Impozitare compensatie in caz de concediere conform articolului 65 din Codul Muncii

Raspuns: Art. 65. - (1) CM- Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Conform prevederilor art. 55 alin (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Potrivit prevederilor pct. 68 lit. a) din Normele metodologice de aplicare a art. 55 alin (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind sumele primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire, cum sunt : salariile de baza, sporurile si adaosurile de orice fel, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel, sumele primite pentru concediul de odihna, sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca, orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Deci aceasta compensatie se impoziteaza normal ca, orice alt venit salarial.