;
b) operatiuni care presupun cesiunea creantelor.
(10) In situatia prevazuta la alin. (9) lit. b) se disting operatiuni prin care:
a) cesionarul cumpara creantele, fara ca operatiunea sa aiba drept scop recuperarea creantei;
b) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent;
c) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent.
(11) Se considera ca cesionarul realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, taxabila conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal in situatia prevazuta la alin. (10) lit. b), intrucat percepe de la cedent un comision pentru aceasta operatiune. De asemenea, persoana care este angajata in scopul recuperarii creantelor in situatia prevazuta la alin. (9) lit. a) realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul persoanei care detine creantele, taxabila conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(12) In situatia prevazuta la alin. (10) lit. b) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA.
(13) In situatia prevazuta la alin. (10) lit. a):
a) daca pretul de vanzare al creantei este mai mare decat valoarea nominala a creantei, cedentul realizeaza o operatiune scutita de TVA conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA;
b) daca pretul de vanzare al creantei este mai mic sau egal cu valoarea nominala a creantei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeaza operatiuni in sfera de aplicare a TVA.
(14) In cazul cesiunii de creanta prevazute la alin. (10) lit. c):
a) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent reprezinta o operatiune scutita de TVA in sensul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
b) cesionarul se considera ca nu efectueaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, respectiv nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA, intrucat nu percepe un comision pentru aceasta operatiune.
(15) In sensul alin. (9) - (14) au fost pronuntate si deciziile in cauzele Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 Finanzamt Gross-Gerau impotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH si C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst impotriva GFKL Financial Services AG.
(16) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile constand in recuperare de creante prevazute la alin. (11) este constituita din contravaloarea serviciului, reprezentand toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finantare.
(17) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operatiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor intr-o alta valuta sau in aceeasi valuta si distribuirea de numerar.
(18) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: furnizarea de informatii financiare cu caracter general, analize privind evolutia cursului valutar sau a ratei dobanzii, vanzarea ori inchirierea dispozitivelor pentru numararea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
(19) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.
(20) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investitii, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea si depozitarea titlurilor de valoare.
(21) In sensul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investitii sunt urmatoarele:
a) organismele de plasament colectiv definite conform legislatiei in vigoare care reglementeaza aceste organisme;
b) fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative si fondurile de pensii ocupationale.
c) fondurile comune de garantare a creantelor.
53. (1) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum serviciile de marketing si serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificarii contractelor si a primelor de asigurare, incheierea, administrarea si rezilierea politelor, organizarea si managementul sistemului informatic, furnizarea de informatii si intocmirea rapoartelor pentru partile asigurate, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-472/03 Arthur Andersen.
(2) O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale intre prestator si beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxa pentru serviciile de asigurare si/sau de reasigurare se aplica de catre societatea care suporta riscul si care incheie contractul cu clientii, inclusiv in cazul externalizarii tranzactiilor in domeniul asigurarilor/reasigurarilor. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-240/99 Skandia.
(3) Nu sunt scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal serviciile de evaluare a riscurilor si/sau a daunelor, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-8/01 Taksatorringen.
54. In sensul art. 292 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate definitiv in bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
55. (1) In aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci cand se livreaza un corp funciar unic format din constructia si terenul pe care aceasta este edificata, identificat printr-un singur numar cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare;
b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare;
c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare, regimul corpului funciar se stabileste in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ceea ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla aceasta, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV impotriva Staatssecretaris van Financien.
(3) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii sau al unei parti din constructie care nu a suferit transformari de natura celor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept activ corporal fix.
(4) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.
(5) Daca livrarea unei constructii intervine inainte de data primei ocupari, astfel cum este definita prima ocupare la alin. (3), se considera ca are loc livrarea unei constructii noi.
(6) In aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism. In situatia in care livrarea unui teren pe care se afla o constructie are loc ulterior livrarii constructiei sau independent de livrarea constructiei, livrarea fiind realizata de persoana care detine si titlul de proprietate asupra constructiei ori de alta persoana care detine numai titlul de proprietate asupra terenului, se considera ca are loc livrarea unui teren construibil in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
56. In cazul livrarii de bunuri a caror achizitie a facut obiectul limitarilor speciale ale dreptului de deducere, scutirea prevazuta la art. 292 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care achizitia bunurilor a facut obiectul limitarii totale a dreptului de deducere. Scutirea nu se aplica pentru livrarea bunurilor a caror achizitie a facut obiectul restrictionarii la 50% a dreptului de deducere.
57. (1) In sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 332 din Codul fiscal, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea oricareia dintre operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) In aplicarea alin. (1), un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare se transmite clientului. Depunerea cu intarziere a notificarii nu anuleaza dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare si nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 297 - 301 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator. In situatia in care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intentioneaza a fi utilizata pentru operatiuni taxabile se comunica in notificarea transmisa organului fiscal.
(4) Persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea, daca opteaza pentru taxare, si sa depuna si notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Optiunea de inregistrare in scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operatiunilor prevazute la alin. (1).
(5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare in conditiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevazut la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (7).
(6) In cazul persoanelor impozabile care au depus notificari pentru taxarea operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, inainte de data aderarii, nu este necesara modificarea notificarii in sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, in loc de procent din bunul imobil, conform mentiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(7) Persoana impozabila trebuie sa notifice organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxa este permisa de la data inscrisa in notificare.
(8) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente imobilului sau partii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila poate efectua o ajustare in favoarea sa in conditiile prevazute la art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(9) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil sau partii din bunul imobil trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse conform art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) si (9), pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau parti ale acestora, construite, achizitionate, transformate sau modernizate, inainte de data aderarii se aplica prevederile tranzitorii ale art. 332 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(11) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni. Aceleasi prevederi se aplica corespunzator si pentru notificarea prevazuta la alin. (7).
58. (1) In sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) Optiunea de taxare prevazuta la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de catre persoanele care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare exercitate de vanzator si nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 297 - 301 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator.
(4) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care se vinde in regim de taxare, identificata cu exactitate, se inscrie in notificarea prevazuta la alin. (3). Daca, dupa depunerea notificarii, persoana impozabila doreste sa renunte la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, trebuie sa transmita o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.
(5) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(6) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) si (6), pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, se aplica prevederile tranzitorii ale art. 332 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(8) In cazul notificarii depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
(9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni.
59. (1) Cu exceptia situatiilor prevazute la art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operatiunile scutite prevazute de art. 292 din Codul fiscal. Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 292 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise in conformitate cu prevederile art. 330 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.
(2) In cazul operatiunilor scutite de taxa pentru care prin optiune se aplica regimul de taxare conform prevederilor art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, nu se aplica prevederile alin. (1), fiind aplicabile prevederile pct. 57 si 58. Prin exceptie, prevederile alin. (1) se aplica atunci cand persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal nu a depus notificarile prevazute la pct. 57 si 58, dar a taxat operatiunile si nu depune notificarea in timpul inspectiei fiscale.
(3) Scutirile de taxa prevazute la art. 292 din Codul fiscal se aplica inclusiv pentru livrarile de bunuri catre sine prevazute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal si pentru prestarile de servicii catre sine prevazute la art. 271 alin. (4) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 2-a - Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare
60. Scutirea prevazuta la art. 293 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se acorda de catre birourile vamale de frontiera si de interior, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene sau in acordurile de sediu, in masura in care nu conduc la denaturarea concurentei.
61. Scutirea prevazuta la art. 293 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal se acorda de catre birourile vamale de frontiera si de interior, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii sau in acordurile de sediu.
62. In sensul art. 293 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, bunurile reimportate beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt scutite de taxe vamale potrivit legislatiei vamale care se refera la marfurile reintroduse pe teritoriul Uniunii Europene, respectiv art. 185 - 187 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
63. (1) In sensul art. 293 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea partiala de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor in momentul exportului, se acorda pentru:
a) reimportul bunurilor care au fost reparate in afara Uniunii Europene;
b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate sau evaluate in afara Uniunii Europene, inclusiv asamblate sau montate;
c) reimportul de parti de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate in afara Comunitatii pentru a fi incorporate in aceste bunuri;
d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate in afara Comunitatii in vederea acestei transformari.
(2) Scutirea partiala mentionata la alin. (1) se acorda in urmatoarele conditii:
a) bunurile trebuie sa fi fost exportate din Romania sau din alt stat membru, in afara Comunitatii, dupa plasarea acestora in regim de perfectionare pasiva;
b) exportul si reimportul bunurilor trebuie efectuate de aceeasi persoana.
(3) Pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu se include in baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1). Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile mentionate la alin. (1), sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu sunt tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a TVA pentru aceste servicii cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prestate in afara Uniunii Europene este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea serviciilor prestate in afara Uniunii Europene, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 289 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Scutirea totala se acorda pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse in afara Comunitatii uneia sau mai multor operatiuni, in conditiile in care aceleasi operatiuni efectuate in Romania nu ar fi fost taxate.
64. Scutirea mentionata la art. 293 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal se acorda in cazurile in care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite in temeiul art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca, la data importului, importatorul a pus la dispozitia organelor vamale cel putin informatiile urmatoare:
a) codul sau de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 316 din Codul fiscal;
b) codul de inregistrare in scopuri de TVA al clientului caruia ii sunt livrate produsele in conformitate cu art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit in alt stat membru, sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul produselor, atunci cand acestea sunt transferate in conformitate cu art. 294 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;
c) dovada faptului ca produsele importate urmeaza sa fie transportate sau expediate din statul membru in care se face importul spre un alt stat membru in aceeasi stare in care se aflau in momentul importului.
SECTIUNEA a 3-a - Scutiri cu drept de deducere
65. Scutirile cu drept de deducere prevazute la art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal sunt aplicate in masura in care persoanele impozabile pot justifica scutirea cu documentele prevazute de instructiuni aprobate de ministrul finantelor publice. Aplicarea regimului de taxare pentru operatiuni scutite cu drept de deducere de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere la beneficiarii operatiunilor.
65¹. (1) Justificarea scutirii de taxa prevazute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unitati spitalicesti din reteaua publica de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitaliceasca din reteaua publica de stat sau, dupa caz, institutia/autoritatea publica centrala sau locala, care asigura finantarea acesteia, potrivit legii, se realizeaza cu documentatia in baza careia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele incheiate cu beneficiarul.
(2) Scutirea de taxa prevazuta la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplica direct, prin facturare fara TVA, pentru livrarile de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii si echipamente de protectie, materiale si consumabile de uz sanitar, precum si pentru adaptarea, repararea, inchirierea si leasingul unor astfel de bunuri, efectuate catre unitati spitalicesti din reteaua publica de stat, pe baza declaratiei pe propria raspundere a reprezentantului legal al unitatii spitalicesti din care sa rezulte ca bunurile respective sunt destinate in mod normal utilizarii in domeniul ingrijirilor de sanatate sau pentru utilizarea de catre persoanele cu handicap, bunuri esentiale pentru compensarea si depasirea handicapurilor.
(3) Pentru livrarile de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii si echipamente de protectie, materiale si consumabile de uz sanitar, precum si pentru adaptarea, repararea, inchirierea si leasingul unor astfel de bunuri, facturate catre o institutie/autoritate publica centrala sau locala, scutirea de taxa se aplica direct, prin facturare fara TVA, pe baza unei declaratii pe propria raspundere a reprezentantului legal al institutiei/autoritatii publice centrale sau locale respective din care sa rezulte ca bunurile/serviciile achizitionate sunt destinate unei unitati spitalicesti din reteaua publica de stat pentru care aceasta asigura finantarea si a declaratiei prevazute la alin. (2) a reprezentantului legal al unitatii spitalicesti din reteaua publica de stat beneficiare.
(4) In cazul importului de bunuri prevazute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplica pentru operatiunile realizate direct de catre unitatea spitaliceasca din reteaua publica de stat sau de catre institutia/autoritatea publica centrala sau locala care asigura finantarea acesteia, pe baza declaratiilor prevazute la alin. (2) si (3), dupa caz, care se depun la organul vamal competent la momentul importului.
(5) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri prevazute la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplica pentru operatiunile realizate direct de catre unitatea spitaliceasca din reteaua publica de stat sau de catre institutia/autoritatea publica centrala sau locala care asigura finantarea acesteia, pe baza declaratiilor prevazute la alin. (2) si (3), dupa caz, care se pastreaza in evidentele beneficiarului, in vederea justificarii scutirii de TVA.
(6) Prevederile referitoare la declaratiile pe propria raspundere prevazute la alin. (2) si (3) nu se aplica pentru bunurile prevazute la art. 294 alin. (5) lit. c) si d) din Codul fiscal, acestea fiind scutite indiferent catre cine sunt livrate.
(7) Scutirea de taxa prevazuta la art. 294 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal se aplica pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile prevazute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicala este un dispozitiv medical destinat utilizarii personale exclusive care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi ori dure, precum si functii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
(8) Scutirea de taxa prevazuta la art. 294 alin. (5) lit. d) din Codul fiscal se aplica pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
(9) In cazul importului de bunuri prevazute la art. 294 alin. (5) lit. c) si d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplica de catre organele vamale la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.
(10) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri prevazute la art. 294 alin. (5) lit. c) si d) din Codul fiscal, scutirea de TVA se aplica de orice persoana ce realizeaza achizitia intracomunitara a bunurilor in Romania.
66. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 295 din Codul fiscal nu se aplica in cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regasesc la alin. (1) lit. a) al aceluiasi articol, cum sunt cele de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfectionare activa in sistemul de rambursare.
(2) In sensul art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal, prin ape teritoriale se intelege marea teritoriala a Romaniei, astfel cum este definita la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata.
CAPITOLUL X - Regimul deducerilor
SECTIUNEA 1 - Sfera de aplicare a dreptului de deducere
67. (1) Dreptul persoanelor impozabile de a deduce taxa achitata sau datorata pentru bunurile/serviciile achizitionate destinate utilizarii in scopul operatiunilor prevazute la art. 297 alin. (4) din Codul fiscal constituie un principiu fundamental al sistemului de TVA. Dreptul de deducere prevazut la art. 297 din Codul fiscal face parte integranta din mecanismul TVA si, in principiu, nu poate fi limitat. Acest drept se exercita imediat pentru totalitatea taxei aplicate operatiunilor efectuate in amonte. Pentru a beneficia de dreptul de deducere trebuie indeplinite in primul rand conditiile de fond, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv pe de o parte, cel interesat sa fie o persoana impozabila in sensul titlului VII din Codul fiscal si, pe de alta parte, bunurile sau serviciile invocate pentru a justifica acest drept sa fie utilizate in aval de persoana impozabila in scopul operatiunilor prevazute la art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, iar in amonte, aceste bunuri sau servicii sa fie furnizate de o alta persoana impozabila.
(2) Potrivit jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene organele fiscale competente sunt in masura sa refuze acordarea dreptului de deducere daca se stabileste, in raport cu elemente obiective, ca acest drept este invocat in mod fraudulos sau abuziv.
(3) Jurisprudenta Curtii de Justitie Europene relevanta pentru aplicarea alin. (2) include cu titlu de exemplu hotararile pronuntate in cauzele Bonik C-285/11 si C-277/14 PPUH.
(4) O persoana care are intentia, confirmata de dovezi obiective, sa inceapa in mod independent o activitate economica in sensul art. 269 din Codul fiscal si care incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii acestei activitati economice, trebuie sa fie considerata ca o persoana impozabila care actioneaza in aceasta calitate, care are, in conformitate cu art. 297 din Codul fiscal, dreptul imediat de a deduce taxa datorata sau achitata pentru cheltuielile si/sau investitiile efectuate in scopul operatiunilor pe care intentioneaza sa le efectueze si care dau nastere unui drept de deducere, fara a trebui sa astepte inceperea exploatarii efective a activitatii sale. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/98 Gabalfrisa.
(5) Taxa este deductibila la beneficiar atunci cand intervine exigibilitatea taxei pentru livrarea/prestarea realizata de furnizor/prestator, conform prevederilor art. 297 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptiile prevazute la art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
(6) Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor taxabile, pentru care furnizorul/prestatorul aplica sistemul TVA la incasare, caz in care acesta trebuie sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal. In situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea TVA la incasare, operatiunea respectiva nefiind exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor art. 282 alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul isi exercita dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care sunt aplicabile prevederile art. 324 alin. (13) din Codul fiscal. Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare, acestea fiind supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor art. 282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, iar in cazul beneficiarului fiind aplicabile prevederile art. 297 alin. (1) din Codul fiscal.
(7) Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal se aplica inclusiv de catre beneficiarii persoane impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar care sunt inregistrate in Romania in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu stabilite in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(8) Prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal referitoare la amanarea dreptului de deducere pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor/serviciilor este platita furnizorului/prestatorului se aplica numai pentru taxa care ar fi deductibila potrivit prevederilor art. 297 alin. (4) - (6), art. 298, 300 si 301 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal si achizitioneaza bunuri/servicii pentru care taxa nu este deductibila conform art. 297 alin. (4) - (7), art. 298 si 300 din Codul fiscal nu vor reflecta ca taxa neexigibila taxa nedeductibila, indiferent daca taxa aferenta este sau nu achitata.
(9) Pentru determinarea taxei deductibile in conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, aferente platii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, se aplica procedeul sutei marite, respectiv 20 x 100 / 120 in cazul cotei standard, 19 x 100 / 119 incepand cu data de 1 ianuarie 2017, 9 x 100 / 109 sau 5 x 100 / 105 in cazul cotelor reduse.
Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, avand perioada fiscala luna calendaristica, emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 3.000 lei plus 20% TVA in suma de 600 lei, in data de 14 mai 2016 catre societatea B. Daca taxa nu se achita in aceeasi perioada fiscala se inregistreaza in contul 4428 TVA neexigibila. In data de 5 iulie 2016, societatea B plateste partial prin virament bancar suma de 1.300 lei. Taxa deductibila aferenta acestei plati se calculeaza astfel: 1.300 x 20 / 120 = 216,67 lei si se evidentiaza in debitul contului 4426 TVA deductibila, concomitent cu evidentierea in creditul contului 4428 TVA neexigibila.
(10) In sensul art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se considera ca taxa a fost platita furnizorului/prestatorului in situatia in care se stinge obligatia de plata catre furnizor/prestator, chiar daca plata este facuta catre un tert.
(11) In scopul aplicarii prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal:
a) In cazul in care plata se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/prestarii de servicii efectuate de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare, este:
1. data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia in situatia in care cumparatorul este emitentul instrumentului de plata, indiferent daca incasarea este efectuata de furnizor/prestator ori de alta persoana;
2. data girului catre furnizor/prestator, in situatia in care cumparatorul nu este emitentul instrumentului de plata, in acest scop fiind obligatorie pastrarea unei copii a instrumentului de plata in care este mentionata si persoana catre care a fost girat instrumentul de plata;
b) in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator, data platii este data inscrisa in extrasul de cont ori alt document asimilat acestuia. Indisponibilizarea sumelor, evidentiata in extrasul de cont, nu este considerata plata;
c) In cazul platilor prin banca de tipul transfer-credit, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/servicii de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia;
d) In cazul cesiunii de creante si al compensarii, se aplica corespunzator prevederile pct. 26 alin. (8), respectiv pct. 26 alin. (9), pentru a determina data platii;
e) In cazul platii in natura, data platii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrare/prestarea care reprezinta contrapartida pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata.
(12) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 297 - 300 din Codul fiscal, la data platii, in situatia in care bunurile achizitionate nu se aflau in stoc la data anularii inregistrarii in scopuri de TVA. Deducerea se realizeaza prin inscrierea sumelor deduse in declaratia depusa potrivit prevederilor art. 324 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal si restituirea sumelor respective de la bugetul de stat.
(13) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 297 - 300 din Codul fiscal in primul decont de TVA sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, daca plata a fost efectuata in perioada in care nu a avut un cod valid de TVA.
(14) In sensul art. 297 alin. (6) din Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal. Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care s-a aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderile mici prevazut la art. 310 din Codul fiscal. In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu prevederile art. 310 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 83 si 84.
(15) In cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul Romaniei:
a) se aplica prevederile art. 302 din Codul fiscal in perioada in care nu au fost inregistrate in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal, in situatia in care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei in baza art. 302 din Codul fiscal si in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 302 din Codul fiscal, indiferent daca la data solicitarii rambursarii sunt deja inregistrate in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal;
b) se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal, inclusiv pentru achizitiile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, daca persoanele impozabile nestabilite in Romania sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal la data solicitarii rambursarii, in situatia in care pentru respectivele achizitii nu au solicitat rambursarea taxei conform art. 302 din Codul fiscal, dar in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 302 din Codul fiscal, sau in situatia in care au depus o cerere de rambursare conform art. 302 din Codul fiscal, dar aceasta a fost respinsa de organele fiscale competente din cauza faptului ca persoana respectiva ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
(16) Dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal poate fi exercitat de persoana impozabila chiar daca factura nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 316 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA pentru operatiunile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal.
(17) In cazul imobilizarilor in curs de executie care nu se mai finalizeaza, in baza unei decizii de abandonare a executarii lucrarilor de investitii, fiind scoase din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabila isi poate pastra dreptul de deducere exercitat in baza art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizarilor ca atare ori dupa casare, daca din circumstante care nu depind de vointa sa persoana impozabila nu utilizeaza niciodata aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economica, astfel cum a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-37/95 Statul belgian impotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pastrat si in alte situatii in care achizitiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 297 alin. (4) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economica a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de vointa sa, astfel cum a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) impotriva Statului belgian.
(18) In cazul achizitiei unei suprafete de teren impreuna cu constructii edificate pe aceasta, persoana impozabila are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta acestei achizitii, inclusiv taxa aferenta constructiilor care urmeaza a fi demolate, daca face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(19) Justificarea intentiei persoanei impozabile de a realiza operatiuni cu drept de deducere in cazul livrarii de bunuri imobile care nu mai indeplinesc conditiile de a fi considerate noi in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si al inchirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrarii/inchirierii acestora, se realizeaza prin depunerea notificarilor prevazute in anexa nr. 1 sau, dupa caz, in anexa nr. 2 la prezentele norme, in vederea exercitarii optiunii de taxare a operatiunilor respective in conformitate cu art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. Organele de inspectie fiscala vor permite in timpul desfasurarii controlului depunerea acestor notificari.
(20) In cazul investitiilor destinate realizarii de bunuri imobile persoana impozabila:
a) aplica prevederile celei de-a doua teze a art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, in situatia in care preconizeaza ca va realiza atat operatiuni care dau drept de deducere cat si operatiuni care nu dau drept de deducere cu respectivele bunuri imobile, precum si prevederile alin. (19) pentru partea din bunul imobil destinata livrarii/inchirierii in regim de taxare;
b) in situatia in care preconizeaza ca va realiza exclusiv operatiuni care dau drept de deducere, aplica prevederile alin. (4). Daca bunul imobil este destinat livrarii, dar operatiunea respectiva nu se produce pe perioada in care bunul imobil este considerat nou conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplica prevederile alin. (19).
SECTIUNEA a 2-a - Limitari speciale ale dreptului de deducere
68. (1) In aplicarea art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se intelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului. Nu reprezinta cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul. In sensul prezentelor norme, prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg si nu are mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul soferului.
(2) In cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299 - 301 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei. Utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii, utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto. Este obligatia persoanei impozabile sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezulta si din hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. In vederea exercitarii dreptului de deducere a taxei orice persoana impozabila trebuie sa detina documentele prevazute de lege pentru deducerea taxei si sa intocmeasca foaia de parcurs care trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(3) In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehicule utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se intelege salariatii, administratorii societatilor, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii si persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.
(4) Utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice, este denumita in continuare uz personal. Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate la alin. (3), este considerat uz personal al vehiculului. Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Daca vehiculul este utilizat atat pentru activitatea economica, cat si pentru uz personal, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabila care aplica deducerea limitata de 50% nu trebuie sa faca dovada utilizarii vehiculului in scopul activitatii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevazute la alin. (2). Prin limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule, se intelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibila in conditiile prevazute la art. 297 si la art. 299 - 301 din Codul fiscal.
(5) In cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si taxa aferenta cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299 - 301 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora si pentru uz personal fiind considerata neglijabila cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive. In situatia prevazuta la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabila sa utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat, in vederea deducerii taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299 - 301 din Codul fiscal. Totusi, in cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplica limitarea dreptului de deducere a taxei daca acestea sunt utilizate si pentru alte activitati economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activitatile prevazute la art. 298 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal.
(6) In scopul aplicarii art. 298 alin. (3) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru:
1. servicii de urgenta reprezinta vehiculele care pot fi inzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat in vederea unor interventii de urgenta, cum sunt cele asupra retelelor de gaz, energie electrica, apa, canalizare;
2. servicii de paza si protectie reprezinta vehiculele utilizate in vederea asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. servicii de curierat reprezinta vehiculele care servesc la primirea, transportul si distribuirea scrisorilor, coletelor si pachetelor;
b) vehiculele utilizate de agentii de vanzari reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea activitatii de merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor/serviciilor, asigurarea de servicii postvanzare si monitorizarea clientilor. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 298 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vanzari;
c) vehiculele utilizate de agentii de achizitii reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu negocierea si incheierea de contracte pentru cumpararea de bunuri si servicii, intretinerea bazei de date a furnizorilor potentiali sau existenti, intocmirea documentelor administrative pentru cumparari, analizarea cererilor de cumparare si propunerea ofertei celei mai bune, urmarirea performantelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 298 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achizitii;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata reprezinta vehiculele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.
(7) Utilizarea vehiculului pentru activitatile exceptate prevazute la art. 298 alin. (3) din Codul fiscal rezulta, in functie de fiecare situatie in parte, din informatii cum sunt: obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs care trebuie sa contina cel putin elementele prevazute la alin. (2), in cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, sau orice alte dovezi care pot fi furnizate.
(8) Incadrarea vehiculelor in categoriile prevazute de art. 298 din Codul fiscal se realizeaza de fiecare persoana impozabila luand in considerare criteriile prevazute de Codul fiscal si de prezentele norme metodologice. Daca situatia de fapt constatata de organul fiscal este diferita de situatia prezentata de persoana impozabila in ce priveste exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 298 din Codul fiscal, organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza, in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala.
(9) In situatia in care persoanele care achizitioneaza vehicule sunt persoane care aplica sistemul TVA la incasare sau sunt persoane care achizitioneaza vehicule de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
SECTIUNEA a 3-a - Conditii de exercitare a dreptului de deducere
69. (1) Persoana impozabila poate deduce taxa aferenta achizitiilor daca sunt indeplinite conditiile de fond prevazute la pct. 67 alin. (1), precum si formalitatile prevazute la art. 299 din Codul fiscal.
(2) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 299 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul facturilor, acestea trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal si dovada platii, in cazul achizitiilor prevazute la art. 297 alin. (3) din Codul fiscal efectuate de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii prevazute la art. 297 alin. (2) din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare.
(3) Facturile emise in conditiile prevazute la art. 319 alin. (12), (13) si (21) din Codul fiscal constituie documente justificative in vederea deducerii taxei numai in situatia in care au inscris si codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.
(4) In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, beneficiarul trebuie sa solicite emitentului un duplicat al facturii, pe care se mentioneaza ca inlocuieste factura initiala. In cazul facturilor emise pe suport hartie, duplicatul poate fi o factura noua emisa de furnizor/prestator, care sa cuprinda aceleasi date ca factura initiala si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala sau, o fotocopie a facturii initiale, pe care furnizorul/prestatorul mentioneaza ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al declaratiei vamale pentru import ori al documentului pentru regularizarea situatiei, persoana impozabila trebuie sa solicite un duplicat certificat de organele vamale.
(5) In cazul utilizarii Sistemului roman de procesare automata a declaratiei vamale de import, justificarea deducerii taxei se face cu exemplarul pe suport hartie al declaratiei vamale care certifica inscrisurile din documentul electronic de import/documentul electronic de import cu elemente de securitate si siguranta pentru care s-a acordat liber de vama, autentificat prin aplicarea semnaturii si a stampilei lucratorului vamal.
(6) Pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate, in conformitate cu prevederile art. 319 alin. (12), (13) si (21) din Codul fiscal, daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Prevederile acestui alineat se completeaza cu cele ale pct. 67.
(7) Facturile emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile, aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri ori in alte unitati similare, permit deducerea taxei pe valoarea adaugata de catre persoana impozabila daca sunt insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale.
(8) Pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii pentru care persoana impozabila, care este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, este obligata la plata taxei prin mecanismul taxarii inverse conform art. 308, art. 307 alin. (2) - (6) si art. 326 alin. (4) din Codul fiscal, nu poate fi anulat dreptul de deducere a taxei in situatia in care obligatiile prevazute la art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 326 alin. (5) din Codul fiscal nu au fost indeplinite, dar achizitiile sunt destinate operatiunilor cu drept de deducere conform art. 297 - 300 din Codul fiscal si persoana respectiva detine un document care corespunde cerintelor prevazute la art. 299 din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cauzele conexate C-95/07 si C-96/07.
(9) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca nu s-au indeplinit obligatiile prevazute la art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 326 alin. (5) din Codul fiscal, procedeaza astfel:
a) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, ale art. 326 alin. (5) din Codul fiscal in perioada fiscala in care s-a finalizat inspectia fiscala;
b) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro rata, calculeaza diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care inspectia fiscala are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei prevazute se are in vedere pro rata provizorie aplicata. Daca inspectia fiscala are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei prevazute se are in vedere pro rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea. Diferentele astfel stabilite se achita sau, dupa caz, se compenseaza, in conformitate cu normele procedurale in vigoare;
c) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, stabilesc taxa datorata bugetului de stat, care se achita sau, dupa caz, se compenseaza, in conformitate cu normele procedurale in vigoare.
(10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei in conditiile art. 307 alin. (2) - (4) si (6) si art. 308 din Codul fiscal, trebuie sa detina o factura care cuprinde cel putin informatiile prevazute la art. 319 din Codul fiscal ori o autofactura emisa in conformitate cu prevederile art. 320 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal.
(11) In aplicarea prevederilor art. 299 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, prin actul constatator emis de organele vamale se intelege documentul pentru regularizarea situatiei, emis inclusiv ca urmare a unui control vamal.
(12) In cazul achizitiilor efectuate de la persoanele impozabile nestabilite in Romania si scutite de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania conform prevederilor pct. 91 alin. (1), justificarea deducerii taxei se face pe baza exemplarului original al facturii prevazute la pct. 91 alin. (4) si a unei copii de pe decizia privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional.
SECTIUNEA a 4-a - Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila
70. (1) In aplicarea art. 300 alin. (3) si (4) din Codul fiscal, pentru bunurile sau serviciile achizitionate care pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
(2) Prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, referitoare la deducerea integrala a taxei aferente investitiilor pentru care se prevede ca vor fi utilizate atat pentru operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, se aplica atat pentru investitiile care au fost incepute dupa data de 1 ianuarie 2016, cat si pentru achizitiile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2016 aferente unor investitii incepute inainte de aceasta data. In ambele situatii, taxa dedusa aferenta achizitiilor destinate realizarii acestor investitii se ajusteaza conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal, in primul an in care au loc livrari de bunuri/prestari de servicii cu bunul rezultat in urma investitiei.
Exemplul nr. 1: o persoana impozabila incepe in luna februarie 2016 lucrarile de investitii pentru edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru activitati medicale scutite de TVA, dar si pentru operatii estetice si de infrumusetare care nu sunt scutite de TVA. Pe perioada derularii investitiei, persoana impozabila poate deduce integral taxa aferenta achizitiilor necesare pentru investitia respectiva. In anul in care sunt realizate primele activitati medicale mentionate, taxa dedusa aferenta obiectivului de investitii se ajusteaza conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal, respectiv in acest caz conform pct. 79 alin. (16). In situatia in care persoana respectiva achizitioneaza si alte bunuri decat cele necesare realizarii investitiei, dar care vor fi utilizate pentru activitatile mentionate, va aplica pro rata provizorie stabilita conform art. 300 alin. (10) lit. d) din Codul fiscal, deoarece presupunem ca in anul 2016 nu va realiza venituri, care va fi regularizata conform prevederilor art. 300 alin. (13) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O societate care are ca obiect de activitate operatiuni imobiliare deruleaza o investitie incepand din anul 2015 si care se continua si in anul 2016. Investitia respectiva este un imobil care va fi utilizat de societate atat pentru inchirierea in regim de taxare, cat si in regim de scutire. De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabila poate deduce integral taxa aferenta achizitiilor necesare pentru investitia respectiva. In anul in care sunt realizate primele operatiuni de inchiriere, va efectua o ajustare negativa a taxei corespunzatoare partii din cladire inchiriata in regim de scutire, conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal.
(3) In sensul art. 300 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(4) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
b) operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile;
c) suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii sunt nesemnificative.
(5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro rata definitiva pentru perioade anterioare:
a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana impozabila are obligatia sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal;
b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana impozabila are dreptul sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constatate aceste erori.
(6) Aprobarile directiei de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice pentru situatiile prevazute la art. 300 alin. (16) si (17) din Codul fiscal isi mentin valabilitatea pe perioada in care persista situatiile speciale care au necesitat acordarea acestora.
SECTIUNEA a 5-a - Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa
71. (1) Prevederile art. 301 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica de persoanele impozabile si ulterior unui control fiscal, chiar daca taxa inscrisa in facturile pentru achizitii era exigibila in perioada supusa inspectiei fiscale.
(2) In sensul art. 301 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul in care, in cadrul inspectiei fiscale la furnizori, organul fiscal a stabilit TVA colectata pentru anumite operatiuni efectuate in perioada supusa inspectiei fiscale, furnizorii pot emite facturi de corectie pana la expirarea termenului de prescriptie pentru operatiunile in cauza, astfel cum a fost prelungit cu perioada supusa inspectiei fiscale, beneficiarul avand dreptul de deducere aferent facturilor emise in aceste conditii, chiar daca perioada de prescriptie a expirat, cu conditia ca dreptul de deducere sa fie exercitat in termen de cel mult un an de la data primirii facturii de corectie.
(3) In aplicarea art. 301 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandata, insotita de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul ca va exercita dreptul de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere.
SECTIUNEA a 6-a - Rambursarile de taxa
SUBSECTIUNEA 1 - Rambursarea taxei catre persoane impozabile neinregistrate in scopuri de TVA in Romania si rambursarea TVA de catre alte state membre catre persoane impozabile stabilite in Romania
72. (1) In baza art. 302 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, orice persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, statul membru in care au fost achizitionate bunuri/servicii sau in care s-au efectuat importuri de bunuri, daca persoana impozabila respectiva indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu este inregistrata si nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 din Codul fiscal;
c) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c) - n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
3. prestarea de servicii catre persoane neimpozabile stabilite in Romania, vanzarea intracomunitara de bunuri la distanta impozabila in Romania conform art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, livrarea de bunuri efectuata de catre o persoana impozabila care faciliteaza aceasta livrare in conformitate cu art. 270 alin. (16) din Codul fiscal, atunci cand expedierea sau transportul bunurilor livrate incepe si se incheie in Romania, efectuate de catre persoana impozabila prevazuta la art. 315 alin. (14) din Codul fiscal;
4. vanzarea la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte, impozabila in Romania conform art. 275 alin. (3) sau (4) din Codul fiscal, efectuata de catre persoana impozabila prevazuta la art. 315²alin. (24) din Codul fiscal.
(2) Nu se ramburseaza:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata facturata agentiilor de turism, inclusiv turoperatorilor, care aplica regimul special de taxa, conform echivalentului din alt stat membru al art. 311 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal.
(3) Se ramburseaza oricarei persoane impozabile nestabilite in Romania taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferenta importurilor, efectuate in Romania, in masura in care bunurile si serviciile respective sunt utilizate pentru urmatoarele operatiuni:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal;
c) prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c) - n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal.
(4) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat in temeiul prevederilor art. 297, 298 si 299 din Codul fiscal.
(5) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in Romania, o persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in statul membru in care este stabilita. In cazul in care o persoana impozabila nestabilita in Romania efectueaza in statul membru in care este stabilita atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere in respectivul stat membru, Romania va rambursa numai acea parte din TVA rambursabila conform alin. (3) care corespunde operatiunilor cu drept de deducere. Dreptul de rambursare a taxei se determina conform alin. (4), respectiv in aceleasi conditii ca si cele aplicabile pentru operatiuni care sunt realizate in Romania.
(6) Pentru a obtine o rambursare a TVA in Romania, persoana impozabila care nu este stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica si o inainteaza statului membru in care este stabilita, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de catre statul membru respectiv.
(7) Cererea de rambursare contine urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. 1 - 4;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(8) In afara de informatiile mentionate la alin. (7), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului sau prestatorului;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, respectiv codul RO;
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA, exprimate in lei;
f) cuantumul TVA deductibil, calculat in conformitate cu alin. (3), (4) si (5), exprimat in lei;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (5) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate, descrisa conform codurilor de la alin. (9).
(9) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform urmatoarelor coduri:
1. combustibil;
2. inchiriere de mijloace de transport;
3. cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la codurile 1 si 2);
4. taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
5. cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
6. cazare;
7. servicii de catering si restaurant;
8. acces la targuri si expozitii;
9. cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
10. altele. In cazul in care se utilizeaza codul 10, se specifica natura bunurilor livrate si a serviciilor prestate.
(10) Solicitantul trebuie sa furnizeze pe cale electronica informatii suplimentare codificate cu privire la codurile 1 si 3 prevazute la alin. (9), aceste informatii fiind necesare pentru a determina existenta unor restrictii asupra dreptului de deducere.
(11) In cazul in care baza de impozitare de pe o factura sau de pe un document de import este de cel putin echivalentul in lei a 1000 euro ori in cazul facturilor pentru combustibil de cel putin 250 euro, in vederea obtinerii rambursarii taxei pe valoarea adaugata, solicitantul trebuie sa trimita pe cale electronica copii de pe respectivele facturi sau, dupa caz, documente de import, impreuna cu cererea de rambursare. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010. Pentru facturile sau documentele de import a caror valoare nu depaseste sumele prevazute in teza anterioara, nu este obligatorie transmiterea lor in vederea obtinerii rambursarii, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (22).
(12) Solicitantul trebuie sa furnizeze o descriere a activitatilor sale economice prin utilizarea sistemului armonizat de coduri detaliat la nivelul 4, stabilit in conformitate cu art. 34a alin. (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativa in domeniul taxei pe valoarea adaugata si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92, cu modificarile ulterioare.
(13) Solicitantul trebuie sa furnizeze informatiile din cererea de rambursare si eventualele informatii suplimentare solicitate de organul fiscal competent din Romania in limba romana.
(14) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata, ca urmare a calculului pro rata definitiva, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o alta cerere de rambursare depusa pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de statul membru in care este stabilit solicitantul.
(15) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate in perioada de rambursare;
b) importuri de bunuri efectuate in perioada de rambursare.
(16) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (15), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(17) Cererea de rambursare este trimisa statului membru in care este stabilit solicitantul, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Se considera ca cererea a fost depusa numai in cazul in care solicitantul a furnizat toate informatiile/documentele cerute conform alin. (7) - (10) si (12). Statul membru in care este stabilit solicitantul ii trimite acestuia, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii si transmite pe cale electronica organului fiscal competent din Romania cererea de rambursare completata conform alin. (7) - (9) si informatiile/documentele prevazute la alin. (10) - (12).
(18) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(19) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 400 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(20) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 50 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(21) Dupa primirea cererii transmise pe cale electronica de autoritatea competenta din alt stat membru, organul fiscal competent din Romania ii comunica de indata solicitantului, pe cale electronica, data la care a primit cererea. Decizia de aprobare sau respingere a cererii de rambursare se comunica solicitantului in termen de 4 luni de la data primirii cererii, daca nu se solicita informatii suplimentare conform alin. (22).
(22) In cazul in care organul fiscal competent din Romania considera ca nu are toate informatiile relevante pentru a lua o decizie privind cererea de rambursare in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, poate cere, pe cale electronica, informatii suplimentare, inclusiv copii de pe documentele prevazute la alin. (11), de la solicitant sau de la autoritatile competente din statul membru de stabilire, dupa caz, pe parcursul perioadei de 4 luni prevazute la alin. (21). In cazul in care informatiile suplimentare sunt cerute de la o alta sursa decat solicitantul sau o autoritate competenta dintr-un stat membru, cererea se transmite prin mijloace electronice numai daca destinatarul cererii dispune de astfel de mijloace. Daca este necesar, se pot solicita alte informatii suplimentare. Informatiile solicitate in conformitate cu prezentul alineat pot cuprinde depunerea facturii sau a documentului de import respectiv, in original ori in copie, in cazul in care exista indoieli intemeiate cu privire la validitatea sau acuratetea unei anumite cereri. In acest caz, plafoanele prevazute la alin. (11) nu se aplica.
(23) Informatiile solicitate in temeiul alin. (22) trebuie furnizate in termen de o luna de la data la care solicitarea de informatii suplimentare este primita de cel caruia ii este adresata.
(24) In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa de aprobare sau respingere a cererii de rambursare in termen de doua luni de la data primirii informatiilor cerute sau, in cazul in care nu a primit raspuns la cererea sa de informatii, in termen de doua luni de la data expirarii termenului prevazut la alin. (23). Cu toate acestea, perioada pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare, in totalitatea ei sau la o parte a acesteia, trebuie sa fie intotdeauna de maximum 6 luni de la data primirii cererii de catre statul membru de rambursare. In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere alte informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa privind cererea de rambursare, in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, in termen de 8 luni de la data primirii cererii.
(25) In cazul in care cererea de rambursare se aproba, rambursarea sumei aprobate este efectuata cel tarziu in termen de 10 zile lucratoare de la data expirarii termenului prevazut la alin. (21) sau, in cazul in care au fost solicitate informatii suplimentare sau alte informatii ulterioare, a termenelor mentionate la alin. (24).
(26) Rambursarea se efectueaza in lei intr-un cont bancar din Romania sau, la cererea solicitantului, in oricare alt stat membru. In acest al doilea caz, eventualele comisioane bancare de transfer sunt retinute din suma care urmeaza a fi platita solicitantului.
(27) In cazul in care cererea de rambursare este respinsa, integral sau partial, organul fiscal competent din Romania comunica solicitantului motivele respingerii, impreuna cu decizia. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare in Romania.
(28) Absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenul prevazut la alin. (25) nu este considerata ca fiind echivalenta aprobarii sau respingerii cererii, dar poate fi contestata conform normelor procedurale in vigoare.
(29) In cazul in care o rambursare a fost obtinuta prin frauda sau printr-o alta metoda incorecta, organul fiscal competent din Romania va solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate in mod eronat si a accesoriilor aferente. In caz de nerestituire a sumelor, organul fiscal competent din Romania va suspenda orice rambursare ulterioara catre persoana impozabila in cauza pana la concurenta sumei neplatite sau, daca nu exista o rambursare ulterioara, va proceda la recuperarea sumelor rambursate eronat si a accesoriilor aferente potrivit prevederilor referitoare la asistenta reciproca in materie de colectare.
(30) Orice rectificare facuta in urma unei cereri de rambursare anterioare, in conformitate cu alin. (14), sau, in cazul in care o declaratie separata este depusa, sub forma unei recuperari sau plati separate, reprezinta o majorare sau o reducere a sumei de rambursat.
(31) In cazul nerespectarii termenului de rambursare prevazut la alin. (25) se plateste o dobanda solicitantului pentru suma rambursata dupa expirarea acestui termen. Dobanda se calculeaza incepand din ziua urmatoare ultimei zile prevazute pentru plata in temeiul alin. (25) pana in ziua in care suma este efectiv platita. Ratele dobanzilor sunt egale cu rata dobanzii aplicabile rambursarilor de TVA catre persoanele impozabile stabilite Romania.
(32) In cazul in care solicitantul nu transmite organului fiscal competent din Romania, in termenul prevazut, informatiile suplimentare sau alte informatii solicitate, prevederile alin. (31) nu se aplica. De asemenea, prevederile alin. (31) nu se aplica pana in momentul primirii de catre statul membru de rambursare a documentelor care trebuie trimise pe cale electronica in temeiul alin. (11).
(33) Prevederile alin. (1) - (32) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009. Cererile de rambursare depuse inainte de 1 ianuarie 2010 se solutioneaza potrivit prevederilor legale in vigoare la data depunerii lor.
(34) Prevederile alin. (1) - (33) transpun prevederile Directivei 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, si ale Directivei 2010/66/UE a Consiliului din 14 octombrie 2010 de modificare a Directivei Consiliului 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 275 din 20 octombrie 2010.
73. (1) Conform art. 302 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila stabilita in Romania poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii, efectuate in alt stat membru, denumit in continuare stat membru de rambursare, in conditiile si conform procedurilor stabilite de legislatia statului respectiv, care transpune prevederile Directivei 2008/9/CE si ale Directivei 2010/66/UE.
(2) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat conform legislatiei din statul membru de rambursare.
(3) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in statul membru de rambursare, o persoana impozabila stabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in Romania. In cazul in care o persoana impozabila efectueaza in Romania atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabila care corespunde operatiunilor cu drept de deducere.
(4) Pentru a obtine o rambursare a TVA in statul membru de rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica statului membru respectiv pe care o inainteaza organului fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta. Organul fiscal competent din Romania va transmite electronic autoritatii competente din statul membru de rambursare cererea de rambursare completata corespunzator.
(5) Cererea de rambursare trebuie sa cuprinda:
a) numele si adresa completa ale solicitantului;
b) o adresa de contact pe cale electronica;
c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia serviciilor de transport si serviciilor auxiliare transportului, scutite in temeiul art. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau 160 din Directiva 2006/112/CE si a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 194 - 197 si 199 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum au fost transpuse in legislatia statutului membru de rambursare;
f) codul de inregistrare in scopuri de TVA al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
(6) In afara de informatiile mentionate la alin. (5), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare stat membru de rambursare si pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al furnizorului sau prestatorului, astfel cum au fost alocate de statul membru de rambursare;
c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166-alfa 2, cu exceptia Greciei care utilizeaza prefixul EL;
d) data si numarul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabila si cuantumul TVA exprimate in moneda statului membru de rambursare;
f) cuantumul TVA deductibil, exprimat in moneda statului membru de rambursare;
g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (3) si exprimata ca procent;
h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate.
(7) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform codurilor prevazute la pct. 72 alin. (9).
(8) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata conform art. 300 alin. (8) din Codul fiscal, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o cerere de rambursare pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de Romania.
(9) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile sa fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
(10) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (9), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
(11) Cererea de rambursare este transmisa electronic organului fiscal competent din Romania prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Organul fiscal competent din Romania va trimite solicitantului, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii.
(12) Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(13) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(14) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
(15) Organul fiscal competent din Romania nu inainteaza cererea statului membru de rambursare in cazul in care, pe parcursul perioadei de rambursare, solicitantul se incadreaza in oricare dintre situatiile urmatoare:
a) nu este persoana impozabila in sensul TVA;
b) efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii care sunt scutite de TVA fara drept de deducere in temeiul art. 292 din Codul fiscal;
c) beneficiaza de scutirea pentru intreprinderi mici prevazuta la art. 310 din Codul fiscal.
(16) Organul fiscal competent din Romania ii comunica solicitantului, pe cale electronica, decizia pe care a luat-o in temeiul alin. (15).
(17) Contestatiile impotriva deciziilor de respingere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant in conformitate cu legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerata, conform legislatiei statului membru de rambursare, ca fiind echivalenta unei aprobari sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau judiciare prevazute de legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care nu sunt prevazute astfel de proceduri, absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerata ca fiind echivalenta respingerii cererii.
74. (1) In baza art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 din Codul fiscal, nestabilita pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei aferente importurilor si achizitiilor de bunuri mobile corporale si de servicii efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, daca persoana impozabila respectiva indeplineste urmatoarele conditii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c) - n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal;
3. prestarea de servicii catre persoane neimpozabile stabilite in Romania, supuse regimului special prevazut la art. 314 din Codul fiscal.
4. vanzarea la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte, impozabila in Romania conform art. 275 alin. (3) sau (4) din Codul fiscal, supuse regimului special prevazut la art. 315²din Codul fiscal.
(2) Nu se va acorda rambursarea pentru:
a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda in Romania deducerea taxei in conditiile art. 297, 298 si 299 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal.
(3) Rambursarea prevazuta la alin. (1) se acorda pentru:
a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(4) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
(5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (1) trebuie sa desemneze un reprezentant in Romania in scopul rambursarii. Prin exceptie, persoanele prevazute la art. 314 alin. (12) din Codul fiscal, respectiv la art. 315²alin. (24) din Codul fiscal nu au obligatia de a desemna un reprezentant in Romania in scopul ramburs&259;rii, toate obligatiile reprezentantului, prevazute de prezentul punct, revenind acestor persoane.
(6) Reprezentantul prevazut la alin. (5) actioneaza in numele si in contul persoanei impozabile pe care o reprezinta si este tinut raspunzator individual si in solidar alaturi de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru obligatiile si drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
(7) Reprezentantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii, in numele si in contul solicitantului:
a) sa depuna la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
b) sa prezinte documente din care sa rezulte ca solicitantul este angajat intr-o activitate economica ce i-ar conferi acestuia calitatea de persoana impozabila in conditiile art. 269 din Codul fiscal, daca ar fi stabilita in Romania. Prin exceptie, in cazul in care organele fiscale competente detin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
c) sa prezinte o declaratie scrisa a solicitantului ca in perioada la care se refera cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (2).
(8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata si pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente pot solicita reprezentantului ce solicita o rambursare conform art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal informatii sau documente suplimentare.
(9) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) este aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor incheiate in anul calendaristic la care se refera cererea.
(10) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenta in termen de maximum 9 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care taxa devine exigibila.
(11) Daca o cerere se refera la o perioada:
a) mai scurta decat un an calendaristic, dar nu mai mica de 3 luni, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 400 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data de 1 ianuarie 2010;
b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 50 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(12) Decizia privind cererea de rambursare se emite in termen de 6 luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
(13) Rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont deschis in Romania si indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de catre solicitant.
(14) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (12).
(15) Atunci cand s-a obtinut o rambursare in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite in mod eronat si a oricaror accesorii aferente de la imputernicit.
(16) In cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioada de 10 ani de la data depunerii cererii frauduloase.
(17) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, care doreste sa solicite rambursarea taxei intr-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal.
(18) Persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita pe teritoriul Uniunii Europene poate solicita rambursarea taxei daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva, fapt dovedit prin existenta unor acorduri/declaratii de reciprocitate semnate de reprezentantii autoritatilor competente din Romania si din tara solicitantului. In vederea semnarii unor astfel de acorduri/declaratii, autoritatile competente ale tarilor interesate trebuie sa se adreseze Ministerului Finantelor Publice. Tarile cu care Romania a semnat acorduri/declaratii de reciprocitate in ceea ce priveste rambursarea taxei pe valoarea adaugata vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(19) Prevederile alin. (1) - (18) transpun Directiva 86/560/CEE, a treisprezecea directiva a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 326 din 21 noiembrie 1986.
75. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevazuta la art. 302 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
b) va anexa factura si - dupa caz - documentele de import, in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport:
1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal;
2. era un mijloc de transport nou, in conditiile art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii, fapt care rezulta din documentele prevazute la lit. b).
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1).
(3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
76. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, prevazuta la art. 302 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
b) va anexa toate facturile si - dupa caz - documentele de import, in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achizitiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
c) va prezenta documente din care sa rezulte ca taxa prevazuta la lit. b) este aferenta operatiunilor ce dau drept de deducere a taxei in conditiile art. 297 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal.
(2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la cererea de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
(4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
SUBSECTIUNEA a 2-a - Rambursarile de taxa catre persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal
77. Prevederile art. 303 alin. (8) din Codul fiscal se aplica inclusiv pentru cererile de rambursare, respectiv deconturile de TVA cu optiune de rambursare, depuse anterior datei de 1 ianuarie 2016 si care sunt in curs de solutionare la aceasta data.
SECTIUNEA a 7-a - Ajustarea taxei deductibile in cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital
78. (1) In situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe in curs de executie. Ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere, atunci cand persoana impozabila castiga dreptul de deducere potrivit legii, denumita in continuare ajustare pozitiva, sau anularea totala sau partiala a deducerii exercitate initial in situatia in care persoana impozabila pierde potrivit legii dreptul de deducere, denumita in continuare ajustare negativa. Ajustarea se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea.
(2) In sensul alin. (1), prin servicii neutilizate se intelege imobilizarile necorporale care nu sunt complet amortizate la momentul la care intervine obligatia sau dreptul de ajustare a taxei. Serviciile de alta natura se considera utilizate in perioada fiscala in care au fost achizitionate. Ajustarea se efectueaza in cazul serviciilor neutilizate numai pentru taxa aferenta valorii ramase neamortizate.
(3) Nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile:
a) in situatia in care are loc o livrare/prestare catre sine efectuata de persoana impozabila conform art. 270 alin. (4) sau art. 271 alin. (4) din Codul fiscal;
b) in situatiile prevazute la art. 304 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) In baza prevederilor art. 304 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, atunci cand deducerea este mai mare sau mai mica decat cea pe care persoana impozabila avea dreptul sa o opereze, ca urmare a unor erori, persoana impozabila poate sa realizeze o ajustare pozitiva, respectiv este obligata sa realizeze o ajustare negativa a taxei, dupa caz, aferenta bunurilor si serviciilor prevazute la alin. (1), constatate pe baza de inventariere.
(5) Conform art. 304 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoana impozabila realizeaza o ajustare negativa sau pozitiva, dupa caz, a taxei deductibile aferente bunurilor si serviciilor prevazute la alin. (1), in situatii precum:
a) cazurile prevazute la art. 287 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal;
b) cand pro rata definitiva, calculata la sfarsitul anului, difera de pro rata provizorie utilizata in cursul anului.
(6) In baza art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabila realizeaza o ajustare pozitiva sau, dupa caz, trebuie sa efectueze o ajustare negativa a taxei deductibile in situatii precum:
a) bunuri lipsa in gestiune din alte cauze decat cele prevazute la art. 304 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei;
b) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care nu dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, precum si alocarea de bunuri/servicii neutilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere;
c)in cazul bunurilor/serviciilor neutilizate la data inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile care a aplicat regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, iar, in cazul bunurilor/serviciilor, in cazul anularii inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile ca urmare a prevederilor art. 316 alin. (11) lit. f) si g) din Codul fiscal.
(7) In cazul bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (1) achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2) - (6) sau art. 331 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal, se realizeaza ajustari pozitive sau negative, dupa caz, in situatiile prevazute la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului. In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere a taxei respective, cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile nu sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2) - (6) sau art. 331 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a) - d) din Codul fiscal efectuate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza, daca intervin situatiile de la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, indiferent daca sunt aferente unor facturi neachitate total sau partial.
(8) In cazul in care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevazut la art. 310 din Codul fiscal se inregistreaza potrivit legii in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal precum si in cazul in care persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 310 alin. (7) din Codul fiscal, se aplica ajustarile de taxa prevazute la pct. 83 si 84. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (7).
(9) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, nu se fac ajustari ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe in curs de executie, prevazute la alin. (1), fiind supuse obligatiei de plata a TVA colectate conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.
(10) In sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile in cazul bunurilor de natura celor prevazute la alin. (1) distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitatile naturale si cauzele de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri mobile corporale, altele decat bunurile de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate si pentru care se face dovada distrugerii;
e) pierderile tehnologice sau, dupa caz, alte consumuri proprii, caz in care persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora. Prin exceptie, in cazul societatilor de distributie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distributie a energiei electrice, care include si consumul propriu comercial;
f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege.
(11)Situatiile mentionate la alin. (10) nu sunt exhaustive; in orice alta situatie in care persoana impozabila aduce suficiente dovezi ca bunurile sunt distruse, pierdute sau furate, nu are obligatia ajustarii taxei. De asemenea, situatiile mentionate la alin. (10) pot fi aplicate cumulativ; de exemplu, pentru un stoc de produse exista o pierdere datorata unor perisabilitati, dar stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradarii calitative, ceea ce conduce la neajustarea taxei.
(12) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(13) Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (1). In situatia in care nu se poate determina cota de la data achizitiei se efectueaza ajustarea utilizand cota de taxa in vigoare la data la care intervine obligatia/dreptul de ajustare.
SECTIUNEA a 8-a - Ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital
79. (1) In perioada de ajustare prevazuta la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul in care intervin situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta bunurilor de capital, potrivit regulilor stabilite la art. 305 alin. (5) din Codul fiscal. In sensul art. 305 alin. (5) lit. a) si c) din Codul fiscal, in situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) lit. a) si c), se considera ca are loc o modificare a destinatiei de utilizare a bunului atat in anul in care intervin aceste situatii, cat si in fiecare an urmator pana la sfarsitul perioadei de ajustare, atat timp cat se mentin situatiile care au generat ajustarea, ajustarile efectuate pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, fiind atat pozitive, cat si negative, in functie de modul in care bunul este alocat unor operatiuni cu sau fara drept de deducere a taxei. In cazul bunurilor de capital pentru care au intervenit situatii care au generat ajustarea conform art. 305 alin. (4) din Codul fiscal pana la data de 31 decembrie 2016, dar in anii urmatori ramasi din perioada de ajustare nu mai intervine niciun astfel de eveniment, modificarea destinatiei de utilizare se considera ca are loc numai anul in care intervin aceste situatii. Exemplificarea acestor situatii se regaseste la alin. (15) exemplul 2. Ajustarea taxei se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea si/sau, dupa caz, in decontul ultimei perioade fiscale a anului. Ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere, atunci cand persoana impozabila castiga dreptul de deducere potrivit legii, denumita in continuare ajustare pozitiva, sau anularea totala sau partiala a deducerii exercitate in situatia in care persoana impozabila pierde potrivit legii dreptul de deducere, denumita in continuare ajustare negativa. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de evenimentele care modifica destinatia bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere. Dupa expirarea perioadei de ajustare nu se mai fac ajustari ale taxei deductibile aferente bunurilor de capital.
(2) In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 305 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informatii:
a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
d) taxa dedusa;
e) ajustarile efectuate conform art. 305 alin. (4) din Codul fiscal.
(3) Prevederile art. 305 din Codul fiscal si ale prezentului punct se aplica si de catre persoanele impozabile care efectueaza operatiuni imobiliare constand in operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(4) In sensul art. 305 alin. (9) din Codul fiscal, nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a fiecarei ajustari aferente unui bun de capital, efectuata in situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal, este mai mica de 1.000 lei.
(5) In cazul bunurilor de capital pentru care persoana impozabila a aplicat prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, perioada de ajustare incepe la data prevazuta la art. 305 alin. (3) din Codul fiscal.
(6) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane, se efectueaza de catre persoana care inchiriaza, da in leasing ori pune la dispozitia altei persoane bunurile respective, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7). Data la care bunul de capital se considera achizitionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de catre locator/finantator. Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe la data de 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate.
(7)In aplicarea art. 305 din Codul fiscal, prin bun imobil se intelege bunurile definite la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Fiecare transformare sau modernizare a unui bun imobil ori a unei parti a acestuia, in conditiile prevazute la art. 305 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, reprezinta bun de capital al persoanei care este proprietara bunului sau al persoanei la dispozitia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia, in situatia in care lucrarile de transformare ori modernizare sunt efectuate de catre aceasta persoana. In situatia in care valoarea fiecarei transformari sau modernizari nu depaseste 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, nu se efectueaza ajustari privind taxa pe valoarea adaugata conform art. 304 sau 305 din Codul fiscal. In sensul prezentelor norme metodologice sunt luate in considerare operatiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. In scopul calcularii acestei depasiri se vor avea in vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, sau, in cazul in care bunurile apartin unor persoane care nu sunt obligate sa conduca evidenta contabila, se va avea in vedere valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/modernizare stabilita prin raport de expertiza. In cazul in care transformarile/modernizarile sunt realizate de persoana careia i-a fost pus la dispozitie bunul imobil, pentru determinarea valorii totale dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, este necesar ca persoana respectiva sa obtina de la persoana care i-a pus bunul la dispozitie care este valoarea bunului imobil, sau a partii din bunul imobil, reevaluate, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, inainte de efectuarea acestor lucrari. Daca persoana care a pus bunul imobil la dispozitie este o persoana fizica neimpozabila sau alta persoana care nu este obligata sa conduca evidenta contabila, persoana care utilizeaza bunul trebuie sa determine valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/modernizare stabilita prin raport de expertiza. Se considera ca bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare ori modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la art. 305 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea activului corporal fix cu valoarea transformarii respective.
(8) Ajustarea taxei deductibile in situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare evenimentul care genereaza ajustarea, respectiv incetarea existentei bunului de capital. Ajustarea se evidentiaza in decontul de TVA aferent perioadei fiscale in care apare evenimentul care genereaza ajustarea.
(9) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 305 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza in cazul in care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 287 lit. a) - c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in care apar situatiile prevazute la art. 287 lit. a) - c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor.
(10) In situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta ca urmare a unei lipse din gestiune, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, se ajusteaza deducerea initiala a taxei conform prevederilor art. 305 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune, altele decat cele prevazute la art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
(11) In sensul art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei aferente bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
a) calamitati naturale si cauze de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
b) furtul bunurilor, demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing.
(12) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
(13) In situatia in care in cursul perioadei de ajustare prevazute la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal expira contractul de inchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusa la dispozitia altei persoane si bunul de capital este restituit proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se considera ca bunul de capital constand in modernizarile/transformarile efectuate conform alin. (7) isi inceteaza existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 305 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operatiunilor de transformare sau modernizare se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care bunul este restituit proprietarului, in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal. Daca lucrarile de modernizare/transformare sunt transferate cu titlu oneros proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se aplica prevederile art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 din Codul fiscal, respectiv nu se mai efectueaza ajustarea taxei.
(14) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, se considera ca bunurile de capital nu sunt alocate unei activitati economice pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea TVA se realizeaza astfel:
a) persoanele impozabile carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA pana la data de 31 decembrie 2016 inclusiv si care sunt reinregistrate in scopuri de TVA dupa data de 1 ianuarie 2017 au dreptul sa efectueze o ajustare pozitiva pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial aferenta bunurilor de capital existente la data anularii codului de TVA in primul decont depus dupa data inregistrarii sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. De asemenea, in anii urmatori, vor efectua ajustari pozitive in decontul de TVA din ultima perioada fiscala a fiecarui an, in aceleasi conditii, pana la finele perioadei de ajustare, cu exceptia situatiei in care intervine un alt eveniment care sa genereze alta ajustare. Daca bunurile de capital existente la data anularii codului de TVA sunt livrate in regim de taxare in perioada in care persoanele impozabile au avut codul de TVA anulat, acestea pot ajusta taxa aferenta acestora conform art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, determinata in functie de anul in care a avut loc livrarea bunurilor respective, iar valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunurilor de capital. Ajustarea se reflecta in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior;
b) persoanele impozabile carora li se anuleaza inregistrarea in scopuri de TVA dupa data de 1 ianuarie 2017 trebuie sa efectueze o ajustare negativa pentru bunurile de capital existente la data anularii codului de TVA care se reflecta, pentru anul in care codul de TVA a fost anulat, in ultimul decont de taxa depus pentru perioada fiscala in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial. Daca in anii urmatori persoana impozabila nu este reinregistrata in scopuri de TVA, va efectua ajustari negative pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial in Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata (formularul 307) aferenta ultimei luni a fiecarui an, in aceleasi conditii, pana la finele perioadei de ajustare, cu exceptia situatiei in care intervine un alt eveniment care sa genereze alta ajustare. Daca persoana impozabila este reinregistrata in scopuri de TVA in acelasi an in care codul sau a fost anulat, va avea dreptul sa efectueze o ajustare pozitiva pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial aferenta bunurilor de capital existente la data anularii codului de TVA in primul decont depus dupa data reinregistrarii sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Daca persoana impozabila a livrat bunurile de capital in regim de taxare in perioada in care nu a avut un cod valid de TVA, in acelasi an in care i s-a anulat inregistrarea, aceasta va avea dreptul sa efectueze o ajustare pozitiva pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial, in primul decont depus dupa data reinregistrarii sau, dupa caz, intr-un decont ulterior;
c) persoanele impozabile care se reinregistreaza in scopuri de TVA dupa data de 1 ianuarie 2017, indiferent daca inregistrarea in scopuri de TVA le-a fost anulata inainte sau dupa data de 1 ianuarie 2017, isi pot exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri de capital efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, in limitele si in conditiile prevazute la art. 297 - 302 din Codul fiscal, prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. In acelasi decont de taxa, persoana impozabila are obligatia de a ajusta taxa pe valoarea adaugata dedusa, corespunzator perioadei in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat;
d) persoanele impozabile care se reinregistreaza in scopuri de TVA dupa data de 1 ianuarie 2017, indiferent daca inregistrarea in scopuri de TVA le-a fost anulata inainte sau dupa data de 1 ianuarie 2017, care au efectuat in perioada in care nu au avut un cod valid de TVA, livrarea in regim de taxare a bunurilor de capital achizitionate in aceeasi perioada, pot ajusta taxa aferenta bunurilor de capital respective, proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, determinata in functie de anul in care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea pozitiva se inscrie in primul decont de taxa depus dupa reinregistrarea in scopuri de TVA sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunurilor de capital.
In situatia in care persoana impozabila careia i se anuleaza inregistrarea in scopuri de TVA nu a efectuat ajustarile de taxa in decontul de TVA sau a efectuat ajustari incorecte, ajustarea se reflecta in declaratia utilizata pentru aplicarea prevederilor art. 324 alin. (9) din Codul fiscal, al carei model este aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(14¹) In situatia in care bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operatiuni cu drept de deducere, altele decat cele constand in livrarea in regim de taxare a bunurilor respective, in perioada in care persoanele impozabile au avut codul de TVA anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) si h) din Codul fiscal, acestea au dreptul, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, sa efectueze o ajustare pozitiva pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial pentru fiecare an din perioada in care au avut codul de TVA anulat si in care bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operatiuni cu drept de deducere. Ajustarea se reflecta in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
(15) Exemple de ajustari:
Exemplul nr. 1, pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
O persoana impozabila a cumparat o cladire pentru activitatea sa economica la data de 10 august 2010 si a dedus TVA in suma de 5.000.000 lei la achizitia sa. In luna mai 2016, aceasta persoana decide sa livreze in regim de scutire cladirea. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2010 si pana in anul 2029 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 14 ani, si persoana respectiva trebuie sa restituie 14 douazecimi din TVA dedusa initial: 5.000.000 lei / 20 x 14 = 3.500.000 lei ajustare negativa).
Exemplul nr. 2 - pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
- O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2011 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii in suma de 2.000.000 lei.
- In anul 2016 inchiriaza 30% din suprafata imobilului in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2011 si pana in anul 2030 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 15 ani, si persoana respectiva trebuie sa restituie 15 / 20 din TVA dedusa initial, proportional cu suprafata inchiriata in regim de scutire (2.000.000 x 15 / 20 x 30% = 450.000). Daca in urmatorii 15 ani nu se mai modifica suprafata de 30% inchiriata in regim de scutire, persoana impozabila nu mai trebuie sa efectueze ajustari ale taxei deduse. Orice modificare in plus sau in minus a acestei suprafete va genera ajustari.
- Daca in februarie 2017 persoana impozabila va majora suprafata inchiriata in regim de scutire la 70%, va efectua ajustarile astfel: 2.000.000 x 40% = 800.000 / 20 = 40.000 ajustare negativa/an aferenta diferentei de 40% in plus inchiriata in regim de scutire, care se va evidentia in decontul lunii februarie 2017.
- Daca in anul 2018 persoana impozabila renunta la inchirierea acestei parti de 70% din imobil in regim de scutire, vor fi efectuate ajustari pozitive in fiecare an al perioadei de ajustare, atat timp cat aceasta parte a imobilului nu este utilizata pentru operatiuni fara drept de deducere, respectiv in fiecare din urmatorii 13 ani, astfel: 2.000.000 x 30% / 20 = 30.000 lei ajustare pozitiva/an - ajustare conform prevederilor in vigoare de la 1 ianuarie 2017.
- Daca bunul achizitionat in anul 2011, pentru care s-a dedus TVA, nu a fost niciodata utilizat pentru operatiuni care nu dau drept de deducere pana la data de 31 decembrie 2016, fiind inchiriat integral in regim de scutire incepand cu luna martie 2017, persoana impozabila va efectua urmatoarele ajustari:
- 2.000.000 / 20 = 100.000 ajustare negativa/an care se inscrie in decontul lunii martie 2017. Daca in urmatorii ani din perioada de ajustare nu se mai modifica suprafata inchiriata in regim de scutire, urmatoarele ajustari se vor efectua pentru suma de 100.000 lei/an si se vor evidentia in decontul ultimei perioade a fiecarui an.
- In cazul persoanei care a inchiriat spatiul comercial, aceasta a realizat o serie de lucrari de modernizare in anul 2016 a caror valoare a depasit 20% din partea din bunul imobil dupa modernizare, calculata aplicand procentul de ocupare de 30% la valoarea bunului imobil (considerand ca diferenta de 40% din suprafata imobilului inchiriata in regim de scutire in anul 2017 nu se adreseaza aceluiasi client), reevaluat, asa cum este inregistrat in contabilitatea persoanei care este proprietarul bunului imobil, inainte de efectuarea acestor lucrari, la care se adauga contravaloarea lucrarilor de modernizare. In anul 2020 contractul de inchiriere este reziliat. Pentru lucrarea de modernizare pot exista doua variante:
a) daca persoana care a fost beneficiarul inchirierii bunului transfera cu plata contravaloarea modernizarii catre persoana de la care a inchiriat, nu se fac ajustari ale TVA deduse pentru modernizare, potrivit prevederilor art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 din Codul fiscal, transferul fiind o operatiune taxabila;
b) daca modernizarea este transferata cu titlu gratuit de catre chirias catre persoana de la care a inchiriat bunul imobil, se considera ca bunul de capital (modernizarea) si-a incetat existenta in cadrul activitatii economice a chiriasului, fiind necesara ajustarea TVA deduse pentru modernizare corespunzator numarului de ani ramasi din perioada de ajustare, respectiv 16 ani.
Persoana impozabila poate opta pentru ajustarea TVA in functie de pro rata conform prevederilor alin. (16).
Exemplul nr. 3 - pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal construieste in anul 2016 o clinica medicala destinata atat operatiunilor scutite de TVA, cat si operatiunilor cu drept de deducere (de exemplu, chirurgie estetica), pentru care deduce integral taxa conform prevederilor art. 300 alin. (5) din Codul fiscal.
La finalizarea investitiei, pe perioada de ajustare de 20 de ani, se vor efectua ajustari ale taxei deduse in functie de pro rata definitiva a fiecarui an, dupa modelul de la alin. (16).
Exemplul nr. 4
O societate detine un imobil care a fost construit in anul 2009, TVA dedus pentru achizitia de bunuri/servicii necesare construirii imobilului fiind de 6 milioane lei. In perioada 2009 - 2016 bunul imobil a fost utilizat exclusiv pentru operatiuni taxabile. In aprilie 2017 se inchiriaza o parte din bunul imobil reprezentand cca 40% din suprafata acestuia, in regim de scutire de TVA. La determinarea suprafetei de 40% au fost luate in calcul si suprafetele aferente garajelor subterane si locurilor de parcare supraterane. Persoana respectiva trebuie sa ajusteze in aprilie 2017 taxa dedusa initial, proportional cu suprafata de 40% inchiriata in regim de scutire. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2009 si pana la finele anului 2028. Ajustarea trebuie sa se efectueze astfel:
- pentru perioada 2009 - 2016, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial aferenta acestor ani;
- pentru perioada ramasa, 2017 - 2028 = 12 ani, taxa se ajusteaza astfel:
- 6.000.000 lei x 40% = 2.400.000 lei, reprezinta partea de TVA supusa ajustarii. 2.400.000 / 20 = 120.000 lei taxa de ajustat (ajustare negativa) care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata aferent lunii aprilie 2017. Daca in urmatorii ani din perioada de ajustare nu se mai modifica suprafata inchiriata in regim de scutire, urmatoarele ajustari se vor efectua pentru suma de 120.000 lei/an si se vor evidentia in decontul ultimei perioade fiscale a fiecarui an. Orice modificare in plus sau in minus a acestei suprafete va genera ajustari in decontul aferent lunii in care apare modificarea si ulterior in decontul ultimei perioade fiscale a fiecarui an din perioada de ajustare.
Persoana impozabila poate opta pentru ajustarea TVA in functie de pro rata conform prevederilor alin. (16).
Exemplul nr. 5:
In anul 2010 o societate achizitioneaza un spatiu comercial (imobil) destinat exclusiv operatiunilor scutite fara drept de deducere constand in jocuri de noroc. TVA aferent acestui un spatiu comercial care nu a fost dedusa la achizitie a fost in suma de 3.000.000 lei.
In anul 2016 societatea in cauza aloca cca 40% din suprafata bunului imobil pentru activitati de alimentatie publica (restaurant), taxabile. Conform acestei alocari persoana impozabila a efectuat in anul 2016 o ajustare pozitiva aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 14 ani, astfel: 3.000.000 x 40% = 1.200.000 x 14 / 20 = 840.000 ajustare pozitiva). Daca in anii urmatori din perioada de ajustare nu se mai modifica suprafata de 40% destinata activitatii taxabile, nu se mai efectueaza ajustari.
- Daca alocarea suprafetei de 40% din bunul imobil pentru activitati de restaurant ar fi intervenit in septembrie 2017, persoana impozabila ar fi efectuat o ajustare pozitiva de 60.000 lei care se evidentiaza in decontul de taxa pentru luna septembrie (3.000.000 x 40% = 1.200.000 / 20 = 60.000 lei). Daca in urmatorii ani din perioada de ajustare nu se mai modifica suprafata de 40% alocata activitatii taxabile, urmatoarele ajustari se vor efectua pentru suma de 60.000 lei/an si se vor evidentia in decontul ultimei perioade a fiecarui an. Orice modificare in plus sau in minus a acestei suprafete va genera ajustari in decontul lunii in care apare modificarea.
(16) Pentru cazul prevazut la art. 305 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa/nededusa initial, in functie de pro rata definitiva la finele fiecarui an, conform procedurii descrise la art. 300 alin. (15) din Codul fiscal. Aceasta ajustare se aplica pentru bunurile la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora se aplica prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, precum si pentru bunurile de capital la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei si care in cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activitati in cazul carora nu se poate determina proportia in care sunt utilizate pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca taxa aferenta achizitiei, fabricarii, constructiei, transformarii sau modernizarii bunului de capital s-a dedus integral, se considera ca taxa a fost dedusa pe baza de pro rata de 100%, respectiv daca nu s-a exercitat dreptul de deducere se considera ca pro rata a fost de 0%. Ajustarea se va realiza anual, pe durata intregii perioade de ajustare, atat timp cat bunul de capital este alocat unei activitati in cazul careia nu se poate determina proportia in care este utilizat pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca in cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplica metoda de ajustare prevazuta de prezentul alineat, apare unul dintre urmatoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, este alocat unui sector de activitate care nu da drept de deducere, face obiectul unei operatiuni pentru care taxa este deductibila integral sau isi inceteaza existenta, taxa se ajusteaza conform prevederilor alin. (8) sau, dupa caz, alin. (13).
Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 februarie 2016, in valoare de 200.000 lei, plus 20% TVA, adica 40.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2016 este 40%, iar taxa dedusa este de 16.000 lei (40.000 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2016 este de 30%.
La sfarsitul anului 2016 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 40.000 lei x 30% = 12.000 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (16.000 lei), iar diferenta de 4.000 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si, prin urmare, acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2017, 2018, 2019 si 2020 se realizeaza astfel:
TVA deductibila se imparte la 5: 40.000 lei : 5 = 8.000 lei.
TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 12.000 lei : 5 = 2.400 lei.
Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 8.000 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 2.400 lei.
Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
Ajustarea pentru anul 2017:
- pro rata definitiva pentru anul 2017 este de 50%;
- deducere autorizata: 8.000 lei x 50% = 4.000 lei;
- deja dedusa: 2.400 lei;
- ajustare pozitiva: 4.000 lei - 2.400 lei = 1.600 lei.
Ajustarea pentru anul 2018:
- pro rata definitiva pentru anul 2018 este de 20%;
- deducere autorizata: 8.000 lei x 20% = 1.600 lei;
- deja dedusa: 2.400 lei;
- ajustare negativa: 2.400 lei - 1.600 lei = 800 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (4).
Ajustarea pentru anul 2019:
- pro rata definitiva pentru anul 2019 este de 25%;
- deducere autorizata: 8.000 lei x 25% = 2.000 lei;
- deja dedusa: 2.400 lei;
- ajustare negativa: 2.400 lei - 2.000 lei = 400 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (4).
Ajustarea pentru anul 2020:
- pro rata definitiva pentru anul 2020 este de 70%;
- deducere autorizata: 8.000 lei x 70% = 5.600 lei;
- deja dedusa: 2.400 lei;
- deducere pozitiva: 5.600 lei - 2.400 lei = 3.200 lei.
Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2020), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
(17) Ajustarea prevazuta la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal nu se efectueaza in situatia in care sunt aplicabile prevederile art. 270 alin. (4) lit. a) si b) din Codul fiscal referitoare la livrarea catre sine, precum si in situatia in care nu are loc o livrare de bunuri in conformitate cu prevederile art. 270 alin. (8) din Codul fiscal, situatii in care persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa conform art. 297 alin. (4) lit. a) si alin. (5) din Codul fiscal. Casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu implica efectuarea de ajustari ale taxei deduse. Prin casare, in sensul TVA, se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia, indiferent daca partile componente rezultate sunt sau nu sunt valorificate.
Demolarea unor constructii, achizitionate impreuna cu suprafata de teren pe care au fost edificate, nu determina obligatia de ajustare a deducerii initiale a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitionarii constructiilor care au fost demolate, daca persoana impozabila face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
(18) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2) - (6) sau art. 331 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 282 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea conform art. 305 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, luand in considerare taxa aferenta sumei platite.
(19) In situatia prevazuta la alin. (18), daca la data la care intervine un eveniment care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, se determina taxa care ar fi deductibila sau nedeductibila corespunzator utilizarii bunului de capital pentru operatiuni cu ori fara drept de deducere in cadrul perioadei de ajustare si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care taxa a fost platita. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2) - (6) sau art. 331 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 282 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (1) - (16).
Exemplu: O persoana impozabila B cumpara un bun de capital (o cladire) de la persoana impozabila A. Ambele persoane aplica sistemul TVA la incasare. Valoarea bunului de capital este de 1.200.000 lei si TVA aferenta este de 240.000 lei. Prin contractul dintre parti se stabilesc urmatoarele: bunul de capital va fi pus la dispozitia persoanei impozabile B la data de 20.07.2016, urmand ca plata sa se faca in 4 transe egale de 300.000 lei + TVA aferenta, care devin scadente la plata corespunzator, prima transa la data punerii bunului la dispozitia persoanei impozabile B (20.07.2016), a doua transa la 31.12.2016, a treia transa la 30.06.2017 si ultima transa la 31.12.2017. Platile se efectueaza cu respectarea prevederilor contractuale.
Perioada de ajustare incepe de la 1 ianuarie a anului in care bunul de capital este pus la dispozitia persoanei impozabile B, respectiv 1 ianuarie 2016.
Situatia 1:
In perioada 20.07.2016 - 31.07.2017 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv operatiunilor de inchiriere in regim de taxare cu TVA prin optiune conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.
Incepand cu 1.08.2017 bunul de capital este alocat in integralitate pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2016 - 31.12.2035
- TVA aferenta achizitiei bunului de capital: 240.000 lei.
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 180.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 180.000 / 20 = 9.000 lei, in favoarea statului.
La 31.12.2017 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 60.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 60.000 lei x 19 / 20 ani = 57.000 lei, care nu se poate deduce, intrucat corespunde celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere. Suma de 57.000 lei se scade din contul 4428 TVA neexigibila si se inregistreaza in conturile de cheltuieli.
Suma de 3.000 lei aferenta anului 2016 se va deduce in decontul lunii decembrie 2017 si se inscrie in decont la randurile corespunzatoare de taxa dedusa.
Daca in anul 2018 nu se produc modificari in ce priveste alocarea bunului, acesta fiind in continuare inchiriat in regim de scutire fara drept de deducere, in luna decembrie 2018 se va efectua ajustarea aferenta anului 2018 astfel: 180.000 / 20 = 9.000 lei, ajustare negativa.
La data de 3.03.2019 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
- Din taxa pe valoarea adaugata nededusa de 57.000 lei se scade suma de 6.000 lei (60.000 x 2 / 20 = 6.000 lei) care ramane in continuare nedeductibila, fiind aferenta anilor 2017 si 2018, in care bunul a fost utilizat pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Restul de 51.000 lei se imparte la perioada ramasa din perioada de ajustare, respectiv 17 ani, rezultand suma de 3.000 lei/an, ajustare pozitiva care se inscrie in anul 2019 in decontul aferent lunii martie si in anii urmatori in decontul aferent ultimei perioade fiscale a fiecarui an.
Situatia 2:
In perioada 20.07.2016 - 31.07.2017 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv pentru operatiuni de inchiriere in regim de taxare cu TVA in sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal. Incepand cu 1.08.2017 bunul de capital este alocat partial (20%) pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2016 - 31.12.2035
- TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 180.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 180.000 / 20 = 9.000 x 20% = 1.800 lei in favoarea statului. In anii urmatori aceeasi suma se va inscrie in decontul aferent ultimei perioade fiscale a fiecarui an, pana la finele perioadei de ajustare, daca nu intervin evenimente care sa genereze alta ajustare.
La 31.12.2017 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 60.000 lei.
Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 60.000 lei x 19 / 20 = 57.000 x 20% = 11.400 lei, care nu se pot deduce, intrucat bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere in proportie de 20%.
In decontul lunii decembrie 2017 se inscrie la randurile corespunzatoare de taxa dedusa suma de 48.600 lei (60.000 - 11.400).
(20) Pentru cazul prevazut la art. 305 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care