Legea nr. 216/2022. Noi reguli in domeniul prevenirii insolventei si al insolventei

Act normativ: Legea nr. 216/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa si a altor acte normative

In vigoare: de la 17 iulie 2022

Publicare: in Monitorul Oficial, Partea I nr. 709 din 14 iulie 2022

Principalele modificari/completari in Legea insolventei

Scopul legii insolventei

Scopul prezentei legi este instituirea unor proceduri de prevenire a insolventei la care pot recurge debitorii aflati in dificultate si, respectiv, a unor proceduri colective de insolventa pentru acoperirea pasivului debitorului, in cadrul carora debitorul beneficiaza, atunci cand este posibil, de sansa de redresare a activitatii sale.

Cine poate beneficia de lege

Procedurile prevazute de prezenta lege se aplica profesionistilor, astfel cum sunt definiti la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, cu exceptia celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ceea ce priveste regimul prevenirii insolventei si al insolventei lor. In cazul profesiilor liberale, procedurile prevazute de prezenta lege vizeaza intreprinderea acestora, iar nu statutul profesional.

Se introduc notiuni noi

Creantele in litigiu reprezinta creantele a caror existenta sau intindere este contestata si in privinta carora nu s-a pronuntat o hotarare definitiva pana la data intocmirii acordului de restructurare sau, dupa caz, a deschiderii procedurii de concordat..

Creante neafectate reprezinta creantele care nu sunt modificate in mod direct de un acord de restructurare sau de un concordat preventiv; orice creanta neinclusa in lista creantelor afectate este creanta neafectata;

Descarcare definitiva de obligatii reprezinta stingerea, in conditiile prezentei legi, a diferentelor dintre datoriile existente la data deschiderii procedurii si a datoriilor reduse printr-un acord de restructurare, plan de concordat sau de reorganizare, dupa caz, ca urmare a inchiderii procedurii pentru motivul indeplinirii cu succes a acordului/planului propus in conditiile legii. In cazul falimentului, aceasta opereaza in baza hotararii definitive de inchidere a procedurii;

Dificultatea reprezinta starea generata de orice imprejurare care determina o afectare temporara a activitatii ce da nastere unei amenintari reale si grave la adresa capacitatii viitoare a debitorului de a-si plati datoriile la scadenta, daca nu sunt luate masuri adecvate; debitorul in stare de dificultate este capabil sa isi execute obligatiile pe masura ce devin scadente;

Procedura acordului de restructurare reprezinta procedura de prevenire a insolventei prin care debitorul supune confirmarii judecatorului-sindic un acord de restructurare negociat in prealabil cu creditorii ale caror creante sunt afectate si aprobat in conditiile prezentei legi, in baza caruia isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in perioada stabilita prin acordul de restructurare;

Procedura concordatului preventiv reprezinta procedura judiciara de prevenire a insolventei, a carei deschidere suspenda executarile silite in conditiile prezentei legi, iar debitorul isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale caror creante sunt afectate si omologat de judecatorul-sindic;

Se redefinesc anumiti termeni specifici procedurii de insolventa

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile si care se prezuma atunci cand debitorul, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;

Vechea prevedere: insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile[...], astfel:

a) insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

Programul de plata a creantelor este graficul de achitare a creantelor, mentionat in acordul de restructurare, in planul de restructurare sau in planul de reorganizare, care include:

a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor; dar nu mai mult decat sumele datorate conform listei creantelor afectate sau tabelului definitiv de creante; in cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vor putea include si dobanzile;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

Testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor mediu diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment.

Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.

Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment.
Testul creditorului privat poate fi efectuat si la solicitarea partii care propune un acord/plan de restructurare sau un plan de reorganizare, pe cheltuiala acesteia, de un expert independent, inclusiv de practicianul in insolventa din cadrul procedurii, si va fi comunicat creditorului bugetar odata cu acordul de restructurare/planul de restructurare sau odata cu planul de reorganizare;

Se introduce procedura de avertizarea timpurie

Profesionistii, cu exceptiile prevazute la art. 3 alin. (1), (4) si (5) din lege, sunt alertati de catre organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligatii si le sunt puse la dispozitie gratuit informatii cu privire la solutiile de redresare prevazute de lege prin intermediul unei pagini de internet.

Profesionistii, cu exceptiile prevazute la art. 3 alin. (1), (4) si (5), sunt alertati prin intermediul unei notificari de alerta transmise in mod automat prin sistemul de comunicare electronica prin mijloace electronice de transmitere la distanta dezvoltat de Ministerul Finantelor/Agentia Nationala de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) in legatura cu neexecutarea obligatiilor catre bugetul de stat, catre bugetul asigurarilor sociale de stat sau catre bugetul asigurarilor de somaj.

Procedura de comunicare a notificarilor de alerta, incluzand cuantumul obligatiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alerta, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislatiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alerta si, daca este cazul, frecventa mesajului de alerta si formatul acestuia, se aproba in conditiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ministerul Antreprenoriatului si Turismului pune la dispozitia publicului pe pagina sa de internet, intr-o sectiune dedicata informarii si indrumarii in domeniul avertizarii timpurii:

a) informatii detaliate cu privire la avertizarea timpurie si rolul acesteia de a semnala debitorului necesitatea de a actiona fara intarziere;
b) indicatori pentru o evaluare generala a situatiei financiare, in vederea diagnosticarii starii de dificultate sau a insolventei, utilizand programe de diagnosticare disponibile;
c) informatii sistematizate si prezentate intr-un format usor de utilizat privind solutii de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, avand ca efect si descarcarea de obligatii;
d) lista practicienilor in insolventa si a autoritatilor si organismelor care exercita supravegherea acestora;
e) informatii privind programe si alte facilitati de sprijin.

Ministerul Antreprenoriatului si Turismului pune la dispozitie o linie telefonica de indrumare si asistenta in domeniul avertizarii timpurii, pentru o evaluare generala a afacerii in vederea accesarii unor solutii de redresare.

Se modifica procedura de prevenire a insolventei

In cazul in care o procedura de prevenire a insolventei a avut ca efect o descarcare definitiva de obligatii, debitorul nu poate accesa o alta procedura de prevenire a insolventei intr-un termen de 12 luni de la data inchiderii acelei proceduri.

Nu poate accesa o procedura de prevenire a insolventei debitorul care, in ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii de confirmare a acordului de restructurare sau cererii de deschidere a procedurii concordatului, a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Faptul ca debitorul se afla intr-o procedura prevazuta de prezentul titlu nu aduce atingere unor drepturi sau obligatii ale acestuia prevazute de alte acte normative. Orice decaderi, limitari sau interdictii instituite prin norme legale pentru ajungerea debitorului in stare de dificultate in sensul prezentei legi nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale in acest sens sunt considerate nescrise. Propunerea unui acord de restructurare, depunerea unei cereri de confirmare sau confirmarea unui acord de restructurare ori introducerea unei cereri de deschidere a unei proceduri de concordat, deschiderea unei astfel de proceduri sau confirmarea unui plan de restructurare nu determina de drept modificarea clasificarii expunerilor debitorului si a calculului de provizion, cadrele de reglementare prudentiala ramanand aplicabile.

In cazul insolventei ulterioare a debitorului, actele si operatiunile rezonabile si imediat necesare pentru continuarea derularii activitatii debitorului pana la data omologarii concordatului preventiv nu pot fi desfiintate, cu exceptia situatiei in care se dovedeste, in conditiile art. 117-122, ca acestea au un caracter fraudulos.  Actele si operatiunile prevazute includ cel putin:

a) plata unor costuri pentru negocierea, adoptarea sau confirmarea unui acord/plan de restructurare;
b) plata unor costuri pentru consultanta profesionala solicitata in legatura stransa cu restructurarea;
c) plata salariilor lucratorilor pentru munca deja prestata, fara a aduce atingere altor forme de protectie prevazute in dreptul Uniunii sau in dreptul intern;
d) orice plati si viramente efectuate in cursul normal al activitatii, in afara celor prevazute la lit. a)-c).

In cazul insolventei ulterioare a debitorului, nu pot fi desfiintate actele si operatiunile efectuate in conformitate cu acordul de restructurare confirmat sau cu concordatul preventiv omologat, precum si cele rezonabile si imediat necesare pentru punerea in aplicare a acestora incheiate in perioada de restructurare in cursul normal al activitatii debitorului.

Procedura acordului de restructurare

Debitorul aflat in stare de dificultate poate propune un acord de restructurare, care este intocmit de administratorul restructurarii sau de debitor, cu asistenta administratorului restructurarii.
 
Administratorul restructurarii este contractat de catre debitor dintre practicienii in insolventa activi care dispun de asigurare profesionala valabila.
 
Principalele atributii ale administratorului restructurarii sunt urmatoarele:

a) verifica si atesta ca debitorul se afla in stare de dificultate;
b) elaboreaza sau, dupa caz, asista debitorul in elaborarea acordului de restructurare;
c) asista debitorul sau, la cererea acestuia, negociaza acordul de restructurare si face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;
d) se asigura ca acordul de restructurare respecta conditiile de legalitate;
e) monitorizeaza implementarea acordului de restructurare;
f) monitorizeaza si, daca este cazul, asista debitorul la implementarea acordului de restructurare prin orice actiuni prevazute in acesta sau care sunt necesare in vederea realizarii sale, cum ar fi: masuri operationale, valorificare de active, valorificarea intreprinderii sau a unei parti din aceasta ca ansamblu independent;
g) indeplineste orice alte atributii, prevazute de prezentul capitol sau instituite prin acordul de restructurare.
Acordul de restructurare contine cel putin urmatoarele informatii/documente:
a) datele de identificare ale debitorului si ale administratorului restructurarii;
b) componenta patrimoniului debitorului, defalcat pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele si pasivele si valoarea acestora la data intocmirii acordului;
c) analiza situatiei economice a debitorului, a situatiei salariatilor, precum si o descriere a cauzelor si nivelul dificultatilor debitorului la momentul intocmirii acordului.
d) lista creantelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creante si impartite in:

• creante a caror realizare va fi afectata de acordul de restructurare, cu indicarea gradului de indestulare a acestora;
• creante neafectate, impreuna cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea sa nu fie afectate de acordul de restructurare;

e) creantele in litigiu si tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creantele in litigiu nu echivaleaza cu recunoasterea dreptului litigios;
f) expunere de motive care explica de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolventa debitorului si de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reusita lui. Aceasta expunere de motive va fi realizata sau validata de catre administratorul restructurarii;
g) masurile de restructurare propuse sau o combinatie a acestora, cum ar fi:

• restructurarea operationala a activitatilor desfasurate de debitor;
• schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
• valorificarea unor active ale debitorului;
• valorificarea intreprinderii ca ansamblu independent;
• fuziunea sau divizarea debitorului, in conditiile legii;
• modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi actionari sau asociati sau prin conversia creantelor in actiuni, cu majorarea corespunzatoare a capitalului social;

h) modalitatile de informare si consultare a reprezentantilor salariatilor, derulate potrivit legii si a contractelor colective de munca, si modalitatile in care acordul de restructurare va afecta forta de munca a debitorului - proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de munca din initiativa angajatorului, reducerea programului de lucru corespunzator reducerii temporare a activitatii;
i) bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata acordului de restructurare, cu impartirea creditorilor intre titulari de creante afectate si titulari de creante neafectate;
j) finantarile noi si motivele pentru care sunt necesare pentru punerea in aplicare a acordului;
k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectati in cazul scenariului urmatoarei alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizata pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni anterior datei deschiderii procedurii, a activelor existente in patrimoniul debitorului si prezentarea comparativa a acestor distribuiri cu cele prevazute a se realiza prin acordul de restructurare;
l) testul creditorului privat intocmit potrivit art. 5 alin. (1) pct. 71, in cazul in care, prin acord, se propun reduceri ale creantei bugetare;
m) programul de plata a creantelor, raportat la fluxurile financiare si durata acordului.

Concordatul preventiv

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor aflat in stare de dificultate, cu urmatoarele exceptii:

a) daca in cei 3 ani anteriori depunerii cererii de deschidere a procedurii debitorul a mai beneficiat de procedura concordatului preventiv a carui indeplinire a esuat;
b) se afla in situatiile prevazute la art. 62;
c) se afla in stare de insolventa.

Planul de restructurare se voteaza doar de creditorii care detin creante afectate, creditorii ale caror creante nu sunt afectate neavand drept de vot asupra acestuia.

Procedura insolventei

Pentru toate cererile, contestatiile, actiunile intemeiate pe dispozitiile prezentului titlu, intampinarile, precum si toate actele depuse in dovedirea pretentiilor formulate, titularul acestora va depune si dovada comunicarii lor debitorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului si/sau comitetului creditorilor dupa caz, in forma si termenele prevazute de lege. In cazul in care legea prevede comunicarea catre toti creditorii procedurii, atunci aceasta se va realiza de catre instanta de judecata prin BPI.

Durata maxima a perioadei de observatie este de 12 luni, calculate de la data deschiderii procedurii. Inainte de expirarea termenului de 12 luni, creditorii, debitorul sau administratorul judiciar va solicita judecatorului-sindic fie aplicarea art. 111 alin. (6), fie prelungirea perioadei de observatie pentru motive temeinice. In cazul in care cererea nu este introdusa de administratorul judiciar, creditorii sau debitorul vor putea formula o astfel de cerere.

Reorganizarea

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si in termenul prevazut la art. 74, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori. Hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor va putea fi depusa si ulterior pana cel tarziu la data adunarii creditorilor stabilita pentru votarea planului;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
c) unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia; administratorul judiciar este obligat sa puna la dispozitia acestora informatiile existente si necesare pentru redactarea planului. In acest sens, debitorul, prin administrator special, sau administratorul judiciar, in masura in care acesta din urma le detine, daca dreptul de administrare i-a fost ridicat debitorului, au obligatia ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea solicitarii, sa puna la dispozitia creditorului actele si informatiile prevazute de art. 67 alin. (1) lit. a), b) si e), actualizate corespunzator depunerii tabelului definitiv de creante. Se va pune la dispozitia creditorului si lista tuturor creantelor nascute in timpul procedurii, precum si orice alte documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare.

Nu poate propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii de insolventa instituite in baza prezentei legi, cu exceptia cazului in care inchiderea procedurii s-a realizat potrivit prevederilor art. 177 sau 178, si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 129/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 227/2015, Legea nr. 241/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 21/1996, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii.

Creditorii pot formula atat obiectiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cat si cereri de anulare a hotararii adunarii creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare.

In cazul in care se solicita si anularea hotararii adunarii creditorilor prin care s-a votat planul, eventualele obiectiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare vor fi formulate prin aceeasi cerere.

Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 5 ani de la confirmarea initiala. Modificarea poate fi propusa de catre oricare dintre cei care au vocatia de a propune un plan, indiferent daca au propus sau nu planul. Votarea modificarii de catre adunarea creditorilor se va face cu creantele ramase in sold, la data votului, in aceleasi conditii ca si la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic.

Sumele provenite din activitatea curenta a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferinta vor fi prevazute a se distribui proportional pentru fiecare creanta prevazuta a se achita in timpul reorganizarii, dupa deducerea sumelor prevazute ca fiind necesare platii creantelor curente exigibile si a celor necesare asigurarii capitalului de lucru, daca este cazul. Programul de plata a creantelor va prevedea plata acestor sume in trimestrul consecutiv celui la care aceste sume devin disponibile.

Falimentul si lichidarea

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului-sindic.

Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul judiciar va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidatorul judiciar a inventarierii si depunerea raportului de evaluare.

Bunurile vor putea fi vandute in bloc sau individual.

Orice vanzare in bloc a bunurilor, ca ansamblu independent, indiferent daca se face in reorganizare sau in faliment, poate fi considerata transfer de active, daca indeplineste dispozitiile art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Tipul de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, si regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de vanzare pentru care se opteaza sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului judiciar. In cazul licitatiei publice, publicitatea se va face si prin afisare pe site-ul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.

In vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate sa angajeze, in numele debitorului, un evaluator autorizat si sa ii stabileasca onorariul. Evaluatorii autorizati sunt membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor Autorizati din Romania, iar evaluarea trebuie efectuata in conformitate cu standardele de evaluare.