Ce schimbari se pregatesc in legislatia privind insolventa

Ministerul Justitiei a supus, luni, dezbaterii publice proiectul noii legi a insolventei, care prevede, printre altele, ca pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa se introduce o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei. Initiatorii proiectului noii legi a insolventei sustin ca acesta vine sa asigure echilibrul intereselor creditorilor si debitorului, precum si eficientizarea procedurii, care sa conduca, implicit, la reducerea duratei acesteia si la cresterea gradului de recuperare a creantelor.

Astfel, in ce priveste asigurarea echilibrului intereselor in concurs, prin proiectul de act normativ se egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Daca in forma actuala a legii era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin proiectul noii legi se propune instituirea unei valori-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 de lei, scrie Mediafax.

Totodata, prin proiectul de act normativ se introduce ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator, pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor. De asemenea, pentru a imbunatati sansele de reorganizare - in avantajul atat al debitorului, cat si al creditorilor -, initiatorii proiectului propun introducerea unei super-prioritati pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta. Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori - prin "manipularea" grupelor de vot putand fi aprobat, in prezent, un plan fara corespondent in valoarea creantelor - se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30 la suta din total masa credala.

In vedera eficientizarii procedurii, noul proiect prevede ca actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim trei zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei. Totodata, prin proiectul noii legi se inlocuieste termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care ii va permite judecatorului sindic sa gestioneze mai eficient dosarul de insolventa, nefiind necesara organizarea unor sedinte publice de judecata daca nu exista cereri in procedura contencioasa sau necontencioasa, dar facand posibila dispunerea de masuri in sarcina administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar.

Initiatorii proiectului mai propun introducerea posibilitatii judecatorului sindic de a debloca anumite situatii, atunci cand creditorii nu sunt activi in procedura. Astfel, daca nu se poate lua o hotarare in adunarea sau in comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanta in vederea pronuntarii unei hotarari, fiind prevazuta expres obligatia judecatorului sindic de a se pronunta asupra viabilitatii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori si aprobat de adunarea creditorilor.
Proiectul propune si eficientizarea activitatii comitetului creditorilor, intrunirile acestuia urmand sa aiba loc ori de cate ori este cazul, iar votul se va putea exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

Totodata, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing si al creantelor provenite din contracte de leasing. Vanzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vanzare, aprobat de creditori, pentru asigurarea protectiei creditorilor si transparenta procedurii.

Sursa: finantistii.ro