Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda si pierderea neta din diferenta de curs valutar

Se apropie termenul de depunere a Declaratiei 101 privind impozitul pe profitul aferent anului 2011, si daca avem imprumuturi purtatoare de dobanda de la enitati nebancare (societati afiliate, asociati) nu trebuie sa uitam sa analizam deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda. Mai mult, daca imprumuturile sunt in valuta, va trebui sa analizam si deductibilitatea pierderii nete din diferenta de curs valutar (desigur, daca se inregistreaza pierdere).

La art 23 din Codul fiscal este prevazuta limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda si pierderile din diferente de curs valutar pentru imprumuturile obtinute de la alte enitati nebancare, limitare care se face in functie de gradul de indatorare. Astfel, daca gradul de indatorare este mai mare sau egal cu 3, cheltuielile cu dobanda si pierderea neta din diferenta de curs valutar sunt nedeductibile, urmand a se reporta in perioadele urmatoare, acordandu-se deductibilitate atunci cand gradul de indatorare va fi mai mic decat 3. Nu exista in codul fiscal o perioada data (un numar de ani) pana la care se pot reporta dobanzile in vederea acordarii deductibilitatii.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

Ce trebuie sa retinem ?

Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
Prin capital propriu se intelege capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituie potrivit reglementarilor contabile in vigoare.

In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor supuse limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta este tratata tot ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind si ea supusa limitarilor.
Atentie!
Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt numai cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.